October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine

1. Ordinea publica – continuare

Efectele ordinii publice:

1. Un efect negativ pe care il releva si art 2564 NCC : aplicarea legii straine se inlatura daca incalca
ordinea publica din dreptul international privat. Ex. art 2586 NCC – daca legea straina prevede un
impediment la casatorie care potrivit dreptului roman este incompatibil cu libertatea de a incheia o
casatorie acest impediment va fi inlaturat ca inaplicabil.
2. Un efect pozitiv pe care il releva art 2564: in cazul inlaturarii aplicarii legii straine se aplica legea
romana.

Problema sferei/sferelor notiunii de ordine publica in dreptul international privat

Ordinea publica are 2 sfere in dreptul international privat in functie de contextul conflictual in care s
einvoca:
a. In cazul in care se invoca in cazul unui conflict de legi in spatiu inseamna ca ordinea publica se
invoca in momentul nasterii unui raport juridic. Exemplu: daca se pune problema incheierii unei
casatorii in fata delegatului roman de stare civila intre o cetateanca romanca si un cetatean strain
dintr-o tara care admite poligamia, cetatean care este deja casatorit in tara lui aceasta urmand a fi a 2
a casatorie; nu il vom casatori pentru ca este o problema de stare civila, acestea fiind supuse lex
patriae. Cetateanul strain urmeaza a fi supus din punctul de vedere lui de a se casatori din punctul de
vedere al legii sale nationale, care permite poligamia. In aceasta situatie se incalca o norma de ordine
publica din dreptul international privat (norma conflictuala ma trimite la un sistem de drept strain,
acest sistem este normal sa se aplice, dar nu il aplic deoarece incalca un principiu fundamental al
dreptului roman). Este un conflict de drept in spatiu pentru ca problema se pune in momentul
nasterii.
b. In cazul in care ordinea publica se invoca in cadrul unui conflict de legi in timp si spatiu, in acest
caz inseamna ca este vorba despre un raport juridic nascut anterior sub incidenta unui sistem de
drept strain, raport ale carui efecte juridice se cer ulterior a fi recunoscute in Romania. Exemplu:
situatia anterioara insa cele 2 persoane s-au casatorit in Arabia Saudita si apoi vin in Romania, se
despart in fapt si sotia cere de la sot pensie de intretinere. O sa o acord pentru ca daca in prima
situatie era vorba despre incheierea unui raport juridic in aceasta situatie este vorba de recunoasterea
unor drepturi dobandite in strainatate valabil sub incidenta legii straine (casatoria este valabila sub
incidenta legii straine care i se aplica). Noi solutionam un conflict de legi in timp si spatiu pentru ca
este un raport juridic nascut in trecut sub incidenta unui sistem de drept strain ale carui efecte se cer a
fi recunoscute in Romania. Este un conflict de legi in spatiu pentru ca este un conflict intre sistemul
de drept roman si sistemul de drept din Arabia Saudita care coexista in spatiu, dar este un conflict in
timp si spatiu pentru ca raportul juridic s-a nascut anterior in strainatate si acum se cer a fi
recunoscute efectele lui in Romania.

Sfera ordinii publice este mai restransa in cazul conflictului de legi in timp si spatiu fata de conflictul
de legi in spatiu. Sunt mai multe cazuri de ordine publica in cazul conflictului de legi in spatiu decat al
conflictului in timp si spatiu. Aceeasi situatie este de pilda in cazul in care un copil si-a stabilit filiatia din

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 1

 October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

afara casatoriei in strainatate, in conditii pe care legea romana nu le cunoaste; acea filiatie va fi recunoscuta
in Romania pentru ca este vorba de un drept castigat in strainatate. Exista insa si situatii in care ordinea
publica functioneaza atat asupra conflictului de legi in spatiu cat si la conflictul de legi in timp si spatiu.
Acestea sunt situatiile cele mai ferme de ordine publica. Interdictia poligamiei este de ordine publica in
cadrul conflictului de legi in spatiu, daca vine pe un drept castigat nu. Interdictia casatoriei intre persoane de
acelasi sex este de ordine publica atat in cazul in care se pune problema incheierii casatoriei in Romania,
deci a conflictului de legi in spatiu, cat si in cazul in care s-ar pune problema recunoasterii efectelor in
Romania a unei casatorii intre persoane de acelasi sex in strainatate intr-un sistem care o permite.

