Școala Națională de Studii Politice și Administrative- Facultatea de Științe Politice

Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene

ȘEFUL STATULUI- COMPARAȚIE ÎNTRE

ROMÂNIA, GERMANIA, CIPRU ȘI BELGIA

Ioniță Diana- Laura- FSP- Specializarea RISE- Anul I- grupa 6

Coordonator: Lector Universitar Doctor Arpad
 Încă din Antichitate, societatea era organizată după anumite reguli, legi pe care
fiecare persoană trebuia să le urmeze, acest set de legi este astăzi numit „constituție”, ea
reprezintă de altfel, „singura normă ce nu depinde de o altă normă” 1. Existența acesteia este
foarte importantă pentru un stat deoarece ea influențează nu numai modul în care sunt structurate
instituțiile țării, ci și comportamentul cetățenilor între ei și față de autoritate. De asemenea, prin
constituție cetățenii își înțeleg clar drepturile și obligațiile și de asemenea și modul cum
funcționează sistemul de conducere al unei țări. Putem spune că fiecare stat este reflectat prin
constituția sa. Cu toate acestea, termenul de „act constituțional” poate fi folosit începând abia cu
anul 1215, când este elaborată cea mai veche scriere cu valoare constituțională și anume, „Magna
Carta”. Scopul acesteia a fost să limiteze puterea conducătorului, astfel, el nu mai avea dreptul de
a ucide, exila sau condamna pe cineva dacă ea nu a fost judecată mai întâi, puterea de decizie
revine în aceste condiții judecătorului.

Tocmai datorită faptului că oamenii au considerat că prima funcție a celei dintâi

constituții ar trebui să fie reglementarea puterii conducătorului, referatul de față are ca scop
analiza șefului de stat din 4 țări europene, de la responsabilități, până la modul în care acesta
ajunge la putere.
Înainte de aceasta trebuie să clarificăm faptul că orice constituție prezintă raportul dintre
puterea executivă, legislativă și judecătorească. Puterea executivă este cea care conduce statul
având însă un rol egal cu celelalte două puteri. Această putere poate fi îndeplinită de un singur
organ (Guvernul) sau de unul dual (șeful statului și Guvernul). Astfel, referatul de față se va axa
pe șeful statului, care are de altfel datoria de a menține echilibrul între aceste puteri. El poate fi,
în lume numit în mai multe moduri: președinte, monarh/rege sau duce, rolul său schimbându-se
în funcție de regim, putând avea o funcție mai importantă, egală sau chiar mai mică decât puterea
legislativă, uneori acesta nici nu face parte din puterea executivă, ci este un „organ” separat, ce
veghează la păstrarea armoniei între puterile interne. Prin această analiză se urmărește o mai
bună înțelegere a atribuțiilor președintelui României, dar și o comparație între acestea și cele ale
altor conducători din regimuri diferite.

Astfel, țările ce vor prezentate, analizate și comparate sunt România, Cipru, Belgia,
Germania și Elveția. Acestea au fost selectate deoarece au forme de guvernământ diferite și sunt

1
Arpad Todor et al., „Reforma constitutionala in Romania - Teme, dezbateri si propuneri”.

PAGE 1
țări europene, fiind mai ușor în acest mod de a realiza o comparație, fondul lor nefiind foarte
diferit, cum ar fi fost dacă am fi ales o țară americană sau asiatică.

1. România

România a avut în timp 13 forme de guvernământ, iar în cei 185 de ani de când a început
procesul de modernizare instituțională (1821) durata medie de viață a unui regim a fost între 14
ani și 2 luni. Este de observat că în România post-comunistă, deși Constituția prevedea
împărțirea funcțiilor între Președinte, Guvern, Parlament, sistem judecătoresc, doctrina separării
puterilor în stat nu a fost menționată explicit decât în 2003, odată cu revizuirea Constituției.

