Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A u
3'14
, s!
SIMEON RELI .
,
.
-h
tip. . A
t, ORASUL SIRET
11%u
IN
VREMURI DE DEMULT
EDITIF1 I
EDITURF1 RUTORULLII
,L 0'3o: w ,
1927
9016
z7,
tojrjtm.9
, 43r 1: www.dacoromanica.ro
- 771, .4
, .
ORA*UL SIRET
IN VREMURI DE DEMULT
0000(300o.
SIMEON RELI
Profesor la Liceul Aron Pumnul" in Cernduti
to)
CERNAUT1 1927
Instituiul de Arte grafice si Editurà Glasul Bucovinei"
Strada lancu Flondor No. 33
9016
www.dacoromanica.ro
Introducere
Siretiul, cel mai vechiu ora al Moldovei,
de care sunt legate atatea amintiri frumoase
din trecutul neamului nostru, ni se infatiseaza
azi ca un veteran batran §i sarman care-§i
trage obdr§ia dintr'o vita de nearn nobil §i
bogat, dar prin ni§te intamplari nenorocite a
ajuns in stare de saracie. Nici o stralucire,
cleat doar numele-i, vestit odinioara, i caleva
haine mo§tenite din vremuri bune, dar zdren-
tuite §i ele de ani si de. greul vietii, mai aduc
aminte celor ce-1 väd i-1 cunosc de cine este
§i ce-a fost odata. Stapanitorii säi straini de
pana eri au tiut sä instraineze prin feliurite
mijloace aproape cu desavar§ire infati§area ro-
maneasca a acestui ora§, sa §tearga urmele
trecutului sau §i sä-1 imbrace in haina sträina.
Tot ce s'a mai pastrat pana azi, ca prin mi-
nune, din vremurile moldevene§ti in targul Siret,
e sarac, decazut, ruinat, pe cale de a disparea
pentru totdeauna.
Numai laca§urile dumnezee0, paraganite
§i ele, §i semnele unor ruini de cetatui, in
cari s'au adapostit §i aparat vitejii intemetori
§i voevozi ai Moldovei, ni-au mai ramas din
trecut, ca ni§te relicvii sfinte §i marturii despre
marirea de altadata a acestui batran ora. Dar
§i aceste monumente §i rama§iti istorice sunt
www.dacoromanica.ro
4 SIMEON REM
www.dacoromanica.ro
CAP. 1.
Topografia veche româneascd a tArgului
Siret.
Venind pe §oseaua dinspre Cernauti §i
privind spre targul Siretiului din partea de
sus a §esului, ochiul tau nu va vedea un oras,
ci numai un sat, cu casele-i presarate prin
gradinile mari ce se a§tern pe o coasta tra.-
ganata, sub poalele careia curge lin raul Siret.
In haina ordsaneasca ti se va infati§a Siretiul
numai daca-1 vei privi, venind din jos, dinspre
targu§orul _Mihaileni. Atunci vei vedea cateva
zidiri mari §i turlele catorva biserici. Aceasta
e vatra targului. Vei intra in ea, dupace vei trece
apa peste un pod lung §i vei urca la deal,
pe §oseaua dinspre Cernauti, pintre gradini fru-
moase cu cateva case vechi, moldovene§ti, §i
cladiri moderne", locuite §i stäpanite de straini.
Cand ai terminat sui§ul ai ajulls in piata cen-
trala a targului, incunjurata de cladirile inalte
ale preturii judetene §i primäriei, apoi de bise-
rica romaneasca a Sf. loan Botezatorul §i de
un otel mare, cladit in stil german, care §i azi
i§i porta'n frunte numele de Hotel Anahof".
Pe langa aceste clddiri mai insemnate se mai
in§ira in jurul acestei piete §i cateva case de
zid particulare, pe vremuri proprittatile tango-
www.dacoromanica.ro
6 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 7
www.dacoromanica.ro
8 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 9
CAP. II.
