IKEBANA

,,Când nu mai ai în buzunar decât doi bănuţi,

cumpără-ţi cu unul o bucată de pâine, iar cu
celalălt o floare”

Proverb chinezesc

Floarea, simbol perfect al frumuseţii, a fost

de veacuri îndrăgită de om datorită
coloritului ei desăvârşit, miraculoasei ei
alcătuiri împlinite cu suavitatea parfumului şi
graţiei formei sale.

1
 Luând în considerare definiţia esteticii dată de Dabney Towsend, (,, Estetica este disciplina filosofică al
cărui obiect de studiu îl reprezintă arta şi frumosul, precum şi sentimentele şi emoţiile asociate lor. Totodată, în
lumea artistică termenul estetic se referă direct la tipurile de sentimente şi reacţii asociate artei1”) putem afirma
că, Ikebana este o artă a aranjamentelor florale în stil japonez. În viaţa japonezilor, există foarte multe simboluri,
indispensabile care fascinează prin puterea cu care reuşesc să transmită esenţialul. Astfel, cultura japoneză, prin
farmecul şi ineditul elementelor ei, ne-a uimit şi continuă să ne uimească prin simplitatea rafinată şi armonia pe
care le inspiră. Aşadar, prin acest proiect doresc să subliniez profunzimea cu care poporul japonez comunica prin
1

2
intermediul Ikebanei deoarece, în cultura japoneză aranjarea florilor exprimă o serie de simboluri precum, pacea
interioară, echilibrul natural şi relaţia dintre om şi natură. Prin urmare, Ikebana este expresia vieţii şi a competiţiei
dintre viaţă şi moarte, bine şi rău, echilibru şi dezechilibru. Numele artei spune totul despre ea: în gramatica
japoneză ikeru provine de la verbul "a trăi", şi semnifică "a face pe cineva să trăiască", iar bana provine de la
cuvântul "hana"', care înseamnă "floare".

Ikebana este o adevărată artă deoarece ne învaţă să ne trăim viaţa mai frumos şi mai din plin, să respectăm
şi să preţuim tot ce este viu. Pentru că aşa cum spunea un mare iemoto, Ikebana este oglindirea noastră
spirituală”, a miezului nostru sufletesc care se bucură şi se regăseşte cel mai bine atunci când se afla în
comunicare deplină cu natura.

3
 Scurtă istorie a Ikebanei

În timp ce pentru multe persoane aranjarea florilor înseamnă punerea lor într-o formă ordonată într-o vază,
ikebana este cu mult mai mult de atât (în traducere - "flori ţinute vii sau arta tablourilor vii”).

Din punctul meu de vedere sintagma "arta tablourilor vii" este foarte potrivită pentru Ikebana deoarece,
aranjamentele florale sunt mai mult decât deosebite, ea fiind o ramură a cultului pentru frumos din universul
spiritual japonez.

Ikebana înseamnă un aranjament viu de plante. În mod general, termenul de Ikebana este folosit pentru orice
tip de aranjament floral japonez. Totuşi, Ikebana este arta aranjamentelor florale ce se ghidează după foarte multe
reguli. Nu are doar efecte artistice ci şi o semnificaţie puternic filosofică.

4
 Ikebana își are originile în ofrandele florale aduse în templele budiste ale Japoniei secolului VI, până în
secolul XIV apărând deja primele stiluri (tatebana, rikka). Într-o formă metaforică, elementele naturale sunt
reprezentate de către componentele aranjamentului - ramurile de pin pentru piatră, crizantemele albe pentru apa
curgătoare șamd. Abia secolele XV-XVI aduc, însă, perfecționarea artei și asocierea cu ceremonia ceaiului,
ajungându-se chiar că o formă simplificată de ikebana (nageire sau chabana), bazată pe un aranjament minimal, cât
mai natural, în vaze înalte, să fie practicată ca ritual pregătitor pentru băutul ceaiului. În aceeași perioadă apare
obiceiul că multe case japoneze să cuprindă un mic alcov, destinat expunerii de pergamente caligrafiate și
aranjamente florale în tradiția ikebana.
Modernizarea Japoniei în a două jumătate a secolului XIX, aduce influența artei occidentale și noi specii de
flori ce pot fi utilizate în aranjamente, dând inevitabil naștere la noi stiluri, moribana (care poate fi utilizat și în

5
grădini), în care se folosesc vaze scunde sau, mai târziu, forma contemporană a artei, numită zen'ei ikebana. În
prezent ikebana este practicată de vreo 15 milioane de persoane și predata în peste 3000 de școli pe teritoriul
Japoniei și multe altele în întreagă lume, existând numeroase stiluri, școli și maeștri, fiecare cu propria filozofie
privind aranjarea florilor. Pe lângă bucuria pur estetică, vizuală, un aranjament Ikebana reuşit provoacă o anumită
stare meditativă. Ikebana este mai mult decât o artă a aranjării florilor după un set de reguli, este Kado sau, calea
spirituală a florilor.

