CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
APARATULUI EXCRETOR

Aparatul excretor se compune din:

rinichi, organe de excreţie,

căi urinare:
calice-mici

calice-mari

pelvis renal

uretere
vezică urinară

uretră
ANATOMIA RINICHIULUI
Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, în regiunea lombară, de o parte şi de
alta a coloanei vertebrale. Lungimea rinichilor se întinde pe trei vertebre şi jumătate, polul
superior plasându-se la nivelul T12, iar polul inferiorla nivelul L3. Conturul lateral extern este
convex,în timp ce partea medială este concavă, avînd în centru zona hilară. Hilul primeşte vase
de sânge, limfatice şinervi; la nivelul hilului este situate sinusul renal,în carese deschide
ureterul, formând pelvisul renal.
Dimensiunile rinichiului suntde11-12 cm în lungime, 5-7 cm în lăţime, 2-3 cm în grosime,
iar greutatea este de 125 –170 gpentru fiecare rinichi; aceste dimensiunise corelează cu aria
suprafeţei corporale. Rinichii sunt în contact cu diafragmul şi se deplasează odată cu respiraţia.
Sunt înveliţi într-o capsulă fibroasă înconjurată de grăsimea perirenală.
Rinichiul este alcătuit din parenchim şi sistemul colector. Pe secţiune frontală,la nivelul
parenchimului se delimitează o zonă corticală externă şi o zonă medulară internă.
Zona corticală externă (cortexul) se întinde de la capsulă până la bazele piramidelor
Malpighi.
Zona medulară se întinde de la baza piramidelor până la papile; fiecare rinichi are 10-18
piramide conice(piramide Malpighi), cu aspect striat. Piramidele sunt separate unele de altele
printr-o bandă de ţesut cu aspect asemănător labirintului, numită coloana Bertin.Teritoriul
1
centrat de o piramidă Malpighi limitată lateral printr-o linie care trece prin mijlocul unei
coloane Bertin, constituie un lob renal.
Sistemul colector cuprinde calicele, formaţiuni în formă de pâlnie în care drenează
piramidele renale; vârfurile piramidelor formează papila renală în care intră calicele minore.
Fiecare papilă prezintă 15-20 de mici perforaţii, formînd area cribrosa. Calicele minore,în
număr de 8-10, dau naştere la 2-3 calice majore. Calicele majore se unesc şi formează pelvisul
renal. Pelvisul renal drenează în ureter, care conectează rinichiul la vezica urinară.
Nefronul reprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiului şi este alcătuit din
corpusculul renal, tubul proximal, ansa Henle şi tubul distal. Fiecare nefron se prelungeşte cu
un tub colectorcare se leagă cu canalul colector.
Corpusculul renal (sau corpusculul Malpighi) are doi poli, un pol vascular şi un pol
urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentăcare se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi
de arteriola eferentăcare părăseşte polul vascular. Corpusculul renal este alcătuit din
glomerul, capsula Bowman şi aparatul juxta glomerular.
Glomerulul este format dintr-o reţea capilară;fiecare capilar reprezintă o ansă vasculară,
dispusă între două arteriole realizând o reţea admirabilă.
Capsula Bowman are două foiţe, foiţa parietală şi foiţa viscerală, care delimitează camera
urinară.
Formarea urinii începe la nivelul barierei de filtrare glomerulară, cu o suprafaţă de 0,27 mp
pentru fiecare rinichi. Filtrul glomerular este alcătuit din trei straturi: endoteliu
fenestrat(celulele endoteliale prezintă pori de 70-100nm diametru), membrana bazală
glomerulară şi epiteliu podocitar(vezi figura 5). Această structură complexă este permeabilă
pentru apă şi moleculele mici, dar reţine cea mai mare parte a proteinelor şi alte molecule mai
mari, precum şi elementele figurate ale sângelui.
Membrana bazală glomerulară este o structură fibrilară densă, şi reprezintă singura
barieră anatomică între sânge şi urină. Este mărginită de o parte de endoteliul fenestrat al
capilarelor şi, de cealaltă parte, de învelişul podocitar.
Epiteliul podocitar (foiţa viscerală a capsulei Bowman) este format din cellule
voluminoase (podocitele).
 Aparatul juxtaglomerular (AJG–figura 6) este situat la polul vascular al corpusculului
Malpighi şi este alcătuit din glomus, macula densa şi lacis. Aceste structuri sunt în inter relaţie
şi asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare.
Glomusul este o structură localizată în peretele arteriolei aferente, înaintea diviziunii ei şi
este reprezentat de celule musculare netede ale mediei modificate,şi caracterizate prin:
ergastoplasmă abundentă, granule de secreţii glicoproteice (precursori de renină),
miofilamente, care le dă caracterul de celule glandulare şi contractile(celule mioepitelioide).
Macula densa este situată la nivelul tubului contort distal, în zona de contact al acestuia
cu polul vascular al corpusculului Malpighi.
Lacisul este reprezentat de mezangiumul extra-glomerular, situat între macula densa şi
cele două arteriole glomerulare.
Filtrarea glomerulară
Elaborarea urinii primitive se realizează prin traversarea fluidului plasmatic din capilarele
glomerulare către spaţiul urinar, la nivelul „membranei de filtrare‖. Aceasta este constituită din
endoteliu capilar (de partea sangvină), membrana bazală glomerulară şi prelungirile
citoplasmatice ale podocitelor care se sprijină pe membrana bazală glomerulară. Această
barieră dublă, structurală şi electro-chimică, nu lasă să treacă proteinele sau sub stanţele cu
greutate moleculară egală sau mai mare de70000 daltoni.
Factorii care reglează filtrarea glomerulară sunt:
-echilibrul presiunilorhidrostatice şi oncotice în capilarul glomerular;
-presiunea hidrostatică intratubulară (crescută în caz de obstrucţie a căii excretorii);
-debitul sangvin care traversează glomerulul;
-permeabilitatea suprafeţei glomerulare (poate varia sub influenţa angiotensinei II);
-tonusul arteriolelor aferente şi eferente.
Presiunea eficace de filtrare rezultă din:
PF = PCG –(PCB + POCG)

PF = presiunea eficace de filtrare (mmHg) 10mmHg

PCG = presiunea hidrostatică în capilarele glomerulare 60mmHg

POCG = presiunea oncotică a proteinelor în capilarele glomerulare 30mmHg

PCB = presiunea hidrostatică în capsula Bowman 20mmHg
 Trebuie luat în calcul şi coeficientul de ultrafiltrare ( Kf); acestaţine cont de
permeabilitatea peretelui capilar şi suprafaţa de filtrare.

