CURSCONTABILITATE PUBLICA

CICLULDE LICENTA CIG

CURS1 PROF-UNIV,DR.NI$ULESCU ILEANA
ORGANIZAREA 9I CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR PUBLICE
Obiectulcontabilititii publice
Institutiilepubticeau obligatja organizezeSi !d conducacontabilitateaproprie,
fespectivcontabilitatea financiard gi dupd-se
caz,contabilitaiea de qestiune.
Contabilitatea,ca activitate specializatdin mesura-rea,evaluarea,cunoagterea,
gestiunea9i controrur activeror, datoriirorqi capitarurirorproprii,precumgi a rezurtateror obtinute
din activitateainstitutiiror pubrice,trebuiesa asigureinregistrireacroioiogi-i sistem;tica,
ptelucrarea,publicareaSi pastrareainformatiiloicu priviri la pozitiafinan'c;r6, si
performanta
financiad qi fluxurilede trezorerie,atat pentrucerinteleinterneale acestora,cat gi pentu
utilizatoriexterni:Guvernul,parlamentul, creditorii,clientii,dar Si alti utilizaton(ofganismele
financiareinternationale).
Contabilitatea institutiilorpubliceasigur: informatiiordonatorilor de creditecu privireIa
executiabugetelorde venituriQi chertuieri, rezurtatur executieibugetare,patrimoniuiafratin
administrare, rezultatulpatrimonial (economic), costulprogramelor iprobate prin buget,dar
informatiinecesarepentruintocmireacontuluigeneralanu;l de executiea bugetuluide stat,9i i
contuluianualde executiea bugetului asigurdrilorsocialede stat9i fondurilorsjecrate.
Contabilitatea publicicuprinde:
a) contabiiitatea. veniturilor9i cheltuielilorbugetare,care sA reflecte rncasarea
veniturilorgi platacheltuielilor aferenteexercitiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului:
c) contabilitatea generalibazate. pe principiulconstaterii drepturilor'iobligatiilor,care
sS".reflecteevoluliasituatieifinanciare9j patrimoniale, precumii exceoentutsau
deficitulpatrimoniall
d) contabilitatea destinatianatizrrijcosturilorprogramelor aprobate.
Pentrureflectarea ln contabilitate a veniturilorSi cheltuielilor
bugetare,planulde conturi
cupflnde:
- conturibugetare- pentrureflectarealncaseriiveniturilor9i pletii cheltuielilor gi
determinarearezultatuluiexeculiei bugetare (excedent!au deficit bugetarj.
Contabilitatea veniturilor9i cheltuieljlorbugetare,se realizeazec,ualutorutunor
conturispeciale,deschisepe structuraclasificatieibugetarein vrgoare.Aceste
conturiasigurdinregistrarea,venituritor..incasate 9i a
bugetuluiaprobatSifurnizeazainformatiile atdtite,pokivit
necesariintocmiriicontuiuide executie
bugetari9i stabiliriirezuttatului executjeibugetare. -heltuietilor
- conturigenerale- pentrurefleclarea activelorgi pasivelorinstitutiei, a cheltuielilor
venituriloraferenteexercitiului,indiferentdac5 veniturileau fost incasate i;r $i
chertuierirepratite'pentrudeterminarea rezurtaturui patrimoniar (excedent saudeficit
patrimonial).
Institutiilepubliceconduccontabilitatea in partidi dubldcu ajutorulconlunrorprevazule
in planulde conturigeneral.
Planulde conturigeneralcuprindeurm;toareleclasede conturi:
- clasal"Conturi de capitaluri";
, clasa2 "Conturide activefixe,,;
- clasa3 "Conturide stocuriQiproducliein cursde executie,,:
- clasa4 "Conturide terti ;
- clasa5 "Conturila trezoreria statuluisi bdncicomerciale,,:
- clasa6 "Conturi de cheltuieli;
- clasa7 "Conturi de venituri Sifinantdri".
 In cadrulclaselorexistdmai multe grupe de conturi,iar grupelesunt dezvoltatepe
conturisinteticede gradul| 9i ll. Conturilesinteticepotfi dezvoltate in conturianaliticein functie
propriide informare.
de specificulactiviteti9i de necesitdtile
Cu ajutorulacestorconturi,institutiilepubliceinregistreaz;operatiunileeconomico-
financiarepe bazaprincipiilor contabiliGtii
de drepturi9i obligatii(de angajamente), respectivin
momentulcre:rii, transformdrii sau disparitiei/ anulariiuneivalorieconomice,a unei creante
sauuneiobligatii.
ln plus,in afardde claselede contudprezentate publicefolosesc$i
anterior,institutiile
conturiledin clasaI ,Conturiin afarabilantului".