În momentul de față România are un regim semiprezidențial. Acest termen a devenit

cunoscut abia în 1980 odată cu articolul lui Maurice Duverger în „European Journal of Political
Research”. El definea regimul ca pe un model distinct caracterizat în linii mari prin „alegerea
președintelui de către popor, care are o serie de atribuții reale, dar și prin coexistența unui prim
ministru responsabil în fața parlamentului”2.

Șeful de stat în România este președintele, potrivit articolului 81 din Constituția României,
una din funcțiile lui cele mai importante fiind de mediere a puterilor interne, vegherea respectării
Constituției și el este de asemenea reprezentantul țării și „garantul independenței naționale, al
unității și al integrității teritoriale a țării.”

2. Cipru

Statul modern cipriot este relativ recent, acesta și-a obținut independența abia în anul 1959
în urma unui acord negociat la Zurich dintre Grecia și Turcia. În anul următor întră în vigoare
Constituția Ciprului prin care atât greaca, dar și turca sunt recunoscute limbi oficiale. Tocmai de
aceea toate documentele oficiale sunt redactate în ambele limbi. Deoarece întreaga structură a
Constituției este structurată pe existența a doar celor două comunități, grecești și turcești, tocmai
de aceea, cetățenii care nu sunt membri ai niciuneia dintre comunități trebuie în decurs de 3 luni
să aleagă a fi integrați într-una din cele două comunități.

2
Robert Elgie, „Semi-Presidentialism: Concepts, Consequences and Contesting Explanations”, Political
Studies Review 2, nr. 3 (septembrie 2004): 314-30, doi:10.1111/j.1478-9299.2004.00012.x.

PAGE 2
 Conform primului articol din Constituție Cipru este „o republică independentă și suverană,
cu regim politic prezidențial, în care Președintele este grec și Vicepreședintele este turc, fiecare
ales de către comunitățile respective ale insulei prin vot direct” 3. De asemenea trebuie menționat
faptul că președintele Republicii este atât șeful statului, cât și șeful guvernului.

3. Belgia

Statul belgian s-a dezvoltat foarte mult de la crearea sa (1830) și până în prezent, la început
fiind un stat unitar descentralizat care însă a cedat „sub presiunea unei mișcări de fond
puternice”4. Regatul Belgiei a devenit în 1993 un stat federal compus din 3 comunități: franceză,
flamandă, germană și 3 regiuni walonă, flamandă și separat regiunea Bruxelles. De asemenea
Belgia este împărțită în 4 regiuni lingvistice: cea francofonă, flamandă și germană. Ea este o
monarhie constituțională ereditară, unde regulile federalismului se aplică doar parțial.

Constituția Belgiei este una din cele mai vechi constituții, ea a fost adoptată în 1831 și este
în vigoare și în ziua de astăzi, ultimele modificări fiind din 2014. Aceasta, marchează
„independența noului stat și chiar dacă acesta a suferit modificări în timp, constituția oferă o
organizare clasică și acceptată”5.

4. Germania

Constituția statului german se cheamă „Legea fundamentală a Republicii Federale

Germania”, dar are aceeași structură ca o constituție, lucru remarcabil mai ales după o perioadă
de regim autoritar. Astfel, Germania a reușit să se refacă în mod spectaculos după război,
constituția actuală fiind considerată cea mai liberală din istoria germană.

Principiile prin care este caracterizat statul german sunt prezentate în Preambul, conținutul acestuia
fiind deosebit prin faptul că reamintește cetățenilor responsabilitățile lor față de Dumnezeu și față de ei.

3
„Constituția Republicii Cipru | CONSTITUȚIILE STATELOR LUMII”, data accesării 29 mai 2016,
https://constitutii.wordpress.com/2013/02/04/constitutia-republicii-cipru/.
4
„Constituția Regatului Belgiei | CONSTITUȚIILE STATELOR LUMII”, data accesării 26 mai 2016,
https://constitutii.wordpress.com/2013/02/10/constitutia-regatului-belgiei/.
5
Ibidem.