Antichitati de sapaturä aflate in targul §1
In apropierea Siretiului
Inzadar am incerca sä hotarim un timp
anume, and a inceput viata greu incercata a
targului Siret. Inceputurile lui se perd in intu-
nerecul acelor vremuri stravechi, and omeni-
mea Inca nu stia sa pastreze in scris intam-
plari insemnate impotriva uitänii. Totusi vremea
in scurgerea ei n'a fost in stare sa nimiceasca
cu desavarsire urmele de viata a unor neamuri,
cari au trait vremelnic, in chip trecator si in
timpuri nemaipomenite, pe acest petec de pa-
mant. Ea ne-a pastrat o multime de lucruri
antice, ascunse tainic sub glia dealurilor si a
valcelelor din Siret, cari ne arata semne de
www.dacoromanica.ro
10 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN I'REMURI DE DEMULT 11
www.dacoromanica.ro
12 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 13
www.dacoromanica.ro
14 SIMEON RELI
CAP. III.
Urmele celor mai vechi locuitori ai Sire-
tiului; locuinti lacustre
De vom cauta In Siret urme de locuinti
omene§ti din timpurile preistorice, le vom afla
mai curand pe malul stang al raului Siret, in
.preajma ora§ului. Aici, pe campul numit Du-
bova", langa ferma Beil", se putea observa
pana nu demult o radicatura de pamant, ro-
tunda ca un cerc, §i incunjurata 'Ana la ju-
matate de apa. Aceasta apa incingea intreg tap-
§anul primävara and se topia neaua, sau pe
timp de ploi indelungate. Pe aceasta radicaturd
sa fi fost locuintele lacustre (Pfahlbauten")
ale celor dintai locuitori ai Siretului. Ea putea
fi deajuns pentru 100 de familii. Pe langa
aceasta sall§te seamand sa fi mai fost Insa §i
multe alte colonii de acest fel pe campia Du-
bovei, cad OM la anul 1829 §esul acesta a
fost o mIntina nepatrunsa1). Pdraul ce strk-
bate acest §es, venind din satul Tereblecea,
spre a se revarsa in Siret, nu avea in vremuri
vechi un curs regulat ca azi. Din cauza aceasta
prefacea el toata campia dela Tereblecea pana
la Siret §i Rogoje§ti trite() mla§tind mare, ase-
menea unui lac2). In mla§tinele acestea se pri-
mejduiau o multime de vite, iar in stufaritul lor
se adapostiau, mai ales iarna, cArdUri de lupi,
cari fäceau pagube mari locuitorilor din satele
dimprejur. Spre a scuti pe locuitorii din aceste
1) 2) Prelicz: o. c. pag. 20.
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 15
www.dacoromanica.ro
16 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORAWL SIRET f VREMURI DE DEMULT 17
CAP. IV.
Suveniri dela Romani, aflate'n Siret.
In targul Siret s'au aflat multe märturii
despre dominatiunea Romani lor prin aceasta
regiune.
Sub poalele dealului Sasca s'a descoperit,
cu prilejul sapäturilor pentru punerea funda-
mentului unei case), un zid de un metru gro-
sime §i in forma unui dreptunghiu. In acest zid
s'a aflat §i caramidd romand", de doudori mai
groasa deCat caramida de azi. Când fu scoasa
din zid aceasta cardmida, se observa pe o parte
a ei cifra romana a numarului unu. Acest zid
gros seamand sa fie rama§ita odintr'o bae
romand sau dintr'un cantonament roman ce va
fi fost pe acest loc2). Apoi s'a mai aflat in
Siret §i o tuna pentru pastrarea cenu§ei, in
forma unei strachini adânci, lucrata foarte de-
licat din argild fina. Dupa calitatile ei se pre-
supune Ca ar fi de provenienta romana3). Pe
1) Casa lui Weber se c1Adi peste o parte din acest zid.