Organizareacontabilite$iSi respundereapentruorganizareaacesteia

Conformprevederilor art. '11alin.(1)din Legeacontabilititii nr.82/'1991, republicatd,

rispunderea pentru organizareaqi conducereacontabilitdtiirevine administratorului,
o.donatorului de credite sau altei persoanecareare obligatiagestioneriipatrimoniului uniteti
respective.
Persoanele juridiceorganizeaze 9i conduccontabilitatea, de reguli, in compartimente
distincte,condusede citre directoruleconomic,contabilulQefsau alte persoanilmputernicite
se indeplineasce aceastefunctie.Acestepersoanetrebuiesi aibestudiieconomicesuperioare
Si respund impreuni cu personaluldin subordine de organizarea Siconducerea contabilitalii,
in
conditiil-e
legii.
ln sensulprevederilor LegiiFinantelorPublicenr. 500/2002,compartimentul financiar-
contabilreprezintd o structurdorganizatorice in cadrulinstitutiei
publice,in careesteorganizatd
executiabugetari(serviciu, birou,compartiment). gefulcompartimentului financiar-contabil
este
persoanacare ocupd functia de conducerea compartimentului financiar-contabilqi care
rdspundede activitatea de incasarea veniturilor9i de platea cheltuielilor sau, dupl caz, una
dintrepersoanele careindeplinegte ace6teatributiiin cadruluneiinstitutiipublicecarenu areln
structurasa un compartiment financjar-contabilsau persoanacareindeplinegte acesteatribulii
pe bazede contract,ln conditiilelegii.
Contabilitatea poatefi organizatd Si condusdpe bazede contractede prestiride servicii
9i de alte persoanejuridiceautorizatesau de persoanefizice care au calitateade expert
contabil,respectivcontabilautorizat, carerdspundpotrivitlegii.
Institutiilepublicela care contabilitatea nu este organizatein compartimente distincte
sau care nu au personalincadratcu contractindividualde munce,potrivitlegii,pot incheia
contractede prestdride servicii, pentru conducereacontabilitilii9i intocmireasituatiilor
financiaretrjmestriale qi anuale,^cu societdticomerciale de expertizicontabilisaucu persoane
fiziceautorizate, conformlegii.Incheierea contractelorse face cu respectarea reglementerilor
privindachizitiilepublicede bunurili servicii.Plataserviciilofrespectivese face din fonduri
oublicecu aceastidestinatie.
Contabilitatease tine in limba romani gi in moneda nationale.Contabilitatea
operatiunilorefectuatein valut, se tine atat in monedanationali,cet Si in valut;, potrivit
reglementarilor elaborate in acestsens.
Reflectareain contabilitatea institutiilorpublicea operatiunilorprivind primireaQi
utilizareacontribulieifinanciarenerambursabile a Comunit;tiiEuropenese face in lei $i in
EURO.ConversiadintreEURO9i monedanationalese efectueaz;la cursulde schimblunaral
EURO,calculatpe bazacursuluide schimbvalabilin penultima zi lucritoarea luniiprecedente
luniipentrucarese stabilegtecursulvalutar'.
Operaliunileprivindincas5rile
$i pletilein valutase inregistreazdin contabilitate
la cursul
zileiprecedente. comunicat de BancaNationala a Romaniei'z.
La data intocmiriisituatiilorfinanciare,elementelemonetareexprimatein valute
(disponibilitdti
9i alteelementeasimilate,creante9i datoriiin valuta)se reevalueazd la cursul
comunicat de BancaNationald a Rom6niei valabilpentruultimazi a perioadeide raportare.

Notiunigeneraleasupraevidenleibugetare

Evidentabugetareeste inclusein evidentaeconomic;.Contabilitatea bugetardtrebuie

s; asigurereflectarea lntreguluiprocesal executeriibugetuluide stat pe feluride veniturigi
naturide cheltuielipe verigilesistemuluibugetar,precumgi pe fiecare organ financiarqi
institutiebugetarein parte.
Contabilitatea bugetard,ca instrument in procesulde executarea bugetuluitrebuiesi
furnizezedatele necesarecunoagteriimijloacelormateriale9i bdnegtiaflate in folosinta
institutiilor
bugetare, permitand, astfel,exercitarea controluluiasuprautilizdriiacestora.
Contabilitatea publid se tinela nivelultuturorcomponentelor sistemuluibugetar.Aceste
componente potfi grupatedupemaimultecriterii:
. Dupi obiectulactivitifii:
o institutiiadministrative(ministere,celelalteorganismecentfate),institutii
locale (prefecturi 9i primerii); specifice acestora sunt cheltuielile
administrative (efectuatein scopuldesfdsurlriiactivitatii
acestora);
o instjtutiide specialitate caracterfunctionaliinvdtimant,sinitate, justilie,
(cu
procurature);aici apar Si cheltuielilede bazi, pe langd chettuietile
administfative.
. DupAmodulde finantare:
o institutiifinantateintegralde la buget;
o institutiicu finanlaremixte(de la bugetii prinresurseproprii);
o institutiicare-9i asigurdintegralveniturilepentruacoperirea cheltuielilor.
. Din punctde vedereal subordonerii:
o institutiide subordonare centrale;
o institutiide subordonare localS.
Obiectivele contabilitetibugetaredecurgdin pfevederile legislativein vigoareFi conste
in:
. reflectareain expresievaloricda patrimoniului cu scopulasiguri i integritS(ii
proprietdtii
statuluii
. exercitareacontroluluipermanentasupraexistentei$i miQcdriielementelor
patrimoniale,asupra respecEriiproportiilorstabiliteprin Legea bugetuluiintre
venituriSicheltuieli9i asupradisciplinei bugetare;
. asigurarea infofmatiei necesarestabiliriieflcientei
activitdtii publice.
institutiilor
Pentruindeplinirea acestorobiective, organeleierarhicsuperioare au obligatia:
. si elaborezeindicatiicu privirela organizarea contabilitdtiianaliticepentru
unitdtilebugetare in subordine;