Concluzie privind sferele ordinii publice

Ordinea publica are 3 sfere: de la cea mai intinsa catre cea mai restransa. Cea mai larga este in
dreptul intern, unde statul isi permite sa limiteze autonomia de vointa a partilor ori de cate ori legiutorul
considera potrivit; urmeaza ordinea ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu care este mai
restrictiva decat cea din dreptul intern si in fine este ordinea publica in cazul confilctului in timp si spatiu.

Comparatie intre ordinea publica si legile de aplicatie imediata

Cele 2 institutii de drept se aseamana in primul rand prin ratiunea lor si anume amandoua au ca scop
ocrotirea unor principii fundamentale de drept ale forului si amandoua au acelasi efect si anume aplicarea in
final a legii forului in locul celei straine.
Intre cele 2 institutii exista o importanta deosebire de rationament juridic. Norma de aplicatie
imediata inlatura conflictul de legi, asadar daca exista intr-un sistem de drept o norma de aplicatie imediata
care imi spune ca exportul tipului X de marfa nu se face decat cu autorizatie, este o norma de aplicatie
imediata. Norma de aplicatie imediata se aplica indiferent de legea aplicabila contractului, prealabil, nu se
face un rationament conflictual, se aplica pur si simplu. Ordinea publica implica insa un rationament
conflictual si anume se aplica norma conflictuala romana, lex patriae in exemplul cu poligamia, care ma
trimite la institutiile de drept strain si nu aplic acel sistem de drept deoarece este contrar principiilor
fundamentale juridice romane. Ordinea publica este un caz de inlaturare de la aplicare a legii straine normal
competente sa se aplice.

2. Frauda la lege

Definitie
Exista frauda la lege in dreptul international privat atunci cand partile unui raport juridic, folosind in
mod ilicit un mijloc de drept international privat fac aplicabil unui raport juridic un alt sistem de drept decat
cel normal competent sa se aplice.

Modalitatile de fraudare a legii in dreptul international privat

1. Intr-un raport care nu are element de extraneitate partile introduc in mod fraudulos un element de
extraneitate, provoaca in felul acesta un conflict de legi in mod artificial, fac incidenta o norma
conflictuala si acea norma conflictuala ma trimite la un alt sistem de drept decat cel normal
competent sa se aplice. Exemplu: o societate comerciala are toate elementele ei (asociatii, locul de
desfasurare a activitatii) in Romania, totusi partile prevad sediul ei in strainatate. Introduc deci intr-
un raprot juridic fara element de extraneitate un element. Cum legea aplicabila este cea a sediului
social fac aplicabila acestei societati o lege straina care nu ar fi fost normal sa se aplice.

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 2

 October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

2. Cand intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate partile schimba punctul de
legatura, facand aplicabil un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.

Conditiile fraudei la lege

1. Sa existe un act de vointa al partilor in sensul deplasarii punctului de legatura dintr-un sistem de
drept in altul. Frauda la lege presupune o activitate volitiva frauduloasa a partilor. Frauda la lege
are un important element subiectiv. Frauda la lege, pentru ca ea implica in mod obligatoriu
deplasarea punctului d elegatura, nu poate aparea decat acolo unde exista puncte de legatura care
se pot deplasa (mobile) – ex. cetatenia, resedinta, domiciliu, sediul social, locul incheierii actului
juridic, locul incheierii testamentului (acestea sunt puncte de legatura mobile). Nu apare frauda la
lege in materia regimului imobiliar ca principiu caci lex situs pentru imobile nu se poate deplasa;
nu apare frauda la lege nici in materia delictului pentru ca locul savarsirii delictului nu se
schimba si in principiu nici locul producerii prejudiciului nu se schimba
2. Partile sa foloseasca un mijloc de drept international privat. Acest lucru presupune un mijloc prin
natura lui licit (nimeni nu e impiedicat sa isi schimbe cetatenia; nimeni nu poate obliga ca o
societate sa isi stabileasca sediul intr-o alta tara).
3. Scopul urmarit de parti este ilicit. Caracterul ilicit al operatiunii este dat de caracterul ilicit al
scopului urmarit. In principiu se urmareste, de exemplu, cand schimb cetatenia atunci cand
sistemul de drept imi interzice sa divortez si imi schimb cetatenia ca sa divortez; schimb sediul
social pentru a eluda impozitele sau alte reglementari fiscale
4. Rezultatul obtinut este ilicit. Caracterul ilicit al rezultatului este dat de caracterul ilicit al
scopului.