PAGE 3
 România Germania Cipru Belgia

Durata 5 ani 5 ani 5 ani Pe viață

Mandatului

Alegere vot universal, Alegeri fără sufragiu direct, Descendență

egal, direct, dezbateri de universal și secret directă, naturală
secret şi liber Convenția și legitimă.
exprimat. Federală

Eligibilitate Cetățean român Cetățean Cetățean cipriot, Descendent al

cu drept de vot și german care vârsta de 35 de ani, familei de Saxe-
domiciului în are dreptul să nu i-au fost retrase Cobourg sau
țară, vârsta de cel voteze în drepturile electorale, numit de fostul
puțin 35 de ani alegerile care nu a fost rege. Poate urca
Bundestag și condamnat, care nu pe tron după
are peste 40 suferă de o boală vârsta de 18 ani
de ani poate psihică ce „privează
să candideze. persoana de
capacitatea de
acționa în calitate de
Președinte”

Relația cu Poate cere Poate trimite Este numit de către Poate decide
legislativul Parlamentului înapoi orice Camera dizolvarea
reexaminare unei lege la Reprezentanților. Parlamentului
legi, poate să reexaminare Poate trimite înapoi
dizolve dacă el spre ea bugetul, legi.
Parlamentul. consideră că
există

PAGE 4
 discriminare

1. Alegerea șefilor de stat

În România președintele este ales de popor prin vot universal, egal, direct, secret și liber, iar
alesul este cel care, în primul tur de scrutin a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor
înscriși pe listele electorale. Totuși, în cazul în care aceasta nu se întâmplă, se recurge la
organizarea unui al doilea tur de scrutin, în care intră primii doi candidați după numărul de
voturi. Astfel, alesul va fi acum cel care va avea cel mai mare număr de voturi, acesta numindu-
se de altfel, votul majoritar.

În Germania Președintele Federal este ales fără dezbateri de Convenția Federală.

Cipru: Alegerea Președintelui are loc prin sufragiu direct, universal și secret . Cel care obține mai
mult de 50% din voturile valabil exprimate este declarat ales. Dacă niciunul nu întrunește această
majoritate atunci alegerile sunt repetate, iar candidatul care obține cel mai mare număr de voturi
valabil exprimate este ales.

Belgia: Prerogativele constituționale ale Regelui sunt ereditare în baza descendenței directe,
naturale și legitime. Cu toate acestea, dacă regele nu are un urmaș, el poate numi pe cineva.

2. Relația șefilor de stat cu puterea legislativă

România: Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată,

reexaminarea legii. Președintele poate numi un premier care să creeze guvernul doar dacă a
primit votul de încredere al Parlamentului. Președintele are dreptul de a trimite mesaje
Parlamentului cu problemele țării. Conform articolului 89 alineatele 1 și 2 din Constituția
României, „după consultarea președinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor
parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, În cursul unui an,
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.” Toate tratatele pe care Președintele le semnează le
trimite către Parlament pentru ratificare.

PAGE 5
Belgia: Deși regele are drept de inițiativă legislativă și de sancționare a legilor, orice act al
acestuia este contrasemnat de cel puțin un ministru care își asumă răspunderea politică, deoarece
regele nu răspunde politic.

Cipru: Puterea legislativă în Cipru o reprezintă Camera Reprezentanților, iar aceasta are datoria
de a-l investi pe Președinte după ce își spune jurământul. Președintele Republicii, separat sau
împreună cu Vicepreședintele are drept de veto final asupra oricărei legi sau decizii a Camerei
Reprezentanților.

Germania: Puterea legislativă este împărțită între Bundestag și Bundesrat. Președintele are
dreptul să trimită înapoi spre reexaminare orice lege sau decizie, chiar și bugetul dacă consideră
ca există o discriminare.

