Va transmit,alaturat, cursul nr.

10 la disciplina,,Drept notarial’’, cu
rugamintea de a fi transmis catre toti colegii. Va rog sa-mi confirmati de
primire.
Totodata, va rog sa pregatiti pentru seminar un referat/analiza despre
,,Cazuri de raspundere disciplinara a notarilor publici’’

MASTER ,,CARIERE JURIDICE’’

DREPT NOTARIAL

1
TEMA 10
RĂSPUNDEREA NOTARULUI PUBLIC
05.05.2020

Răspunderea civilă a notarilor publici

Problema răspunderii civile a notarului public poate interveni, în practică, în cazuri

extrem de rare. Constatarea se întemeiază pe caracterul necontencios al procedurii notariale.
Pe de akă parte, majoritatea actelor notariale se îndeplinesc în prezenţa părţilor şi în
conformitate cu voinţa lor, dacă, bineînţeles, aceasta este conformă cu legea.
Cu toate acestea, legiuitorul a manifestat interes pentru reglementarea răspunderii
civile în acele cazuri în care prin activitatea sa notarul ar produce un prejudiciu unei persoane
fizice sau juridice. Legea nr. 36/1995 consacră o normă deosebit de importantă în această
materie. Ne referim la art. 73 din Legea nr. 36/1995, care dispune că: „Răspunderea civilă a
notarului public poate fi angajată în condiţiile legii civile, pentru încălcarea obligaţiilor sale
profesionale, atunci când acesta a cauzat cu vinovăţie sub forma relei-credinţe un prejudiciu,
stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă".
Problema naturii juridice a răspunderii civile a notarului public este soluţionată în
prezent prin prevederile art. 1258 NCC. Potrivit acestui text: „în cazul anulării sau constatării
nulităţii contractului încheiat în formă autentică pentru o cauză de nulitate a cărei existenţă
rezultă din însuşi textul contractului, partea prejudiciată poate cere obligarea notarului public
la repararea prejudiciilor suferite, în condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta
proprie". In atare condiţii, caracterul delictual al răspunderii notarului public este
incontestabil.
Textul citat nu este acoperitor în privinţa tuturor actelor şi procedurilor notariale care
pot fi îndeplinite de notarul public în exerciţiul profesiunii sale. în primul rând este de arătat
că dispoziţiile art. 1258 NCC sunt incidente numai în cazul „anulării sau constatării nulităţii
contractului încheiat în formă autentică".
Prin urmare, el nu este aplicabil direct şi în privinţa altor acte sau proceduri
notariale, cum ar fi procedura succesorală notarială, procedura divorţului sau procedura
lichidării pasivului succesoral. De aceea este firesc să ne întrebăm care este natura răspunderii
civile a notarului public în cazul în care prin activitatea sa produce un prejudiciu în cazul altor
proceduri notariale. Socotim că soluţia care se impune nu poate fi alta decât aceea a
răspunderii civile delictuale a notarului public. Ea se impune cu atât mai mult cu cât o atare
răspundere este incidenţă şi în cazul constatării nulităţii unui contract încheiat în formă
autentică, în condiţiile art. 1258 NCC.

Răspunderea disciplinară a notarilor publici

Exercitarea de către notar a unui serviciu de interes public nu poate să rămână fără
consecinţe şi pe planul reglementării răspunderii disciplinare. De aceea, Legea nr. 36/1995 şi
Regulamentul au instituit norme particulare cu privire la răspunderea disciplinară a notarului
public.
Condiţiile generale ale răspunderii disciplinare sunt cele din dreptul comun. Aşa
fiind, ne referim în continuare doar la aspectele particulare ale răspunderii disciplinare a