Japonezii, naturi deosebit de sensibile la misterul şi splendoarea florilor, temperamente estetice prin
excelenţă, pătrunşi de respect în faţa naturii şi, în acelaşi timp, meticuloşi, au structurat legile ikebanei, cea mai
efemeră dintre artele vizuale ce ar putea fi aşezată undeva între pictură şi sculptură. Demersul autentic creator al
ikebanistului se aseamănă cu demersul interior al sculptorului care, privind o bucată de jad, nu cu simţul grosolan
al văzului, ci cu cel subtil, vede forma ascunsă înăuntru şi o ajută să iasă la lumi. Principiile fundamentale ale

6
acestei aranjamentelor ikebana au la baza o idee simplă: “mai puţin înseamnă mai mult”. Se urmăreşte să se
folosească cât mai puţine elemente cu scopul de a creea contururi elegante, ce scot în evidenţă frumuseţea şi
eleganţa aranjamentului.

Ceea ce diferenţiază aranjamentele florale japoneze de celelalte aranjamente este faptul că acestea utilizează cât
mai multe flori, pe când ikebana recurge la foarte puţine, câteodată un aranjament putând fi alcătuit chiar dintr-o
singură plantă. Ikebana încearcă să găsească un echilibru între materialul folosit în aranjament şi elementele
înconjurătoare.

Ikebana este o formă de artă, foarte sofisticată şi frumoasă, ce pune accentul pe formă şi echilibru, generând o
stare meditativă şi paşnică atât celui ce realizează aranjamentul cât şi celui ce îl contemplă.

7
 Simbolistica aranjamentului floral

Arta comunicării prin intermediul dăruirii florilor se pare că s-a dezvoltat în Orient, de unde s-a propagat apoi
în Europa în urma primelor cruciade. Cu siguranţă că în fiecare cultură este prezentă o tradiţie legată de cultivarea
florilor şi gestul de a fi oferite în dar.

În concepţia estetică a japonezilor, aranjamentul nu trebuie să copieze natura, ci să o corecteze, iar asimetria
este foarte importantă deoarece prefera natura care depăşeşte limitele bine cunoscute.

8
 De asemenea, japonezii consideră mai interesant un copac îndoit, răsucit, scorburos decât unul crescut
normal. Sunt folosite tulpini, ramuri desfrunzite, frunze cu un contur deosebit. De obicei se alege o floare care este
cea principală (sau mai multe flori la fel), iar restul florilor folosite au rolul de a o evidenţia pe cea principală. Sunt
folosiţi trandafiri, crizanteme, lalele, irişi s.a şi ramuri înflorite de măr, cireş sau alţi pomi fructiferi. Pot fi folosite
şi plante exotice cum ar fi gerbera, orhideea, ficus, frunze de palmier.

  Legătura dintre om şi natură este redată prin trei linii, care simbolizează cerul, omul şi pământul. Cea mai
importantă este reprezentată de ramura cea mai înaltă, care semnifică cerul. A doua ca importanţă este ramura
mijlocie ce simbolizează omul. Ea trebuie aşezată oblic în vas, iar lungimea ei trebuie să acopere trei pătrimi din
prima ramură. A treia linie este cea mai scurtă şi trebuie aşezată în partea din faţă a aranjamentului. Cele trei linii
par să pornească din acelaşi loc. Armonia şi echilibrul sunt categoriile estetice ce definesc Ikebana, aceste două
categorii reuşesc să transmită profunzimea mesajului şi personalitatea aranjamentului floral.

9
 De asemenea, foarte importantă în Ikebana este simbolizarea trecerii timpului şi nici un aranjament nu este
acceptat dacă nu sugerează acest lucru. Aranjamentele diferă în funcţie de anotimp sau reprezintă diferite perioade
ale vieţii omului: copilăria, tinereţea, maturitatea, bătrâneţea etc. Trecutul este simbolizat de flori înflorite şi frunze
uscate, prezentul este sugerat prin flori întredeschise şi frunze verzi în timp ce viitorul este reprezentat de boboci de
floare. În funcţie de anotimp aranjamentul este mai bogat (vara) sau mai sărac (iarna).

Dacă în faţa unei opere de artă ne mulţumim cu o simplă exclamaţie de plăcere sau dezgust, este totuşi
nevoie de argumente care să-i dovedească valoarea artistică a uneia din polarităţile frumos sau urât.

