COLECŢIA CAIETE EXPERIENŢIALE

Colecţie apărută sub îngrijirea Prof. Dr. Iolanda Mitrofan

 Alin Cristinel Cotigă

O INCURSIUNE ÎN PSIHOLOGIA
PRENATALĂ

Sarcina, naşterea şi ataşamentul

Vol. 1

Editura SPER
Colecţia Caiete Experienţiale Nr. 34
Bucureşti, 2010
© 2010 Editura SPER – SPER CONS EDIT SRL

ISBN 978-973-8383-56-2
Vol. 1 – ISBN 978-973-8383-57-9

Toate drepturile sunt rezervate Editurii SPER.

Nicio parte a lucrării nu poate fi copiată, tradusă,
reprodusă în niciun fel fără acordul scris al editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

COTIGĂ, ALIN CRISTINEL
O incursiune în psihologia prenatală : sarcina,
naşterea şi ataşamentul / Alin Cristinel Cotigă. -
Bucureşti : Editura SPER, 2010-
vol.
ISBN 978-973-8383-56-2
Vol. 1. - 2010. - Bibliogr. - ISBN 978-973-8383-57-9

159.9

Tehnoredactare: Alin Cristinel Cotigă

Corectură şi copertă: Mădălina Voicu

Difuzare – Editura SPER

Bucureşti, Bd. Chişinău nr. 12, Sector 2
Tel./ Fax 031.104.35.18
Email: sperpsi@gmail.com, comenzi@sper.ro
Web: www.sper.ro
 CUPRINS

Prefaţă / 8

CAPITOLUL I. DISPONIBILITATEA AFECTIVĂ ŞI

ATAŞAMENTUL
1. Teorii clasice ale relaţiei dintre mamă şi copil / 11
Funcţia maternă în termenii lui D. W. Winnicott / 11
J. Bowlby, M. Ainsworth şi dezvoltarea conceptului
de ataşament / 16
2. Teorii actuale ale relaţiei dintre mamă şi copil / 26
Disponibilitatea afectivă maternă în termenii relaţiei / 26
Relaţia de ataşament dintre mamă şi făt / 32
Modelul ierarhic a lui J. Condon asupra
relaţiei de ataşament dintre mamă şi făt / 35
Factori care influenţează relaţia de ataşament
dintre mamă şi făt / 39
CAPITOLUL II. MEMORIA PRENATALĂ: DE LA
PSIHOLOGIE LA EPIGENETICĂ
1. Căi de comunicare dintre mamă şi făt / 45
Comunicarea mamă-făt prin receptori biochimici / 46
Comunicarea mamă-făt prin receptori senzoriali / 47
2. Creierul emoţional şi modularea informaţiei / 50
3. Memorie celulară şi mecanisme epigenetice / 55
4. Dezvoltare neuronală la făt / 62
5. Nucleul amigdalian şi imprintarea emoţională / 67
6. Factori care influenţează reţinerea informaţiei în
timpul perioadei prenatale, perinatale şi
postnatale / 74

5
CAPITOLUL III. MAMA ŞI FĂTUL SAU BAZELE UNEI
TIPOLOGII
1. Influenţe materne în uter / 81
2. Fătul ca individualitate psihică receptivă / 83
S. Grof şi sistemele de experienţă condensată / 83
Sistemele de experienţă condensată / 83
Nivelul prenatal şi perinatal al
inconştientului / 87
Comunicarea tactilă şi haptonomie / 91
Haptonomia / 93
3. Copilul mic ca individualitate psihică receptivă / 95
CAPITOLUL IV. TULBURĂRILE EMOŢIONALE ALE
COPILULUI MIC
1. Cauzele tulburărilor emoţionale ale copilului mic / 100
Sincronizare şi nesincronizare emoţională / 100
Trauma prin omisiune / 107
2. Tulburarea de ataşament / 110
3. Defense ale copilului mic / 114
CAPITOLUL V. CE SPUN STUDIILE
1. Importanţa disponibilităţii afective materne şi a
ataşamentului înainte de naştere / 117
2. Disponibilitatea afectivă maternă înainte de naştere şi
relaţia postnatală dintre mamă şi copil / 125

Postfaţă / 130
Bibliografie selectivă / 133

6
„Mama deplasează o parte a simţului său de sine
asupra bebeluşului care creşte în interiorul său.
Faptul important este că, în aceste condiţii,
începe să existe o stare de lucruri
ce merită o descriere aparte
şi o teorie ce necesită elaborare”.
D. W. Winnicott