Filtrarea glomerulară = PF x Kf
Mecanismelede autoreglare asigură constanţa debitului sanguin renal şi a filtrării
glomerulare pentru un interval larg de presiuni arteriale sistolicesistemice(80-200 mm Hg).
Zilnic sunt elaboraţi 180 l de ultrafiltrat glomerular (120 ml/min).
Circulaţia renală este bine reprezentată: 25% din debitul cardiac trece în fiecare minut prin
cele două artere renale. Debitul sanguin renal (DSR)este de 1200 ml/min pentru un debit
cardiac ( DC)de 5 litri/min, iar debitul plasmatic renal este în jur de 600 ml/min. Acest debit
perfuzează 300 g parenchim renal, reprezentând debitul cel mai crescut din organism pe minut
şi pe gram de ţesut (exceptând tiroida).
Artera renală ajunge în hilul renal unde se divide în mai multe artere interlobare care
parcurg coloanele Bertin. La nivelul bazei piramidelor Malpighi artera interlobară se curbează
şi dă naştere arterelor arcuate; din acestea emerg arterele interlobulare (artere radiale
corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naştere arteriolele
aferente ale corpusculilor Malpighi.
Rinichiul are o bogată inervaţie simpatică. Nervii simpatici însoţesc arterele renale şi
arteriolele glomerulare şi se distribuie la nivelul pereţilor arteriolari, la aparatul juxta-
glomerular şi la polul bazal al unor tubi.
Funcţiile tubulare(fiziologia tubulară)
După elaborarea urinii primitive, aceasta suferă la nivelul tubilor procese de reabsorbţie
şi/saude secreţie care se pot realiza printr-un
- mecanism activ situat în celulele diferitelor segmente ale tubuluisau
- mecanism pasiv (gradient de concentraţie).
Componentele tubulare ale nefronului sunt reprezentate de tubul proximal, ansa Henle,
tubul contort distal.
1. Tubul proximal are o lungime de 14-15 mm (lungimea unui nefron este de 2-5 cm)
şi un diametru de 50-60 μ. Lumenul tubului proximal este mărginit de celule care
prezintă la polul apical microvilozităţi citoplasmatice care realizează o „margine în
perie‖,ceea ce conferă acestei suprafeţe o capacitate sporită de schimb între celulele
tubului contort şi urina primitivă.
 a) Tubul contort proximal are cafuncţie esenţială reabsorbţia apei şi a unor solviţi. Are
loc o reducere importantă a ultrafiltratului (în proporţiede aproximativ 70%).
Această reabsorbţie este izotonică, legată de permeabilitatea importantă şi omogenă a
acestui tub pentru apă, NaCl, uree etc. Glucoza este reabsorbită activ şi în intregime în tubul
proximal, cu condiţia ca nivelul sanguin să nu depăşească 10 mmol/l. Bicarbonaţii sunt în
întregime reabsorbiţi, dacă nivelul plasmatic este < 27 mmol/l.
b) În partea convoluta a tubului proximalsunt reabsorbiţi electroliţi Na +, K+,Cl-, HCO3-,
Ca2+, HPO42-,aminoacizi, glucoză şi apă. Secreţia de acizi organici şi baze are loc în
principal în partea rectală. Această porţiune este susceptibilă la injuria nefrotoxicelor
(metale grele şi droguri).
2. Ansa Henle situată în zona medulară, este compusă din următoarele componente:
porţiunea dreaptă terminală a tubului proximal, ramul subţire descendent şi ascendent
şi ramul ascendent gros.
3. Tubul distalare două porţiuni, una rectilinie şi alta contortă, aceasta din urmă intră în
relaţie la polul vascular al corpusculului Malpighi cu arteriola aferentă a glomerulului
şi cu lacisul, realizând o structură denumită macula densa. Lumenul tubului distal este
mărginit de un epiteliu cubic simplucare la nivelul maculei densa se modifică, celulele
devin mai înalte şi mai înguste cu prelungiri citoplasmatice la polul bazal. La nivelul
tubului contort distal se reabsoarbe sodiulsub controlul hormonal al aldosteronului.
Funcţia de concentraţie este consecinţa activităţii enzimatice importante de la nivelul
porţiunii largi a ansei Henle şi porţiunii iniţiale a tubului contort distal. Pompa Na-K-ATP-aza
prezentă de-a lungul întregului nefron îşi amplifică acţiunea la acest nivel prin cotransportorul
luminal Na+-K+-2Cl-. Astfel, Cl-reabsorbit activ la acest nivel antrenează Na+ şi transportă
NaCl spre ţesutul interstiţial peritubular, în absenţa apei. Rezultă în interiorul acestor
segmente o diluţie a urinilor care devin astfel hipotonice. Consecinţele acestor fenomene se
evidenţiază în aval şi în amonte de ansa largă Henle. În aval, consecinţele importante sunt
manifeste în prezenţa ADH. Partea terminală a tubului distal şi canalul colector cortical devin
permeabile pentru apă. Rezultă trecerea apei din aceste segmente spre interstiţiu, dar ureea
rămâne în fluidul tubular. Urinile devin astfel izotonice. Mai departe, canalul colector medular
devine permeabil la uree şi apă în prezenţa ADH.
 Ureea este unul din principalele elemente ale osmolarităţii interstiţiului medular. În
prezenţa ADH, ureea este absorbită în canalul colector medular şi ajunge înţesutul interstiţial
medular profund, antrenând şi o cantitate moderată de apă.
Compoziţia urinii finale
În prezenţa de ADH, urina finală este concentrată. Apa este astfel economisită la
maximum de către organism. Osmolalitatea interstiţială medulară, a ansei Henle, a tubului
colector şi a urinilor definitive pot urca până la 1200-1400 miliosmoli/kg, sau de 4 ori
osmolaritatea plasmatică. Aceste valori caracterizează fenomenul de antidiureză, cu un
minimum de 400-500 ml volum urinar în 24 h,la om.
În absenţa ADH, urinile sunt hipotonice, diluate, realizând o diurezăapoasă. Osmolalitatea
urinilor se poate reduce până la 50 miliosmoli/kg (1/6 din osmolaritatea plasmatică).
Compoziţia urinii normaleeste variabilă în funcţie de aportul alimentar zilnic(valori medii
şi valori limită dependente de aportul lichidian şi de alimentaţie):
- volum urinar/24 h: 1,5 –2 litri(500 -2500)
- Na /24h: 100 –200 mmol (30-250-6-12 g/zi)
- K/ 24h: 60-80 mmol (20-150)
- Uree: 20-30 g (300-500 mmol)-
- Densitate: 1015 –1020(1003 -1030)
- Osmolalitate (mOsm/24h): 600 –800(200 -1200)
- Creatinină: 600-1200 mg (7-15 mg/kg/zi)-valori neinfluenţate
de regim, dar legate de masa musculară a individului
- pH: 5-7(4,6 -8)
- acid uric/24 h: 600 mg (3,6 mmol)400-1200 (2,4 –7,2)
- fosfor/24 h: 650 mg (25 mmol)450-900 mg (15-30 mmol)
- -calciu: B 200-400 mg (5-8 mmol); F 150 –250 mg (4-6 mmol)
- -glucoză: 0
- -proteine/ 24 h: <0.05 g
CĂILE EXCRETOARE ALE URINII
Urina, eliminată prin orificiile papilare, trece în caliciile mici, caliciile mari, pelvisul renal
şi de aici în ureter; acesta o conduce la vezica urinară.
CALICIILE MICI(Calyces renales minores)
 Caliciile mici sînt tuburi musculo-membranoase situate în sinusul renal, care se insera cu
una dintre extremităţi pe papilele renale, iar cu cealaltă extremitate se unesc cu alte calicii mici
şi formează caliciile mari. Numărul caliciilor mici este în general egal cu cel al papilelor
renale* (6—12); dar este mai mic decît cel al piramidelor renale (7—14) deoarece pot exista
piramide compuse, care se termină prin-tr-o papilă comună. Caliciile mici au lungimea de 10
mm şi diametrul de 6—8 mm.
Fiecare caliciu mic prezintă: o suprafaţă interioară, netedă, în contact cu urina; o suprafaţă
exterioară în raport cu grăsimea şi vasele din sinusul renal; o extremitate laterală care se insera
pe papila renală, aceasta proe-mină în caliciul mic, ca oul în paharul de ou; o extremitate
medială, care participă la formarea caliciilor mari.
Intre suprafaţa interioară a caliciului şi papila care proemină în interiorul lui, se formează
un spaţiu îngust, numit fornixul caliciului.
CALICIILE MARI (Calyces renales majores)
Sînt două sau trei pîlnii musculo-membra-noase situate în sinusul renal, care rezultă din
unirea celor 6—12 calicii mici. Ele se unesc la rîndul lor şi formează pelvisul renal. Există
deobicei, un caliciu superior, unul mijlociu şi altul inferior. Raporturile lor stat aceleaşi ca şi
ale caliciilor mici.
PELVISUL RENAL(Pelvis renalis, Pyelos)
Pelvisul renal sau bazinetul este o formaţiune musculo-membranoasă dilatată, în formă de
pîlnie turtită dinainte înapoi. Prin bază, pîlnia primeşte caliciile mari, iar prin vîrf se continuă
cu ureterul. înafară de bază şi vîrf, i se descriu pelvisului renal şi o faţă anterioară şi alta
posterioară; o margine superioară, oblică şi alta inferioară, aproape orizontală.
Pelvisul renal, în medie are diametrul longitudinal de 2—3 cm şi cel transversal de 1—2
cm; capacitatea e de 5—7 ml.
Variante. Pelvisul prezintă numeroase variante (importante de cunoscut pentru specialist),
care depind de felul de unire al caliciilor. Cînd caliciile sînt scurte şi nu se unesc între ele,
pelvisul e larg, voluminos, cu o capacitate de aproximativ 10 ml (pelvis ampular). Cînd
calicile sînt lungi, atunci bazinetul e mic, pare ramificat şi are o capaoitate de 3—4 ml (pelvis
ramificat sau dendritic). Aceasta e forma mai frecventă. Uneori, la unirea caliciilor se for-
mează dilatări, adevărate pelvisuri secundare.
 Cînd curgerea normală a urinii e împiedecată (de ex. un obstacol pe ureter), pelvisul renal
se destinde mult, formînd o pungă plină cu lichid (hidronefroză — cînd colecţia e aseptică;
pionefroză — cînd e infectată). Punga hidronefrotică poate fi formată numai din calicii şi
pelvisul renal, sau să înglobeze şi ureterul (uretero-hidronefroză). Inflamaţia pelvisului se
numeşte pielită (de la pyelos).
In hidronefroză raporturile dintre pelvisul renal şi ureter sînt modificate. Ureterul nu
mai continuă în mod direct pelvisul renal, ci se găseşte pe partea lui medială, fapt care face
mai dificilă scurgerea u-rinii. In acelaş timp se formează o valvulă care micşorează orificiul
ureterului, ceeace face şi mai grea evacuarea urinii.
Raporturi. Pelvisul renal are o porţiune mai mică situată în sinusul renal (porţiunea intra-
renală) şi o porţiune mai mare înafara acestuia (porţiunea extrarenală). Uneori pelvisul este
integral ascuns în interiorul sinusului. Raporturile celor două porţiuni sînt următoarele: în
porţiunea intrarenală, pelvisul ocupă planul ultim al pediculului renal, înaintea lui se află
ramificaţiile arteriale, şi mai anterior ramificaţiile venoase.
Se admite în general că marginea inferioară şi faţa posterioară ale pelvisului renal nu vin în
raport cu nici unNvas (afară de cazul cînd există artera retropielică!). De aceea calea de acces
obişnuită e cea posterioară (în pieloto-mie).
Porţiunea extrarenală a pelvisului renal vine în raport: înapoi "cu muşchiul iliopseas şi cu
capsula adipoasă a rinichiului; înainte raporturile sînt diferite — la dreapta cu porţiunea
descendentă a duodenului şi cu vena cavă; la stînga cu corpul pancreasului. Se proiectează la
nivelul procesului costiform al vertebrei 1-a sau a 2-a lombare.
URETERUL (Ureter) Ureterul este un conduct urinar lung, întins de la pelvisul renal pînă
la vezica urinară. El străbate cavitatea abdominală şi cea pel-viană, fiind situat extraperifoneal.
Dimensiuni. Lungimea ureterului este de 25—30 om la adult şi de 5—7 cm la noul născut.
Diametrul exterior al lui este de 5— 10 mm.
Cînd e gol, ureterul e turtit dinainte înapoi şi aproape uniform calibrat. El seamănă cu o
venă goală; de aici pericolul pentru chirurgi de a-1 confunda cu venele oare se găsesc în
vecinătatea lui.
Traiectul ureterului nu este rectiliniu. In general el coboară oblic în jos şi medial.
 Distanţa care separă extremităţile superioare ale ureterelor este de 8—10 cm. Ea se reduce
la 5—7 cm la nivelul flexurii marginale, creşte din nou la 9—10 cm în porţiunea
pelvfcmă parietală şi soade apoi la 2—3 cm la pătrunderea ureterelor în vezica urinară.
După regiunile pe oare le străbate, ureterului i se descriu două porţiuni: porţiunea
abdominală (Pars abdominalis) coboară aproape vertical pînă în dreptul liniei terminale a
pelvisului osos; aici formează un unghi proeminent şi coboară în pelvis,' unde descrie o curbă
cu conoavitatea medială, pînă la vezică — este porţiunea pelviană (Pars pelvina).
Ureterul face astfel trei cur b u r i: una la nivelul rinichiului (jlexura renală), a doua la
nivelul liniei terminale (jlexura marginală) şi a treia în pelvis (curbura pelviană).
Forma. în traiectul său, ureterul are o serie de dilatări şi îngustări. Imediat după pel-visul
renal găsim o dilatare, numită injundibul; urmează apoi prima strîmtare, colul ureterului.
Succede o dilatare care ocupă regiunea lombară şi fosa iliacă, fusul lombo-iliac. La nivelul
liniei terminale se află a doua îngustare, strîm-tarea marginală. După aceasta urmează o dila-
tare, jusul pelvian şi în fine o îngustare la niveluT orificiului vezical.
La nivelul strimtărilor, calibrul ureterului e mai redus (2—3 mm); la nivelul dilatărilor
ajunge la 3—5 mm, şi chiar la 10 mm. De aceea, dilatările au forma unor fusuri, ascuţite la
nivelul strimtărilor şi mai largi în partea lor mijlocie.
RAPORTURILE URETERULUI
Porţiunea abdominală (Pars abdominalis) are următoarele raporturi esenţiale: înapoi, pe-
retele posterior al abdomenului, înainte peritoneul parietal posterior şi viscerele
intraperitoneale.
Această porţiune este divizată în două segmente: de la pelvisul renal pînă la aripioara
sacrului avem segmentul lombar; de la aripioara sacrului pînă la linia terminală, segmentul
iliac.
STRUCTURA CĂILOR EXCRETOARE ALE URINII
Diferitele segmente ale acestor conducte, de la calicii pînă la vezică, sînt constituite din trei
tunici: aăventiţia, musculara şi mucoasa.
Tunica adventiţie (Tunica adventitia) situată la exterior, este formată din ţesut conjunctiv
elastic, care se continuă în sus, la nivelul caliciilor, cu capsula fibroasă a rinichiului, iar în jos
se pierde în peretele vezicii urinare.
 Tunica musculară (Tunica muscularis) este formată din fibre musculare netede. La nivelul
caliciilor şi a pelvisului renal, acestea sînt dispuse într-un singur strat circular.
Aceste fibre ar forma structuri sfincteriforme la nivelul caliciilor (Sphincter calicis) şi la
joncţiunea pieloureterică (Sphinter pelvicis).
La nivelul ureterului tunica este mult mai bine reprezentată. In primele două treimi dis-
tingem două straturi musculare: unul superficial, mai subţire, format din fascicule circulare;
altul profund, mai gros, format din fibre longitudinale. în treimea inferioară a ureterului se
adaugă un al treilea strat muscular extern, cu fibrele orientate longitudinal.
Stratul longitudinal extern se răspîndeşte în evantai printre fibrele musculare ale vezicii.
Fibrele laterale ale acestui strat se grupează într-un mănunchi ce merge spre orificiul uretral.
Cele mediale se îndreaptă transversal,. se amestecă cu cele similare venite din partea opusă şi
formează un cordon muscular întins între cele două orificii ureterale (muşchiul interureteric).
în acest mod se delimitează trigonul vezical,
In realitate musculatura netedă a ureteru-lui nu formează straturi separate (aşa cum a-par
pe secţiuni histologice transversale izola-f te). Musculatura se îmbină într-o reţea complexă, în
care fibrele longitudinale se continuă cu cele circulare, dînd naştere unor sisteme spiraliforme
(helicoidale).
Musculatura netedă din pereţii căilor ex-cretoare ale urinii are un rol hotărîtor în
transportul acesteia. Musculatura caliciilor suge urina din papilele renale (din tubii colectori),
realizînd un fel de „mulgere" a acestora, în ureter, urina este propulsată graţie contracţiei
peristaltice a peretelui său şi e introdusă sub formă de jeturi succesive, ritmice, în vezică.
Jeturile au frecvenţa de 1—4 pe minut. Contracţiile persistă şi după denudarea ureterului.
Tunica mucoasă (Tunica mucosa), e cenuşie, netedă, lucioasă şi prezintă o serie de plice
longitudinale caracteristice, oare pe secţiune transversală dau lumenului ureterului un aspect
de stea. Aceste plice se găsesc numai cînd musculatura e contractată, pe ureterul destins ele se
şterg. în sus, mucoasa se reflectă pe papila renală; în jos se continuă cu mucoasa vezicală.
Mucoasa e constituită dintr-un epiteliu stratificat de tip special, uroteliu sau epiteliu de
tranziţie, şi dintr-un corion.
Vase şi nervi.
Arterele provin din surse multiple, a-vînd în vedere lungimea acestor conducte. Arterele
caliciilor şi ale bazinetului vin din artera renală. Arterele ureterului sînt numeroase, el fiind
bine irigat. Urmărite de sus în jos, arterele îşi au originea în: renală, lombare (pentru treimea
superioară); testiculară (o-variană) şi iliaca comună (pentru treimea mijlocie); din iliaca
internă vezicală inferioară, uterină ,artera duetului deferent (pentru treimea inferioară).
Arterele se anastomozează între ele formînd în adventiţie o reţea cu ochiuri largi. Din aceasta
pornesc numeroase ramus-cule care dau naştere unui plex perimuscular foarte bogat, în contact
strîns cu tunica musculară a ureterului. Păstrarea acestuia — în denudarea conductului — e
indispensabilă pentru menţinerea troficităţii lui.
Venele au un traiect asemănător cu al arterelor pe care le însoţesc.
Limfaticele superioare (de la ureterul abdominal) merg la nodurile lombare; cele infe-
rioare (de la ureterul pelvian) se varsă în nodurile iliace interne.
Nervii provin din plexurile învecinate (renal, aortic, hipogastric superior şi hipogastric
inferior) şi urmează traiectul arterelor. Ei formează în tunica musculară, plexul ureteral, care
conţine şi celule ganglionare, mai numeroase în porţiunea inferioară. Plexul conţine fibre
simpatice şi parasimpatice. Fibrele senzitive sînt numeroase, conferind o mare sensibilitate
ureterului.
VEZICA URINARĂ
Este un organ cavitar muscular în care se acumulează urina întremicţiuni. Urina,
descărcată în jeturi prin cele două orificii ureterale, nu poatereflua în uretere din cauză că
acestea au traiect oblic în peretele vezical şinici nu poate curge prin uretră, deoarece colul
vezical este prevăzut cu douăsfictere, unul neted, involuntar care înconjoară începutul uretrei
şi celălaltstriat, controlat voluntar.
Vezica urinară are proprietatea de a-şi mări capacitatea în timpulumplerii, fără modificări
importante ale tensiunii pereţilor şi ale presiuniiintravezicale. Această propietate, denumită
plasticitate, este rezultatul uneiadaptări a tonusului musculaturii vezicale la creşterea
conţinutului
Înregistrarea presiunii intravezicale a arătat că, după o uşoară creştereiniţială la primele
jeturi de urină, presiunea înregistreză un platon în tottimpul umplerii vezicale până la volumul
de 300-400 ml, când are loc ocreştere bruscă a presiunii şi este declanşată micţiunea reflexă
cândîmprejurările permit.
Prima senzaţie de plenitudine vezicală este percepută la un volum de100-150ml, la 150-
200ml este resimţită prima dorinţă de micţionare, iar peste capacitatea fiziologică vezicală
(250-400ml) apar contracţii puterniceale musculaturii peretelui vezical, care determină
senzaţia necesităţiiimperioase de a urina.
Micţiunea este rezultatul unor reflexe declanşate de distensia pereţilor vezicali. Impulsurile
aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarcă impulsuri aferente
care, prin fibrele hipogastrice, inhibă contracţiile, relaxează muşchii vezicali şi întăresc
tonusul sfincterului neted al colului vezical.
Concomitent distensia vezicală declanşează impulsuri care ajunse lamăduvă pe calea
nervilor ruşinoşi sunt conduse apoi pe căi aferentenespecifice spre centrii nervoşi superiori,
ajungând până la nivelul scoarţeicerebrale, determinând senzaţia de a urina. Dacă micţiunea nu
este posibilă, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari, inhibǎ tonusul muşchiului
vezicul, concomitent măresctonusul sfincterului extern, mărind continenţa vezicală. Dacă
condiţiilepermit, are loc micţiunea.
Refluxul micţiunii este declanşat de distensia vezicală, impulsurileajung pe fibre averente
din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic almicţiunii, de unde se descarcă impulsuri
care tot prin fubre ale nervilor pelvici produc contracţia musculaturii vezicii şi relaxarea
sfincterului internal colului vezical.
Concomitent are loc relaxarea voluntară a sfincteruluiextern striat şi urina începe să se
evacueze din vezică. Procesul evacuării este ajutat de contracţia musculaturii abdominale şia
diafragmului care, crescând presiunea intraabdominală, comprimă vezica. Reflexul medular al
micţiunii este controlat de numeroşi centriisupramedulari cu rol facilitar sau inhibitor.
URETRA(Urethra)
Uretra este canalul prin care urina este expulzată din vezica la exterior. E diferită la cele
două sexe. La femeie ea serveşte numai pentru trecerea urinii; la bărbat însă, în porţiunea
situată sub deschiderea duetelor ejaeu-latoare, ea slujeşte şi pentru expulzarea spermei în
timpul ejaculării.
Uretra se studiază separat la bărbat şi la femeie.
URETRA MASCULINA
Uretra masculină are o dispoziţie şi un traiect foarte complicate, oare vor putea fi bine
înţelese doar după studiul penisului şi al pe-rineului. Ea începe la orificiul uretral al vezicii
(Orificium urethrae internum) şi se termină prin orificiul extern sau meatul urinar (Ortficium
urethrae externum), situat la extremitatea liberă a penisului. în porţiunea ei iniţială este situată
în partea inferioară a bazinului, în interiorul prostatei; străbate apoi planurile pe-rineului şi
merge în fine dealungul penisului. Ea descrie deci un traiect de forma unui S italic.
Uretra pleacă din vezică, se îndreaptă în jos şi înainte, trece pe sub simfiza pubiană şi urcă
uşor împreună cu corpul spongios al penisului, înaintea simfizei se încurbează din nou în jos şi
împreună cu corpul spongios, descinde vertical pînă la orificiul extern. In felul acesta uretra
descrie două curburi. Curbura posterioară este relativ fixă şi are concavitatea orientată în sus şi
înainte. Creştetul ei constituie unghiul subpubian. Curbura anterioară e pasageră, ea dispare la
penisul în erecţie sau a-tunci cînd medicul îl ridică înaintea peretelui abdominal pentru ca să
efeetuieze oateterismul uretrei. Creştetul acestei curburi se numeşte unghiul prepubian.
Diviziune. Din punct de vedere anatomic, uretra este împărţită în trei porţiuni, după
organele pe care le străbate. Vom avea: porţiunea prostaticâ, porţiunea membranoasă sau şj
porţiunea spongioasă.
Lungimea uretrei la adult este în medie de 16 cm. Această cifră poate să varieze după
lungimea penisului, după cum penisul este în erecţie sau flasc.
La noul născut uretra are o lungime de 5—6 cm; la pubertate creşte împreună cu organele
genitale şi ajunge repede pînă la 12—14 cm La bătrîni intervine o alungire cu 2—3 cm,
datorită alungirii penisului şi relaxării ţesuturilor.
STRUCTURA URETREI
Peretele uretrei este format dintr-o tunică mucoasă, peste oare se aplică strîns — de la
orificiul intern pînă la începutul porţiunii spongioase — o tunică musculară. Astfel constituit,
peretele uretrei se uneşte intim în porţiunea prostatică cu ţesutul propriu al acestei glande, iar
în porţiunea spongioasă cu corpul spongios al penisului.
Sfincterul vezicii se găseşte în interiorul prostatei şi înconjoară nemijlocit uretra (spre
deosebire de sfincterul uretrei, care se află îna-fara prostatei). Coloraţia lui albicioasă şi con-
sistenţa dură îl fac greu separabil de prostată.
In sus sfincterul neted urcă pînă la orificiul intern al uretrei, unde se continuă cu muşchiul
vezical; în jos el se întinde pînă la nivelul utriculului pros-tatic.
Sub colul vezical, el formează un inel complet, gros de 5—10 mm; mai jos se prezintă ca o
jumătate de inel cu concavitatea posterioară fixată în prostată. In interiorul sfincterului neted
se găsesc şi fibre longitudinale, care au rolul să ţină sfincterul deschis după ce tonicitatea lui a
fost învinsă.
 Prin tonicitatea sa, sfincterul neted contribuie la închiderea orificiului intern al uretrei, şi în
felul acesta urina se acumulează în vezică. El are şi un rol genital. In timpul ejaculării închide
porţiunea internă a uretrei pros-tatice şi astfel împiedică sperma să ajungă în vezică. O
deficienţă în îndeplinirea acestei funcţiuni, poate constitui o cauză a sterilităţii masculine.
Fibrele circulare, rare dedesubtul colicului seminal, se reconstituiesc la nivelul uretrei
membranoase (sfincterul uretrei membranoase), dar se reduc pe porţiunea bulbară şi
dispar pe oea spongioasă.
Din stratul muscular longitudinal al canalului anal, la nivelul flexurii perineale, se des-
prinde un fascicul subţire de fibre oare merge pe faţa superioară (pelviană) a muşchiului ri-
dicător anal şi se fixează apoi pe uretra membranoasă. El constituie muşchiul rectouretral (M.
rectourethralis).
Fibrele striate alcătuiesc sfincterul uretrei. Deoarece acesta este situat înafara prostatei se
mai numeşte sfincterul extern. El va fi studiat la perineu. Este inervat de nervul ruşinos.
Sfincterul extern strînge uretra în porţiunea ei membranoasă. El constituie uneori un obstacol
în cateterism. Se opune propagării ascendente a infecţiilor (uretrite gonococice).
Structura coliculului seminal — Aceasta prezintă un schelet central alcătuit dintr-o reţea de
fibre e-iastice, în care se găsesc şi fibre musculare ce sînt în legătură cu musculatura trigonului
vezical.
In jurul scheletului elastic se dispune un ţesut cavernos, cu importanţă în timpul ejaculării.
Turges-cenţa acestui ţesut în timpul erecţiei aplică peretele posterior al uretrei pe peretele ei
anterior, contribuind la închiderea uretrei (împreună cu sfincterul neted) şi împiedică
ascensiunea lichidului seminal spre vezică. Deasemenea împiedică accesul urinii în duetele
ejacu-latoare.
Vase şi nervi
Arterele provin din vasele înconjurătoare: pentru uretra prostatică din rectala mijlocie şi
vezicala inferioară; pentru uretra membranoasă din artera bulbului penisului; pentru uretra
spongioasă din artera bulbului penisului, artera uretrală şi artera dorsală a penisului.
Venele formează mai întîi plexul din jurul uretrei descris anterior. Din acesta, sîngele e
condus spre formaţiunile venoase învecinate: din porţiunea prostatică merge în plexul venos
prostatic; din porţiunea membranoasă în venele bulbului penisului şi apoi în vena ruşinoasă
internă; din porţiunea spongioasă în vena dorsală profundă a penisului şi din aceasta în plexul
venos prostatic. Colectorul final e vena iliacă internă.
Limfaticele — merg la nodurile inghinale şi iliace externe, pentru uretra spongioasă; la
nodurile iliace externe şi hipogastrice, pentru uretra membranoasă şi prostatică. Reţeaua
limfatică a uretrei comunică cu cea a organelor vecine (vezică, penis, prostată).
Nervii au două provenienţe. Unii provin din nervii spinali, prin nervul ruşinos care dă
nervii perineali şi nervul dorsal al penisului. Aceste fibre sînt unele senzitive, altele motorii
(pentru muşchiul sfincter striat al uretrei). Alte fibre sînt de natură organo-vegetativă şi provin
din plexul hipogastric superior şi din para-simpaticul sacrat; trec apoi prin plexul prostatic şi
se distribuie la glande şi musculatura netedă.
URETRA FEMININA (Urethra feminina)
Uretra femeii serveşte exclusiv la eliminarea urinii. Diferă de cea a bărbatului prin di-
mensiuni şi raporturi. Are valoarea uretrei posterioare masculine.
Patologia uretrei şi importanţa ei în chirurgia genito-urinară sînt mult mai sărace decît la
bărbat. Datorită faptului că uretra şi vagina se deschid în vulvă, o inflamaţie se poate propaga
cu uşurinţă de la un organ la altul.
Direcţie. Uretra este orientată de sus în jos şi dinapoi-înainte, avînd aproximativ aceeaşi di-
recţie ou vagina. Este rectilinie, sau descrie o uşoară curbură cu concavitatea anterioară.
Dimensiuni. Lungimea uretrei feminine este de aproximativ 4 cm (3—5 cm), iar calibrul
de 7—8 mm.Calibrul nu e uniform. Mai îngustă la extremităţi, ea e mai largă în tot restul
întinderii sale; are deci un aspect fuziform. Spre vezică se deschide ca o pîlnie.
Uretra femeii este foarte elastică şi se poate dilata cu mare uşurinţă (pînă la diametrul de
20—25 mm), ceeace permite introducerea unor sonde sau a cistoscopului. Segmentul cel mai
puţin extensibil este orificiul extern, care însă se poate lărgi foarte simplu (incizaire-debri-
dare).
Cînd uretra este goală peretele anterior e aplicat pe cel posterior.
Diviziune şi raporturi. In traiectul său, u-retra străbate cavitatea pelviană şi perineul. Va
avea deci o porţiune pelviană şi alta perineală, separate între ele prin diafragma urogenitală.
Unii autori descriu: 1. o porţiune intramurală (Pars intramuralis), care străbate peretele
vezical, şi 2. o porţiune venoasă cavernoasă (Pars cavernosa), numită astfel după formaţiunea
venoasă cavernoasă care o înconjoară şi care cuprinde restul uretrei.
 Porţiunea pelviană e mai lungă decît cea perineală (măsoară 2—3 cm) şi are raporturi
importante.
Pe toată întinderea sa, porţiunea pelviană este înconjurată intim de muşchiul sjincter
(striat, extern) al uretrei, oare se întinde de la colul vezicii pînă la diafragma urogenitală. La
nivelul colului sfincterul înveleşte complet u-retra ca un manşon; mai jos, cînd uretra se
alipeşte de vagină, sfincterul nu mai înconjoară decît faţa ei anterioară şi părţile laterale.
Porţiunea pelviană vine în raport:
inte — cu plexul venos vezi cal, oare o se-ară de simfiza pubiană. înapoi ■— cu vagina. Ir.
partea superioară, cele două organe aderă îiab, ceeace permite chirurgului să le separe :u
uşurinţă. In partea inferioară ele aderă îtrîns, iar pereţii lor fuzionaţi formează septul
uretrovaginal. Pe părţile laterale — răspunde .muşchilor ridicători anali şi fasciei peîviene
parietale.
Porţiunea perine a lă are abia 1 cm lungime. Ea străbate mai întîi diafragma urogenitală,
aderînd intim la planurile constitutive ale acesteia. Aderenţa la diafragmă îi oferă cel mai
important mijloc de fixare. înainte vine în raport cu ligamentul transvers al pe-rineului; pe
părţile laterale cu muşchiul transvers profund al perineului; înapoi cu vagina de care aderă
intim (de aceea prolapsul peretelui anterior al vaginei este însoţit de prolapsul uretrei).
Dedesubtul diafragmei, răspunde extremităţilor anterioare ale bulbilor vestibulului şi
muşchilor bulbospongioşi.
Orificiul intern (Ostium urethrae internum) sau colul vezical al clinicienilor e situat mai
jos ea la bărbat. Are o formă rotunjită şi se găseşte la 2—3 cm înapoia simfizei pubiene.
Orificiul extern (Ostium urethrae extemum) sau meatul urinar se află în vestibulul vaginei,
la aproximativ 2 cm înapoia clitorisului. Are un diametru de aproximativ 3— 4 mm şi o formă
variabilă : circular, stelat sau fantă longitudinală.
Conformaţia interioară ne arată prezenţa u-nor plice longitudinale ale mucoasei, oare pe
secţiune îi dau un aspect stelat. Plicele se şterg la trecerea urinii sau în cursul dilatării. De la
nivelul uvulei vezicii coboară pe peretele posterior creasta uretrală (Crista urethralis).
Şi uretra femeii prezintă lacune uretrale Morgagni şi orificiile glandelor
uretrale. Structură. Peretele uretrei este format din două tunici: mucoasa şi
musculara.
Tunica mucoasă (Tunica mucosa) are o culoare cenuşie-roşiatică. Ea e subţire şi foarte
elastică. Pe faţa sa exterioară, spre musculatură, e dublată de ţesut conjunctiv lax, care permite
cu uşurinţă ştergerea sau refacerea plicelor mucoasei. In acest ţesut conjunctiv se găsesc a-
bundente formaţiuni venoase cu aspect cavernos (Corpus spongiosum urethrae), care participă
şi ele la închiderea lumenului uretrei
Lamina proprie (corionul) mucoasei conţine foarte numeroase fibre elastice. Epiteliul este
de trecere (uroteliu) în partea superioară; devine cilindric stratificat în partea inferioară.
Ca o dependinţă a mucoasei trebuie descrise glandele uretrale (Glandulae urethrnles). A-
ceste glande sînt, unele intramucoase, altele acinoase. Dintre cele acinoase, unele au fost
.considerate omoloage ale glandelor prostatice.
Duetele parauretrale Skene (Ductus parau-rethrales) sînt două canale simetrice, dispuse
de fiecare parte a uretrei. Au o lungime de 5—30 mm şi un diametru de 1 mm. Se deschid
printr-un orificiu punctiform, situat la cîţiva milimetri lateral de sernicircumferinţa poste-
rioară a meatului. Ele sînt cripte în care se deschid glande uretrale acinoase.
Tunica musculară (Tunica muscu-laris) e formată din fibre netede şi fibre striate.
Fibrele netede se continuă fără o limită netă cu ţesutul conjunctiv lax din profunzimea mu-
coasei. Sînt dispuse în două straturi: unul intern, longitudinal, mai subţire, în continuare ou
fibrele longitudinale ale vezicii; altul, circular, mai gros, care continuă sfincterul vezicii.
Acesta formează un adevărat sfinoter neted al vezicii. Ambele straturi musculare se prelungesc
în jos pînă la meat. între mănunchiurile de fibre netede se găseşte ţesut conjunctiv bogat în
fibre elastice, în care se află venule dispuse în plexuri, care fac parte din ţesutul cavernos al
uretrei.
Fibrele striate înconjoară la exterior stratul de fibre netede, fără a fi separate de acestea.
Ele formează sfincterul uretrei (extern, striat — sub controlul voinţei).
Vase şi nervi
Arterele provin din vezicala inferioară şi din va-ginală.
Venele se varsă în plexurile vezical şi vagin al.
Limfaticele foarte bogate se îndreaptă spre nodurile iliace interne şi inghinale.
Nervii provin în parte din nervul ruşinos (care furnizează fibrele senzitive şi cele destinate
sfinc-terului striat al uretrei), în parte din plexul hipo-gastric superior (care inervează
musculatura netedă).
 CAPITOLUL II
COLICA RENALĂ