Trllul I al aft | din REGULAMLNTULCOMISIEI(EIJRATOMCECO.CE) .r 3418/91 stabrlind nome detllioLe

de apiicarcx.n0niror
dispoziliidin RcBulamentul lindcid din 21 dc€mbric 199?:(accslcus e folose$epeDta tuegisraieai_nconbbilnatea foDdurilor
nenmbtrmbileprimitede L.Conunitote0 Furopeana.
rcspecti!PIIARE.ISP . SAPARD)
' Hoisrarca Curemuluinr 155/199?privDdefecludc.sircnccbrcaincontabilie&a.p€Etiunilorjnvaluta

3
 . sa furnizezeindicatiipentrucontabilitatea mijloacelorfixe, valorilormateriale,
salariilor,mijloacelof decontdrilor
blnegti,investitiilor, interneintre unititi,debitorilor
gicreditorilor;
. sd stabileasceperioadelede inventariere in cursulanului 9i si elaboreze
precizari,adaptatela specific,cu prjvire la inventariereabunurilorla unit;tile
subordonate, cu respectarea legale;
dispozitiilor
. si stabileascecompetentele in materiede contabilitatepentru unitSlilein
subordine, cu respectarea normelorlegaleprivindorganizarea contabilitetii;
. sd indrumeqi si controleze modulde aplicarede cdtfeunitdtilein subodinea
dispozi!iilorlegaleprivind contabilitatea.
lnregistrdrile
fn contabilitate se fac manualsau cu ajutorultehniciide calcul,asigurandu-
se in permanenG posibilitatea exercitiriicontrolului
asupraoperatiunilor inregistrate.
in contabilitate
lnregistrdrile se fac pe baza documentelor justificative,
cronologic(in
ordinea qisistematic.
datelor) in conturilesintetice
Eianalitice.

Bugetulpublic- notiunegi continut

Bugetuleste documentul care prezintepreviziunea pentruo anumit: perioadede timp

uneitiri, a unei unite administrativ
atata veniturilorcet 9i a cheltuielilor - teritofiale(comune,
ora9,judet etc.),a unei institutiipubliceautonome,a unui agenteconomic(regieautonoma,
societatecomerciala), a uneiorganizatiiob9te9ti saua uneifamilii.
Bugetulpublicesteun actjuridic,princarese prevedSi se aprobeprinlegeveniturile9i
cheltuielileanualeale statuluisau ale instituliilorpublice.Astfel,veniturilese inscriu,dupi
continutullor fiscal sau neflscal9i dupl sursa de provenienH,ln cadrulfiecereisubdiviziuni
stabilindu-se nivelulincasirilor.Cheltuielilese inscriu,conformclasificatieibugetare,dupd
qi
continut dup, destinatie (pedomeniide activitate), stabilindu-se nivelulacestora.
Prinbugetul publicse stabile$e un raportintreveniturilepublice, caresunt,in principal,
qi
impozite taxe,9i nevoisociale,urmerindu-se evitarea inechiti|ii
ln repartitiasarcinilorfiscale
asuoramembrilor societetii.
Bugetuluneianumiteperioadese intocmegte inaintede lnceputulacesteia,avandrolul
de a pregeti un anume comportament viitor pentru obtinereaveniturilor9i efectuarea
cheltuielilor.
Bugetulpublicse caracterizeazl prinurmetoarele:
. este un act de previziuni,el prezentandu-se subformaunuitabloude venituri
publice,indicandsurseleblnegti ale statului9i destinatiileacestora,exprimatein
cheltuieli:
. este un act de autorizare,prin care putereaexecutivdesteimputernicite de
puterealegislativesa utilizezefonduri9i sa colectezevenituri,conformprevederilor
regare;
. este un act anual, anul bugetar,ca perioaddde exercitiufinanciar,fiind cel
mai potrivitintervalpentrucare se poateefectuaprogramarea Si se poateurmdri
executiaveniturilor9i cheltuielilor.
P n bugetulpublicse stabilesc,pe bazaunorconsiderente de ordineconomic,politic,
socialSifinanciar,veniturilecarereflectdpoliticafiscalda statului.
Veniturilepublicesuntreprezentate preponderent de impoziteli taxe.
lmpozitele feprezinte o forme de prelevare a unei peti din veniturilesau averea
pe$oanelorfizice sau juridicela dispozitiastatului,in vedereaacopeririicheltuielilorsale.
Aceastdprelevarese face,in modobligatoriu, cu titlulnefambursabil 9i fdre contraprestatie
din
parteastatului.
Bugetulpublicestedocumentul carecuprindenu numaievidentierea resurselor
beneqti,
ci 9i modulde repartizare Siutilizarea acestora, princheltuielipublice.
Conformprevederilor Legii500/2002privindfinantelepublice,veniturileextrabugetare
publice,finantatedin venituriextrabugetare
ale institutiilor Si alocatiiacordatede la bugetulde
statsaude la bugetelelocale,in functiede subordonare sau integraldin venituriextrabugetare
se incaseaza,se administreazi,se contabilizeazd 9i se utilizeazade institutiilepublicein
cauzi, potrivitnormelorprivindfinantelepublice.
Acestevenituriprovindin taxe, chirii,manifestariculturale,valorificaride produsedin
activititi propriisau conexe,concursuriartistice,publicatii,impresariat, exploatareafilmelor,
pfestatiieditoriale,consultatiiSi serviciimedicale,studii,proiecte,prestdride servicij,lucferi,
exploat;riale unorbunuripe carele au in administ|are Qialtele.
Cheltuielilepublice exprimerelatiileeconomico-sociale in formi beneascd,care se
manifestdintre stat,pe de o parte,9i persoanejuridiceSi fizice,pe de alti parte,cu ocazia
repartizdrii 9i utilizeriiresurcelor financiareale statului,in scopulindepliniriifunctiiloracestuia.
Continutul economical cheltuielilor publicese afli in stranselegdtur;cu destinatialor.
ConformprevederilorLegii 500/2002privindfinantelepublice,finantareacheltuielilor
curenteli de capitalale institutiilor publicese asigurdastfel:
a) integraldin bugetulde stat sau din bugetelelocale, dupa caz, Tn functie de
suooroonare;
b) din veniturileextrabugetare 9i alocatiileacordatede la bugetulde stat sau de la
bugetelelocale,ln functiede subordonare;
c) integraldinveniturile extrabugetare;
d) din fondurilespeciale,pentruanumitecheltuielistabilitede lege a se finantadin
acestefonduri.
Institutiilepublicepot beneficiade alocatiibugetarene|ambursabile, granturi,obtinutein
pe le
sistemcompetitiv, care cuprindln bugetin scopulrealiziriiunorobiectivesau programe ln
conditiile legii.
Institutiilepublicefinantateintegralde la bugetvarsdveniturilerealizatela bugetutde
statsaula bugetelelocale,dupecaz,in functiede subordonare.
Finanlareacheltuielilorunor institutiipublice,in specialln domeniulsociaLcultural,
indiferenlde subordonare, se asigureatatdin bugetulde stat,catgi din bugetullocal.
Cheltuielile publice suntinfluentate de:
. gradulde dezvoltare al economiei;
. formade proprietate predominantd in economie;
. conditiilepoliticeconcretein carese efectueaz;;
publiceinglobeaze:
Cheltuielile
. cheltuielipublice efectuatede administratiacentral; de stat din fonduri
bugetare9i extrabugetare;
. cheltuielialecolectivitdtilor
Siorganismelor locale;
. cheltuieli finantatedinfondurilede asigur5risocialede stat;
. cheltuieliale organismelorinternationale efectuatedin resurselefinanciare
prelevate de la membriiacestora.
 Institutiilepublice9i organizareaacestora