2
notarului public. în această privinţă, evidenţiem, mai întâi, că legiuitorul determină abaterile
disciplinare ce pot angaja răspunderea disciplinară a notarului public.
Potrivit art. 74 din Legea nr. 36/1995, răspunderea disciplinară poate interveni
pentru următoarele abateri:
a) încălcarea competenţei generale, materiale şi teritoriale stabilite prin lege;
b) nerespectarea dispoziţiilor, deciziilor şi hotărârilor organelor de conducere ale Uniunii şi
ale Camerelor, emise în condiţiile legii;
c) nerespectarea normelor şi instrucţiunilor privind metodologia de lucru cu registrele
naţionale notariale administrate de CNARNN;
d) îndeplinirea, în mod repetat, a actelor şi procedurilor notariale, cu nerespectarea
dispoziţiilor legale prevăzute pentru valabilitatea actului sau procedurii notariale în cauză, ori
îndeplinirea acestora cu încălcare dispoziţiilor art. 9 (privitoare la obligaţia de a verifica ca
actele notariale să nu fie contrare legii şi bunelor moravuri);
e) întârzierea nejustificată sau neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
f) lipsa nejustificată de la birou, în mod repetat;
g)comportament şi atitudine necorespunzătoare în exercitarea activităţii
profesionale;
h) orice manifestare de natură a aduce atingere prestigiului profesiei săvârşită în
exerciţiul funcţiei ori în legătură cu aceasta sau în afara exerciţiului funcţiei;
i) neachitarea integrală şi la "scadenţă a contribuţiilor profesionale, precum şi a
primei de asigurare, conform contractului de asigurare;
j) sustragerea sau refuzul de a se supune controlului profesional administrativ;
k) încălcarea obligaţiilor legale cu privire la păstrarea secretului profesional;
1) folosirea ori acceptarea, în orice mod, direct sau indirect, a mijloacelor neloiale de
atragere a clientelei, aşa cum sunt definite în Codul deontologic al notarilor publici;
m) desfăşurarea unor activităţi incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit
legii;
n) refuzul nejustificat sau neglijenţa în efectuarea şi comunicarea operaţiunilor
prevăzute de lege pentru funcţionarea sistemului informatizat al Camerei şi al Uniunii;
o) nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la stabilirea, încasarea şi, după caz,
virarea impozitelor, tarifelor şi onorariilor;
p) nedepunerea la termen a situaţiei statistice şi a altor date solicitate de Cameră sau
de Uniune;
q) refuzul nejustificat de a întocmi un act notarial în afara sediului biroului notarial,
iar în cazuri temeinic justificate, şi în afara programului normal de lucru;
r) neîndeplinirea obligaţiei de a participa la formele de pregătire profesională
continuă organizate prin INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
s) neîndeplinirea obligaţiei de a participa la formele de pregătire profesională,
dispusă în condiţiile art. 77 alin. (2);
ş) nerespectarea dispoziţiilor Codului deontologic al notarilor publici;
t) absenţe nejustificate de la adunările generale ale Camerelor şi de la acţiunile
organizate de Colegiul director al Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
ţ) nerespectarea dispoziţiilor art. 42 alin. (3) şi/sau continuarea activităţii după
aplicarea sancţiunii suspendării din exerciţiul funcţiei;
u) refuzul nejustificat de a îndeplini actele şi procedurile repartizate de preşedintele
Camerei din care face parte.
Legea determină nu numai abaterile disciplinare, ci şi sancţiunile ce se pot aplica
notarului public, în raport de gravitatea faptelor săvârşite. Aceste sancţiuni sunt prevăzute în
art. 77 din Legea nr. 36/1995 şi se referă la:
a) avertisment scris;

3
b) amendă de la 5.000 lei la 40.000 lei;
c) suspendarea notarului public din exerciţiul funcţiei pe o durată de cel mult 6 luni;
d) excluderea notarului public din profesie.

Răspunderea penală a notarului public

În privinţa răspunderii penale a notarului public nu există precizări deosebite în

cuprinsul Legii nr. 36/1995. Reamintim însă că săvârşirea unor infracţiuni poate determina, în
condiţiile art 41 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995, încetarea calităţii de notar public.
Textul are în vedere condamnarea notarului public prin hotărâre judecătorească definitivă
pentru „săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârşirea
cu intenţie a unei alte infracţiuni".
Doctrina de specialitate a fost confruntată cu problema de a stabili dacă notarul
public poate fi subiect al unor infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Într-o primă
opinie, s-a susţinut că notarul public poate deveni subiect activ al unor asemenea infracţiuni,
întrucât acesta realizează un serviciu public, având astfel calitatea de funcţionar public. În altă
opinie, s-a susținut că asimilarea notarului cu funcţionarul public este foarte discutabilă în
pofida faptului că notarul public îndeplineşte un serviciu de interes public.
În prezent, această abordarea doctrinară nu mai prezintă un interes practic deosebit,
întrucât Noul Cod penal a adus clarificări corespunzătoare în această privinţă. Potrivit art. 175
alin. (2) NCP, „este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, şi persoana care
exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau
care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului
serviciu public". Prin urmare, răspunderea penală a notarului public, care îndeplineşte
exigenţele enunţate de textul citat, nu mai poate fi pusă la îndoială.