Ca o concluzie putem afirma faptul că deși aceste țări sunt diferite în ceea ce privește
forma de guvernământ, șefii statelor au aproximativ aceleași atribuții, iar aici ne referim la faptul
că niciunul nu are putere deplină de hotărâre. Aceștia trebuie ori să se consulte cu organul
legislativ, ori cu cel cu care împart puterea executivă, acest lucru ar putea fi datorită faptului că
toate aceste țări sunt democratice și funcționează după principiul separării puterilor în stat. Cu
toate acestea comparația de față de ajută să înțelegem exact care sunt responsabilitățile
conducătorilor, pentru ca astfel populația să nu se mai pripească a da vina neapărat pe șeful
statului pentru anumite lucruri ce se întâmplă în țară, deoarece după cum am putut observa el nu
are atât de mare putere de decizie.

Cunoașterea Constituției este o datorie a fiecărui cetățean, dar și un drept deoarece astfel
putem nu numai să înțelegem care ne sunt propriile responsabilități ci putem vedea exact cum
funcționează sistemul de conducere, fie că vorbim de șeful statului, guvern ori parlament.
Necunoașterea Constituției poate duce la grave urmări, cum ar fi acuzări adresate persoanelor
nepotrivite, nerecunoașterea propriilor greșeli sau în lipsă de cunoștiință chiar se poate întâmpla
să nu ne apărăm și să nu alertăm încălcarea unor drepturi.

PAGE 6
 Bibliografie

1. Constantinescu, Mihai, ed. Constituția României revizuită: comentarii și explicații. Legi

comentate. București: Editura All Beck, 2004.

2. „Constitute”. Data accesării 27 mai 2016. https://www.constituteproject.org/.

3. „Constitute”. Data accesării 28 mai 2016.

https://www.constituteproject.org/constitution/Cyprus_2013?lang=en.

4. „Constitute”. Data accesării 29 mai 2016.

https://www.constituteproject.org/constitution/Belgium_2014?lang=en

5. „Constitute”. Data accesării 29 mai 2016.

https://www.constituteproject.org/constitution/German_Federal_Republic_2012?lang=en

6. „Constituția Regatului Belgiei | CONSTITUȚIILE STATELOR LUMII”. Data accesării 26 mai

2016. https://constitutii.wordpress.com/2013/02/10/constitutia-regatului-belgiei/.

7. „Constituția Republicii Cipru | CONSTITUȚIILE STATELOR LUMII”. Data accesării 29 mai

2016. https://constitutii.wordpress.com/2013/02/04/constitutia-republicii-cipru/.

8. „Constituția României”. Data accesării 30 mai 2016. http://www.constitutiaromaniei.ro/.

9. Elgie, Robert. „Semi-Presidentialism: Concepts, Consequences and Contesting Explanations”.

Political Studies Review 2, nr. 3 (septembrie 2004): 314-30. doi:10.1111/j.1478-
9299.2004.00012.x.

10. Guliver. „Constituția Regatului Belgiei”. CONSTITUȚIILE STATELOR LUMII, 10 februarie

2013. https://constitutii.wordpress.com/2013/02/10/constitutia-regatului-belgiei/.

11. . „Constituția Republicii Cipru”. CONSTITUȚIILE STATELOR LUMII, 4 februarie 2013.

https://constitutii.wordpress.com/2013/02/04/constitutia-republicii-cipru/.

12. „Le Roi | La Monarchie belge”. The Belgian Monarchy. Data accesării 26 mai 2016.
https://www.monarchie.be.

13. Raportul Forumului Constitutional 2013. Data accesării 12 mai 2016.

https://www.academia.edu/18198530/Raportul_Forumului_Constitutional_2013.

PAGE 7
14. Todor, Arpad, Pîrvulescu Cristian, Geamăna Dragoș, și Bujder Irina. „Reforma constitutionala
in Romania - Teme, dezbateri si propuneri”. Data accesării 12 mai 2016.

15. https://www.academia.edu/11985402/Reforma_constitutionala_in_Romania_-
_Teme_dezbateri_si_propuneri.

PAGE 8