„Globalizarea
şi democraţia
de piaţă”,
 
Symposion.
 
 Revistă de
Ştiinţe Socio
-Umane
, Tom I, Nr.
2, Institutul de
Cercetări
Economice şi
Sociale „Gh.
Zane”
(ed.), Academ
ia Română,
FilialaIaşi,
 2003, pp.
431- 436.
431
Globalizarea
şi
democraţia
de piaţă
 
Bogdan
Popoveniuc
Indiferent de
dorinţele şi
aşteptările
noastre, de
faptul că este
un lucru rău
sau bun, ome
nirea se află d
eja în plin pro
ces de globali
zare. „Globali
zarea nu este 
unfenomen
surprinzător,
exotic sau
 satanic. Este
faza unui nou
puseu de
dezvoltarecap
italist,
facilitat de un
concurs de
circumstanţe
politice şi
tehnologice,
dar ale cărui
elemente
conceptuale
de
 bază nu sunt 
riguros absolu
t deloc noi.”
1
 
Această
situaţie
aexistat şi
înainte de
primul război
mondial, doar
că acum
primatul în
cadrul
procesului
nuîl mai
posedă
geopolitica ci
geo
-
economia.
Complexitate
a acestui
proces este
deosebităiar
consecinţele
sale sunt din
cele
mai diverse şi
ating aproape
toate laturile
sistemului
social.
Subiectul
acestui articol
îl constituie o
„prognoză” în
ceea ce
priveşte
efectele
mon
dializării
asupra
democraţiei.
Iar
perspectiva ţi
ne mai puţin
de ştiinţa
politicului cât
mai degrabă
de ceea ce s
-
ar putea numi
o filosofie
civică,
deoarece are
ca subiect
ceea ce
 Gio
vanni Sartori
numeşte
democraţia
socială.
 
În literatura
de
specialitate
(Zygmunt
Bauman) se
vorbeşte
despre două
tipuri
deacţiune a
procesului de
globalizare în
funcţie de
rolurile şi
funcţiile pe
care le au în
cadrulsău
statele
implicate.
Astfel ave
m o
 globalizare acti
vă
ce presupune
relaţii
bidirecţionale
între statele
sau grupurile
de state
apropiate
cultural,
politic şi
economic. Se
consideră
cănu este
neapărat
nevoie ca
respectivele
state să fie la
fel de
dezvoltate din
punct de
vedere
economic
deoarece
influenţele
politice şi
culturale sunt
la fel de
importante în
cadrul
acestui proces
complex care
este
globalizarea.
De asemenea,
putem avea o
 globalizare
 pasivă
 
în cadrul
căreia avem
de a face cu o
relaţie
unilaterală
între state sau
grupuri de
s
tate cu
importante
diferenţe
economice,
politice şi
culturale.
Analiştii care
accentuează p
e latura econo
mică a globali
zării nu acord
ă culturii şi de
ciziilor politic
e (în mare par
teinfluenţate
sau
determinate
de interesele
economice)
puterea de a
contrabalansa
influenţastatel
or dezvoltate
economic
asupra celor
care, deşi cu
o cultură
solidă
, sunt mai
slab
 poziţionate e
conomic. Ace
astă perspecti
vă pare susţin
ută şi de înfiin
ţarea Uniunii
Europene.
Diferenţele
economice
între SUA şi
oricare ţară
europeană
este
semnificativă
(la ora actuală
SUA deţin o
poziţie mult
mai puternică
în competiţia
eco
-