II.1. GENERALITĂŢI
Omul este supus permanent unor agresiuni exogene, precum şi variaţiilor propriului
metabolism. În ciuda fluctuaţiilor permanente în jurul valorilor ideale, compoziţia mediului
intern (constituit din fluidele intra şipericelulare) este menţinută constant printr-o reglare
complexă, definind homeostazia mediului intern.
Mediul intern este ultrafiltrat la nivelul suprafeţei capilarelor glomerulare ale rinichilor şi
ulterior, de-alungul tubilor uriniferi, suferind numeroase ajustări (obligatorii sau/şi selective),
modulate de influenţe hormonale.
Nefronii reprezintă o interfaţă între mediul intern şi mediul exterior. Urina eliminată în
fiecare minut are o compoziţie variabilă şi diferită de a plasmei sangvine, contribuind astfel la
menţinerea stabilă a mediului intern.
Rinichiul reprezintă o ţintă pentru numeroşi factori potenţiali de agresiune, cum ar fi:
anomalii genetice, obstacole, infecţii, unele medicamente, toxice, anomalii de circulaţie şi ale
echilibrului hidroelectrolitic, anomalii de hemostază, numeroase afecţiuni autoimune.
Vulnerabilitatea diferitelor structuri ale rinichilor se evidenţiază mai ales în situaţiile acute,
cum sunt modificările debitului sanguin renal, ischemia prelungită renală cu repercursiuni
asupra tubilor uriniferi,acţiunea unor toxice şi droguri cu eliminare renală asupra interstiţiului
renal, sensibilitatea glomerulilor în unele boli cu mecanism imun.
În patologia cronică există o toleranţă funcţională deosebită a nefronilor, astfel că
dezordini semnificative ale diferitelor funcţii renale apar doar după distrugerea a 60-90% din
populaţia nefronică. Populaţia nefronică restantă sănătoasă prezintă în acest context
modificări funcţionale adaptative.
Leziunile renale apărute secundar diferitelor agresiuni pot fi reversibile, compatibile cu o
reparaţie celulară, funcţia renală redevenind normal sau, din contră, ireversibile, secundare
unui proces de scleroză glomerulară şi fibroză interstiţială care, independent de agresiunea
iniţială, se poate autoagrava în timp.
Autoagravarea leziunilor este favorizată de diferiţi factori: sexul masculin, presiunea
arterială ridicată, tipul de nefropatie, factorii metabolici, nutriţionali. În condiţiile în care
pacienţii şi-au pierdut toţi nefronii, pot beneficia de supleerea funcţiei renale prin dializă sau
transplant renal.

II.2. EPIDEMIOLOGIE

Definiţie: Paroxism dureros, cu localizare lombară şi iradiere anteroinferioara spre fosa

iliacă, testicul şi scrot la bărbat şi vulva la femeie, prezentând o evoluţie ondulatorie, cu
maxime dureroase şi perioade de acalmie. Reprezintă o urgenţă medicală şi urologica.
Maximul de intensitate este situat de obicei în unghiul costovertebral şi în aria imediat
inferioară coastei a XII-a, putând avea sediu variabil, în funcţie de localizarea obstacolului.
Prevalenta pe toată durata vieţii pentru colica renală este de 12% pentru bărbaţi şi 7%
pentru femei, fiind în creştere. Riscul este dublat dacă există un membru al familiei cu litiaza
renală. Incidenta ridicată a colicii renale şi implicit a nefrolitiazei pare a fi legată de statutul
socioeconomic al pacientului. Cu cât acesta este mai inferior, cu atât creşte probabilitatea de a
dezvolta nefrolitiaza.
Colica renală apare de obicei la persoanele între 20-49 de ani. Pacienţii la care se formează
litiaza recurenta, dezvoltă primele episoade colicative între 20 şi 30 de ani. Un atac colicativ
renal iniţial după 50 de ani este neobişnuit. Nefrolitiaza la copii este rară.
În general nefrolitiaza este mai frecvenţă la bărbaţi. Calculii datoraţi defectelor
hormonale/metabolice discrete (hiperparatiroidism, cistinurie) şi boala litiazică la copii sunt
egal prevalente între sexe. Calculii secundari infecţiei (struvitii) sunt mai frecvenţi la femei
decât la bărbaţi.

II.3. ETIOLOGIE ŞI FIZIOPATOLOGIE

Cauza principală a colicii renale este reprezentată de instalarea bruscă a unui obstacol în
calea evacuării urinei – cavităţi renale, ureter, joncţiunea ureterovezicala, ceea ce creşte brusc
presiunea în sistemul ureteropielocaliceal şi produce excitaţia presoreceptorilor renali pentru
durere.
 Obstacolul ce blochează brusc calea urinara este cel mai des un calcul.dar poate fi, la fel de
probabil, un cheag ( sângerare renoureterala ), material de supuraţie de origine renală, (TBC
renal).
Alte cauze : procese de vecinătate ( inflamaţii, tumori ) prin compresiune extrinsecă ;
cauze iatrogene postterapeutice (chirurgicale, litotritie, radioterapie) ; infarct renal.
Factori de risc
Deshidratarea
Un aport lichidian scăzut cu producţie urinara scăzută, determină concentrarea urinei şi
formarea calculilor. Acesta este probabil cel mai important factor de risc. Natura exactă a
leziunilor tubulare sau a disfuncţiei care conduc la formarea calculilor nu a fost stabilită.
Hipercalciuria
Este cea mai frecventă anomalie metabolică. Unele cazuri sunt legate de consumul crescut
de calciu sau absorbţia crescută intestinala a calciului, altele de resorbţia excesivă de calciu din
oase sau de imposibilitatea tubulilor renali de a recapta calciul în filtratul glomerular.
Principalele tipuri chimice de calculi renali cuprind: calculii calcici, struvitii, acid uric, ,
cistină.
Mecanism fiziopatologic
Durerea de tip colică începe de obicei în zona lombară superioară deasupra unghiului
costovertebral şi ocazional subcostal. Iradiază inferior şi anterior inghinal. Durerea generată de
colica renală se datorează în principal dilatării, întinderii şi spasmului cauzate de obstrucţia
ureterală acută. Când se dezvoltă o obstrucţie cronică şi uneori un tip de cancer, durerea
lipseşte de obicei.
În ureter, o creştere a peristalticii proximale prin activarea pacemakerilor ureterali
intrinseci poate contribui la percepţia durerii. Spasmul muscular, peristaltica proximala
crescuta, inflamatia locala, iritatia si edemul la locul obstructiei pot contribui la dezvoltarea
durerii prin activarea chemoreceptorilor si intinderea terminatiilor nervoase libere din
submucoasa.
Termenul de ―colica renala‖ este cumva gresit, deoarece durerea tinde sa ramina
oarecum constanta, in timp ce colica biliara sau intestinala este intr-un fel intermitenta si vine
in valuri. Modelul de durere depinde de pragul dureros al pacientului si de perceptie si viteza
impulsului, gradul modificarilor presiunilor hidrostatice din ureterul proximal si pelvisul renal.

20
Peristaltica ureterală, migrarea calculului şi răsucirea calculului cu obstrucţie intermitenta
secundară pot determina exacerbarea sau reînnoirea colicii renale.
Severitatea durerii depinde de gradul şi localizarea obstrucţiei, nu de dimensiunea calculului.
Uneori pacientul poate indică zona de maximă sensibilitate, aceasta fiind adesea şi locul
obstrucţiei ureterale. Un calcul în mişcare este mai dureros decât unul staţionar.
Edemul renal interstiţial produce întinderea capsulei renale, măreşte rinichiul şi creşte
drenajul limfatic renal. Distensia pelvisului renal stimulează iniţial hiperperistaltica ureterala,
dar diminua după 24 de ore, ca şi fluxul de sânge renal. Presiunea hidrostatică renală este
maximă la 2-5 ore de la obstrucţia completă. În primele 90 de minute de la obstrucţia
completă, apare vasodilataţia preglomerulara aferenta arteriolara, care creşte temporar fluxul
de sânge renal. Între 90 de minute şi 5 ore, fluxul renal începe să scadă, în timp ce presiunea
intraureterala continuă să crească. După cinci ore scad şi presiunea ureterală şi fluxul de sânge
renal. În plus, pe măsură ce ureterul proximal de calcul se destinde, o cantitate de urină poate
uneori trece pe lângă calcul, ameliorând presiunea hidrostatică proximala şi stabilind un
echilibru stabil, relativ nedureros. Aceşti factori explică de ce colica renală durează mai puţin
de 24 de ore în absenţa infecţiei sau a mişcării calculului.

II.4. TABLOU CLINIC

Clinic bolnavul prezintă durere paroxistică, ce are caracterele descrise anterior, cu debut
brusc, uneori în plină sănătate aparentă. Bolnavul caută o poziţie antalgică, pe care nu o poate
găsi – element util în diagnosticul diferenţial cu alte sindroame dureroase abdominale, care
frecvent, imobilizează bolnavul.
Durerea debutează tipic în abdomen şi iradiază adesea în hipocondru şi inghinal. Durerea
este colicativa (vine în valuri) datorită peristalticii ureterice, dar poate fi şi constantă.
Poate apărea sub două forme: insidioasa sau acută, forma acută fiind în mod particular
neplăcută şi descrisă adesea că una dintre cele mai puternice senzaţii dureroase simţite de către
oameni (mai severă decât naşterea, fractură, plaga impuscata, arsura sau chirurgia). Tabloul
clinic clasic la un pacient cu colica renala acuta este caracterizat de debutul durerii severe cu
originea in flanc si iradiind inferior si anterior; la cel putin 50% dintre pacienti vor fi prezente
greata si varsaturile. Pacientii cu calculi urinari pot acuza durere, infectie sau hematurie.
Pacientii cu calculi mici, nonobstructivi pot fi asimptomatici sau acuza simptome moderate si
usor de controlat.
Localizarea si caracteristicele durerii din colica renala cuprind urmatoarele:

calculi care blocheaza jonctiunea ureteropelvina: durere moderat spre severa,

profunda in flanc, fara iradiere inghinala, simptome iritative de golire vezicala
(frecventa urinara, disurie), durere suprapubiana, frecventa/urgenta urinara, disurie,
simptome colonice

calculii ureterali: durere colicativa severa, brusca in flanc si abdomenul inferior

unilateral, iradiere testiculara sau in zona vulvara, grata intensa cu sau fara
varsaturi

calculi ureterali superiori: iradiaza in flanc sau zonele

lombare calculi medioureterali: iradiaza anterior sau caudal

calculi ureterali distali: iradiaza inghinal sau testicular la barbati sau in labiile
majore la femei

calculi vezicali: adesea asimptomatici, rar pot determina retentie urinara.

Fazele atacului colic renal acut

Prima faza este acuta sau de debut.

Atacul incepe dimineata devreme sau noaptea, trezind pacientul din somn. Cind debuteaza
ziua, tinde sa inceapa lent si insidios. Durerea este stabila, de severitate crescinda si continua,
uneori punctata de paroxisme intermitente sau durere excrucianta. Intensitatea maxima ajunge
la 30 de minute dupa dubut sau poate necesita pina la sase ore. Pacientul clasic atinge durerea
maxima la 1-2 ore de la debut.

A doua faza este cea constanta.

Dupa ce durerea atinge intensitatea maxima, tinde sa ramina constanta pina este tratata sau
diminua spontan. Faza dureaza 1-4 ore, dar poate persista si pina la 12 ore. Cei mai multi
pacienti vin la urgente in aceasta faza.
A treia faza este de ameliorare.
In aceasta faza finala, durerea diminua rapid, iar pacientul simte ameliorarea. Se poate
instala spontan in orice moment dupa debutul initial. Pacientii pot adormi, mai ales daca li s-au
administrat analgezice. La trezire pacientul observa ca durerea a disparut. Aceasta faza finala a
atacului se mentine 1,5-3 ore.
 Colica renala se insoteste de :

simptomatologie digestiva : greturi, varsaturi, ileus, sindrom pseudoocluziv –

semne de iritatie retro-peritoneala ;

semne neuropsihice : agitatie, anxietate extrema ;

simptomatologie cardiovasculara : de obicei, TA si pulsul nu prezinta

modificari. Ascierea febrei, poate accelera pulsul, iar scaderea TA in acest caz
sugereaza o infectie urinara ;

semne urinare :
Colica poate fi urmata de hematurie, ce poate fi cauzata de un calcul ce a migrat, devenind
apoi obstructiv. Urina poate fi limpede prin excluderea rinichiului afectat sau tulbure prin
suferinta rinichiului opus. Asocierea colicii renale cu hematurie si histurie la bolnavul cu DZ
sau mare consumator de analgezice poate sugera necroza papilara.
Exista o serie de particularitati simptomatologice in functie de localizarea obstacolului

obstacolul inalt, ( caliceal, pielic si ureteral lombar ), va produce un maxim

dureros lombar, cu iradiere in fosa iliaca si organele genitale ;

obstacolul ileopelvin ureteral va mima apendicita acuta sau diverticulita Mekel;

calculul juxtavezical va determina colica renala insotita de semnele iritatiei

vezicale : polakiurie, tenesme vezicale, durere pelviperineala, etc.
Palparea lombara poate decela nefromegalie ( se efectueaza cu blandete pentru a nu
exacerba durerea ). Manevra Giordano este contraindicata – duce la cresterea presiunii in
cavitati cu risc de rupere a structurilor aflate in tensiune. Auscultator ( medic ) se pot decela
sufluri de artera renala ce ar putea explica o ischemie renala acuta – cauza de colica renala.
Colica renală este, de obicei, apiretică. Febra apare în cazurile de retenţie septică bazinetală
(pielonefrită, pionefroză).

II.5. DIDGNOSTIC DE CERTITUDINE ŞI DIFERENŢIAL

Istoric medical

Anamneza pacientului cu colica renala cuprinde:

- durata, caracteristicele si localizarea durerii
- antecedente de calculi urinari
 - complicatii in antecedente legate de manipularea calculilor
- infectii ale tractului urinar
- pierderea functiei renale
- istoric familial de litiaza renala
- rinichi solitar sau transplantat
- compozitia chimica a calculilor eliminati in antecedente.
Examen fizic
Diagnosticul colicii renale se pune adesea doar pe baza simptomelor clinice, desi se
efectueaza si teste de confirmare.
Examenul pacientilor cu colica renala cuprinde urmatoarele elemente:

sensibilitate dureroasa dramatica in unghiul costovertebral, durere care se poate

muta in cadranul abdominal superior/inferior odata cu migrarea calculului ureteral

in general evaluarea abdominala este neremarcabila, se pot asculta zgomote

intestinale hipoactive, absenta semnelor peritoneale, posibil testicule dureroase dar
de aspect normal

pacient nelinistit care isi schimba mereu pozitia

tahicardie, transpiratii, hipertensiune, anxietate, hematurie macroscopica.