2) Vezi: Prelicz o. c. p 28; apoi Czernowitzer Zeitung"
ex 1885 No. 1. §i Mitteilungen der k. k. Zentralkommission,
Wien, Bd. Xl. N. 98.
3) Vezi : Mitteilungen der Zentralkommission, Bd. 17. pag. 82.
2
www.dacoromanica.ro
18 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 19
www.dacoromanica.ro
20 SIMEON RELI
CAP. V.
Intaritura Horod4tea" din Siret.
Coastele colinei Sasca se tupileazd tot
mai mult spre rasarit si miazanoapte, panace se
pierd apoi in ses.ul neted al raului Siret. In
partea din jos a acestei coline paraul Cacaina
si-a sapat tot mai addnc albia in hleiul ei moale,
formand cu vremea pe malul sau stang un
parete prapastios. Din acest parete vertical in-
cepura locuitorii din apropiere a-si sapa, in tim-
purile mai vechi, materialul trebuincios pentru
caramida si pentru vasele lor de hit. Cu timpul
se formara astfel aici ni§te gropi mari, in cari
locuitorii Ii construira sobe de olarit, pe cari
le acoperiau cu lemne mocnite sute de ani in
apa Siretiului, iar peste acestea puneau o pa-
turä groasa de tarna. Acest acoperi§ al sobelor
de olarit trebuia adeseori innoit prin inlatu-
rarea tarnei arse si inlocuirea ei cu alta proas-
path. Lutul intrebuintat sau nepotrivit pentru
olarie se cara pe o radicatura de pamant ce
exista acolo din vremuri stravechi.
Asa se forma cu vremea in mod artificial
un (lamb Malt i lungäret, care fu prefacut apoi
inteo intaritura de aparare, care apara orasul
ca un val puternic dinspre Valea raului Siret.
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 21
www.dacoromanica.ro
22 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 23
www.dacoromanica.ro
24 SIMEON RELI
CAP. VI.
Siretiul sub nävAlirile barbare (600-1300)
Dupace pardsira triburile Gotilor asezdrile
lor din sec. 4 d. Chr., dela Marea Neagra §1
Dundrea de jos, se ivira in sec. al 5-lea §i al
6-lea pe aceste tinuturi neamuri slave, Slavinii
§i Antii1). Aceste semintii slovone, cari se aseza-
sera pe pamântul românesc dintre Nistru §i Tisa,
se strecurara in majoritatea lor, in cursul sec.
al 6-lea §i al 7-lea, spre miazdzi peste Dunare,
in Peninsula Balcanied. Sclavinii §i Antii cari
mai ramasera prin tarile noastre se asimilara
cu Românii, "trecand in rândurile neamului ro-
mânese, in mijlocul caruia traiau, disparând
astfel ca populatiune de sine statatoare. Totusi
amintirea acestor Slavi trae§te in numeroasele
numiri slave de localitati ,raspAndite pe intregul
pamânt românesc 2). Astfel de numiri slave se
afla §i in Siret §i in imprejurimea lui, precum:
Horoddgea, Verpole, Dubova, hrealca, Buda,
Dersca, Zvordstea, apoi afuentii raului Siret:
Molnita, Bialca Bilca, Hlibicioc §. a. Aceste
vechi numiri slave de localitati din jurul
Siretiului, ramase dela Slavii din veacurile
al 6-lea, al 7-lea §i al 8-lea, dovedesc cã in
partile Siretiului §i probabil §i in orasuI Siret
de mai tarziu, au locuit pe acele vremuri §i
semintii slave, pe lânga populatiunea româneascd,
1) Vezi: lorga: lstoria pop. rom., trad. de Otilia Teodoru-
lonescu, Bucur, 1922, vol. 1. p. 96, apoi Dr. I. Nistor: Rom. §i
Rut. din Buc. Buc. 1915 pag. 2.
2) Vezi: lorga o. c. pag. 159-161; §i Nistor o. c. pag. 4.