Sfera activititilor care formeazd sistemul bugetar din tara noastrd cuprinde:
inv;t;mantul,senabtea,cultura,ap;rareaterii,justitia,autoritateapublicd,pfotectiamediului
inconjuretor,asistentaQi protectiasociald, activititi de interes strategic,ttansporturigi
telecomunicatii,cercetare etc.
Stiintifica,
ln conformitate cu prevederileLegii nr. 500/2002privindfinanletepublice,institutiile
publicecuprind:Parlamentul, PreQedintia Rom6niei,Guvernul,ministerele, celelalteorganede
specialitateale administratiei publice,centrale9i locale,alte autoritdtipublice,autoritatea
jude*toreasci, precumSi institutiile de statde subordonare centraldsau locali, indiferentde
modulde finantarea activititiiacestora.
Conform acesteidefinitii,sunt considerateinstitutiipublice,cele care indeplinesc
ufmitoareletrdsAturi:
. sunt institu(iiale statuluide drept, care desf5goareactivitatepoliticasau
executiva, reprezentand putereaqi administratiade statin societatel
. sunt institutii de stat, care isi desfegoareactivitatea in strensdlegdturecu
bugetulpublic,privindrcsurselefinanciareconstatuite in cadrulacestuia.la nivel
central, local sau prin fondurile speciale,pentru acoperireacheltuielilor,pe
destinatiilespecificestabiliteprinclasificatia
bugetard.
ActivitateaFinantelor Publicecuorinde.
. elaborarea9i executiabugetuluipublicnationalpe urmitoarelestructuriale
acestuiaibugetuladministratiei centralede stat, bugetulasiguririlorsociale9i
bugetelelocale;
. perceperea impozitelor, taxelor9i a celorlaltevenituriale statuluistabiliteDrin
lege:
. utilizarea mijloacelorfinanciareaflatela dispozitiainstitutiilor
publice,indiferent
de nivelulde subordonarea al acestora;
. controlulmoduluiin care au fost utilizatemijloacelematerialeSi binesti
apartinand publice.
institutiilor
lmpozitele,taxele 9i alte venituriale statului,precumgi normeleSi normativelede
cheltuielipentruinstitutiile
publicese aprobi prinlege.
GuvernulelaboreazS proiectelebugetuluide stat, bugetulasigurarilor socialede stat,
bugetelefondurilorspeciale,precum9i ale conturilorgeneraleanualede executieale
acestoraSi le supunespre aprobareParlamentului, iar dupd aprobarerdspundede
realizareaprevederilor bugetare.
Ministerul Finantelor Publiceia mesurilenecesarepentru:asigurarea echilibrului
bugetar
9i aplicarea politiciifinanciare a statului,precum9i cheltuireacu eficientea resurselof
financiare.