Diagnostic
Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv se au în vedere 2 obiective majore:

precizarea apartenenţei durerii la aparatul urinar

stabilirea cauzei
Din punctul de vedere al urgentelor, este suficient diagnosticul litiazei renale si excluderea
apendicitei sau a anevrismului aortic abdominal. Un urolog, care trebuie sa decida si o posibila
operatie, necesita informatii in plus: dimensiunea, orientarea, radiotransparenta, compozitia si
localizarea calculului alaturi de functia renala, prezenta infectiei si alte semne clinice.
Asociatia Europeana de Urologie recomanda urmatoarele teste de laborator la toti pacientii
cu colica renala acuta:
- sediment urinar sau test dipstick: pentru a demonstra prezenta hematiilor, cu
test pentru bacteriurie (nitriti pozitivi) si urocultura in cazul unei reactii
pozitive
- nivelul creatininei serice pentru a masura functia renala.
 Alte teste de laborator care pot fi de ajutor cuprind urmatoarele:
- hemoleucograma la pacientii febrili
- evaluarea electrolitilor serici la pacientii cu varsaturi (sodiu, potasiu, calciu,
fosfor)
- nivelul pH-ului seric si urinar poate aduce date asupra functiei renale a pacientului
si a tipului de calcul (oxalat de calciu, acid uric, cistina)
- urinoanaliza microscopica
- sumar de urina la 24 de ore.
- sumar de urina, poate evidentia hematurie microscopica, leucociturie - piurie,
orientand apartenenta durerii la tractul urinar.
- glicemie, creatinina, ac. uric.
- hemoleucograma poate pune în evidenţă o eventuală leucocitoză.
Uneori la analizele de laborator se constata oligurie pana la anurie cand obstacolul se
instaleaza pe un rinichi unic congenital, functional, sau chirurgical.
Studii imagistice
- scanare CT abdominopelvina noncontrast: modalitatea imagistica de electie
pentru evaluarea bolii de tract urinar, in special colica renala acuta
- ecografia renala: pentru a determina prezenta calculilor renali si a hidronefrozei
sau a dilatatiei ureterale, este folosita singura sau in combinatie cu radiografia
abdominala simpla
- radiografia abdominala: pentru a evalua calculul, dimensiunea, forma, compozitia,
localizarea acestuia, folosita adesea alaturi de echografia renala sau scanarea CT
- RRVS (radiografie reno-vezicală simplă) poate evidenţia formaţiuni
- radioopace (calculi) la nivelul ariei de proiecţie a aparatului urinar
- urografia intravenoasa (in trecut criteriu standard) : pentru o vizualizare clara a
intregului sistem urinar, identificarea calculului problematic printre calcificarile
pelvine, demonstrarea functiei rinichiului afectat si controlateral
- tomografia renala: pentru monitorizarea unui calcul dificil de observat dupa
terapie, clarificarea unui calcul greu identificat prin alte studii, descoperirea
calculilor renali mici si determinarea numarului de calculi renali prezenti inainte
de instituirea unui program de prevenire a litiazei
 - pielografia retrograda: cea mai precisa metoda imagistica pentru a determina
anatomia ureterului si a pelvisului renal, pentru a pune diagnosticul definitiv al
oricarui calcul ureteral
- scanarea nucleara renala: pentru a masura obiectiv functia renala diferentiala, mai
ales in sistemul dilatat pentru care gradul de obstructie este sub semnul intrebarii,
studiu aplicabil la pacientele gravide la care expunerea la radiatii trebuie limitata.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL in absenta traumatismului lombar :Se face cu

pielonefrita acuta
sarcina ectopica

anexita acuta / orhita acuta

compresiile nervoase
colica biliara – este prezent sindromul dispeptic, ex echografic

apendicita acuta caracterizata prin semnele de compresie

apendiculara,leucocitoza, febra, semnele peritonitei, absenta micro hematuriei.

ulcerul perforat cu durere violenta epigastrica si peritonita instalata rapid si

semnele hemoragiei digestive
pancreatita acuta, cu semne sanguine si urinare ale lizei pancreatice, cu durere «
in bara ».
Toate celelalte sindroame dureroase abdominale nu sunt insotite de regula de hematurie,
distensie echografica a cavitatilor renale, semne radiologice de litiaza.
Bolnavul in colica renala e agitat spre deosebire de iritatia peritoneala in care bolnavul
cauta pozitii antalgice si devine imobil.

II.6. COMPLICAŢII ŞI PRONOSTIC

Morbiditatea calculilor urinari se datoreaza in principal obstructiei cind este asociata cu

durere, desi calculii nonobstructivi pot produce disconfort considerabil.
Complicatiile severe ale litiazei renale si implicit ale colicii renale cuprind:
- formarea de abces, infectia severa renala cu diminuarea functiei renale
- formarea fistulei urinare, stenoza ureterala
- perforatia ureterala, extravazarea, urosepsis
 - rinichi nefunctional datorita obstructiei de lunga durata.
Aproximativ 85% dintre calculi sunt eliminati spontan. 20% dintre pacienti necesita
internare datorita durerii necontrolate, imposibilitatea de a retine fluidele intestinale, infectie
urinara sau imposibilitatea de a elimina calculul.
Aspectul cel mai morbid si periculos al litiazei este combinatia intre obstructie urinara si
infectie. Pot apare pielonefrita, pionefrita si urosepsisul. In aceste cazuri este necesara
recunoasterea precoce si interventia chirurgicala imediata cu drenaj.
Recurenta calculilor urinari este de 50% la 5 ani si 70% peste 10 ani. Se recomanda
evaluarea metabolica si tratamentul pentru pacientii cu risc de recurenta. Terapia medicala este
in general eficienta in temporizarea sau chiar oprirea tendintei de formare a calculilor. Cel mai
important aspect al tratamentului este mentinerea unui aport hidric ridicat cu volum urinar
secundar crescut.

II.7. TRATAMENT

Rezolvarea terapeutică a colicii renale are două obiective esenţiale:

A. Calmarea durerii
Calmarea durerii

se impune restricţie hidrică în timpul crizei dureroase pentru reducerea diurezei şi

implicit a presiunii din căile urinare ca prim gest terapeutic.
Nu se montează perfuzii endovenoase decât în scop de aşteptare şi nicidecum cu scop
diuretic, ele au rolul asigurării unei linii de administrare a eventualei terapii medicamentoase.
Nu se vor administra diuretice deoarece creşterea presiunii în căile urinare va amplifica
durerea. În orice caz, sunt situaţii în care perfuziile de substituţie hidro-electrolitică sunt
indispensabile (pacienţi deshidrataţi, diabetici sau cu insuficienţă renală).

aplicaţii de căldură locală (regiunea lombară).

administarea de antispastice: papaverină, No-Spa

administarea de antialgice: algocalmin, piafen, tramadol

antiinflamatoriile nesteroidiene – indometacin, diclofenac, fenilbutazonă, ibuprofen,

piroxicam, se administrează de preferinţă ca supozitoare.
dacă pacientul varsă se vor administra medicamente antiemetice (metoclopramid).
 B. Tratarea cauzei care a produs colica renală
Tratamentul chirurgical
Prezenţa infecţiei urinare la un pacient cu obstrucţie litiazică, şi mai ales a urosepsisului,
reprezintă o mare urgenţă terapeutică. Se va institui o reanimare eficientă, alături de
antibioterapie cu spectru larg şi, mai important decât toate acestea, drenajul de urgenţă a
aparatului urinar superior.
Metodele de drenaj de decompresie și drenaj a aparatului urinar superior sunt reprezentate
de:

- nefrostomia percutană sub control ecografic

- inserarea unei proteze double „J‖ sau ureteroscopie.
Tratamentul initial al colicii renale in urgenta incepe prin obtinerea unui acces venos
pentru a permite administrarea fluidelor, antiemeticelor si a analgezicelor. Multi dintre acesti
pacienti sunt deshidratati datorita varsaturilor. Dupa diagnosticul colicii renale, se va
determina prezenta si absenta infectiei. Obstructia in absenta infectiei va fi tratata initial cu
analgezice. Infectia in absenta obstructiei poate fi tratata cu antibiotice.
Daca nu sunt prezente obstructia sau infectia, pot fi initiate analgezicele sau alte masuri pentru
a facilita eliminarea calculului, asteptind ca acesta sa fie eliminat daca diametrul sau este mai
mic de 5 mm. Daca sunt prezente obstructia si infectia, este necesara decompresia urinara.
Ameliorarea durerii
Durerea poate fi controlata cel mai rapid prin AINS si narcotice parenterale. Daca este
tolerat aportul oral se incearca o combinatie intre narcoticele orale (codeina, oxicodona,
combinate cu acetaminofen), AINS si antiemetice. Efectele adverse ale narcoticelor cuprind
depresia respiratorie, sedarea, constipatia, dependenta, greata si varsaturi. Alegerea unui
anumit medicament este arbitrara. Cele mai folosite sunt meperidina si butorfanol. In cazurile
mai severe este util ketorolac alaturi de narcotice.
Terapia antiemetica
Deoarece greata si varsaturile acompaniaza adesea colica renala, antiemeticele joaca un rol
in terapie. Unele au efect sedativ util. Metoclopramidul este singurul antiemetic studiat pentru
colica renala. Alte medicamente folosite frecvent cuprind prometazina, proclorperazina si
hidroxizina. Uneori au si efecte anxiolitice.
Terapia antidiuretica
 Unele studii au demonstrat ca desmopresina, un antidiuretic potent, poate reduce dramatic
durerea la multi pacienti. Actioneaza rapid, fara efecte adverse aparente, reduce necesitatea
analgezicelor si poate fi singura terapie imediat necesara la unii pacienti.
Antibioterapia
Folosirea antibioticelor la pacientii cu litiaza renala ramine controversata. Folosirea
excesiva a agentilor foarte eficienti lasa in urma bacterii inalt rezistente, iar esecul terapiei
unei infectii urinare complicate cu obstructie poate determina urosepsis si pionefroza
periculoase.
Hidratarea intravenoasa
Este o terapie controversata. Unii medici considera ca fluidele grabesc eliminarea
calculului, altii atragind atentia asupra exacerbarii durerii datorita presiunii hidrostatice
crescute. Hidratarea poate fi initiata la pacientii cu semne clinice de deshidratare sau la cei cu
creatinina la limita, care necesita pielografie intravenoasa.

II.8. PROFILAXIE

Profilaxia bolilor renale trebuie să se desfăşoare nu numai la nivelul instituţiilor medicale,

dar începând din băncile şcolii, în familie, la întreprinderi. Ea începe de la profilaxia răcelilor,
gripei, anginei, pneumoniei etc. Dacă aceste boli nu sunt tratate la timp şi corect, ele pot
provoca dificultăţi în activitatea rinichilor. În afară de aceasta, dacă deja apar disfuncţii renale,
aceştia trebuie trataţi permanent..
 CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLICĂ RENALĂ

A. CULEGEREA DE DATE
Pornind de la presupunerea: « pare a fi o colica renala », a.m. poate sa obtina o serie de
informatii extrem de utile in conduita ulterioara :
1. INFORMATII GENERALE :
- alergii cunoscute ? daca da, la ce anume. Administrarea unor medicamente la care
pacientul este alergic poate duce la soc anafilactic.
- afectiuni cronice in tratament ? daca da cu ce anume. Se vor avea in vedere
interactiunile dintre medicamente ce pot cauza multiple complicatii.
Alergiile si afectiunile cronice de care sufera pacientul vor fimentionate in foaia de
observatie obligatoriu.
2. INFORMATII LEGATE DE MOTIVUL PREZENTARII LA CABINET :
- ati mai fost la medic pentru o problema similara ?
- ati mai avut vreo colica renala pana acum ?

daca da : aveti documente medicale de la prezentarea anterioara ?

cum s-a solutionat?

stiti daca aveti afectiuni renale ?

va incadrati intr-una din situatiile urmatoare

? aveti 2 rinichi ? :
normali ?

malformatii ?

aveti un singur rinichi ? :

congenital ?

functional?

chirurgical?
evaluarea pacientului pe baza principiilor celor 14 nevoi fundamentale
 B. MONITORIZAREA :

evaluarea functiilor vitale

tensiune,

puls,
respiratie,

diureza,
temperatura si raporteaza medicului modificarile aparute

evaluarea caracteristicilor durerii si a aspectului macroscopic al urinei;

tratamentul de aplicat ( rol delegat in aplicarea tratamentului specificat in scris de
catre medic).
Tratamentul se administreaza dupa un orar prestabilit, la intervale de 8 sau 12 ore
combinatii de antispastice, antiinflamatorii si anlgezice. La cerere, in functie de
simptomatologie, se adauga antitermice, antiemetice.
Administrarea medicatiei prescrise se va face cu precautiile de rigoare legate de :verificarea
produsului (atentie la termenele de valabilitate, aspectul produsului, integritatea ambalajului),
calea de administrare ( Ex: Diclofenac-ul nu se administreaza decat strict intramuscular ),
tehnica administrarii ( sunt binecunoscute incidentele si accidentele ), interactiuni intre
medicamente antiinflamatoare in colicile rebele.(Ex : Diclofenac + No-Spa = precipita ).
Nerespectarea acestor precautii poate conduce la aparitia unor complicatii in evolutia
pacientului putand fi asimilate malpraxisului.
NU se perfuzeaza pacientul.
SE LIMITEAZA ingestia de lichide – pacientul va intra « in cura de sete »

aplicatiile calde;

programeaza si urmareste efectuare investigatiilor indicate de medic : echografie de

urgenta, RRVS, probe de sange ( uree sgv, creatinina serica, glicemie, ac. uric),
probe de urina (sumar de urina, urocultura).
Daca medicul indica se efectueaza U.I.V. (probele de functie renala trebuie sa fie normale
si pacientul sa aiba aprox 24 de ore de accalmie) ;
Asistenta medicală explica pacientului cum sa colecteze urina si sa urineze prin tifon ( am
putea recupera calculul pt analiza chimica ), recolteaza probe de sange si urina, pregateste
pacientul pentru U.I.V. ;
 acorda ingrijiri pacientului care varsa;

acorda sprijin moral pacientului si familiei ;

DELEGAT – sub indrumarea medicului, numai pe baza indicatiilor scrise de acesta
Aspecte particulare: Colica renala la femeia gravida :
·contraindica investigarea radiologica,
·administrarea medicatiei se va face sub indrumarea medicului specialist de obstetrica-
ginecologie.
Colica renala la pacientul aflat in tratament cu anticoagulante
-Trombostop,
-Sintrom,
-Plavix,
-Aspirina/ Aspenter,etc.) :
În cazul unor astfel de tratamente se va avea in vedere faptul ca administrarea de calmante
sub forma de injectii intramusculare poate determina hemoragii spontane, destul de importante
si greu de controlat.
Administrarea medicatiei la pacientii cu alte afectiuni
– ex : GLAUCOM - contraindica adm : Piafen, Nitroglicerina,
 CAPITOLUL IV
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZ I

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

INFORMATII SOCIALE:

Nume: R
Prenume: S
Sex: feminin
Virsta: 45 ani
Data naşterii: 12.04.1969
Domiciliul: Piteşti
Ocupaţie: pensionară pe caz de boală – HTA stadiul III
Stare familiala: căsătorită, are 2 copii
Religie: ortodoxă
Naţionalitate: română
B.I.: Serie: N.R.:
Condiţii de viata si de munca: salubre, locuieste impreună cu soţul şi copii
Data internării: 15.05.2014
Data externării: 21.05.2014
Motivele internării: durere intense în loja renală dreaptă , prezentând iradiere
în membrul inferior de aceeasi parte polakiurie, nicturie,
stare generală alterată, astenie fizică, parestezii în
membrele superioare, greţuri, vărsături.
Istoricul bolii: Boala a debutat insidios în urmă cu 2 săptămâni cu
următoarele acuze: anuria obstrucţională, hematurie
macroscopică, disurie, greturi, varsaturi.Pacienta
s-a prezentat la UPU unde i s-a administrat un antialgic,
durerea a cedat pentru o perioadă scurtă,

Diagnostic la internare:
Diagnostic la externare:
Medicul care îngrijeşte:
Antecedente heredo-colaterale: bunica - litiaza renală complicate cu IRA cu evoluţie catre
Antecedente personale:
simptomatologia persistând a determinat bolnava să
se prezinte pentru internare la Spitalul Militar – Piteşti,
secţia Urologie.
colica renala dreaptă, hidronefroză congenitală bilaterală
recidivantă, complicată grad III, I.R.C. stadiul II.
I.R.C.stadiu III.
I. S. Spitalul Militar – Piteşti, secţia Urologie.
IRC stadiul II

-fiziologice: menarhă la 13 ani, A:0, N: 2

-patologice: : În anul 2000 i s-a efectuat pieloplastie
dreaptă, pentru hidronefroză grad III-IV. În anul 2003 i se
efectuează nefrolitotriţie percutanată şi endopielotomie pe
partea stângă pentru hidronefroză grad IV cu litiază
secundară ( calcul unic de 2 cm )

INFORMAŢII FIZICE

Greutate: : 75 kg
înălţime: 1,65 m

CAP

Aspectul si culoarea tegumentelor: uşoară paliditate

Aspectul si culoarea gurii: normală.
Aspectul si culoarea buzelor: normală.
Aspectul si culoarea limbii: normală.
Aspectul si culoarea dinţilor: îngrijiţi, fără carii
Aspectul si culoarea nasului: normală.
Aspectul si culoarea parului: şaten, aspect îngrijit
Probleme auditive: neagă
Probleme vizuale: fără
Semne particulare nu are

TRUNCHI

Semne particulare: fără

Aspectul si culoarea tegumentelor: palide
Aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiraţia,
murmur vezicular prezent bilateral R= 20 r/min
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace aritmice matitate cardiacă în limite
normale; şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe
LMC; TA = 160/80 mmHg, iar AV = 107b/min.
Aparat digestiv: tranzit intestinal prezent, abdomen suplu, nedureros,
spontan,ficat şi splină în limite normale.
Aparat urogenital: organele genitale externe normal conformate; manevra
Giordano-pozitiv, lojă renală dreaptă sensibilă, spontan
şi la palpare, emisii tranzitorii de urini tulburi, cu
diureză 1600 ml
Sistem osteo-articular: integru din punct de vedere clinic
Sistem ganglionar-limfatic: nepalpabil (corespunzător vârstei)
S.N.C integru, orientat temporo-spaţial; nelinişte, agitaţie.
R.O.T. prezente bilateral

MEMBRE

Semne particulare: fără

Aspectul si culoarea tegumentelor: palide , cu edem persistent la nivelul gambelor
Mobilitatea articulara: bună.
Probleme in legătura cu mersul
-teren plat: nu prezintă.
-scări: nu prezintă.
Stângace / dreptace
Se scoală singur

OBIŞNUINŢE IN LEGĂTURA CU ALIMENTAŢIA

Regim: da urmat inteles

Apetit: uşoară inapetenţă
Nr. de mese : 2-3/zi.
Alimente preferate: legumele
Băuturi preferate : nu are
Mod de servire a mesei: singur
in salon

OBIŞNUINŢE DE IGIENA PERSONALA

Toaleta: singur
Se spală pe dinţi: „
Se piaptănă: „
Se rade: „
Se imbraca: „
Se dezbracă: „

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELEMINARILE

Scaun -frecventa: 1/zi Urina -frecventa 3-4 micţiuni/zi;

-miros: fecaloid -miros: acid
-aspect: normal -aspect: urină concentrată
-cantitate: -cantitate: 850ml/24h
 OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA

Probleme privind somnul: insomnie, epuizare.