Sanctiunea fraudei la lege

Se face distinctie intr 2 situtatii:
1. Situatia in care este fraudat dreptul roman in favoarea unui drept strain – art 2564: in cazul inlaturarii
aplicarii legii straine pentru ca a devenit competenta prin fraudarea legii romane se aplica legea
romana. Frauda la lege produce 2 efecte:
a. Un efect negativ – inlaturarea de la aplicare a legii straine. Mentiune: sunt 2 posibilitati de a
inlatura de la aplicare legea straina:
i. Fie actul juridic fraudulos este inopozabil autoritatilor romane. Sanctiunea este deci
inopozabilitatea actului fata de autoritatile romane
ii. Situatia in care actul sa fie anulat de catre instanta romana. Sanctiunea este deci anularea
actului de o instanta romana
b. Efectul pozitiv – aplicarea in locul legii straine legea romana, adica legea care a fost fraudata
2. Situatia in care este fraudat dreptul strain in favoarea dreptului roman – nu avem text. Intentia
legiutorului roman a fost aceea de a proteja dreptul national in care este fraudat. Concluzia este deci
ca sanctiunea este aceeasi si in ipoteza in care este fraudat dreptul strain in favoarea dreptului roman.
Argumente: Dreptul strain este un element de drept, deci este o incalcare a legii. Implicit, se
fraudeaza dreptul national pentru ca se distorsioneaza scopul unei norme conflictuale care este o
norma din sistemul de drept roman. Principiul fraus omnia corupit – frauda este sanctionata
indiferent de contextul in care ea apare.

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 3

 October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

Dovada fraudei la lege

Frauda la lege implica un mijloc licit insa trebuie dovedit scopul ilicit si rezultatul ilicit, elemente
subiective care nu sunt usor de dovedit. Dovada fraudei la lege se poate face prin orice mijloc de proba
pentru ca este un element de fapt.

Domeniile in care poate aparea frauda la lege

1. Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice – aici au aparut si cele 2 spete:
speta Bertola, speta Lider. Legiutorul a intervenit si actualmente frauda la lege este mult mai
restransa. Art 2596 NCC – situatia divortului: legea resedintei obisnuite comune sau legea
cetateniei comune a sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei in cazul in care unul
dintre ei isi schimba resedinta sau cetatenia. Legitorul a prevazut aplicarea legii vechi. Art 2605 –
elimina frauda la lege in materia filiatiei: filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit
legii nationale a copilului de la data nasterii, deci nu se schimba in functie de schimbarea
nationalitatii copilului dupa nastere, ramane supusa legii filiatiei din momentul nasterii si nu mai
apare frauda la lege in acest mod
2. Statutul organic al persoanei juridice – continua frauda la lege prin stabilirea sediului social al
persoanei juridice intr-un alt stat. Legiutorul roman in art 2571 NCC incearca sa limiteze frauda
la lege: daca societatea are mai multe nationalitati se aplica sediul social real si atunci practic
instanta, autoritatea competenta sa judece, va aprecia unde este sediul social real, adica unde se
afla organele de conducere ale societatii
3. Regimul juridic al bunurilor mobile – un tablou de valoare ce face din patrimoniul cultural la
normal, cu circuit civil restrans, este deplasat intr-un alt stat unde nu exista o asemenea interdictie
si este vandut acolo. Aici avem conventii internationale care protejeaza: o conventie adoptata in
cadrul UNESCO din 1979, Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea
si impiedicarea operatiunilor ilicite de import-export si transfer de proprietate al bunurilor
culturale (Romania a aderat in 1993) si o conventie adoptata sub egida UNIDROIT, Conventia
privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal din 1995 (Romania a ratificat in 1997). Si
legiutorul roman a incercat sa limiteze frauda la lege privind bunurile mobile - art 2615: legea
aplicabila in cazul bunurilor mobile exportate ilegal este fie legea locului de pornire fie legea
locului de sosire, ceea ce inseamna ca se pot aplica oricare dintre ele.
4. In materia formei actului juridic – in Romania donatia se face numai prin act autentic notarial ad
validitatem

Comparatie intre frauda la lege si alte institutii juridice apropiate

1. Frauda la lege in dreptul international privat si dreptul intern – se aseamana prin faptul ca in esenta
trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii: ambele sunt activitati frauduloase ale partilor folosind un
mijloc licit pentru obtinerea unui folos ilicit. Deosebiri: frauda la lege in dreptul intern are ca obiect o
lege nationala care interzice ceva; in dreptul international privat se fraudeaza un sistem de drept.
2. Frauda la lege si ordinea publica de drept international privat – ambele sunt cazuri de inlaturare de
la aplicare a unei legi straine normal competente sa se aplice (sunt exceptii de la aplicarea legii
straine). Deosebiri: din punct de vedere al cauzei neaplicarii legii straine, la ordinea publica cauza
neaplicarii legii straine este de natura obiectiva si anume incompatibilitatea cu principiile
fundamentale ale dreptului roman; la frauda la lege cauza neaplicarii legii straine este subiectiva si
anume intentia frauduloasa a partilor. Sanctiunea poate fi de asemenea diferita desi inopozabilitatea