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREHURI DE DENIULT 25
www.dacoromanica.ro
26 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET 1 VRENIURI DE DERULT 27
CAP. VII.
Cetatea de pe dealul Ruina" din Siret.
La inceputul secolului al 13-lea se in-
cre§tina o parte mare dintre Cumani.
Acum in anul 1228 avea fiinta o episcopie
a Cumanilor 2), al carei teritoriu se intindea la
rasarit de Carpati 'Ana la Siret13). Incre§tinarea
1) lorga: o. c., pag. 163.
2) Vezl: R. C"andea: Der Katholizismus in den Donau-
fürstentilmern. Leipzig 1916, pag 5.
3) Vezi: Ursu: Relat. Moldovei cu Polonia, Piatra-N. 1900
p. 7. Intemeiat pe Mizerabile Carmen" in Floriani: Hist. Hung.
1V pag. 59.
www.dacoromanica.ro
28 SINTEON R ELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iNI VREMURI DE DE MULT 29
www.dacoromanica.ro
30 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 31
CAP. VIII
1. Siretiul pe timpul intemeerii Moldovei in
secolul al 14-lea
In veacul al 14-lea, cand incepe insemna-
tatea ora§elor Galitiei, Cracovia §i Lembergul,
regii poloni aduserd coloni§ti germani §i Ii
dadura insemnate drepturi de negot.
Nemtii galitieni se coborira §i la noi pe
valea Siretiului. Inainte de a se pomeni un
Domn al Moldovei, ei Ii aveau gazde §i pra-
valii s'au dughieni la Siret, la Suceava §i pe
aiurea. Ace§ti Nemti se contopira foarte repede
cu populatia ba§tina§a Astfel se facu, ca pela
sfth-§itului veacului al 14-lea locuia in Siret o
numeroasa populatie germana, cetateni cu nu-
mele de Zimermann, Heinrich Schonebecke, iar
ceva mai tArziu se gasesc numele Kempe,
Cunrad Lorenz Springer §. a.2). Un insemnat
drum de negot ducea in veacul al 14-lea prin
Siret la Camenita Podoliei3).
Dupd cadet-ea Armeniei mici, de lAnga
Mediterana, in mânile Saracinilor, nenorocitii
locuitori Armeni i§i parasira tara in cete mari
§i ajunsera prin Crimea pAna prin Galitia4).
Dupa cAteva decenii Lembergul era plin de
gra§ii §i oache§ii oaspeti eretici din Asia",
cari in'troclusera in aceste regiuni negotul cu
1) lorga: 1st. Rom. in chipuri §i icoane, Craiova. pag. 88.
2) Mem. 1st. pop. rom, trad. de 0. Teocloru-lonescu, vol. 1
pag. 231.
3) lorga : o. c. pag. 231
4) !dem o. c. pag. 233.
www.dacoromanica.ro
32 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 33
www.dacoromanica.ro
34 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 35
www.dacoromanica.ro
36 SIMEON R.ELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 37
www.dacoromanica.ro
38 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 39
www.dacoromanica.ro
40 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 41
www.dacoromanica.ro
42 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 43
www.dacoromanica.ro
44 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 45
CAP. IX.
www.dacoromanica.ro
46 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 47
www.dacoromanica.ro
48 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DERULT 49
www.dacoromanica.ro
50 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 51
www.dacoromanica.ro
52 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET iN VRENIURI DE DEMULT 53
www.dacoromanica.ro
54 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 55
www.dacoromanica.ro
56 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VRENIURI DE DENIULT 57
www.dacoromanica.ro
58 SIMEON' RELI
www.dacoromanica.ro
ORWL SlRET IN VREMURI DE DEMULT 59
www.dacoromanica.ro
SIMEON R ELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET I VREMURI DE DEMULT 61
www.dacoromanica.ro
62 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA SUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 63
www.dacoromanica.ro
64 SIREON RELI
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 65
www.dacoromanica.ro
66 SIMEON EMI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 67
Cap. X
Siretiul In istoria neamului nostru dela
Petru Voda Mu§at I pada la _Stefan
cel Mare (1375-1459)
Petru Vodd Musat I (1374 1391), urmasul
in domnie al lui Iugij Coriatovici, amenintat de
primejdia turceascd i sfatuit poate si de epis-
copul polon din Siret, se puse sub zuzeranitatea
Poloniei. El merse in anul 1387 la Lemberg
si se inchind acolo regelui polon Vladislav Ia-
giello si sotiei sale Hedviga, ruda sa, jurându-le
credinta 2).
