DISCURS LA TEMA : SOCIETATEA PE ACŢIUNI

Societatea pe acţiuni este cea mai complexă şi mai evoluată formă de

societate. Societatea pe acţiuni este acea societate constituită prin asocierea mai
multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote
de participare reprezentate prin titluri, numite acţiuni, pentru desfăşurarea unei
activităţi comerciale, în scopul împărţirii beneficiilor, şi care răspund pentru
obligaţiile sociale numai în limita acţiunilor lor.
Acţionarii nu au calitate de comercianţi şi răspund numai până la
concurenţa acţiunilor pe care le deţin. Numărul minim de acţionari trebuie să fie
de cinci, iar capitalul social minim trebuie să fie de 2500 lei. Nerespectarea
acestor cerinţe duce la dizolvarea societăţii.
Capitalul social al societăţilor pe acţiuni este împărţit în părţi egale,
numite acţiuni. Acţiunile sunt hârtii de valoare care constituie titluri ce atestă
participarea la capitalul social al unei societăţi. Acţiunile dau dreptul
deţinătorilor să primească un dividend. Dividendul este partea din profitul
societăţii pe acţiuni care se repartizează pentru fiecare acţiune. Acţionarii deţin
un număr diferit de acţiuni.
Acţiunile pot circula cu uşurinţă de la un deţinător la altul fără să fie
nevoie de întocmirea unui act juridic. Prin urmare, persoana acţionarului nu
contează şi, din această cauză, societatea pe acţiuni are un caracter anonim.
Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni care au ca scop obţinerea unui
capital suplimentar care să acopere nevoile financiare ale acesteia. Obligaţiunile
pot fi nominative sau la purtător. Deţinătorii de obligaţiuni au calitate de
creditori ai societăţii.
Organele de conducere Organul decizional cel mai important îl constituie
adunarea generală a acţionarilor. Ea funcţionează după principiul majorităţii. Ca
regulă, dreptul de vot este ataşat unei acţiuni, toţi acţionarii având drept de vot.
Dar, majoritatea nu se calculează după numărul acţionarilor, ci în funcţie de
capitalul deţinut de acţionari. Acţionarul sau grupul de acţionari care va poseda
aproximativ jumătate din acţiuni va putea să-şi impună voinţa masei de
acţionari, între care este împărţit restul de capital. Adunarea generală
desemnează celelalte organe de conducere: administratorii sau consiliul de
administraţie, organ de conducere permanent şi cenzorii, organ de control.
Administratorii şi cenzorii pot fi persoane fizice şi persoane juridice care
desemnează persoane fizice.
Controlul societăţii de către asociaţi Legea nr. 99/1999, privind unele
măsuri de accelerare a reformei economice, a introdus prin titlul III câteva
modificări la Legea nr. 31/1990. Astfel, între şedinţele adunării generale, cel
mult de două ori în cursul exerciţiului financiar, acţionarii au dreptul de a se
informa asupra gestiunii societăţii. Ei pot consulta documentele prevăzute în
actul constitutiv, în conformitate cu legea. Acţionarii vor putea cere, pe
cheltuiala lor, copii legalizate după documentele societăţii. În urma consultării
documentelor, acţionarii vor putea sesiza, în scris, consiliul de administraţie,
despre eventualele nereguli constatate. Consiliul de administraţie va trebui să
răspundă tot în scris. Dacă nu se răspunde în termenul de 15 zile de la
înregistrarea sesizării, acţionarii se vor putea adresa instanţei competente care
va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de
întârziere. Societatea pe acţiuni este destinată întreprinderilor care reclamă
capitaluri gigantice, deţinute de un număr mare de oameni. De aceea, societatea
pe acţiuni utilizează, de cele mai multe ori, economiile marelui public.
La redactarea lucrării de faţă am urmărit să realizez o prezentare
completă a societăţii pe acţiuni. Lucrarea este structurată în patru capitole, care,
la rândul lor, sunt împărţite în mai multe secţiuni.
Primul capitol, intitulat ,, Noţiunea de societate pe acţiuni. Apariţia şi
importanţa acestui tip de societate comercială“ reprezintă o prezentare generală
a societăţii pe acţiuni, a apariţiei şi evoluţiei ei, precum şi a importanţei pe care
o prezintă în desfăşurarea vieţii economice. Acest capitol este structurat în două
secţiuni, menite să delimiteze diversele concepte juridice pe care le abordează:
noţiunea de societate pe acţiuni şi apariţia şi importanţa societăţii pe acţiuni.
În cel de-al doilea capitol, intitulat ,, Constituirea societăţii pe acţiuni“ au
fost descrise aspectele legate de înfiinţarea societăţii, precum şi de actele
constitutive care stau la baza ei. Avându-se în vedere aceste aspecte, capitolul al
doilea a fost împărţit în două secţiuni şi anume : actele constitutive ale
societăţii şi modalităţile de constituire a societăţii pe acţiuni.
Cel de-al treilea capitol,,, Funcţionarea societăţii pe acţiuni“, prezintă
tocmai instituţiile juridice legate de îndeplinirea obiectului acestei societăţi,
respectiv: acţiunile emise de societate; adunarea generală a acţionarilor;
administrarea societăţii pe acţiuni; cenzorii societăţii pe acţiuni; obligaţiunile
emise de societate; registrele societăţii pe acţiuni; bilanţul contabil. beneficiile
şi dividendele. fondul de rezervă. Sunt abordate aici toate acţiunile care stau la
baza funcţionării societăţii pe acţiuni, organele de conducere, de administrare şi
de control ale acesteia, actele care obligatoriu vor fi redactate în vederea
funcţionării în bune condiţii a societăţii. Tocmai de aceea fiecare din instituţiile
juridice enumerate anterior fac obiectul unei secţiuni distincte din acest capitol.
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, capitolul al patru-lea abordează
aspectele teoretice şi practice legate de dizolvarea şi de lichidarea societăţii pe
acţiuni.