7
 Prefaţă

Începutul anilor ’80 a fost unul dintre momentele de

reală importanţă în ceea ce priveşte extinderea domeniului
psihologiei copilului. Scrierile lui Anthony DeCasper, Thomas
Verny, Frank Lake sau Stanislav Grof au adus o nouă lumină în
acest domeniu, subliniind rolul perioadei de sarcină şi al naşterii
în dezvoltarea copilului şi implicit în relaţia lui cu mama.
Deşi lumea ştiinţifică de atunci îşi manifesta reticenţa
pentru astfel de interpretări, considerând creierul fătului
insuficient dezvoltat pentru a înmagazina informaţii, noi şi noi
descoperiri despre faptul că fătul este o fiinţă „psihologică”
surveneau pe două căi aparent distincte.
Dovezi evidente din practica hipnozei sau din practica
psihoterapiei holotropice, în care individul regresa până la
stadii din ce în ce mai profunde ale psihicului, erau amplificate
de cercetări în domeniul psihologiei copilului mic şi al
psihologiei experimentale, unde se ajungea adesea la concluzia
că la naştere un copil este o fiinţă complexă, cu o psihologie
clară. Astfel, era scos în evidenţă nebănuitul mister al
prenatalităţii şi se aprindea o lumină într-o negură a unui
domeniu în care existau doar presupuneri, ipoteze sau opinii
încă dispersate.
Unul din punctele de mare intensitate a fost prezentarea
de către David Chamberlain în cadrul Conferinţei Internaţionale
de Medicină şi Psihologie Prenatală şi Perinatală din 1995 a
comportamentului unui făt în timpul efectuării testului
amniocentezei. Fătul, observat cu ajutorul aparatului ecograf,
prezenta o realitate absolut inedită pentru acea perioadă, în

8
sensul că se retrăgea din calea acului, chiar şi la efectuarea unei
a doua testări. Acesta, alături de alte momente de intensă
căutare într-un univers atât de nou au fost impulsuri
formidabile pentru intensificarea cercetărilor, conturând ceea ce
astăzi se numeşte domeniul psihologiei prenatale.
Nu trebuie uitat însă faptul că acest univers nu există per
se, ci este ancorat adânc în psihologia gravidei, a viitoarei mame
şi a „femeii” care se găseşte în ea. Prin urmare, mai tot ceea ce se
petrece în timpul procesului de ontogeneză are legătură cu
psihologia mamei, cu mediul în care aceasta trăieşte, cu
alimentaţia sa şi cu stările ei emoţionale. Candace Pert a fost cea
care a observat complexitatea umană din perspectiva unui
sistem, în care fiziologicul, mentalul şi emoţionalul se
întrepătrund mai mult decât s-ar fi crezut vreodată, astfel că
starea mamei, modul în care ea se alimentează, mediul în care
trăieşte în cele nouă luni de sarcină contribuie fundamental la
dezvoltarea psiho-fiziologică a fătului.
Mai mult decât atât, faptul dacă mama este mai mult
sau mai puţin ataşată de copil are un rol esenţial în
dezvoltarea emoţionalităţii acestuia, a atitudinii faţă de viaţă şi
a diferitelor tipuri de tulburări tangenţiale sau conexe sferei
psihiatrice. Există, astăzi, multe opinii care pun depresia,
tulburarea de personalitate borderline sau chiar o anumită
aversiune faţă de mediu, cu conotaţii ce merg de multe ori în
sfera patologică a violenţei, pe seama experienţelor pe care le
trăieşte embrionul şi apoi fătul în cele nouă luni de sarcină.
P.W. Nathanielsz aduce argumente demne de luat în
seamă în favoarea tezei conform căreia programarea sănătăţii
întregii vieţi este făcută de către condiţiile din uter,
experienţa prenatală constituindu-se ca bază în predispoziţia
9
pentru anumite boli cum ar fi diabetul, infarctul sau
obezitatea. Aceste ultime argumente sunt un important
considerent al perioadei prenatale, care este luată mult mai în
serios în ultimul deceniu, dar este şi un ecou ce devine din ce
în ce mai răsunător în considerarea mediului ca factor de
influenţă la fel de important ca şi geneticul.
Aşa cum afirma Thomas Verny, „există o diferenţă
dacă suntem concepuţi cu dragoste, cu ură sau în grabă şi dacă
o mamă doreşte sau nu să rămână însărcinată [...]”, după cum
există o diferenţă considerabilă dacă mama este mai mult sau
mai puţin ataşată de făt, dacă este disponibilă pentru el încă
din timpul sarcinii sau dacă mediul în care se naşte copilul este
unul primitor. Prin urmare, modul cum mama interacţionează
cu fătul emoţional, mental şi fiziologic se constituie într-un fel
de experienţă ce rămâne întipărită în memoria afectivă a
acestuia şi structurează modalităţile evolutive neuronale şi
fiziologice viitoare. Faptul că mama îşi acceptă sau îşi respinge
copilul conduce la trăirea unor stări emoţionale cu directe
implicaţii asupra fătului, influenţându-l în multe din aspectele
sale. El „ştie” că este dorit sau nu, iar acest fapt îi influenţează
în mod direct propria emoţionalitate, relaţia viitoare cu mama,
ataşamentul, propriul mod de a fi in viaţă.
Aşadar, prin lucrarea de faţă ne propunem să aducem la
cunoştinţă tuturor celor interesaţi de acest domeniul vast al
psihicului uman importanţa perioadei prenatale şi modul cum
influenţează ea psihicul copilului, încercând în paginile care
urmează să facem o sinteză a cercetărilor mai importante în acest
domeniu, care este încă foarte puţin cunoscut în ţara noastră.

Autorul
10