1) Vezi : Preliczi : Alt. d. St. Sereth, pag. 30.
2) Horm. Doc. 12) pag. 295 6 No. CCXXXV, lorga : Stud :
1-11 p. XXIX.
www.dacoromanica.ro
68 SIMEON RE LI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 69
www.dacoromanica.ro
70 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 71
www.dacoromanica.ro
72 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 73
www.dacoromanica.ro
74 SIMEON RELI
CAP. XI.
Siretiul pe timpul domniei lui tefan
cel Mare.
(1457-1504).
Din timpul domniei lui Stefan cel Mare avem
clespre ora§ul Siret multe §i insemnate §tiri,
1) Horm. Doc. 112, pag. 666, Ursu:' Rel. Mold. cu Pol.
pag. 79.2) Vezi : Letopisetul dela Bistrita" in A.Bogdan, Cro-
nici inedite. ating. de ist. Rom. Buc., 1895, pag. 50. lorga: 1st.
Rom. In chip., pag. 37.
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 75
www.dacoromanica.ro
76 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 77
www.dacoromanica.ro
78 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET fN VREMURI DE DEMULT 7g
www.dacoromanica.ro
80 SIMEON RELI
CAP. XII.
Insemnatatea comerciala a Siretiului in
trecutul sau moldovenesc.
1. Ca lea de negot a Siretiului.
In Moldova se aflau cdi de negot Inca
din timpuri strdvechi. Ele se orientau dupa
cursul apelor si serviau si pentru comunica-
tiunea din läuntrul Orli 1). 0 cale de negot
dealungul Siretiului se aminteste acum inteun
document al lui Roman Voda I din anul 1392
(1391-1394) 2). Dupa curatirea deplina de Td-
tari a pamântului romanesc dintre Dunare, Nistru
§i Carpati sub vitejii nostri voevozi din secolul
al 14-lea, si prin alte schimbari politice la ho-
tarele tarilor românesti, se dezvoltd negotul §i
in Moldova si Tara Româneasca, si se formara
mai multe drumuri de negot, sarnanate cu orase
§i targuri apropiate unul de altul3). Privilegiul
comercial din a. 1408, acordat Lembergienilor
de catre Alexandu Voda cel Bun, arata cd in
Moldova era atunci o retea de cal de negot
foarte dezvoltatd si cuprinsd In caile comerciale
internationale 4). Mai ales negustorii poloni, din
Lemberg, treceau in calatoriile lor negustore§ti,
cu carele lor totdeauna bine incunjurate si pa-
zite, prin Halicz si Colomea, unde stateau
vamesii regali, si ajungeau apoi la Colocin,
granita Moldovei. Trecând granita noastrd pe
1) Dr. I. Nistor : Handel u. Wandel in d. Moldau, Cern.
1912, p. 13. 2) Idem, 1. c.
3) Vezi: lorga: Negotu1 in trecutul rom. in Ist. Rom. in
chip. pag. 235. 4) I. Nistor: I. c. pag. 13.
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 81
www.dacoromanica.ro
82 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 83
www.dacoromanica.ro
84 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 85
www.dacoromanica.ro
86 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA SUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 87
www.dacoromanica.ro
88 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 89
www.dacoromanica.ro
90 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 91
www.dacoromanica.ro
92 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 93
Cap. XIII.