Utilizează sedative: 8 ore
Activitatea sexuala: diminuată
Activitatea fizica: diazepam

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI

Ii place sa fie singura nu

cu alţii da
Atitudinea in timpul culegerii datelor:cooperantă
Atitudinea familiei fata de bolnav: asigură sprijin moral pacientei
Atitudinea personalului medical: corectă faţă de pacient
Mod de a petrece timpul liber : se odihnaşte

INFORMAŢII MEDICALE

Grupa sanguin AII

Rh pozitiv
Alergii -alimente nu prezintă
-medicamente nu prezintă
-animale nu prezintă
-altele nu prezintă
Impresii de la spitalizările anterioare: părere bună despre personalul medical
Tratament urmat înaintea spitalizării: nu are
Tratament actual: tratament antiinfecţios cu ceftazidim 1g/12 ore
Investigaţii efectuate: ecografie abdominală,
urografie,
examen radiologic,
analize de laborator.
 ANALIZA SITUAŢIEI

Nevoia Manifestări de Manifestări de dependență Surse de

independență dificultate
1. Nevoia de - Torace normal - TA = 160/ 80mmHg - Anxietate
a respira și conformat mobil cu - Tegumente palide , - Durere
a avea o respiraţia - P = 107b/min - Subfebrilitate
bună - Murmur vezicular - R = 20r/min tranzitorie
circulație prezent bilateral - palide , cu edem persistent la
nivelul gambelor

2. Nevoia de - Dentiţie bună ; - Inapetenţă - Stare

a bea şi a - Fara proteză dentară ; - Greaţă- vărsături generală
mânca - Limbă roz ;normal alterată
colorată
- Gingii roz si aderente
dintilor ;
- Masticaţie uşoară ;
- Reflex de deglutiție
prezent
- Tranzit intestinal
prezent
Nevoia Manifestări de independență Manifestări de Surse de dificultate
dependență
3. Nevoia de Urina - Obstrucţie a căilor
a elimina - Densitate 1015 - Nicturie renale
- Diureză= 1600ml/24h - Polakiurie
Scaun - Durere renală de
- Frecvență: 1 /zi tip colicativ
- Orar: aproximativ la - Parestezii la
aceeasi ora nivelul
- Miros: fecaloid. membrelor
Menstruaţie: superioare
- Menarhă la 14 ani - Emisii
- Menopauză fiziologică tranzitorii de
urini tulburi
4. Nevoia de Mișcări adecvate - Poziţie antalgică -Durere
a se mișca - -Stare generală
și a avea o
bună . alterată
postură

5. Nevoia de - Prezintă -Durere

a dormi şi insomnii -Anxietate
a se odihni dormițiale, somn
agitat
6. Nevoia de -Veşminte alese după gust,
a se adecvate climatului, şi
îmbrăca şi statutului social
dezbrăca
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de dificultate
independență dependență

7. Nevoia de a -T = 37,2°C
menţine -Tegumente palide, - Eliminări
temperatura faţa exprimă durere urinare
corpului în inadecvate

limite
normale
8. Nevoia de a - Par curat, tuns
fi curat , - Urechi îngrijite
îngrijit, de a - Dinti curati,ingrijiti
proteja - Gingii aderente
tegumentele dinților
și mucoasele - Unghii curate,
tăiate scurt ,
- Tegumente curate

9. Nevoia de a - Mediu salubru - Risc de - Lipsa

evita - Temperatură complicaţii cunoştinţelor
despre boală
pericolele ambiantă 18,3°C-
25°C - Durere

- Mediu de - Anxietate
siguranță
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
independență dependență dificultate

10. Nevoia de a - Debit verbal

comunica corespunzator ;
- Sensibilitate tactilă
- Limbaj clar ;
- Facies expresiv ;
- Exprimare clară a
gândurilor ;
- Acuitate auditivă
- Percepe obiectiv
mesajul primit

11. Nevoia de a actiona - Posibilitatea de a

propriilor convingeri acţiona conform
si valori , de a propriilor credinţe şi
practica religia valori sau dorinţe
- Are convingeri
personale bine
stabilite fată de
realitate .
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
independență dependență dificultate

12. Nevoia de - Prezintă integritate

a fi psihică ;
preocupat - Activitate pozitivă şi
în vederea creatoare ;
realizării
13. Nevoia de - Este destinsă ;
a se recrea

14. Nevoia de - Pacienta este capabilă - Neputinţă - Cunoștințe

a învăţa să înțeleagă insuficiente
- Anxietate
despre
cum să-ţi importanța respectării
evoluția
păstrezi tratamentului medical bolii
sănătatea recomandat de medic
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
Nevoia de a Respiraţie -Pacienta să aibe .-Urmăresc şi notez în FO respiraţia, TA şi pulsul R = 20r/min
respira şi a superficială cauzată respiraţie şi -Asigur repaos la pat- poziţie antalgică (cocoş de TA = 160/80mmHg
avea o bună de durere circulaţie în limite puşcă ) P = 107 p/min
circulaţie manifestată prin normale - Pregştirea fizică şi psihică a pacientei pentru În urma
dispnee Pacienta să fie explorări paraclinice recomandate de medic:UIV; tratamentului
-Circulaţie echilibrată psihic hemoleucogramă; anlize biochimice; sumar administrat la
modificată, cauzată urină;urocultură; indicaţia medicului
de durere, La indicaţia medicului administrez; durerea scade în
manifestată prin puls Piafen 1f/zi; Lizadon cp. 3/zi intensitate şi treptat
rapid şi slab, HTA, -Aplic sticle cu apă caldă în regiunea lombară (nu funcţiile vitale revin
stare de anxietate, direct pe piele – risc de arsuri ) la normal
nelinişte

43
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat

-Anxietate -Calmarea durerii -Asigur repaos la pat – poziţie antalgică -În urma
-Risc de complicaţii -Pacienta să fie echilibrată -Urmăresc aspectul tegumentelor, administrării
Nevoia de a ca urmare a evoluţiei hemodinamic mucoaselor, faciesul pacientei medicaţiei
evita nefavorabile a bolii ( -Se va întrerupe alimentaţia şi medicaţia recomandate de
pericolele transplant renal orală. medic pacienta
posibil ) - Reechilibrarea hidroelectrică şi volemică. se linişteşte şi
-Alterarea stării - O ajut în timpul vărsăturilor şi este pregătită
generale ca urmare a păstrez produsul eliminat, ofer un pahar cu pentru
durerii de tip apă să îşi clătească gura. intervenţia
colicativ din - Observarea şi notarea cantităţii şi chirurgicală
regiunea lombară aspectului vărsăturilor în foaia de
observaţie.
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat
Nevoia de a - Anxietate şi - Pacienta să fie echilibrată - Ajut în menţinerea curată a -Pacienta este
evita senzaţie de hidroelectric tegumentelor pacientei şi shimbarea reechilibrată
pericolele neputiinţă în legătură - Pacienta să aibă o stare de lenjeriei ori de câte orieste nevoie hidroelectric şi
cu procedurile bine, de confort fizic fără .- Se efectuează testarea la anastezice volemic
preoperatorii greţuri, vărsături (xilină),testarea la iod pentru a depista - Pacienta este
(examinări, - Administrarea eventualele reacţii alergice. calmă ca urmare a
investigații), medicaţiei preanastezice - Cu 30 min înainte de intervenţie se instalării efectului
procedura - Transportul la sala de administrează la indicaţia medicului câte o medicamentului.
chirurgicală, operaţie fiolă de miaglin şi atropină i.v. -Este echilibrată
procedurile -Pacienta să-și exprime -S-a efectuat consult cardiologic şi în hemodinamic şi se
postoperatorii temerile înaintea intervenției colaborare cu medicul ATI, s-a decis poate interveni
chrurgicale intervenţia, cu acordul scris al pacientei chirurgical
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat
Nevoia de a -Alterarea stării -Pacienta să prezinte -Preoperator, timp de 3 zile s-a făcut -Pacienta are evoluţie
elimina generale şi eliminări în limite tratament antiinfecţios (la recomandarea favorabilă şi se poate
diconfort ca fiziologice medicului) cu ceftazidim 1g/12h şi s-au interveni chirurgical
urmare a administrat 2 transfuzii cu masă
tulburărilor de eritrocitară
emisie urinară: -Supraveghez pacienta în timpul
polakiurie, vărsăturilor.
nicturie - Colectez vărsăturile şi le evaluez
-Stare generală cantitativ.
alterată ca urmare - Dupa vărsătură ofer pacientei un pahar cu
a greţurilor, apă pentru a-şi clăti gura.
vărsăturilor -Efectuez bilanțul ingesta-excreta
 Plan de îngrijire post operator

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare

afectată nursing delegat
Nevoia de a -Stare generală -Pacienta să prezinte -Postoperator se pune sondă uretrovezicală -Postoperator pacienta
elimina alterată ca urmare a eliminări în limite însoţită de antibioterapie cu ceftazidim are evoluţie favorabilă
greţurilor, fiziologice 1g/12h şi amikacin 500mg/zi chiar spectaculară
vărsăturilor (efectul permiţând externarea la
anesteziei ) 14 zile cu probe de
funcţie renală în limite
normale, cu diureză
monitorizată 1600-
2000ml/zi, plagă
cicatrizată şi urocultură
sterilă
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi Evaluare
afectată nursing rol delegat
Nevoia de a -Durere datorită plăgii - Pacienta să prezinte - Măsor funcțiile vitale ale pacientei -La indicația medicului
evita operatorii, facies crispat, stare generală bună - (P, R, T, T.A), diureza, scaun, greutate administrez
pericolele gemete Pacienta să beneficieze corporală;- Urmăresc evoluția plăgii -Antialgice: algocalmin
de un mediu sigur, fără operatorii și apariția eventualelor 1f/12h
-Anxietate datorată
factori care să-i semene de complicații și raportez - Sedative: diazepam 1 f
lipsei cunoașterii
agraveze starea şi de o medicului orice modificare apărută în seara
manifestată prin temeri,
administrare corectă a starea de sănătate a pacientei; -Echilibrare
neliniște, frică.
medicaţiei - Discut cu pacienta o asigur că hidroelectrolitică,
-Risc de complicații starea ei actuală este reversibilă şi se acido-bazică, calorică,
.-Pacienta să nu
va îmbunătăţi. cu soluţii perfuzabile,
postoperatorii prezinte complicații
-Monitorizarea funcţiei renale (diureza, electroliţi( Ringer fl
postoperatorii
ureea, creatinina, ionograma). 500ml/zi, glucoză fl
(hemoragii, infecții,
-Antibioterapie pentru prevenirea 500 ml/zi
durere, tromboflebită)
infecției plăgii operatorii
-Evoluţie favorabilă
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat
Nevoia de a -Imposibilitatea -Pacienta să aibe -Am efectuat mobilizarea precoce a -Evoluţie postoperatorie
se mişca şi a efectuării de evoluţie favorabilă bolnavei de la 12 ore postoperator, sub favorabilă
avea o bună activităţi fizice ca postoperator protecţie de administrare a -Examenele de laborator
postură urmare a statusului -Pacienta să prezinte heparinei fracţionate – Clexan – 6000 certifică normalizarea
postoperator postură fiziologică ui/12 ore, 7 zile (la indicaţia medicului ) probelor de funcţie
-Pentru prevenirea complicaţiilor ce pot renală (creatinină
apare ca urmare a imobilizării la pat am serică1,2g/dl),
efectuat masaj al membrelor inferioare densitate urinară 1024,
pentru prevenirea trombozelor,masaj al Hb 10,5 g/dl, leucocite
zonelor predispuse la escare 6500/ml, urocultura
- Supravegherea tuburilor de dren şi sterilă. UIV certifică
pansarea plăgii operatorii la intervalul de remisia
timp stabilit de medic hidronefrozei bilateral
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol Evaluare
afectată nursing propriu şi rol delegat
Nevoia de a -Anxietate cauzată de -Pacienta să - Amplasez pacienta în salon în -Pacienta şi-a însuşit
învăţa cum necunoaşterea prognosticului beneficieze de un funcţie de starea sa cunoştinţe despre
să îţi bolii, manifestată prin îngrijorare, mediu de siguranţă, - Informez şi stabilesc împreună boală
pastrezi teamă. fără accidente şi cu pacienta planul de recuperare a -La externare,
sănatatea infecţii. stării de sănătate şi creştere a tratament
- Să fie echilibrată rezistenţei organismului. antiinfecţios cu
psihic - Educ pacienta pentru profilaxia Nolicin 1cps/12 ore,
şi fizic secundară a bolii: evitarea încă 14 zile, cură
stresului, a alimentaţiei în exces şi moderată de diureză,
bogată în proteine, renunţarea la regim
obiceiuri dăunătoare hiposodat.(recomandat
de medic)
CNP
Numele………R..numele……S….Anul..2013..luna...05. Nr. foii de observaţie……806……Nr. salon……5…..Nr. pat…………..
Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 1 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Resp.

T.A.

Temp
Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
 ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

TGP 2-16 UI 19 ui.

TGO 2-20 UI 14 ui.

Glicemie 0,80-1,20 mg/dl 115 mg/dl

Uree 0,20-0,40 mg/dl 160mg/dl.

Creatinina 0,6-1,20 mg/dl 2,2 mg/dl

Ionograma serică Na=135-152 m Eq/l Na 145 mmol/l,

K + =3,5-5,4 m Eq/l K 5,8 mmol/l,
Cl - =94-111 m Eq/l RA 15 mmol/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
 ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

Hemoleucograma

Leucocite 4000-8000 / mm³ 14000 / mm³( leucocitoza )

Hemoglobină -HGB Barbati 13.5-17.5 g la 100 ml sange 9g/dl

- HGB Femei 12-16 g la 100 ml sange
Trombocite 150.0000– 450.000 / 1 mm3 262000/ mm³

VSH 12-17mm/2hmm/h 48 mm/2h

Sumar urină Culoare galben citrin; Ph acid = 5,6-6,4 Densitate:1020

Densitate 1010 – 1025 ; Sedimente: rare epitelii ; Leucocite: foarte Proteine +
rare ; Glucoza: absenta ; Pigmenti biliari: absenti ; Cilindri hialino Leucocite ++
granulose sub 7/min ; Urobilinogen = 0-4 mg/24h Hematii +
Cetonurie = absenta ; Proteine: <0,15g/zi ;K 25-100mmol/zi ; Na
100-260mmol/zi
Urocultură E Coli >100000 sensibil la
ceftazidin, amikacin
 EVALUARE CAZ I

Pacienta se internează pentru durere intensă în loja renală dreaptă , prezentând iradiere în
membrul inferior de aceeaşi parte polakiurie, nicturie, stare generală alterată, astenie fizică,
parestezii în membrele superioare, grţuri, vărsături.
Boala a debutat insidios în urmă cu 2 săptămâni cu următoarele acuze: anuria
obstrucţională, hematurie macroscopică, disurie, greţuri, vărsături. Pacienta s-a prezentat la
UPU unde i s-a administrat un antialgic, durerea a cedat pentru o perioadă scurtă,
simptomatologia persistând a determinat bolnava să se prezinte pentru internare la Spitalul
Militar – Piteşti, secţia Urologie.
În perioada acestei internării, a efectuat tratament cu ceftazidim 1g/12 ore, timp în care
manifestările clinice s-au remis, bolnavă devenind afebrilă, cu lombalgie dreaptă moderată şi
emisii tranzitorii de urini tulburi.
Clinic prezintă loja renală dreaptă sensibilă, spontan şi la palpare, emisii tranzitorii de urini
tulburi, subfebrilităţi tranzitorii şi HTA oscilantă, cu diureză zilnică 1600 ml.
Examenele de laborator au decelat:
- anemie moderată (Hb=9g/dl) şi/hiperleucocitoză
- insuficienţă renală: creatinină serică 2,2 mg/dl, densitate urinară 1020
- Leucociturie
- urocultură: E Coli >100000 sensibil la ceftazidin, amikacin, etc.
Radiologic:
- radiografie pulmonară: calcificări hilare bilaterale ale ariilor pulmonare şi cord
cu diametrul transvers mărit
- Urografia precizează diagnosticul: hidronefroză congenitală recidivată
bilaterală (gr.III dreapta şi gr. IV stânga) cu litiază secundară multiplă
recidivată.
Preoperator, timp de 3 zile, s-a făcut tratament antiinfecţios cu ceftazidim 1g/12 ore şi s-au
administrat 2 transfuzii cu masă eritrocitară. S-a efectuat un consult cardiologic şi, în
colaborare cu medicul AŢI, şi s-a decis intervenţia, cu acordul scris al bolnavei.

54
 S-a optat şi s-a efectuat, în acelaşi timp operator, sub anestezie generală, drenajul intern,
endoscopic, cu sondă Cook pe partea dreaptă (hidronefroză gr.III recidivată), iar pe partea
stângă am intervenit chirurgical deschis, efectuând simultan extracţia calculilor ( cu diametrul
de 2 cm şi 0,8 cm) şi pieloplastie Hynes-Anderson, protejată cu drenaj intern cu sondă Cook.
S-a drenat lomba cu 2 tuburi exteriorizate prin contraincizie
Sub sondă uretrovezicală şi antibioterapie adecvată (ceftazidim 1g/12 ore şi amikacin
500mg/zi), timp de 10 zile, evoluţia a fost spectaculară, permiţând externarea bolnavei la 14
zile cu probe de funcţie renală în limite normale, cu diureză monitorizată 1600-2000 ml/24 h;
plagă cicatrizată şi urocultura sterile.
S.a efectuat mobilizarea precoce a bolnavei de la 12 ore, sub protecţie de administrare a
heparinei fracţionate – Clexan – 6000 ui/12 ore, 7 zile.
La externare, s-a recomandat tratament antiinfecţios cu Nolicin 1cps/12 ore, încă 14 zile,
cură moderată de diureză, regim hiposodat.
Examenele de laborator certifică normalizarea probelor de funcţie renală (creatinină
serică1,2g/dl), densitate urinară 1024, Hb 10,5 g/dl, leucocite 6500/ml, urocultura sterilă.
urografia certifică remisia hidronefrozei bilateral.
 CAZ II

CULEGEREA INFORMAŢIILOR
INFORMAŢII SOCIALE
NUME: P.
PRENUME: M.
VÂRSTA: 54 ani.
SEX: F.
NAŢIONALITATE: română.
DOMICILIU: Bradu, jud. Argeş.
ACTIVITATEA PROFESIONALA: casnică.
DATA INTERNĂRII: 20.03.2014
DATA EXTERNĂRII: 25.03.2014
MOTIVELE INTERNĂRII: durere constantă cu debut brusc, în regiunea lombară
dreaptă, cu iradiere spre organele genitale şi faţa internă
a coapsei drepte, nelinişte, agitaţie, poziţie antalgică,
disurie, polakiurie.
ISTORICUL BOLII: pacienta relatează că mergând la moară cu căruţa pe un
drum accidentat, a simţit o durere foarte puternică în
spate în partea dreaptă, durerile s-au accentuat,
prezentând mai târziu şi urine cu sânge. Simptomele
nedispărând, vine de urgentă la spital pentru investigaţii
si tratament.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: COLICA RENALĂ DREAPTĂ
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. S. A.
ANTECEDENTE PERSONALE,
FIZIOLOGICE menarha la 15 ani, N = 2, Av = 3;
PATOLOGICE: neagă alte afecţiuni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
părinţi decedaţi;
neagă boli infecto-contagioase: Sifilis, TBC în familie.
INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME: 1,59 cm.
GREUTATE: 71 kg.