1,3.Componentete
bugetutuipublic
Conformlegiifinantelorpublicenr. 500/2002,resurselefinanciarepublicese constituie
Sise gestioneazeprintr-unsistemunitarde bugete,qi anume:
a) bugetulde stat;
b) bugetulasigurdrilorsocialede stat;
c) bugetelefondurilor speciale;
d) bugetultrezorerieistatului;
publiceautonome;
e) bugeteleinstitutiilor
 0 bugeteleinstitutiilor publicefinantateintegralsau pa4ialdin bugetulde stat, bugetul
asigurdrilor socialede stat9i bugetele fondurilorspeciale, dupdcaz;
g) bugeteleinstitutiilor publicefinantateintegraldinvenituriproprii;
h) bugetulfondurilorprovenitedin crediteexternecontractate sau garantatede stat qi
alec;ror rambursare, dobanziSialtecosturise asigurddinfonduripublice;
i) bugetelefondurilor externenerambursabile.
Prin aceste componente,bugetul public ofer; o imaginede ansamblua tuturor
veniturilor ii cheltuielilof publiceale statului9i constituie, totodata,un instrument de informare a
ooinieioublice.
in analizabugetuluipublicse iau in considerareqi fondurileextrabugetare, care au
destinatiespecialSSi carenu se includin bugetulde stat.Acestemijloacese afld la dispozitia
organelofde stat,centrale9i locale,elefiindconcentrate in fonduricu destinatie speciala.
Fondurileextrabugetare ldrgescposibilitatea statuluide a interveniin economle,ocolind
bugetul,deci,9i controlulparlamentar. In plus,se contureazd aparitiauneisursede diminuare a
deficituluibugetar,carein prezent estede 0,9% din PlB.
Bugetul de stat cuprinderesurselefinanciarecare se mobilizeaza anual prin lege la
dispozitiastatului in vedereafinanteriiactiunilorsocial culturale,instructiv- educative,
asigurarea aper:riit;rii, mentinerea ordiniipublice,lnf;ptuireajustitiei,finantareaunofinvestitii
9i a unor activititide interesstrategic,asigurareaprotectiei9i refaceriimediuluiinconjuretor,
asigurarea mesurilorde pfotectiesociali a populatieistabiliteprinlege,realizateaprogramelor
de cercetareSialteactiunide interesnational.
Bugetulde statesteun plananualal cheltuielilor de stat9i al surselorde acoperirea lor.
Proiectulde bugetse dezbateanual9i se aprobi de organullegislativ(de Parlamentul terii,
respectiv organelelocalealeputerii).
La Tnchiderea exercitiului bugetar,reprezentantii puteriiexecutiveprezinti rapoartecu
privirela activitatea-lor de mobilizare a resurselor 9i de efectuare a cheltuielilor,
in concofdantd
cu legeabugetului.In modconcret,existt maimultedocumente referitoare
la bugetulde stat:in
primulrand,se constituie proiectulde legeprivindbugetulsupus dezbaterilor, urmeazi
legea initialda bugetuluide stat, urmandapoi legi rectificativeale legii bugetuluipentru
exercitiulbugetarprecedent 9i,in final,legeade aprobafea executieibugetuluide stat.
Bugetulde statafe o tripl6semnificatie, in ceeace privesteregularizarea economicd:
. ca sistem de tinantarea activitetilorstatului,bugetulesteexpresiaunuidat
fundamentalal economiei,el reflectandrepartitiaveniturilorSi resurselorintre
sectorulprivat9i cel public;
. ca sistem de redistribuirea veniturilorde la agentiicu venituriddicatela cei
cu veniturimai sc5zute,bugetulinfluenteazeafectarearesurselor,in favoarea
persoanelor fizicecu veniturimici;
. bugetul este un sistem de stabilizare conjuncturald9i testructurare
economice, prinpoliticade atragerea veniturilor Qide orientarea cheltuielilor,unele
sectoarefiindsustinutesd se dezvoltein detrimentul altora.
Bugetulde statconcentreazd cea mai marepartea fondurilorbugetare,iar in structura
sa suntgrupatetoateveniturile9i cheltuieljle publice,ordinareSi extraordinare, in conformitate
cu clasificatiabugebre aprobateprin OrdinulMiniskuluiFinantelorPublicenr. '1954/2005.
{anexanr.1)
ln conformitate cu Legeanr. 500/2002,se interziceacoperirea cheltuielilor
bugetuluide
statprinrecurgerea ia emisiunemonetar;sauprinfinantaredirect5de cetrebinci.
Refinantarea datorieipubliceinterne9i finantareadeficitului bugetuluide statse asiguri
pnnimprumuturi de stat.in conditiile leg...
Pentruacoperireatemporarea deficituluibugetar,MinisterulFinantelorPublice,cu
aprobareaGuvernului, poatesi emitebonuride tezaur$i alteinstrumente specifice,purtdtoare
de doband;9i a c;ror scadenlanu poatedep;$i sfergitulexercitiului financiar.Totalulbonurilor
de tezaur$i a altorinstrumente specificeaflatein circulatienu va depdqi8% dinvolumultotalal
cheltuielilor bugetuluide stataprobat.
Emitereabonurilorde tezaurSi a altor instrumente specificese poateface numaiin
primele10 luni ale exerciliului financiar,iar rctragefealortrebuiesd se faca,fire a depdsianul
calendaristic in careau fostemise.
O alta modalitatede acoperirea cheltuielilorbugetareSi a deficituluibugetar,este
contractarea de imprumuturi, f5rddobanddde la BancaNalionalea Romaniei.
BancaNationaldpoateacordaimprumuturi feri dobendapentruacoperireadecalajului
temporardintfeveniturileQicheltuielile bugetuluide stat,pe seamaresurselor de creditareale
acesteia.Acest imprumuturmeazaa fi rambursat,pend la sfersitulexercitiuluifinanciar
respectiv, pe seamaveniturilor bugetaresaua unuiimprumut de statefectuatin conditiilelegii.
lmprumutul acordatde BancaNationalia Romanieinu poatedepegiintr-unan financiar
10%dintotalulcheltuielilor bugetuluiaprobat, precum9idublulcapitalului acesteiasi alfondului
de rezerviconstituit.
Constituirea 9i utilizareade mijloacefinanciareapa4inandstatului,in afara bugetului,
suntinterziseprinlege.
ln cazul excedentuluibugetarse prevedeconstituireaunui fond de rezerv5aflat la
dispozitia Guvernului, pentrufinantarea unoractivititineprev:zute in legeabugetuluide stat.
Din excedentulbugetuluide stat, rdmasdupSlichidareaintegralea datorieipublice,se
fezerveanualo cotade 50%pentrucreareaunuifond de tezaural statului.Fondulde tezaural
statuluise pdstreaze in contultrezoreriei statului,deschisla BancaNational;a RomanieiSi se
utilizeaziconformlegii.Peni la utilizare,disponibilitetile fonduluide tezaurvor fi plasatesub
formdde depozitfinanciarcu dobandd.
In bugetulde stat se inscriu Fondulde rezervebugetari la dispoziliaGuvernuluiSi
Fondulde interventiela dispozitiaGuvernului,care se utilizeazape baze de hotdrariale