Monumentele noastre istorice din Siret.
1. Biserica Sf. Treimi
Privind din piata centrala a Siretiului spre
räsdrit, in mahalaua Sasca, ochiul nostru rd-
mane atintit mai intaiu la o biserica acoperita
cu olane ro§i, in feliul bisericii Mirautilor din
Suceava. Ea se Malta maiestos pe un tap§an,
incunjurat de o gradina §i de livezi cu paji§tea
verde. Pornind din piata amintita spre aceasta
biserica, pe o stradd, numitä mai demult strada
Grecilor", vom ajunge in fata acestei stravechi
biserici romane§ti. E biserica Troitei", cu hra-
mul sf. Treimi, mai numita de catra targovetii
1) lorga: Doc. Callim. I pag. 434-5 N 139/LXXXII.
www.dacoromanica.ro
94 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA SUL SIRET Ils: VREMURI DE DEMULT 95
www.dacoromanica.ro
96 SIMEON REL1
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 97
www.dacoromanica.ro
98 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 99
www.dacoromanica.ro
100 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 101
www.dacoromanica.ro
102 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA SUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 103
www.dacoromanica.ro
104 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 105
www.dacoromanica.ro
106 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VRENIURI DE DENIULT 107
www.dacoromanica.ro
108 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 109
www.dacoromanica.ro
110 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
DRAWL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 111
www.dacoromanica.ro
112 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA SUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 113
www.dacoromanica.ro
114 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 115
www.dacoromanica.ro
116 SIMEON EMI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 117
www.dacoromanica.ro
118 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 119.
www.dacoromanica.ro
120 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA SUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 121
www.dacoromanica.ro
122 SIMEOI% RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 123
www.dacoromanica.ro
124 SIMEON REL1
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 125
CAP. XIV.
Organizatia §i administratia In trecutul
sau moldovenesc.
Ora§ul Siret a avut in timpurile vechi o
organizatie municipala asemanatoare cu cea a
ora§elor din tarile din apus, dupa modelul ora§e-
lor poloneze, cari la randul lor 1§i primira or-
ganizatia dela ora§ele germane.
www.dacoromanica.ro
126 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 127
www.dacoromanica.ro
128 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORAWL SMET IN VREMURI DE DEMULT 129
www.dacoromanica.ro
130 SIMEON RELI
CAP. XV.
Armenii, Grecii §i Evreii ln trecutul
ormului Siret.
Armenii se a§ezard de timpuriu prin ora-
§ele Moldovei ca negustori. Mai ales dela in-
ceputul secolului al 15-lea negustorii armeni
furd atra§i in Moldova prin infiintarea unui drum
de negot, pe care se puteau transporta mar-
furi din Orient §i dela Miazäzi, prin Moldova
spre Po Ionia §i de aici in pärtile de räsarit
ale Germaniei. Pe langa aceasta imprejurare
a§ezarea Armenilor in Moldova fu sprijinitd pi
prin faptul, cã Domnitorii acestei tari, mai ales
Alexandru cel Bun i Stefan cel Mare, silin-
du-se sä ridice negotul din lard, primiau foarte
bucuro§i pe vestitii negustori armeni ').
In timpul domniei lui Alexandru cel Bun
sä se fi a§ezat in Moldova vre-o 3000 de fa-
milii armenepti, in 7 tArguri. Alta ceatä de Ar-
meni se a§ezd in Moldova pe la anul 1475,
sub domnia lui Stefan cel Mare, din care partea
cea mai mare se wzd in Suceava 2).
Despre existenta Armenilor in Siret in
numär mare märturise§te §i multimea de pietre
mormântale armene0, aflate in acest ora,
dintre cari multe se vdd §i azi in§irate pe zidul
ce inconjoard cimitirul catolic deacolo 3). In
anul 1551, Stefan Von" VI Rare (1551-1552),
suindu-se pe tronul Moldovei, voi sä sileascd
1) Vezi: Dr. Polek : Die Arrnenier in der Buk.