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 4

 October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

nu pentru ca aceasta este aceeasi, se intalneste la fel. Totusi, la ordinea publica numai inopozabilitate
exista pe cand la frauda la lege pot merge si la anulare. la ordinea publica instanta de judecata trebuie
sa cerceteze obiectul ordinii publice, sa vada daca legea straina incalca principiile dreptului roman;
frauda la lege nu, este distructiva prin ea insasi, prin mijlocul fraudulos folosit.
3. Frauda la lege si simulatia – ambele implica o vointa comuna a partilor, in ambele cazuri se creeaza
in mod artificial un conflict de legi, in ambele cazuri mijloacele sunt licite (frauda la lege este ilicita
prin rezultatul ei), sanctiunile sunt aceleasi in principiu. Deosebirea esentiala rezida in primul rand in
mecanismele aplicate: frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, actul fraudulos;
simulatia implica 2 acte juridice, este actul juridic ascuns dar real, contrainscrisul, si actul juridic
aparent dar mincinos. De pilda, daca la o societate comerciala care are toate elementele in Romania
stabilesc un sediu in strainatate si aplic ca lex societatis legea straina, desi toata activitatea se
desfasoara in Romania este o frauda la lege. Daca insa sediul din strainatate este numai fictiv cel real
fiind in Romania este o simulatie prin fictivitate. Sunt notiuni practic greu de distins

3. situatia speciala – institutia inlaturarii exceptionale de la aplicare a legii, a unui sistem de drept

Este o situatie speciala, nou introdusa in NCC in afara de frauda la lege si ordinea publica este
institutia inlaturarii exceptionale de la aplicare a legii unui sistem de drept.
Art 2565 NCC – in mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit NCC poate fi inlaturata daca
datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu acea lege. In acest caz se
aplica legea cu care raportul juridic prezinta cele mai stranse legaturi. Se inlatura de la aplicare in mod
exceptional, atat legea romana cat si cea straina, atunci cand legea aplicabila are o legatura foarte indepartata
cu raportul juridic. Inlaturarea nu este imperativa ci poate fi operata dupa cum apreciaza judecatorul; daca se
apreciaza ca legea aplicabila nu are o legatura sau daca legatura e foarte indepartata se va aplica legea cu
care raportul juridic prezinta legaturile cele mai stranse. Aceasta reglementare este introducerea in sistemul
de drept roman la nivelul general al conceptului legii proprii din dreptul anglo-saxon. Anterior, sistemul a
fost aplicat in anumite situatii punctuale (ex. in materia contractului). Actualmente, NCC aduce acest
principiu la nivel de teorie generala in orice imprejurare judecatorul poate inlatura legea aplicabila daca ea
este socotita ca nu are legaturi suficiente cu raportul juridic

Exceptii
1. cand legea aplicabila a fost aleasa de catre parti in contract (lex voluntaris) caci vointa partilor
primeaza
2. cand este vorba de starea civila sau capacitatea persoanei pentru ca se presupune ca in materia starii
civile si capacitatii se aplica lex patriae si de principiu lex patriae nu poate avea o legatura foarte
indepartata cu persoana, prin ipoteza, caci cetatenia este o legatura juridica intre o persoana si un stat
.

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 5

 October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

Conflictul de legi in timp si spatiu. Recunoasterea drepturilor

dobandite in strainatate

Definitie
Exista conflict de lege in timp si spatiu in cazul in care un raport juridic s-a incheiat in trecut, sub
incidenta unui sistem de drept, iar ulterior efectele sale se cer a fi recunoscute intr-un alt sistem. Spre
deosebire de conflictul de legi in spatiu care apare in momentul nasterii raportului juridic, aici conflictul este
in timp si spatiu, in spatiu pentru ca si aici exista 2 sisteme de drept in concurs, dar si in timp pentru ca ele
nu se aplica in acelasi timp, ci se aplica succesiv (raportul juridic s-a nascut in trecut in strainatate si efectele
sale se cer a fi rescunoscute astazi in Romania).