acestuia,in vedereafinanterii,potrivitdispozitiilorlegale,a actiunilorsau sarcinilornou-
intervenite in cursulanuluiln bugetulde stat 9i tn bugetelelocale,cu mentinereaechilibrului
bugetar,respectivpentruinleturarea efectelorunorcalamitdti naturale.
Bugetele locale feprezinG bugetele unititilor administrativ- teritorialecare au
personalitate juridice.Bugetelelocalese elaboreaze, se aprobdgi se execut5in conditiileLegii
nr. 500/2002ai potrivitprevederilor Legiiprivindfinantelepublicelocale'189/'1995.
Fiecarecomuni, ora9, municipiu,sector al MunicipiuluiBucuregti,intocmegtebuget
propriu, in conditiide autonomie; intrebugetele consiliilor locale9i bugetele judetene
consiliilor
nu existarelatiide subordonare.
Veniturilebugetelorlocalese formeazddin impozite,taxe 9i alte venituri,stabilitein
conditiile legii.
Din bugetelelocalese finanteazl,in conditiilestabilitede lege,actiunisocial-culturale,
obiective$i acliunieconomice de intereslocal,cheltuielide intretinere gi functionare
a organelor
administratiei publicelocale,precumgi alteobiectiveprevizuteprindispozitiilegale.Veniturile
$i cheltuielile bugetelorlocalese desfeqoaripe bazaclasificatiei bugetarestabilitede Ministerul
Finanlelor Publice.
La solicitarea consiliilorlocaleSijudelene,dupacaz, prinlegilebugetareanualese pot
autoriza unitdtile administrativ-teritoriale sa contractezeimprumuturipentru acoperirea
cheltuielilorprivindrealizarea unoractiunitemeinicfundamentate, prinemisiunede obligaliuni,
cu conditiaca unititile respectivese poatdgarantaacoperireadobanzilorFi rSscump;rarea
titlurilorrespective.
ln cazurilein carein executiabugetelorlocaleaparedeficittemporar,acestapoatefi
acoperit,pan; la incasareaveniturilorbugetareapfobate,pe seamaresurselor aflatein contul
generalal trezoreriei statului.
 Consiliile judetene9i consiliile localese pot asociaintreele,in conditiile legii,pentru
realizarea unorlucr5riSiserviciipublice pe
de intereslocal, bazdde conventie, asigurandu-se Si
resursele f inanciafecorespunzetoare.
ln bugeteleproprii ale judetelor,municipiuluiBucureqti9i sectoarelormunicipiului
Bucure$ti,oragelor9i comunelorse poate inscrie fond de rezervebugetafdla dispozitia
consiliuluilocalsau a celuijudetean,dupdcaz,in cotdde pandla 5ol"din totalulcheltuielilor.
Acestase poate utilizapentrusuplimentarea unor creditebugetareaprobateprin bugetele
locale,in vedereafinantdriiactiunilor saua sarcinilornou-intervenite in cursulanului.
Fondulde rezervi bugetari poatefi majorat,in cursulanului,cu pana la 50o/odin
cuantumulinitialal acestuiaaprobatprinbuget,din disponibllitdtile de creditebugetarecarenu
maisuntnecesare panala sfargitulanului.
Nu potfi folositecu aceastddestinatiedisponibilititile de creditebugetareprovenitede
la cheltuielile de perconalSide capital.
in cazurilein careTnbugetelepropriiale unor unitAtiadministrativ-teritoriale veniturile
pfopriiaprobatedepdsesccheltuielile aprobate,inclusivrezervabugetarastabilitd potrivit
legii,
diferentele se constituieca excedente planificate alefiecirui bugetlocal.
in functiede cheltuielile9i veniturileprevdzutein cadrulbugetelorlocale,deosebim:
bugetepropriiSi bugetecentralizatoare. BugetelepropriicuprindanumitevenituriSi cheltuieli
specificestructuriiteritorial- administrative respective,Tn timp ce bugetelecentralizatoare
regrupeaziveniturile 9i cheltuielile
unitetiiteritorial- administrative,in ansamblul ei.
Pokivitreglementarilor OrdinuluiMinistrului finantelornr. l95y'.l2005,structuraveniturilor
Sicheltuielilor bugetelorlocalese prezintdconformclasificatiei bugetafe(anexanr.2).
Bugetul asiguririlor sociale de stai este o componentA a sistemuluiunitarbugetar.
Proiectulacestuibugeteste elaboratde GuvernSi este supusspre aprobareParlamentului,
odati cu bugetulde stat. La nivelulbugetuluiasigurdrilorsocialede stat sunt regrupate
cheltuielile $j surselede finantarea aleacestora,aferenteactivitetii de protectiesociall.
Bugetulasigurarilorsocialede stat este alimentatdin contributiapentru asigurlrile
socialeplatitSde angajatori, contributiacelorcarebeneficiazd de biletede tfatamentbalnear9i
de odihne,contributia pentru
salariatilor pensia suplimentara 9i altevenituri.Cheltuielileacestui
bugetvizeazdprotectiasociali 9i imbracdforma pensiilor,trimiterilorla tratament,balnear9i
odihnd,indemnizatiilor Fiajutoarelorde asigurdrisociale.
Bugetulasigurerilor socialede stat este gestionatSi administrat de Ministerullvluncii9i
SolidariEtii Sociale si de MinisteruluiFinantelor Publice.
Potrivit reglementerilorOrdinului lvlinistruluiFinantelornr. 1954/2005,structura
veniturilorSi cheltuielilor bugetuluiasigurerilor socialede stat se prezinteconformclasificaliei
bugetare(anexanr.3).
Bugetelefondurilor specialevizeazerezolvareaunorproblemede natureeconomicd
Si social; ap;rutein economieSi sunt alimentate din resursespecialafectateacestorscopuri.
Utilizafea lor a devenito practicdcurentdin perioadade dupi 1990,ele repfezentand circa20%
din resursele financiarepublice.Celemaiimportante fondurispecialesunt:
. fonduldegomaj;
. fondulde riscai accidentpentruprotectiapersoanelor handicapate;
. fondulspecialpentrusenitate:
. fondulspecialpentrumodernizarea drumurilor publice;
. fondulspecialpentrumodernizareasistemuluienergetic;
. fondulnationalunicde asigurerisocialede sdndtateetc.
Potrivit reglement;rilorOrdinului MinistruluiFinantelor nr. 1954/2005,structura
veniturilor9i cheltuielilor bugetelefondurilorspecialese prezinticonformclasifica(iei bugetare
(anexanr.4).
 Bugetultrezorerieigeneralea statului cuprinderesursele$i cheltuielile trezoreriei,
ca
privindactivitatea
institutie, princareaceastaigi indeplineste functiile.
Bugetele instituliilor publice autonome cuprind resurseleSi cheltuielileacelor
carenu suntsubordonate
institutii, nicjuneialteinstitutiide dreptpublic.
Potrivit reglementerilorOrdinului MinistruluiFinantelornr. 1954/2005,structura
veniturilor publjceautonomese prezinteconformclasificatiei
bugetelorinstitutiilor
9i cheltuielilor
bugetare(anexanr.5).