CAP

Aspectul şi culoarea tegumentelor palide, transpiraţii reci.

Aspectul gurii normală.
Aspectul buzelor normale.
Aspectul urechilor: normale.
Aspectul unghiilor: îngrijite.
Probleme vizuale nu prezintă.
Probleme auditive nu prezintă.
Aspectul limbii normală.
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale dentiţie incompletă, bine îngrijită.
Aspectul părului îngrijit.
Semne particulare nu prezintă.

TRUNCHI

Semne particulare: nu prezintă

Aspectul şi culoarea tegumentelor: palide, transpiraţii reci.
Probleme respiratorii: torace normal conformat, simetric, murmur
vezicular prezent, respiraţie: 18 resp/minut.
Aparat cardio-vascular: aria matităţii toracice în limite normale, zgomote
cardiace uşor mărite, şoc apexian în spaţiul VI., P:
78 puls/minut, TA 135/70 mmHg.
Aparat digestiv: abdomen suplu, moale, normal la palpare. Ficatul şi
splina în limite normale, tranzit intestinal normal,
apetit diminuat
Aparat uro-genital loji renale dureroase la palpare, micţiuni 3-4/zi –
 disurie, polakiurie, hematurie.
Sistem osteo-articular clinic integru.
Sistem ganglionar-limfatic nepalpabil.
SNC: integru, orientat temporo-spaţial; nelinişte, agitaţie.
ROT: prezente bilateral.

MEMBRE

Semne particulare: nu prezintă.

Aspectul şi culoarea tegumentelor: palide, transpiraţii reci.
Mobilitate articulară: bună.
Probleme în legătură cu mersul pe teren plat sau pe scări:
nu prezintă.
Stângace nu.
Dreptace da.
Se scoală - singură da.

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

Regim nu.
Apetit nu.
Nr. de mese 2-3/zi.
Alimente preferate tocăniţele, ciocolată, carne.
Băuturi preferate sucuri acidulate, apă minerală.
Mod de servire a mesei singură - da; ajutată - nu;
în salon - da; în sala de mese- nu.

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

Toaleta zilnică singură - da.
Se spală pe dinţi singură - da.
Se piaptănă singură - da.
Se îmbracă singură - da.
Se dezbracă singură - da.

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

Scaune: WC - 1 scaun/zi.
- culoare normală;
- aspect normal.
Urină: WC: - 3-4 micţiuni/zi;
- culoare: galben închis;
- cantitate: 600 ml/24 ore; disurie, polakiurie;
- aspect: urină concentrată.

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL

Probleme privind somnul: da - insomnie, epuizare.

Obişnuinţe privind somnul: 8 ore.
Utilizarea sedativelor. Diazepam.

COMPORTAMENTUL PACIENTEI

îi place să fie singură - nu; cu alţii - da.

Atitudinea în timpul culegerii datelor - cooperantă, sociabilă.
Atitudinea familiei faţă de bolnavă - înţelege situaţia şi o sprijină moral.
Atitudinea personalului medical - competent, foarte atenţi cu pacienţii.
Modul de a petrece timpul liber: se odihneşte si primeşte vizite de la aparţinători.

INFORMAŢII MEDICALE

Grupa sangvină: Ol.

RH: pozitiv.
Alergii: alimente: nu prezintă.
medicamente: nu prezintă;
animale: da; polen - nu.
Impresii de la spitalizările anterioare - nu a mai fost internată niciodată.
Tratament urmat înaintea spitalizării - nu prezintă.
Tratament actual: Cefalexine 250 mg -1 tb la 8h; Rowatinex 5 pic. de 3
ori/zi; Glucoza 5% 1000 ml I.V.; Papaverină f. de
0,04 g.2-3/zi; Ketonal f. 100 mg. 2 f/zi; Nacl 1
500ml pev.; Polylicitra-K (9-12 g/zi). Kalinor comp.
efervescente 1/zi; Blemaren comp. efervescente 2/zi;
Nefrix 25 mg x 1-2/zi); Celebrex(1 tb./zi).
Investigaţii efectuate: ecografie abdominală,
urografie,
examen radiologic,
analize de laborator.
 ANALIZA SITUAŢIEI

Nevoia Manifestări de Manifestări de dependență Surse de

independență dificultate
15. Nevoia de - Torace normal - -
a respira și conformat mobil cu
a avea o respiraţia
bună - Murmur vezicular
circulație prezent bilateral
R-18 resp/minut

16. Nevoia de - Dentiţie bună ; - apetit diminuat - Stare

a bea şi a - Fara proteză dentară ; generală
mânca - Limbă roz ;normal alterată
colorată
- Gingii roz si aderente
dintilor ;
- Masticaţie uşoară ;
- Reflex de deglutiție
prezent
- Tranzit intestinal
prezent
Nevoia Manifestări de independență Manifestări de Surse de dificultate
dependență
17. Nevoia de Urina - Obstrucţie a căilor
a elimina - Densitate 10125 - Polakiurie renale
- Diureză= 1400 ml/24h - Durere renală de
Scaun tip colicativ
- Frecvență: 1 /zi - hematurie
- Orar: aproximativ la
aceeasi ora
- Miros: fecaloid.

18. Nevoia de Mișcări adecvate - Poziţie antalgică -Durere

a se mișca - -Stare generală
și a avea o
bună . alterată
postură

19. Nevoia de - Prezintă -Durere

a dormi şi insomnii -Anxietate
a se odihni dormițiale, somn
agitat
20. Nevoia de -Veşminte alese după gust,
a se adecvate climatului, şi
îmbrăca şi statutului social
dezbrăca
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de dificultate
independență dependență

21. Nevoia de a -
menţine
temperatura
corpului în
limite
normale
22. Nevoia de a - Par curat, tuns
fi curat , - Urechi îngrijite
îngrijit, de a - Dinti curati,ingrijiti
proteja - Gingii aderente
tegumentele dinților
și mucoasele - Unghii curate,
tăiate scurt ,
- Tegumente curate

23. Nevoia de a - Mediu salubru - Risc de - Lipsa

evita - Temperatură complicaţii cunoştinţelor
despre boală
pericolele ambiantă 18,3°C-
25°C - Durere

- Mediu de - Anxietate
siguranță
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
independență dependență dificultate

24. Nevoia de a - Debit verbal

comunica corespunzator ;
- Sensibilitate tactilă
- Limbaj clar ;
- Facies expresiv ;
- Exprimare clară a
gândurilor ;
- Acuitate auditivă
- Percepe obiectiv
mesajul primit

25. Nevoia de a actiona - Posibilitatea de a

propriilor convingeri acţiona conform
si valori , de a propriilor credinţe şi
practica religia valori sau dorinţe
- Are convingeri
personale bine
stabilite fată de
realitate .
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
independență dependență dificultate

26. Nevoia de - Prezintă integritate

a fi psihică ;
preocupat - Activitate pozitivă şi
în vederea creatoare ;
realizării
27. Nevoia de - Este destinsă ;
a se recrea

28. Nevoia de - Pacienta este capabilă - Neputinţă - Cunoștințe

a învăţa să înțeleagă insuficiente
- Anxietate
despre
cum să-ţi importanța respectării
evoluția
păstrezi tratamentului medical bolii
sănătatea recomandat de medic
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
- Observ caracterul durerii: durere intensă şi profundă,
Alterarea apare în regiunea lombară dreaptă, iradiază de-a lungul
confortului ureterului drept, spre organele genitale externe,
fizic cauzată rădăcina coapsei
de: litiaza - aşez pacienta în poziţie antalgică
Nevoia renală, - decubit lateral cu membrul inferior flectat şi interzic în urma tratamentului pacienta
de a evita manifestată Pacienta sa prezinte un efectuarea oricărei mişcări a prezentat un confort fizic
pericolele prin: facies confort fizic nealterat în - observ şi măsor funcţiile vitale în F.O.: neaiterat după eliminarea
crispat, timp de 1-2 zile - P - 78/p7minut,T.A.-135/70 mm Hg, R- 18 resp/minut calculului, ia 2 zile de la
Durerea gemete, - asigur un climat liniştit şi temperatură optimă în salon internare.
iritabilitate, 20-22 C°
transpiraţii - pregătesc materialele şi instrumentele necesare pentru
reci, recoltarea analizelor de laborator: sânge şi urină
nelinişte, - pregătesc pacienta pentru investigaţii:
agitaţie. ecografîe abdominală, urografie, examen
radiologie
- pregătesc materiale necesare pentru administrarea
medicaţiei
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a 0,04
g i.m;Polylicitrat-K 9-12g/zi;No-spa - 2 fi - i.m.;Ketonal
1 f.i.m,
66
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
- Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - disurie, polakiurie
- notez diureza în F.O.: 600 ml
- efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu apă caldă,
termofor, pernă electrică, comprese reci, in regiunea lombară
- cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate pacienta să ingere 1-
Nevoia Alterarea funcţiei Pacienta să 1,5
de de eliminarea prezinte I de apă, urmărind în permanenţă diureza
a elimina urinei din cauza eliminare - duş fierbinte în regiunea lombară După 3 zile pacienta
litiazei renale, urinară - baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa va fi menţinută prezintă în urma trata-
Eliminare manifestată prin: cantitativă şi la temperatură constantă prin turnări continue) mentului eliminare
urinară disurie, calitativă fără - reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic prin perfuzie endo- urinară adecvată fără
inadecvată polakiurie, dureri, în timp venoasă dureri.
calitativ şi dificultate dea de 3-4 zile - administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide, servesc pacienta
cantitativ urina, urină la pat cu urinar şi bazinet
concentrată - efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea folosirii de
substanţe pentru igiena intimă în perioada dureroasă.
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren comp.
efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3 ori/zi
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
Sentiment de - Furnizez explicaţii asupra îngrijirilor programate şi identific cu
inconfort şi pacienta cauza anxietăţii şi factorii declanşatori
tensiune pe care îl Pacienta să-şi - creez un climat cald şi de securitate în care pacienta să se simtă bine
Nevoia de simte pacienta din exprime - explic pacientei normele de viaţă şi alimentaţia pe care trebuie să le Pacienta prezintă o
a evita cauza durerii, dispariţia respecte stare de bine fizică şi
pericolele neadaptarea la anxietăţii în timp - pun la dispoziţie pacientei exemple de paciente cu evoluţie psihică după 3 zile.
rolul de pacientă, de 3-4 zile. favorabilă de lungă durată Pacienta prezintă o
manifestat prin: Pacienta să - identific cunoştinţele pe care le are pacienta despre litiaza stare de bine în urma
Anxietate agitaţie, teamă, beneficieze de o renală, pentru a-şi diminua anxietatea evoluţiei favorabile a
insomnie, stare de bine pe - învăţ pacienta tehnici de relaxare şi cum să comunice cu cei din jur bolii şi a susţinerii
nelinişte, toată durata - educ pacienta cum să-şi exprime emoţiile, nevoile, opiniile celor din jur.
palpitaţii, voce spitalizării. - pregătesc materialele pentru administrarea medicaţiei.
tremurătoare. - Administrez la indicaţia medicului: Diazepam - 1 tb seara la culcare
per os
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
Explorez preferinţele alimentare ale pacientei asupra alimentelor
Alterarea stării de permise (consum crescut de fibre; fibrele includ tărâţe de ovăz şi grâu,
Nevoia nutriţie cauzată de fasole, pâine de grâu, cereale din grâu, varză şi morcovi) alimente de
dea bea şi lipsa de Pacienta să-şi evitat (carne, măruntaie, legume uscate, cafea, ciocolată) Pacienta urmează
a cunoaştere a urmeze regimul - fac bilanţul lichidelor eliminate şi ingerate Regimul indicat.
Mânca nevoilor de indicat în fiecare - conştientizez pacienta de importanţa respectării regimului Pacienta a fost
hidratare a zi. Pacienta să alimentar în menţinerea sănătăţii, pentru a preveni apariţia altor echilibrată
Dificultate organismului, fie echilibrată calculi şi eliminarea celor prezenţi hidro-electrolitic
dea urma manifestată prin hidroelec-trolitic - las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale, respectând pe durata spitalizării.
dieta consumarea de pe durata contraindicaţiile regimului
alimente şi spitalizării. - conştientizez pacienta de importanţa regimului alimentar
băuturi interzise, - pregătesc materiale necesare pentru instituirea unei
omisiuni ale perfuzii endovenoase
meselor, mese - Administrez medicaţia la indicaţia medicului:
neechilibrate. - Soluţie de Glucoza 5%,
- Celebrex 1 tb/zi per.os
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
Alterarea
termoreglării
cauzată de: - Observ, măsor şi notez temperatura înF.O.:-T-38,7°C
Nevoia de a- litiaza renală, - pregătesc instrumentele şi materiale necesare pentru
şi menţine infecţie. Lipsa Pacienta să-şi măsurarea temperaturii
temperatura de cunoaştere a menţină - feresc pacienta de curenţii de aer
corpului în mijloacelor de temperatura - schimbarea lenjeriei de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie
limite prevenire a corpului în - asigur îmbrăcăminte lejeră şi menţinerea igienei corporale Pacienta prezintă o
normale efectelor limite - aplic comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă stare de bine fără febră.
Hipertermie hipertermiei fiziologice şi să - efectuez baia generală sau parţială la pat fără obosirea pacientei
manifestată prin: prezinte o stare - pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi volemic
diaforeză, de bine fizic si prin administrarea perfuziei pe timp de 24 h
creşterea psihic. - administrez pacientei cantităţi mari de lichide.
temperaturii - Administrez medicaţia prescrisă de medic:
peste valori - Antitermice - Paracetamol 1 cp x 2 zi/os
normale, piele -Cefalexine250mg -Itb la 8h
roşie şi fierbinte.
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
Nevoia de a Alterarea Pacienta să fie - Observarea, notarea vărsăturii în foaia de temperatură Pacienta a fost reechi-
elimina stării de echilibrată -în funcţie de starea pacientei o ajut să ia poziţia corespunzătoare: librată hidroelectrolitic
Greţuri şi nutriţie hidroelec-trolitic şezând sau decubit dorsal cu capul într-o parte aproape pe marginea şi acidobazic şi nu mai
vărsături datorită şi acidobazicîn patului prezintă vărsături.
anxietăţii, 1-2 zile. - o liniştesc din punct de vedere psihic
litiazei - protejez lenjeria de corp şi de pat cu muşama şi aleza
renale, - o susţin în timpul vărsăturilor: cu mâna dreaptă susţin fruntea
manifestată pacientei şi cu cea stângă tăviţa renală -învăţ pacienta să inspire
prin: greţuri, profund
vărsături - suspend alimentaţia pe cale orală şi o rechilibrez hidroelectrolitic pe
alimentare. cale parenterală
-aerisesc salonul, îndepărtez tăviţa renală şi ofer pacientei un pahar
de apă cu soluţie aromată pentru îndepărtarea gustului amar al
vărsăturii
- supraveghez în continuare pacienta.
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
- Metoclopramid Ifl i.m.
- Nacl 1 500ml pev
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol Evaluare
afectată nursing propriu şi rol delegat
Nevoia de a Insomnie cauzată de durere, Pacienta să - Observ şi notez calitatea, Pacienta prezintă
dormi şi a se oboseală, agitaţie, nervozitate, beneficieze de un orarul somnului, gradul de insomnie, cu treziri
odihni manifestată prin dificultatea de a somn corespunzător satisfacere a celorlalte nevoi frecvente şi dificul-
Insomnia dormi, nr. de ore insuficiente de calitativ şi cantitativ - asigur o temperatură adecvată în tate în adormire.
somn. în termen de 2-3 zile. salon Pacienta beneficiază
- stabilesc împreună cu pacienta un de un somn cores-
orar de somn şi odihnă punzător calitativ şi
- creez un climat de siguranţă fizică cantitativ.
şi psihică
- explic pacientei să efectueze
tehnici de relaxare înainte de
a adormi
- educ aparţinătorii să respecte orele
de vizită.
- Administrez la indicaţia medicului
- Diazepam - 1 fi seara i.m.
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol Evaluare
afectată nursing propriu şi rol delegat
Nevoia de a -Anxietate cauzată de -Pacienta să - Amplasez pacienta în salon în -Pacienta şi-a însuşit
învăţa cum necunoaşterea prognosticului beneficieze de un funcţie de starea sa cunoştinţe despre
să îţi bolii, manifestată prin îngrijorare, mediu de siguranţă, - Informez şi stabilesc împreună boală
pastrezi teamă. fără accidente şi cu pacienta planul de recuperare a -La externare,
sănatatea infecţii. stării de sănătate şi creştere a tratament
- Să fie echilibrată rezistenţei organismului. antiinfecţios cu
psihic - Educ pacienta pentru profilaxia Nolicin 1cps/12 ore,
şi fizic secundară a bolii: evitarea încă 14 zile, cură
stresului, a alimentaţiei în exces şi moderată de diureză,
bogată în proteine, renunţarea la regim
obiceiuri dăunătoare hiposodat.(recomandat
de medic)
CNP
Numele………R..numele……S….Anul..2013..luna...05. Nr. foii de observaţie……806……Nr. salon……5…..Nr. pat…………..
Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 1 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Resp.

T.A.

Temp
Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
 ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

TGP 2-16 UI 13 ui.

TGO 2-20 UI 18 ui.