Având în vedere simbolistica aranjamentului, Ikebana este aducerea vieţii vegetale la dimensiunile unei
încăperi, a unei vaze. Elementele florale dintr-un aranjament sunt puse în vază cu intenţia transpunerii lor într-o
nouă viaţă, încercându-se recrearea universului lor natural. De asemenea, aranjarea florilor este o expresie a
vitalităţii, a competiţiei neîntrerupte dintre viaţă şi moarte, o artă încărcată de simboluri care a devenit o parte
indispensabilă a interioarelor japoneze. Aşadar, plăcerea pentru aranjarea florilor caută să exprime pacea
sufletească, echilibrul din natură şi al naturii cu omul.

În concluzie, cel mai important lucru în ikebana este armonia elementelor, chiar şi într-o construcţie
asimetrică, spaţiile goale fiind o componentă esenţială a ansamblului. Aranjamentul trebuie să fie în deplină
armonie şi cu spaţiul în care e depus, punându-l şi pe acesta în valoare.

10
Concepte estetice în Ikebana

11
 Societatea contemporană este construită pe fundamentele esteticului sub toate modalităţile sale de manifestare,
nefiind doar o societate a informaţiilor şi pragmatismului. Însăşi viaţa cotidiană conţine activităţi, obiecte din zodia
esteticului. Contactul cu operele de artă, design-ul vestimentar sau al bunurilor de consum, arhitectură, o parte din
activităţile noastre zilnice, necesita o pregătire atentă pentru a recepta valorile estetice.

Putem crea din câteva fire de flori sau alte elemente naturale, aparent neinteresante, un aranjament surprinzător
şi expresiv prin care să vă exprimaţi pe sine şi să realizaţi un dialog pe plan spiritual cu cei ce vă vor admira
creaţia.

Există câteva calităţi pe care sensibilitatea japoneză le apreciază şi le caută în mod deosebit într-o lucrare de
artă şi în jurul cărora în timp s-au format concepte considerate astăzi clasice în estetica japoneză. Ikebana răspunde
cerinţelor acestor concepte.

12
Mono no aware

Prin Ikebana este posibilă o înţelegere şi o cunoaştere a esenţei lucrurilor, a trăirilor legate de acesta. Este
ceea ce japonezii numesc mono no aware. Preţuirea frumuseţii efemere din natură şi din viaţa umană, o frumuseţe
simplă, elegantă, care există în orice şi care poate fi apreciată cu sensibilitate şi cu o anumită melancolie. Totul
este trecător, japonezii cred că numai aceia care înţeleg şi accepta această realitate sunt împăcaţi, se pot bucura de
lucrurile mărunte şi ajung să trăiască o viaţă împlinită.

Sabi

Ce este natural este şi frumos. Patina timpului îndulceşte culorile, şlefuieşte suprafeţele şi modelează formele
şi contururile, sporind frumuseţea naturală. Literal, sabi înseamnă rugină în limbă japoneză. Folosit ca termen de
apreciere estetică a unui obiect, el exprima aspectul de vechi de ruginit al acestuia. În artă japoneză, sabi este o
componentă importantă a frumosului. Multe din vasele folosite în aranjamente Ikebana au această calitate, care
accentuează naturaleţea şi firescul întregului ansamblu.

Wabi

Acelaşi tip de frumuseţe profundă, dar rafinată şi de o simplitate extremă, aparent sărăcăcioasă, austeră, este
parte din wabi. Dintre stilurile Ikebana, cele destinate ceremoniei ceaiului, ilustrează cel mai bine spiritul wabi.
Contemplarea unui aranjament elegant, simplu din materiale naturale, neprelucrate, induce o stare de spirit senină,
echilibrată şi purificatoare.

13
Yojo

Un aranjament Ikebana provoacă yojo, adică sentimente şi impresii laterale, induse, care au fost sugerate în mod
subtil şi care trebuie percepute cumva din atmosferă creată de aranjament.

Esteticul este o dimensiune a existenţei umane, viaţa în ansamblul ei se află sub semnul esteticului. Crearea
esteticului, identificat într-un sens larg cu frumosul, este de asemenea întemeiată pe trebuinţe umane ce ţin de
intimitatea fiinţei umane. Prin urmare, perceperea, trăirea frumosului este o trebuinţă fundamentală a omului, una
existenţială.