Principii9i regulibugetare

La baza elaborerii9i executieibugetuluide stat, bugetuluiasigurerilor socialede stat,

bugetelorfondurilorspecialeqi bugetelorlocalestau urmdtoarele princapii prev;zuteexplicit9i
carerezulti implicitdincontinutul Legiiprivindfinantelepublicenr.500/2002:
. principiuluniversalititii;
. principiulpublicjtitii;
. principiulunitdtiii
. principiulanualit:tiibugetare;
. principiulspecializeriibugetare;
. principiulunitdtiimonetare;
Principiul universalititii. Acest principiupresupuneinscriereain bugeta veniturilor,
respectiv, a cheltuielilorin sumeabsolute.Dinaceastdcauzl, bugetulde statmaiestedenumit
Sibugetbrut.
Practicaln materie,fie dinratiunieconomice, fie din ratiunipolitice,a impusevidentierea
In bugeta diferentelor dintresu|sele (veniturile)9i creditelebugetare.ln acestcaz, avemde a
facecu bugetenete.
Veniturilegi cheltuielilese includln bugetln totalitate, in sumebrute.
Veniturilebugetarenu potfi afectatedirectunorcheltuieljbugetareanume,cu exceptia
donatiilorSisponsorizerilor, careau stabilltedestinatiiprecise.
Principiulpublicititiibugetului.
Sistemulbugetarestedeschis9i transparent, acestearealizendu-se prin:
a) dezbaterea public;a proiectelor de buget,cu prilejulaprobdriiacestora;
b) dezbatereapublicea conturilorgeneraleanualede executiea bugetelor,cu prilejul
aprobdriiacestora;
c) publicarea in MonitorulOficialal Romaniei,Parteal, a actelornormativede aprobare
a bugetelor9i conturilor anualede executiealeacestora;
d) mUloacele de informarein mase,pentrudifuzareainformatiilor asupracontinutului
bugetului.
Principiul unitilii. In conformitate cu acest principiu,toate cheltuielile9i veniturile
bugetaresuntfeuniteintr-unsingu.documentcareestebugetulde stat.
Particularitdtilesistemuluibugetarau impus,insi, aparitiaunordocumenteanexe,cum
ar fi: bugeteleautonome,bugeteleanexe,bugeteleextraordinare sau conturilespecialede
trezorerie.
Bugeteleautonomese intocmescde cdtreinstitutiipublicecu personalitate juridicecare
au autonomienationale.Acesttip de bugetenu sunt aprobateIn Parlament,aprobarealor
remanand la latitudinea publicerespective.
institutiei
Bugeteleanexesuntaprobatede Parlament, dup; aprobareabugetuluide stat.Acestea
cuprindin structuralor veniturile9i cheltuielile aferenteinstitutiilorpublicefara personalitate
juridicd.Acestebugetesunt elaboratein situatiiextraordinare: calamiteti, stiri de necesitate,
rdzboaieetc.