2) Vezi : Polek, o. c., pag. 11.
3) Vezi: Dr. Kozak : Die Inschrift d. Buk., pag. 121.
www.dacoromanica.ro
(DRAWL SIRET IN VREHURI DE DENIULT 131
www.dacoromanica.ro
132 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 133
www.dacoromanica.ro
134 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET 1N VREMURI DE DEMULT 135
www.dacoromanica.ro
136 SIMEON RELI
CAP. XVI.
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 137
www.dacoromanica.ro
138 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 139
www.dacoromanica.ro
140 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORA SUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 141
www.dacoromanica.ro
142 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORAFTL SIRET ill VREMURI DE DEMULT 143
www.dacoromanica.ro
:44 SIMEON R ELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 145
www.dacoromanica.ro
146 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 147
www.dacoromanica.ro
148 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 149
www.dacoromanica.ro
150 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORArL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 151
CAP. XVIII.
Icoane din trecutul românesc
al ora§ului Siret.
1. Portul traditional moldovenesc"
al targovetilor români din Siretiul ce s'a dus.
In vremurile vechi toti targovetii romani
ai Siretiului, negustori, meserigi sau agricul-
tori, se deosebiau de concetatenii lor de neam
strain din acest ora§ prin costumul lor pitoresc,
apucat Inca din timpul stapanirii moldovene§ti.
Acest costum deosebit ii purtau toti tar-
govetii romani, barbatii §i femeile, fara deose-
bire de varsta.
Barbatii purtau peste cama§a minteanul",
croit din materie de mdtasd ro§a sau verde,
sou dintr'o materie numitä cutnie". Nlinteanul
se purta poala peste poala, avand sus, langa
guler trei bumbi, iar mai In jos doi.
Cel din urma targovet moldovean din Si-
ret, care a purtat Inca mintean pana la moartea
sa, intamplata pe la anul 1890, a fost venera-
bilul batran Vasile Stefaniuc, total raposatului
Arhimandrit luvenal Stefanelli §i al scriitorului
bucovinean, raposatului consilier de tribunal
Tudor Stefanelli. Disparand acest batran dintre
cei vii, a dispärut §i vechiul mintean, ca o re-
licvie Manta §i rara din trecutul nostru mol-
dovenesc.
0 moda mai noua a minteanului a fost
ilicul", care se croia de regula dintr'o matasa
varstata tot cu o dungd ro§d §i una albastra.
www.dacoromanica.ro
152 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 153
www.dacoromanica.ro
154 SIM E 0 N RELI
www.dacoromanica.ro
ORA§UL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 155
2. La scumpie".
Impreuna cu portul traditional al targove-
,tilor din Siret disparu §i felul lor vechiu de
vietuire ,qi de ocupatiune, cu &Jute obiceiurile
irnbinate cu ele. Greul vietii a inabu§it parca
in sufletele celor ativa targoveti romani ce
au mai rams in Siret in cei treizeci de ani
din urma orice simtamant de voe bune §i de
dragoste pentru formele simple dar frumoase,
cu cari isi usurau strabunii lor munca de toate
zilele §i'-si petrceau un ceas Fara nacaz" in
clipe de odihna.
Sufletele lor devenira parca tArnpite §i ne-
accesibile pentru acea fericire sufleteasca §i
poezie intineritoare ce-o aflam la poporul nostru
dela sate. Azi, doar un batrdri ce sta, a§a zi-
când, cu'-n picior in groapa, i§i mai aduce
aminte de vreun cântec _batrânesc, ce-1 cântau
vechii bresla§i moldveni Iticrând la tejghea"
cu gripca" 2) sau cu daragul" 3) in alba, de
frumoasele datini dela nunti §i la alte prilejuri de
bucurie, §i de scenele pline de poezie, cu cari
1) RetipArire din Junimea literare, CernAuti, anul XI.