Formele conflictului de legi in timp si spatiu

1. cand raportul juridic s-a nascut fara a avea un element de extraneitate, adica s-a nascut in sfera
unui drept intern, national (2 cetateni francezi se casatoresc in tara lor, la momentul casatoriei nu
exista un element de extraneitate, vin in Romania, sotia cere pensie de intretinere, intervenind
conflictul de legi in timp si spatiu).
2. Cand raportul juridic a avut de la inceput un element de extraneitate, din chiar momentul nasterii
lui. Situatia difera din punct de vedere al efectelor dupa cum a fost implicat sau nu un element
romanesc in acel raport juridic (ex. un cetatean francez si unul grec s-au casatorit in Grecia si vin
sa i se recunoasca casatoriei in Romania nu este implicat un element roman; daca se casatoreste
un cetatean roman cu unul grec in straintate si vin sa li se recunoasca acest lucru este alta
situatie).

Solutionarea conflictului de legi in timp si spatiu

Art 2567 NCC – drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania. Legea romana
recunoaste de principiu drepturile castigate intr-o tara straina. Totusi se impun 2 conditii:
1. Conditia ca dreptul sa fie legal instituit, legal nascut, potrivit legii straine care este aplicabila.
Aceasta conditie o intalnim frecvent. Exemple: art 2575 – schimbarea legii nationale a persoanei
fizice nu aduce atingere majoratului dobandit potrivit legii aplicabile la momentul dobandirii.
Asadar, daca sub incidenta legii lui nationale o persoana a dobandit majoratul mai devreme decat
prevede legea romana si vine in Romania, el va fi socotit major (nu revine la minorat). Acelasi lucru
zice art 2582 pentru persoanele juridice straine: o persoana juridica straina este recunoscuta in
Romania daca a fost valabil constituita potrivit statului a carui nationalitate o are. acelasi lucru si pe
planul dreptului procesual: o hotarare pronuntata in strainatate va fi recunoscuta in Romania daca ea
este definitiva potrivit legii sub incidenta careia s-a pronuntat. De asemenea, va fi executata in
Romania daca este executorie potirvit legii sub incidenta careia a fost pronuntata. Dreptul trebuie sa
fie legal instituit fie ca e vorba de un drept substantial sau unul procedural
2. Sa nu fie contrar oridinii publice de drept international privat roman – ex. in materie procedurala,
hotararea straina definitiva nu va fi executata in Romania daca incalca competenta exclusiva a
instantei romane (competenta exclusiva e de ordine publica).

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 6

 October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

Conflictul mobil de legi

Conflict mobil de legi apare cand un raport juridic este supus succesiv la 2 sau mai multe sisteme de
drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile. De pilda, doi
cetateni italieni isi schimba cetatenia si devin cetateni romani. Problema care se pune este ce lege se aplica
casatoriei lor – legea italiana (legea veche), legea romana (legea noii cetatenii) sau o solutie mixta (pana la
momentul schimbarii cetateniei legea veche si dupa schimbarea cetateniei legea noua).
Conflictul mobil se poate compara cu conflictul de legi in timp si spatiu. Se aseamana pentru ca
ambele presupun 2 sisteme de drept care coexista in spatiu si ambele presupun ca cele 2 sisteme de drept se
aplica succesiv, exista asadar o succesiune in timp a aplicarii lor (ambele conflicte sunt in timp). Deosebirea
esentiala este la conflictul de legi in timp si spatiu nu intervine o deplasare, o mutare, o schimbare a
punctului de legatura al raportului juridic ci se pune problema drepturilor castigate (raport nascut sub
incidenta unui sistem de drept strain si se cere sa se recunoasca efectele acelui raport juridic in tara); la
conflictul mobil intrevine o schimbare a punctului de legatura: cetatenia, deci se schimba punctul de legatura
al raportului juridic.
Cea mai aproape ca institutie juridica de conflictul mobil in dreptul intern este conflictul legilor in
timp, numai ca exista deosebiri esentiale intre cele 2 institutii si anume: la conflictul in timp al legilor
interne problema se pune in plan national (2 legi romane), pe cand la conflictul mobil de legi problema se
pune in plan international, intre 2 sisteme de drept. In mod esential, in cazul conflictului intern de legi in
timp, legea veche este abrogata si inlocuita cu noua lege. In dreptul international privat nu apare o abrogare
a unui sistem de drept ci ambele sisteme de drept coexista, numai persoanele isi schimba cetatenia si se pune
problema daca se aplica sistemul de drept roman sau cel strain.