Glicemie 0,80-1,20 mg/dl 115 mg/dl

Uree 0,20-0,40 mg/dl 0,50gr/1000ml

Creatinina 0,6-1,20 mg/dl 2,2 mg/dl

Ionograma serică Na=135-152 m Eq/l Na 160 mEq/l,

K + =3,5-5,4 m Eq/l K 5,2 mEq/l,
Cl - =94-111 m Eq/l Cl110mEq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Ca5,1,mEq/l
 ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

Hemoleucograma

Leucocite 4000-8000 / mm³ 14000 / mm³( leucocitoza )

Hemoglobină -HGB Barbati 13.5-17.5 g la 100 ml sange 9g/dl

- HGB Femei 12-16 g la 100 ml sange
Trombocite 150.0000– 450.000 / 1 mm3 262000/ mm³

VSH 12-17mm/1h 29 mm/1h

Sumar urină Culoare galben citrin; Ph acid = 5,6-6,4 pH’- 6,8

Densitate 1010 – 1025 ; Sedimente: rare epitelii ; Leucocite: foarte Densitate:1020
rare ; Glucoza: absenta ; Pigmenti biliari: absenti ; Cilindri hialino Proteine +
granulose sub 7/min ; Urobilinogen = 0-4 mg/24h Leucocite ++
Cetonurie = absenta ; Proteine: <0,15g/zi ;K 25-100mmol/zi ; Na Hematii +
100-260mmol/zi hipercalciurie de 7,8
mmol/24 ore.
Urocultură E Coli >100000
 EVALUARE CAZ II

Pacienta P. - M., în vârstă de 54 ani, cu domiciliul în Bradu, jud. Argeş, s-a internat în data
de 20.03.2014, în secţia de Urologie, cu diagnosticul de Colică renală dreaptă până în data de
25.03.2014.
Motivele internării: durere constantă cu debut brusc, în regiunea lombară dreaptă, cu
iradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei drepte, nelinişte, agitaţie, poziţie
antalgică, disurie, polakiurie.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu:
- Cefalexine 250 mg - 1tb la 8h,
- Rowatinex 5 pic. de 3 ori/zi,
- Glucoza 5% 1 000 mg i.v.,
- Papaverină 2 f. de 0,04 g 2-3/ zi,
- Ketonal f. 100 mg
- No-spa 2 f/zi,
- NaCI 1 500 ml pev.,
- Paracetamol 1 cp x 2 zi/os,
- Polycitra-K (9-12g/zi),
- Kalinor comp. efervescente 1/zi,
- Blemaren comp. efervescente 2/zi,
- Nefrix 25 mg x 1-2/zi),
- Celebrex (1 tb/zi).
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am aşezat pacienta în poziţie antalgică: decubit lateral;
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.;
- am prevenit apariţia altor complicaţii: prin sedarea durerii;
- s-a pregătit pacienta pentru investigaţii: ecografie abdominală, urografie,
examen radiologie, recoltarea probelor de laborator: sânge şi urină;
- i s-a impus repaus fizic la pat;

77
 - i s-au făcut aplicaţii locale de căldură (sticle cu apă caldă, termofor, comprese
umede) pe zona de maximă durere (loja lombară, hipogastru).
Pacienta s-a externat pe data de 25.03.2014 cu recomandările:
- să respecte regimul alimentar pentru pacienţii cu probleme urologice;
- să evite efortul fizic;
- să respecte tratamentul recomandat de medic;
- să se prezinte la control periodic.
- evitarea frigului;
- continuarea tratamentului la domiciliu;
- regim de viaţă şi alimentar corespunzător;
- revenire la control periodic.
Capacitatea de a se îngriji: este capabilă să-şi acorde îngrijiri singură.
S-a discutat cu pacienta despre recomandările la externare; acestea au fost înţelese.
 CAZ III

CULEGEREA DE DATE
Unitatea sanitara: Spitalul Militar- Piteşti
Localitatea: Piteşti
Secţia: Urologie
Nr.F.O.
INFORMATII SOCIALE:

Nume: D
Prenume: A
Vârsta: 43 ani
Data naşterii: 3 aprilie 1971
Sex: feminin
Stare civilă: căsătorită, 3 copii
Domiciliul: Bascov
Ocupaţia: vânzătoare
Naţionalitate: română
Limbă vorbită: română
Religie: ordodoxă
Cultura: 12 clase
Condiţii de viata si de munca: bune, locuieşte în condiţii salubre alaturi de soţ şi cei 3
copii
Data internării: 03.02.2014
Data externării: 14.02,2014
Motivele internării: : dureri colicative lombare, cu iradieri în flancuri şi fosa
iliacă dreaptă, anxietate.
Istoricul bolii: Circumstanţe de apariţie: boala datează de aproximativ 2 ani.
Criza actuală debutând brusc cu dureri colicative
insuportabile care n-au cedat la antispasticele şi antialgicile
obişnuite (Scobutil, Papaverină, Algocalmin).
Diagnostic la internare: colica renala dreaptă,: Litiază renală dreaptă cu
hidronefroză gradul II. Infecţie urinară
Medicul care îngrijeşte: I. S.
Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative
Antecedente personale:
-fiziologice: menarhă la 14 ani, A:0, N: 3
-patologice: : în copilărie a avut varicelă, colici renale repetate de
doi ani.

INFORMAŢII FIZICE

Greutate: : 70 kg
înălţime: 1,68 m

CAP

Aspectul si culoarea tegumentelor: uşoară paliditate

Aspectul si culoarea gurii: normală.
Aspectul si culoarea buzelor: normală.
Aspectul si culoarea limbii: normală.
Aspectul si culoarea dinţilor: îngrijiţi, fără carii
Aspectul si culoarea nasului: normală.
Aspectul si culoarea parului: şaten, aspect îngrijit
Probleme auditive: neagă
Probleme vizuale: fără
Semne particulare nu are

TRUNCHI
Semne particulare: fără
Aspectul si culoarea tegumentelor: palide pielea este intactă, fără modificări.
Aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiraţia,
murmur vezicular prezent bilateral R=20 r/min
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace aritmice matitate cardiacă în
limite normale; şoc apexian în spaţiul V intercostal
stâng pe LMC; TA = 160/80 mmHg, iar AV =
107b/min. Pacientş apiretică
Aparat digestiv: tranzit intestinal prezent, abdomen suplu, nedureros,
spontan,ficat şi splină în limite normale.
Aparat urogenital: organele genitale externe normal conformate;
manevra Giordano-pozitiv, lojă renală dreaptă
sensibilă, spontan şi la palpare, emisii tranzitorii de
urini tulburi, cu diureză 1600 ml
Sistem osteo-articular: integru din punct de vedere clinic
Sistem ganglionar-limfatic: nepalpabil (corespunzător vârstei)
S.N.C integru, orientat temporo-spaţial; pacienta este
oboseala este pregnantă are o uşoară stare
depresivă, anxioasă
R.O.T. prezente bilateral

MEMBRE

Semne particulare: fără

Aspectul si culoarea tegumentelor: palide , cu edem persistent la nivelul
gambelor
Mobilitatea articulara: bună
Probleme in legătura cu mersul -teren plat: nu prezintă
-scări: nu prezintă
Stângace / dreptace
Se scoală singură
 OBIŞNUINŢE IN LEGĂTURA CU ALIMENTAŢIA

Regim: da urmat inteles

Apetit: scăzut, alimentaţie mixtă; Nu consumă toxice,
decât ocazional.
Ritm de viaţă: normal.
Nr. de mese : 3mese/zi
Alimente preferate: preferă carnea de porc, dulciuri, fructe,
Băuturi preferate : nu are
Alimente pe care nu le poate consuma: nu are
Mod de servire a mesei: -singur
-in salon

OBIŞNUINŢE DE IGIENA PERSONALA

Toaleta: singur ajutat

Se spală pe dinţi: x
Se piaptănă: x
Se rade: x
Se imbraca: x
Se dezbracă: x

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELEMINARILE

Scaun -frecventa: 1/zi Urina -frecventa 6-7 micţiuni

-miros: fecaloid -miros: amoniacal
-aspect: normal -aspect: concentrată
-cantitate: -cantitate: 1100 ml/24h

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA

 Probleme privind somnul: da - insomnie, epuizare.
Obişnuinţe privind somnul: 8 ore.
Utilizarea sedativelor. Diazepam.
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI

Ii place sa fie singura nu

cu alţii. da
Atitudinea in timpul culegerii datelor: cooperantă
Atitudinea familiei fata de bolnav: ridică moral pacientei
Atitudinea personalului medical: corectă faţă de pacient
Mod de a petrece timpul liber : se uita la tv

INFORMAŢII MEDICALE

Grupa sanguina .AII .

Rh pozitiv
Alergii -alimente nu prezintă
-medicamente nu prezintă
-animale nu prezintă
-altele nu prezintă
Impresii de la spitalizările anterioare: tratată corespunzător stării de
boalîă Tratament urmat înaintea spitalizării:
Tratament actual: SCOBUTIL 2 fiole i.v.
PAPAVERINĂ 4 fiole i.m.
PIAFEN 1 fiolă i.m.
Investigate efectuate : .
GLUCOZĂ 10% 1 pungă i.v. perfuzie
CYSTENAL 3xzi 5 picături oral
PAPAVERINĂ 1 fiolă i.m.
AMPICILINĂ 500 mg 4x1 fl. i.m.
 ANALIZE DE LABORATOR

Analiza cerută Valoarea obţinută Valoarea normală

HEMOGLOBINĂ 13,2 g% 14-16 g%
3
LEUCOCITE 7400 mm 5000-10.000 mm3
GLICEMIE 80 mg% 80-120 mg%
HEMATOCRITUL (V.E.P) 46 g% 45 g%
VSH 14-32 mm 1h: 8-12 mm 2 h: 12-20 mm
UREE 23 mg% 0,50 mg%
ACID URIC 4,8 mg% 3-5 mg%
CREATININA 1,2 mg% 0,6 mg-1,3 mg%
TYMOL 4 UML 0-5 UML

:
Analiza cerută Valoarea obţinută Valoarea normală

ALBUMINA Pozitiv Negativ

PUROI Negativ Negativ
UROBILINOGEN Negativ Negativ
GLICOZURIE Negativ Negativ
BILIRUBINA Negativ Negativ
SEDIMENT Frecvente cristale de 1-2 hematii, rare leucocite şi celule
oxid de Ca epiteliale
UROCULTURA Negativ Negativ
 ANALIZA SITUAŢIEI

Nevoia Manifestări de Manifestări de dependență Surse de

independență dificultate
Nevoia de a - Torace normal - -
respira și a avea o conformat mobil cu
bună circulație respiraţia
- Murmur vezicular
prezent bilateral
- respiraţia =18 r/min -
respiraţie profundă de
tip costal superior
- amplitudine normală -
pulsul=80 p/min -T.A.
=140/80 mm Hg
Nevoia de a bea şi - Dentiţie bună ; - Inapetenţă - Stare
a mânca - Fara proteză dentară ; - Greaţă- vărsături generală
- Limbă roz ;normal alterată
colorată - anxietate
- Gingii roz si aderente
dintilor ;
- Masticaţie uşoară ;
- Reflex de deglutiție
prezent
- Tranzit intestinal
prezent
Nevoia Manifestări de independență Manifestări de Surse de dificultate
dependență
Nevoia de a Scaun - deficit de
elimina - Frecvență: 1 /zi - dificultate de a producere a urinii
- Orar: aproximativ la elimina - insuficenta cunoa-
aceeasi ora - durere la ştere a mijloacelor
- Miros: fecaloid. micţiune eficace de a
Menstruaţie: - micţiuni elimina
- Menarhă la 14 ani frecvente în - modificarea integ-
- Menopauză fiziologică - cantităţi mici rităţii căilor
- retenţie urinară urinare
Nevoia de a se - Mișcări adecvate - Poziţie antalgică -Durere
mișca și a avea o - tonus muscular păstrat -Stare generală
bună postură
alterată
Nevoia de a - dificultate de a -Durere
dormi şi a se dormi -Anxietate
odihni - ore de somn
insuficiente
- treziri frecvente
- somn agitat
- iritabilitate
- slăbiciune,
oboseală
- astenie
Nevoia de a se -Veşminte alese după gust,
îmbrăca şi adecvate climatului, şi
dezbrăca statutului social
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de dificultate
independență dependență

Nevoia de a menţine - T=36,60C

temperatura corpului - piele de culoare
în limite normale roz
- - transpiraţii
minime
Nevoia de a fi curat , - Par curat, tuns
îngrijit, de a proteja - Urechi îngrijite
tegumentele și - Dinti curati,ingrijiti
mucoasele - Gingii aderente
dinților
- Unghii curate,
tăiate scurt ,
- Tegumente curate

Nevoia de a evita - Mediu salubru - Risc de - Lipsa

pericolele - Temperatură complicaţii cunoştinţelor
despre boală
ambiantă 18,3°C- -
25°C - Durere

- Mediu de - Anxietate
siguranță
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
independență dependență dificultate

Nevoia de a comunica - Debit verbal

corespunzator ;
- Sensibilitate tactilă
- Limbaj clar ;
- Facies expresiv ;
- Exprimare clară a
gândurilor ;
- Acuitate auditivă
- Percepe obiectiv
mesajul primit

Nevoia de a actiona - Posibilitatea de a

propriilor convingeri si acţiona conform
valori , de a practica religia propriilor credinţe şi
valori sau dorinţe
- Are convingeri
personale bine
stabilite fată de
realitate .
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
independență dependență dificultate

Nevoia de a fi - Prezintă integritate

preocupat în psihică ;
vederea realizării - Activitate pozitivă şi
creatoare ;
Nevoia de a se - Este destinsă ;
recrea

Nevoia de a - Pacienta este capabilă - Neputinţă - Cunoștințe

învăţa cum să-ţi să înțeleagă insuficiente
- Anxietate
despre
păstrezi sănătatea importanța respectării
- cunoştinţe evoluția
tratamentului medical insuficiente bolii
recomandat de medic despre

- boala, despre
prevenirea ei

- necunoaştere
a
tratamentului
preventiv al
bolii şi al
regimului
alimentar
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare

afectată nursing delegat
- liniştesc pacienta, încurajând-o că-i va trece
durerea;
- sfătuiesc pacienta să-şi găsească o poziţie După 30 minute
Pacienta să-şi exprime antalgică; durerea a cedat
diminuarea durerii în
-Anxietate - examinez pacienta cu atenţie; parţial la
decurs de 2 h. Pacienta să
-Alterarea stării - explorez cauza durerii; administrarea
beneficieze de siguranţă
Nevoia de a generale ca urmare a -evaluez caracteristicile durerii, localizare, de Fortral
fără accidente. Pacienta
evita durerii de tip intensitate, factori care-i cresc sau diminuează
să beneficieze de
pericolele colicativ din intensitatea durerii; După 2h
siguranţă psihică pentru
regiunea lombară - utilizez mijloace suplimentare pentru durerea a scăzut
înlăturarea stării de
reducerea durerii, băi calde, dacă este indicat; semnificativ în
anxietate pe toată
- ajut pacienta în deplasările sale la nevoie intensitateîn
perioada spitalizării.
- pentru diminuarea durerii ajut pacienta în intensitate..
activitatea zilnică: alimentaţie, hidratare,
igienă, mobilizare
- la indicaţia medicului administrez antispastic,
antialgice (papaverină, scobutil, piafen, fortral).

90
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat
- explic pacientei că trebuie să existe o
-Alterarea stării relaţie între nevoia de a bea, a mânca,
generale şi elimina, pentru a-şi putea stabili propriul
diconfort ca orar de ingestie şi eliminare; -În urma îngrijirilor
urmare a -Pacienta să prezinte - învăţ pacienta poziţia corectă pentru acordate pacienta are
Nevoia de a tulburărilor de eliminări în limite uşurarea micţiunii şi golirea completă a evoluţie favorabilă
elimina emisie urinară: fiziologiceăn 48 h vezicii urinare
polakiurie, - îi stimulez evacuarea globului vezical
-Eliminare urinară (introduc sub pacientă un bazinet cald, pun
inadecvată comprese calde pe regiunea pubiană
calitativă şi - fac bilanţul hidric
cantitativă - la indicaţia medicului se pune sondă
uretrovezicală însoţită de antibioterapie cu
ceftazidim 1g/12h
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat
- calculez raţia alimentară echilibrată funcţie
de numărul de calorii şi regim alimentar;
- stabilesc regimul dietetic corespunză
produse lactate, fructe, legume, proteine în
cantităţi limitate; -pacienta serveşte 3
-pacienta să aibe trei - interzic să consume carne de miel, conserve mese/zi şi bea 1000-
Nevoia de a Alimentaţie mese /zi de carne, brânzeturi nefermentate; 1500 ml ceai în 24h.
bea şi a inadecvată -pacienta să fie - fac zilnic bilanţul hidric măsurând cu - pacienta este
mânca calitativ şi echilibrată conştinciozitate ingestia excreţia; -cântăresc echilibrată
cantitativ hidroelectrolitic şi acido zilnic pacienta; hidroelectroliti şi acido
bazic în decurs de 24h. - corectez dezechilibrul hidric, prin hidratarea bazic după 24 h
sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi
în funcţie de ionograma serică şi urinară;
- corectez dezechilibrul acido-bazic în funcţie
de rezerva alcalină;
- rog pacientasă consume ceaiuricu efect
diuretic.
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi Evaluare
afectată nursing rol delegat
- rog pacienta să-şi golească vezica
- pacienta să urinară înaintea de culcare;
beneficieze de somn - identific prin discuţii cu pacienta care
atât calitativ, cât şi este cauza insomniei şi îmi spune că
cantitati, să doarmă 6- nu doarme din pricina durerii, a -pacienta a beneficiat
8h fără întreru-pere în anxietaţii, nu se poate acomoda cu de confort fizic şi psihic
Nevoia de a Insomnie determinata de aproximativ 3-4 zile somnul în spital; în tot timpul spitalizării
dormi şi a se starea de anxietate - pacienta să - învăţ pacienta tehnici de relaxare;
odihni beneficieze de confort - îi asigur odihna şi liniştea;
fizic şi psihic pentru a - creez condiţii optime de somn, prin
se odihni bine din schimbarea lenjeriei patului şi
primele 3 zile de la întinderea ei, aerisirea salonului
internare. - La indicaţia medicului administrez
Diazepam înainte de culcare cu 30
minute.
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat

-Imposibilitatea -Pacienta prezintă

efectuării evoluţie favorabilă
Nevoia de a activităţilor -Pacienta să aibe -Pentru prevenirea complicaţiilor ce pot -Examenele de laborator
se mişca şi a obişnuite ca evoluţie favorabilă pe apare ca urmare a imobilizării la pat am certifică normalizarea
avea o bună urmare a alterarii parcursul internării efectuat masaj al membrelor inferioare probelor de funcţie
postură stării generale -Pacienta să prezinte pentru prevenirea trombozelor,masaj al renală densitate urinară
detrminată de postură fiziologică zonelor predispuse la escare 1024, Hb 13,5 g/dl,
durerea de tip leucocite 6500/ml,
colicativ urocultura sterilă.
 Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol Evaluare
afectată nursing propriu şi rol delegat
-Pacienta să - explorez nivelul de cunoştinţe al
beneficieze de un pacientei privind boala
mediu de siguranţă, - modul de manifestare, măsurile
fără accidente şi preventive şi curative, modul de -pacienta înţelege
-Anxietate cauzată de infecţii. participare la intervenţii şi informaţiile primite,
Nevoia de a
necunoaşterea prognosticului - Să fie echilibrată procesul de recuperare; şi-a îmbogăţit
învăţa cum
bolii, manifestată prin îngrijorare, psihic - verific dacă a înţeles mesajul cunoştinţele despre
să îţi
teamă. şi fizic corect şi dacă şi-a însuşit noile boala sa pe perioada
pastrezi
Cunoştinţe insuficiente în - pacienta să cunoştinţe; spitalizării - pune în
sănatatea
legătură cu boala acumuleze noi - să aibă un mod de viaţă raţional; aplicare noile
cunoştinţe, pe tot - să-şi mărească rezistenţa cunoştinţe acumulate
parcursul spitalizării organi- smului prin consum de
- pacienta să fucte, legume şi activitate în aer
dobândească liber
atitudini, obiceiuri şi - conştientizez pacienta de
deprinderi noi necesitatea intervenţiei
chirurgicale
CNP
Numele………..prenumele……….Anul..2013..luna...05. Nr. foii de observaţie……806……Nr. salon……5…..Nr. pat…………..
Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 1 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Resp.