No. 1-3 cu 1914, sub titlul de Icoane din trecutul rornânesc
al oraplui Siret" de S. Reli.
9 Gripca =-- unealtd cojocAreasca, cu care se curdtesc
piele de oae dubite ca s6 se albeasca,
3) Daragul --- unealta cojocareascg, cu care se darggesc",
adeca se curatesc piele de scai.
www.dacoromanica.ro
156 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET IN VREIVIURI DE DEMULT 157
www.dacoromanica.ro
158 SIMEON REL1
www.dacoromanica.ro
ORWL SIRET IN VREMURI DE DEMULT 159
www.dacoromanica.ro
160 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET iN VREMURI DE DEMULT 161
www.dacoromanica.ro
162 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
ORASUL SIRET 1N VREMURI DE DEMULT 163
www.dacoromanica.ro
164 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
()RAWL SIRET Ili VREMURI DE DEMULT 165
www.dacoromanica.ro
166 SIMEON RELI
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Introducere 1
CAP. I.
Topografia veche romaneasca a targului Siret 5
CAP. II.
Antichitäti de *aura, aflate In targul §i jud. Siretiului. 9
CAP. III.
Urmele celor mai vechi locuitori ai Siretiului ; locuinti
lacustre 14
CAP. IV.
Suveniri dela Romani, aflate'n Siret . . . . . 17
CAP. V.
Intaritura Horodastea" din Siret 20
CAP. VI.
Siretiul sub navälirile barbare (600 1300) 24
CAP. VII.
Cetatea de pe dealul Ruina" din Siret 27
CAP. VIII.
1. Siretiul pe timpul intemeerii Moldovei in sec. al 14-lea 31
2. Cetatuia lui Sas-Vodd din Siret . . . . . . . . . 33
3. Orasul Siret capitala a principatului Moldovel in timpul
domniei lui Latcu-Vocla (1365-1374) 34
4. Anastasia, Dommta Siretiului 42
CAP. IX.
Episcopia romano-catolicd din Siret.
1. lnfiintarea si titularii ei . . . . . . . . . .
2. Manästirea Minoritilor cu biserica Maicii Domnului din
.
45
Siret 56
3. Manastirea Dominicanilor din Siret cu bis. cat. a Sf.
loan Botezatorul 61
www.dacoromanica.ro
168
Pag.
CAP. X.
Siretiul In istoria neamului nostru dela Petru-Voc15 Mu§at I,
parià la *tefan cel Mare, (1375-1457) 67
CAP. Xl.
Siretiul pe timpul domniei lui *tefan cel Mare (1457-1504) 74
CAP XII.
Insemnatatea comercialä a Siretiului in trecutul sau moldovenesc.
1. Ca lea de negot a Siretiului 80
2. Vama moldoveneasca. din Siret 82
CAP. XIII.
Monumentele noastre istorice din Siret.
1. Biserica Sf. Treimi (Troita") 93
2. Biserica parohiala a Sf. loan Botezdtorul . . . . . 103
3. Biserica Sf. Dimitrie din Siret ..... . . . . 119
CAP. XIV.
Organizatia §i administratia Siretiului in trecutul sätt
moldovenesc 125
CAP. XV.
Armenii, Grecii §i Evreii in trecutul oraplui Siret . . . 130
CAP. XVI.
Mo§ia Siretiului in vremuri vechi i Schitul Sfântului
Onufrei 136
CAP. XVII.
Breslele me§tepgarilor români din trecutul oraplui Siret 144
CAP. XVIII.
Icoane din trecutul românesc al oraplui Siret.
1. Portul Traditional moldovenesc" al targovetilor români
din Siretiul ce s'a dus 151
2. La scumpie" . . . . . . . 155
3. Cum petreceau" odath Românil din Siret 160
www.dacoromanica.ro
De acelas autor :
I 11
www.dacoromanica.ro
'11'4