Domeniile in care poate aparea conflictul mobil

Conflictul mobil apare doar atunci cand sunt punctele de legatura mobile si cel mai frecvent in
materia cetateniei sau resedintei persoanei fizice, in materia sediului persoanei juridice, in materia regimului
real al bunurilor mobile

Solutionarea conflictului mobil

Solutia problemei conflictului mobil de legi este dat de dreptul roman. Legea romana imi spune pana
cand si daca se aplica dreptul starin si daca si de cand se aplica dreptul roman. Din analiza tuturor
reglementarilor legale pentru ca nu avem o solutionare globala a conflictului mobil de legi avem solutii data
de legiutorul roman a anumitor conflicte de legi. Sunt 2 modalitati de solutionare a conflictului mobil de
legi:
1. Determinarea de legiutor a sferei de aplicare a normei conflictuale romane in sensul ca legiutorul
stabileste pentru o anumita situatie concreta daca:
a. acelui raport juridic i se aplica legea veche – raportul juridic ramane supus legii sub incidenta
care s-a nascut
b. acelui raport juridic i se aplica legea noua
c. stabileste un sistem mixt, pana cand se aplica legea veche si de cand incepe sa se aplice legea
noua
2. cand legiutorul aplica global principiul legii mai favorbaile (mitior lex) – art 2575 privind majoratul
(schimbarea legii nationale a persoanei fizice nu aduce atingere majoratului dobandit potrivit legii) si

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 7

 October 22, 2014 [CURS 3 – DREPT INTERNATIONAL PRIVAT]

art 2605 privind filiatia copilului din afara casatoriei (se stabileste potrivit legii nationale a copilului
de la data nasterii sale, dar daca copilul are mai multe cetatenii, altele decat cea romana se aplica
legea cetateniei care ii este cea mai favorabila)

In cazul determinarii de legiutor a sferei de aplicare: Solutii se gasesc in dreptul intern (NCC) dar exista
solutii pentru conflictul de legi si in Regulamentele Uniunii Europene, in conventiile internationale.

Exemple din NCC

A. Aplicarea legii vechi:
1. art 2590 – legea aplicabila regimului matrimonial este legea aleasa de soti. Ei pot alege
a. legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta obisnuita la data alegerii sau
b. legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei o are la data alegerii
Regimul matrimonial este supus legii alese de parti la momentul in care s-a facut alegerea, ei
avand posibilitatea sa aleaga; daca sotii isi schimba resedinta sau isi schimba cetatenia ulterior
alegerii regimului matrimonial, regimul matrimonial va fi supus legii vechi.
2. Art 2605 - Filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de
la data nasterii. Filiatia copilului din afara casatoriei urmeaza legea lui nationala din momentul
nasterii si chiar daca copilul isi schimba cetatenia, modul de stabilire a filiatiei ramane supus
legii de la momentul nasterii, adica legii vechi
B. Aplicare alegii noi:
1. Art 2633 – mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data
mortii resedinta obisnuita. Asadar, pentru succesiune se aplica ultima lege, nu are importanta ca
de cuius si-a schimbat resedinta in timpul vietii, succesiunea este guvernata de legea nou
C. Aplicarea sistemului mixt
1. Art 2591 – sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial, legea noua
producand efecte numai pentru viitor. In consecinta in cazul schimbarii regimului matrimonial
legea veche ramane aplicabila pana in momentul conventiei de schimbare a regimului
matrimonial si legea noua se aplica pentru efectele regimului matrimonial dupa schimbarea
regimului, dupa aplicarea conventiei de modificare.
2. Art 2596 – legea resedintei obisnuite comune sau legea cetateniei comune a sotilor continua sa
reglementeze efectele casatoriei chiar daca unul din ei isi schimba dupa caz resedinta sau
cetatenia. Textul prevede aplicarea legii vechi privind efectele castatoriei atunci cand numai
unul dintre soti isi schimba cetatenia sau resedinta; daca ambii soti isi schimba resedinta sau
cetatenia legea comuna a noii resedinte sau cetatenii se aplica regimului matrimonial numai
pentru viitor.

Exemplu din Roma II

Art 4 alin 2 : in cazul in care persoana a carei raspundere e invocata (faptuitorul) si persoana care a
suferit prejudiciul (victima) isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara la momentul producerii prejudiciului se
aplica legea acelei tari.

Roman Andreea-Alexandra, Universitatea din Bucuresti, grupa 418 Page 8