Limbajul florilor

Florile l-au atras întotdeauna pe om, ele fiind creaţii pline de semnificaţii şi mesagerul sentimentelor şi
gândurilor noastre. Încă din Antichitate florile au căpătat o importanţă majoră: ele sunt plante decorative,
protejează de duhurile rele şi îl vindeca pe om de diferite boli. Florile au o anumită semnificaţie, o simbolistică pe
care oamenii o respecta în mod inconştient sau conştient, ele nu se oferă niciodată la întâmplare.

Ştef Ana este de părere că: ,,Arta, frumosul din natură şi din viaţa socială impresionează şi înnobilează
sufletul omenesc, înviorându-l, determinând adânci meditaţii, producând îmbogăţirea vieţii sufleteşti”.

14
 Prin urmare, natura are o nebănuită putere de a influenţa şi bucura nu numai ochiul, ci şi întreaga noastră fiinţă,
adâncurile acesteia.

De câte ori am încercat să găsim cuvintele potrivite pentru a ne exprima propriile sentimente? Este oare mult
mai simplu oferind, cu un gest delicat, o floare pentru a ne transmite mesajele cele mai profunde şi secrete?
Răspunsul este afirmativ, cu o condiţia de a respecta o regulă stabilită cu mult timp în urmă: pentru fiecare ocazie,
floarea potrivită.

Lumea florilor este o miraculoasă lume de simboluri şi culori şi ca în orice limbaj, armonia cuvintelor creează
discuţia: o floare ce simbolizează amintirea, alături de alta ce semnifica iubirea, vor mărturisi de fapt intenţia unui
sentiment etern.

15
Iată căteva din semnificațiile florilor în cultura japoneză:

Albăstrea: delicateţe
Anemona: anticipare, slăbiciune
Begonie: gânduri negre
Boboci de trandafir: iubire şi puritate
Brad: timp
Cactus: suferinţă
Cala: frumuseţe magnifică, mândrie
Camelii albe: eşti adorabilă
Camelii roşii: eşti în inima mea
Camelii roz: dor
Campanula: magie
Caprifoi: prietenie
Cimbru: curaj, energie
Ciuboţica cucului: frumuseţe tânără
Condurul doamnei: am încredere în dragostea mea
Coroana imperială: persecuţie
Crin alb: puritate
Crin de apă: puritatea inimii
Crin galben: falsitate
Crizantema: optimism, bucurie

16
Crizantema albă: adevăr
Crizantema galbenă: ofensă
Crizantema roşie: te iubesc
Dafin: coroana poeţilor
Degeţel roşu: nesinceritate
Feriga: sinceritate
Floarea soarelui: a câştiga dragostea cuiva
Gălbenea: fericire
Garoafa albă: dulceţe şi iubire, dragoste pură
Garoafa galbenă: m-ai dezamăgit
Garoafa roşie: inima mea este asemenea unei torţe
Garoafa roz: nu te voi uita nicodata
Garofiţa: vitejie
Genţiana: puritate
Ghinda: simbolul nordic al vieţii şi al nemuririi
Ghiocel: prieten la nevoie
Gladiole: florile gladiatorilor, sinceritate
Iasomie: abundenţa de dragoste
Iedera: încredere
Imortele: dragoste eternă
Iris: mesaj

17
Lalea: simbolul dragostei
Laur: faima
Levănţică: puritate, tăcere
Liliac alb: tinereţe, inocenta
Liliac roşu: primele emoţii ale dragostei
Lotus: iertare, dragoste înstrăinată
Mac: uitare
Maghiran: dragoste, fericire
Magnolie: nobilitate
Margareta albă: inocenta
Margareta roşie: frumuseţe
Măslin: pace
Mirt: dragoste împărtăşită
Muşcată: gentilitate
Nalbă: ambiţie
Narcisa: vanitate
Narcisa galbenă: dragoste neîmpărtăşită
Nemţişor: lumină, veselie
Nu- mă-uita: dragoste adevărată, prietenie şi fideliate
Orhidee: frumuseţe
Panseluţă: simbolul iubitului, al amintirilor

18
Păpădie: simbolul soarelui, al cochetăriei
Părăluţe: fidelitate şi inocentă, simplitate
Portocal: căsătorie
Rozmarin: amintire
Salcâm: dragoste tainică
Salvie: fericire
Şoc: trădare
Trandafir: dragoste
Trandafir alb: sunt demn de dragostea ta
Trandafir galben: gelozie
Trandafir roşu: pasiune
Trandafir roz: plăcere şi suferinţă
Trifoi: loialitate
Trifoi cu patru foi: noroc
Urzica: calomnie, defăimare
Violetă: modestie
Violete albastre: încredere
Zambila: durere
Zambila albă: sunt mândru de tine
Zambila albastră: continuitate a sentimentelor
Zambila Roşie: îmi pare rău

19