10
 Conturilespecialede trezorerie suntincas;rice nu reprezint;veniturilebugetare, ci pldli
cu cafacteftemporar.Legaturaacestoracu bugetulde stat se realizeazaprin intermediul
solduriloracestora.
ToateveniturileretinuteSiutilizatein sistemextrabugetar, subdiverseformeSidenumirj,
se introducin bugetulde stat, urmendregulilegi principiileacestuibuget,precum9i a celor
pentruconstituirea, potrivitlegii,a fondurilor
de stimularea personalului.
Veniturileqi cheltuielileFonduluispecialpentrudezvoltarea sistemuluienergeticqi ale
Fonduluispecialal drumurilorpublicese introducin bugetulde stat ca venituri9i cheltuielicu
destinatiespecialS, urmendregulile9i principiile acestuibuget.
Principiulanualititiibugetaredecurge dinfaptulcd anulbugetar se suprapune anului
calendarastic. In consecint;,bugetulde stat incepesA fie executatincepandcu data de t
ianuarie9i se incheieIa data de 31 decembriea fiecdruian. Dupadataincheieriiexercitiului
bugetar,veniturileaferenteanuluilncheiatse considerdrealizariale bugetuluidin anulurmdtor,
in timp ce cheltuielileanului-incheiat se mai pot efectuanumaiin mesurain care au fost
previzuteSi in noul buget.In mod concret,toate creditelebugetareneconsumate in anul
bugetarexpiratsuntanulateodati cu inchidereabugetuluila sfargitulanuluibugetar.
VeniturileSi cheltuielilebugetaresuntaprobateprin lege pe o perioadede un an, care
corespunde exercitiuluibugetar.
Toateope.atiunile de lncasiri gi pldtiefectuateln cursulunuian bugetarin contulunui
bugetapa(inexercitiului corespunzAtor de execuliea bugetuluirespectiv.
Principiulspecializeriibugetare.Conformacestuiprincipiu, veniturilebugetaretrebuie
inscrisein buget9i aprobatede Parlament, pe sursede provenienti,iar cheltuielile
publicece
urmeazea se efectua,pe calegoriidistjnctede destinatieSi in functie de conlinutullor
economic.
Individualizarea pozitiilorpivind veniturile9i cheltuielilepublice,pe baza unor criterii
binedefinite,semnificdspecializarea bugetara.Tnplus,Parlamentul aprobdnivelulcheltuielilor
ca limitemaxime,care, pentru fiecaredestinatie, reprezinEcreditebugetare.Pletilede casese
pot efectua,astfel, din conturiledeschisefiecerei cheltuieliaprobate,In cadrul limitelor
reprezentand creditelebugetare.
Principiulspecializifii este consfintitde prevederileLegii Finantelorpublice nr.
500/2002. Astfel,se prevedeca Legeabugetardanuali aprobdpentrufiecarean bugetarlista
impozitelor 9i taxelor,precum9i a coteloracestora.Esteintezisd perceperea cu oriceti|u Qi
sub oricedenumifede contributii, directesau indirecte,cu exceptiacelorstabiliteprin lege.ln
ceeace privegtecreditelebugetarepentrucheltuielile fiec5ruiexercitiu,acestease aprobAprin
Legeabugetardanuald,lnstructurastabilitede aceastSlege.
Respectareaspecializdriibugetare,prin clasificatiabugetara,presupuneutilizarea
creditelorbugetareln cadruldestinatiilorpentrucare s-au aprobat,neadmitanou-se vtrarea
acestorade la un ordonatorde creditela altulsau de la un capitolde cheltuieliia altul.Vir5rile
de credite bugetareintre celelaltesubdiviziuniale clasificatieibugetare,la nivelulfiecirui
ordonatofprincipalde creditese pot efectua,fiind de competentaacestuia,pentrubugetul
propriuSibugeteleinstitutiilorsubordonate.
LegeaFinantelorPubliceprevedecd, in cazuriexceptionale, se pot efectuavirdride
sumede la un capitolbugetarla altulal clasificatiei bugetare, incepandcu trimestrulal lll-tea al
exercitiului
bugetarSicu acordull\.rinisterului FinantelorPublice.
Principiulunite$imonetare
Toateoperatiunile bugetarese exprim,in moneddnational6.