T.A.

Temp
Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
 EVALUARE CAZ II

Pacienta D.A. în vârstă de 31 ani, cu repetate colici renale în antecedente, se internează

după ce a urmat tratament ambulator cu scobutil compus, piafen, papaverină, dezinfectante
urinare. După acest tratament durerile din regiunea lombară n-au cedat. În urma examenelor
clinice s-a stabilit diagnosticul de certitudine: Litiază renală dreaptă. Colică renală dreaptă.
Infecţie urinară.
Pacientei i s-a administrat la serviciul de urgenţă, tratamentul de urgenţă: algocalmin,
papaverină, scobutil compus, papaverină. Durerile colicative n-au cedat complet, decât după
administrarea unei fiole de mialgin intramuscular.
După ce s-a liniştit pacienta, i s-a întocmit foaia de observaţie clinică, apoi a fost internată
în secţia Interne a Spitalului Judeţean din Bistriţa.
În urma îngrijirilor date, conform planului de nursing stabilit şi în urma tratamentului
medicamentos recomandat de medic, pacienta evoluează favorabil.
În a 12-a zi de tratament, elimină 7 calculi mici, de 2-3 mm fiabili.
Se externează în stare ameliorată, reuşind să aibe micţiuni spontane, să-şi golească complet
vezica, să nu mai fie anxioasă, având un vocabular de cunoştinţe bogat despre boala sa, cu
metode profilactice şi curative, pe care le va aplica în practică.
Se externează cu următoarele recomandări:
- regim alimentar echilibrat;
- consum de lichide: 2,5 litri/zi;
- evitarea efortului fizic, frigului şi umezelii;
- menţinerea unui pH urinar: 6-6,5;
- tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverină, Scobutil compus la nevoie;
- control în policlinică.

97
 CAPITOLUL V
FIŞE TEHNOLOGICE

.MĂSURAREA ŞI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE (TA) ÎN FO

SCOP- evaluarea funcţiei cardio-vasculare(forţa de contracţie a inimiideterminată de

elasticitatea şi calibrul vaselor).
Tensiunea arteriala= presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali,
determinată de 4 factori:
1. debitul cardiac
2. forta de contractie a inimii
3. elasticitatea si calibrul vaselor de sange
4. vascozitatea sangelui
ELEMENTE DE APRECIAT:

tensiunea arterială sistolică(maxima)

tensiunea arterială diastolică(minima)

MATERIALELE NECESARE:

aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu

manometru stetoscop biauricular

tampon de vată

tavita renala
alcool

creion roşu sau pix cu mină roşie

foaia de temperatura/carnetel individual

METODE DE DETERMINARE

auscultatorie

palpatorie
INTERVENŢIILE ASISTENTEI:
a) pentru metoda auscultatorie
pregătirea psihică a bolnavului;
 asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15

minute; spălarea pe mâini;

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,sprijinit şi în extensie;

se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea

inferioara a mansetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu

tampoane cu alcool (inclusiv membrana stetoscopului)

se pompează aer în manşeta pneumatică,cu ajutorul pompei de cauciuc până

la dispariţia zgomotelor pulsatile;

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei,până

când se percepe primul zgomot arterial(care reprezintă valoarea tensiunii
maxime);

se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi

consemnată; se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind

mai dese;
se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care
zgomotele dispar,aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;

se notează în foia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de

culoare roşie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de
mercur;

se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat cu

culoare albastra
b) pentru metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei

rediale nu se foloseste stetoscop biauricular

etapele sunt identice metodei auscultatorii

valorile se determină înregistrând val. indicată pe cadranul manometrului

înmomentul în care simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echivalând
cu tens.max.
 valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după
formula: TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
 diferenţa dintre TAmaxşi TAmin s.n. tensiune diferenţială şi nu are voie să
fie mai mică de 30mmHg

are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea
pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a
compresiunii exterioare
c) metoda oscilometrica

metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor peretelui arterial cu

ajutorul oscilometrului Pachon.

Aparatul este alcătuit dintr-un cadran gradat în unităţi, o manşetă pneumatică

in care pompam aerul cu o pară de cauciuc.

Manşeta aparatului se fixează pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de

unde pulsaţiile se transmit la manometru.Amplitudinea oscilatiilor arteriale
se observa pe un cadran gradat al aparatului.
Pregătirea bolnavului
Camera de examinare tb. să aibă un climat corespunzător

Bolnavul este culcat în repaus cu cel puţin 15 min înainte de măsurare

Se descoperă mb. superioare sau inferioare( imbracamintea sa nu fie stramta)

Se aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe mb. de examinat
Tehnica

Se pompează aer până ce dispare pulsul periferic.

Se citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manometrului

Se scade presiunea cu 10 mmHg şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale.

Se scade apoi presiunea din 10 mmHg în 10mmHg cu citiri succesive până

se găseşte valoarea maximă a amplitudinii care s.n. indice oscilometric.( IO )
Regiunile la care se cerceteaza oscilometria in mod obisnuit sunt 1/3 inferioara si
superioara a gambei, 1/3 inferioara a coapsei, antebratului, bratului. (Totdeauna se masoara
comparativ intre 2 membre simetrice, acceasi regiune)
Interpretatrea rezultatelor
Valorile normale sunt apreciate în limite foarte lungi variabile de la individ la individ,
precum si a acelasi bolnav.

100
 In mod normal valorile variaza intre 3-6 diviziuni la coapsa, 2-4 diviziuni la in 1/3
superioara a gambei, 1,5-2 diviziuni in 1/3 inferioara a gambei si 3-4 diviziuni la membrele
superioare.
Nu are importanţă valoarea obţinută, ci importantă este diferenţa dintre 2 regiuni simetrice
care nu tb. să depăşească 2mmHg ( peste 2mmHg este un semn patologic – indica o leziune a
trunchiului principal; sau obstruvtii vasculare.
Utilitate clinica:
Testul este utilizat in principal pentru:
- determinarea permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale in zonele in care nu se
poate palpa artera (coapsa, gamba);
- sindromul de coasta cervicala (variatia I.O. la membrul superior in raport cu
miscarea capului)
VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE:

1-3 ani 75-90/50-60 mmHg

4-11 ani 90-110/60-65 mmHg

12-15 ani 100-120/60-75 mmHg

Adult 120-140/75-90 mmHg

Varstnic >150/>90 mmHg

De retinut: la indicatia medicului se pot face masuratori la ambele brate

PUNCŢIA VENOASĂ

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de
puncţie.
Scop
explorator

recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice,

serologice şi bacteriologice
terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
  executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300-500 ml în EPA, HTA
Locul puncţiei
Se examinează calitatea şi starea venelor:
 v. de la plica cotului (bazilică şi cefalică), unde se formează un „M‖ venos prin
anastomozarea lor
 v. antebraţului
 v. de pe faţa dorsală a mâinii
 v. subclaviculare
 v. femurale
 v. maleolare interne
 v. jugulare şi epicraniene(mai ales la sugar şi copilul mic).
Pentru evidenţierea venelor

se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa

anterioară a antebraţului

se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă

pentru evidenţierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune

digitală pe traiectul venei deasupra locului puncţiei(în sensul circulaţiei venoase)
materiale
de protecţie

pernă elastică pentru sprijinirea

braţului muşama
aleză
pentru dezinfecţia tegumentului tip I

tampon
alcool
instrumentar şi materiale sterile

ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm(în funcţie de

scop) seringi de capacitate(în funcţie de scop)

pense
mănuşi chirurgicale
 tampoane
alte materiale

garou sau bandă Esmarch

eprubete uscate şi etichetate

cilindru gradat
fiole cu soluţii medicamentoase

soluţii perfuzabile
tăviţă renală
(materialele se vor pregăti în funcţie de scopul puncţiei)
pacientul
pregătire psihică: se informează asupra scopului puncţiei
pregătire fizică: pentru puncţia la venele braţului , antebraţului:
- se aşează într-o poziţie comodă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana care
execută puncţia (decubit dorsal)
- se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice
circulaţia de întoarcere la nivelul braţului
- se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă
- se dezinfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei strângându-l a.î.
să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera
- se recomandă pacientului să deschidă pumnul venele devenind astfel turgescente
execuţie
Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav:
 se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând
o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
 se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizolul în sus, în mâna
dreaptă, între police şi restul degetelor
 se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul – în direcţie oblică (unghi de
30 de grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până când
acul înaintează în gol
 se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei
  se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
 se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie
 în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se
introduce în vasul colector, garoul rămânând legat pe braţ
 se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi
a pumnului
 se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a
acului şi se retrage brusc acul
 se comprimă locul puncţiei 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală
Îngrijirea ulterioară a pacientului
- se face toaleta locală a tegumentului
- se schimbă lenjeria dacă este murdară
- se asigură o poziţie comodă în pat
- se supravegheză pacientul
Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator se face imediat, eprubetele se etichetează,
se completează formularele de trimitere.
Reorganizarea : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală , se pregătesc
pt.sterilizare; deşeurile se îndepărtează.
Se notează puncţia în f.o.
Accidente Intervenţii
Hematom (prin infiltrarea sângelui  se retrage acul şi se comprimă locul
în ţesutul perivenos) puncţiei 1-3 minute

Străpungerea venei (perforarea  se retrage acul în lumenul venei

peretelui opus)
 se întrerupe puncţia, pacientul se aşează
Ameţeli, paloare, lipotimie
în decubit dorsal fără pernă, se anunţă
medicul
DE ŞTIUT:
- pentru puncţionarea venei jugulare , pacientul se aşează în decubit
dorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
 - prin puncţia venoasă se pot fixa , pe cale transcutanată , catetere din material plastic
– ace Braunülen sau Venflons : cateterul este introdus în lumenul acului cu care se
face puncţia; după puncţionarea venei acul se retrage rămânând numai cateterul. Se
utilizează numai materiale de unică folosinţă
DE EVITAT:
- puncţionarea venei din lateral
- puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
- manevrarea incorectă a materialului steril
- atingerea produsului recoltat (puncţia creând o legătură directă între mediul exterior
şi sistemul vascular pot intra şi ieşi germeni patogeni)
- flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică
închiderea plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui

RECOLTAREA URINEI - EXAMEN SUMAR - UROCULTURA

scop
explorator :informează asupra stării funcţionale a rinichilor, cât şi a întregului organism
materiale

urinar sau ploscă

muşama, aleză
materiale pentru toaleta organelor genitale externe

eprubete sterile sau alte recipiente în funcţie de examenul cerut

lampă de spirt şi chibrituri

pregătirea pacientului
psihică

se anunţă şi se instruieşte privind folosirea

bazinetului să ştie să utilizeze numai recipientul gol şi

curat
să urineze fără defecaţie

să verse imediat urina în vasul

colector să nu urineze în timpul
toaletei
fizică
 se protejează patul cu muşama şi

aleză se aşează plosca sub pacient

se face toaleta organelor genitale externe

se îndepărtează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul

curat recoltarea urinei pentru examen sumar

din urina obţinută se trimite un eşantion de 100-150 ml

recoltarea urinei pentru urocultură la jumătatea micţiunii

urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină

se recoltează urina de dimineaţa (concentraţie mare de germeni), în absenţa
unui tratament cu perfuzii (efect de diluţie)

înainte de începerea tratamentului cu antibiotice, se spală mâinile cu atenţie şi se

usucă cu prosop curat

prima cantitate de urină emisă, aproximativ 50 ml, se elimină la toaletă sau în

bazinet, apoi fără să se întrerupă jetul urinar, se recoltează aproximativ 5 ml urină
într-o eprubetă sterilă

se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare- se astupă repede cu dopul

se transportă la laborator sau se însămânţează direct pe mediul de cultură şi se

introduce la termostat

recoltarea urinei prin sondaj vezical

se utilizează atunci când recoltarea la jumătatea micţiunii nu este posibilă şi
când puncţia

vezicală nu este dorită

se folosesc sonde (catetere) cu o singură cale unidirecţională (există risc de infecţie

externă)

se face toaleta organelor genitale cu atenţie (vezi sondajul vezical)

în caz de sondă vezicală permanentă, nu se recoltează urina din punga colectoare, ci

numai prin puncţie în porţiunea proximală a sondei după o dezinfectare atentă a
suprafeţei acesteia
recoltarea urinei prin puncţie vezicală
 se face numai în caz de vezică plină, când nu se poate recolta urina la
jumătatea micţiunii sau prin sondaj vezical

se execută puncţia vezicii urinare

se repartizează urina recoltată în recipiente în funcţie de scop

Urocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină dea ceea se impune ca recoltarea urinei
să se facă în condiţii de asepsie într-o eprubetă sterilă cu dop steril. Urocultura se face prin
emisie spontană; se recoltează urina de dimineaţă după o prealabilă toaletăa organelor genitale.
La femei recoltarea necesită o toaletă atentă:

se spală cu apă şi săpun, se clăteşte cu soluţie antiseptică de permanganat de K

sau ceai de muşeţel sau apă fiartă şi răcită, se şterge cu o compresă sterilă sau cu
un prosop curat călcatcu fierul încins înainte de folosire.

Se introduce un tampon steril intravaginal , dacă este cazul, pentru a evita ca

urina să fiecontaminată cu scurgere vaginală.

Se recoltează jetul mijlociu direct în eprubeta sterilă; dopul se ţine în mână fără
a atinge porţiunea ce intră în eprubetă
La bărbaţi recoltarea este mai simplă:

Se recoltează jetul mijlociu, dar se iau toate măsurile pentru ca urina să nu fie
contaminată cu germeni oportunişti de pe tegumentele vecine

Se face toaleta glandului , a prepuţului prin spălare, clătire , ştergere sterilă şi apoi
antisepsia glandului cu alcool
La persoanele imobilizate la pat care nu pot coopera, ca şi la sugari

Se face o toaletă riguroasă a organelor genitale

Fixarea la nivelul meatului urinar a unor recipiente sau a unor pungi

adezive sterile(la sugari)
La bolnavii imobilizaţi ca şi la copiii mici care colaborează greu

Recoltarea se face direct în vasele proprii de urinat dacă sunt de metal

şi sterilizate

Dacă sunt din material plastic sau alt material ce nu poate fi sterilizat în ele se
introduc vasede sticlă sterilizate

Se va evita contactul acestor vase sterilizate cu tegumentele sau mâna copilului

Se toarnă în eprubete sterile
Sondarea sau cateterismul la femei, bărbaţi.( in cursurile anterioare )

Transportul trebuie să fie asigurat în curs de 1h de la prelevare deoarece

urina este unexcitant mediu de cultură; astfel sunt necesari câţiva germeni
pentru a obţine în scurt timp o contaminare masivă

Urina poate fi păstrată la frigider câteva ore (la 4 ºC 2-5h)

Cantitatea de urină pentru urocultură este de 5ml(în

eprubetă) Nu se administrează antibiotice 10 zile înainte de

recoltare
Bolnavul nu va consuma lichide timp de 12-24h înainte de recoltare

Nu va urina 6h înainte de recoltare

Recoltarea se face de preferinţă dimineaţa la ridicarea din pat

PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU RADIOGRAFIA RENALĂ SIMPLĂ

Materiale necesare
- cărbune mineral;
- ulei de ricin;
- materiale pentru clismă evacuatorie.
Pregătirea pacientului
- se anunţă şi se explică pacientului importanţa examenului;
- se explică pacientului necesitatea consumării unui regim alimentar şi a unor
medicamente pentru combaterea gazelor:
- 2-3 zile se recomanda regim alimentar fără fibre (fructe, legume, zarzavaturi) şi
neflatulent, fără ape gazoaze;
- în preziua examenului pacientul consumă un regim hidric (supe, limonade, ceai,
apă plată);
- în seara dinaintea examenului consumă numai ceai şi pâine prajită;
- în dimineaţa examenului nu mănâncă şi nu consumă lichide;
- cu două zile înaintea examinarii se administrează cărbune medicinal şi
triferment căte 2 tb de 3 ori pe zi;
- în seara dinaintea examenului se administrează 2 linguri ulei de ricin (sau alt
purgativ recomandat) iar dimineaţa se face clismă evacuatoare;
 - se recomandă pacientului să-şi golească vezica.
Participarea asistentului medical la procedură
Se explică pacientului că examenul este netraumatizant. Pacientul ste însoţit la serviciul de
radiologie. Îngrijirea dupa examen nu este necesară.

PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU PIELOGRAFIE (urografie excretorie)

Este examinarea radiologică a rinichiului şi pelvisului renal, ureterelor şi vezicii urinare cu

ajutorul substanţei de contrast administrată pe cale intravenoasă.
Scop/indicaţii
- vizualizarea rinichilor şi căilor urinare;
- pentru diagnosticarea pielonefritei și a malformaţiilor congenitale ale tractului
urinar;
- suspiciune de tumoră renală;
- hipertensiune arterială de cauză renovasculară.
Materiale necesare
Aceleaşi ca pentru radiografia renală simplă la care se adaugă:
- substantă de contrast Odiston 30%, 60% sau 75%;
- medicamente de urgenţă în cazul sensibilităţii la iod.
Pregătirea pacientului:
- se face la fel ca pentru radiografia renală simplă;
- pacientul este avertizat să reducă ingestia de lichide (pentru ca substanta
de contrast să se concentreze la nivelul rinichiului);
- în dimineaţa examenului nu manancă, nu bea pentru a scadea volumul de urină;
- înaintea efectuării injecţiei cu substanţa de contrast se face clismă evacuatorie.
Participarea asistentului medical la procedură
- pacientul este condus la radiologie;
- este dezbrăcat şi aşezat pe masa în decubit dorsal;
- se realizează o radiografie pe gol;
 - se face testarea la iod prin injectare lent iv a 1 ml substanţă de contrast timp în
care se observă starea pacientului pentru a depista reacţia hiperergica (roşeaţa
şi edemul feţei, cefalee, dispnee, greţuri şi vărsături);
- daca apar asemena manifestari, administrarea se întrerupe şi se administrează
medicaţia de urgenţă;
- daca organismul tolerează, se administrează: 20ml Odiston 75% la adulţi (sau
25ml din soluţie 60%), iar la copii, în funcţie de vârstă se administrează 5-15ml
soluţie 75%;
- Se fac radiografii la 1’, 5’, 10’, 15’, 20’, 30’ urmărind progresia substanţei de la
nivelul rinichiului în vezica urinară. Se goleşte vezica şi se face încă o
radiografie.
Îngrijirea după procedură:
- nu sunt necesare îngrijiri speciale;
- pacientul este sfatuit să bea multe lichide.

110