Pentru a găsi stilul Dvs.

preferat de învăţare, dar şi al audienţilor, vă propunem să

completaţi/aplicaţi, în cadrul activităţilor de formare, chestionarul de mai jos.

CHESTIONAR PRIVIND STILUL DE ÎNVĂŢARE PREDOMINANT

Nu există timp limită pentru a răspunde la acest chestionar.
Rezultatul depinde de sinceritatea răspunsurilor.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Dacă eşti de acord cu o afirmaţie, marcheaz-o cu V.
Dacă nu eşti de acord pune un X în dreptul afirmaţiei.
Fiecare afirmaţie trebuie marcată fie cu V, fie cu X.
Se acordă un punct pentru fiecare răspuns marcat cu V.
1. Am convingeri puternice referitor la ce e drept sau greşit, la ce e bun sau rău.
2. Adesea actionez fără să mă gândesc la consecinţe.
3. Am tendinţa de a rezolva problemele pas cu pas.
4. Cred că procedurile şi practicile formale restricţionează oamenii.
5. Am reputaţia de a fi o persoană care spune ce gândeşte.
6. Adesea am impresia că acţiunile bazate pe sentimente sunt tot atât de bune ca cele
bazate pe gândire profundă şi pe analiză.
7. Îmi place acea muncă în care am suficient timp pentru o pregătire minuţioasă şi
implementare.
8. Mă interesez periodic despre valorile de bază ale oamenilor.
9. Cel mai important este ca un lucru să funcţioneze în practică.
10. Sunt permanent în căutare de noi experienţe.
11. Când aflu despre o idee sau metodă nouă de abordare a problemelor, imediat
încep să elaborez un plan pentru a o pune în practică.
12. Sunt adeptul auto-disciplinei, cum ar fi: să-mi controlez dieta, să fac exerciţii
fizice în mod regulat, să respect un anumit program etc.
13. Ma mândresc cu faptul că tot ceea ce fac este dus minuţios la bun sfârşit.
14. Mă înteleg cel mai bine cu oamenii analitici, cu o gândire logică şi mai puţin cu
cei spontani, iraţionali.
15. Sunt atent la interpretarea informaţiilor pe care le am la dispoziţie şi evit să trag
concluzii pripite.
16. Îmi place să iau o decizie cu multă atenţie, după ce am „cântărit” multe
alternative.
17. Sunt atras mai mult de ideile noi, neobişnuite decât de cele practice.
18. Nu-mi plac lucrurile dezorganizate şi prefer să integrez lucrurile într-un tipar
coerent.
19. Accept şi sunt adeptul procedurilor şi politicilor stabile atâta timp cât le consider
un mod eficient de a-ţi face datoria.
20. Îmi place să-mi raportez acţiunile la un principiu general.
21. În discuţii îmi place să trec direct la subiect.
22. Tind să am relaţii distante, formale cu oamenii cu care lucrez.
23. Mă simt în largul meu în faţa provocării de a aborda ceva nou şi diferit.
24. Îmi plac oamenii spontani, cărora le place umorul.
25. Acord multă atenţie detaliilor înainte de a trage o concluzie.
26. Îmi este greu să am idei un urma unui impuls.
27. Sunt adeptul „trecerii la subiect”.
28. Sunt atent să nu trag concluzii pripite.

1
29. Prefer să am cât mai multe surse de informaţii, cu cât mai multe informaţii, cu atât
mai bine.
30. Oamenii uşuratici, care nu iau lucrurile în serios, mă irită.
31. Ascult punctul de vedere al celorlalţi înainte de a-l exprima pe al meu.
32. Sunt deschis în ceea ce priveşte ce simt.
33. În timpul discuţiilor îmi place să urmăresc manevrele celorlalţi participanţi.
34. Prefer să reacţionez în faţa evenimentelor într-o manieră spontană şi flexibilă
decât să planific lucrurile în avans.
35. Sunt atras de tehnici cum ar fi manangementul timpului şi stabilirea obiectivelor.
36. Mă îngrijorează dacă trebuie să grăbesc realizarea unei lucrări pentru a nu depăşi
un termen-limită.
37. Tind să judec ideile persoanelor după meritele lor practice.
38. Persoanele tăcute şi gânditoare mă fac să mă simt incomod.
39. Adesea mă irită persoanele care doresc să grăbească lucrurile.
40. Este mai important să te bucuri de prezent decât să te gândeşti la trecut sau viitor.
41. Cred că deciziile bazate pe o analiză aprofundată a tuturor informaţiilor sunt mai
sănătoase decât cele bazate pe intuiţie.
42. Tind să fiu perfecţionist.
43. În timpul discuţiilor am, de obicei, multe idei spontane.
44. La întâlniri expun idei reale, practice.
45. De cele mai multe ori regulile sunt făcute pentru a fi încălcate.
46. Prefer să stau de-o parte într-o situaţie şi să cântăresc toate perspectivele.
47. Adesea văd inconsistenţa şi punctele slabe în argumentele altor persoane.
48. În medie vorbesc mai mult decât ascult.
49. Adesea pot vedea mai multe soluţii practice la rezolvarea unor probleme.
50. Cred că rapoartele scrise trebuie să fie laconice şi la obiect.
51. Cred că gândirea raţională, logica, trebuie să aibă câstig de cauză.
52. De obicei, discut lucruri concrete cu oamenii, rar mă angajez în discuţii
protocolare.
53. Îmi plac persoanele care abordează lucrurile într-o manieră realistă, mai mult
decât teoretică.
54. În timpul discuţiilor îmi pierd răbdarea în faţa chestiunilor irelevante şi în faţa
abaterilor de la subiect.
55. În cazul scrierii unui raport, fac mai multe schiţe înainte de versiunea finală.
56. Prefer să probez lucruri pentru a vedea funcţionalitatea lor în practică.
57. Prefer să găsesc răspunsuri prin intermediul logicii.
58. Orefer să fiu eu cel care vorbeste mult.
59. În discuţii, adesea descoper că sunt realist, îi fac pe oameni să nu devieze de la
subiect şi evit speculaţiile fantastice.
60. Prefer să cântaresc mai multe alternative înainte de a lua decizia finală.
61. În discuţiile cu oamenii adesea eu sunt cel mai puţin „înfocat” şi sunt obiectiv.
62. În discuţii tind mai degrabă să fiu „pasiv” decât să preiau conducerea şi, implicit,
să monopolizez conversaţia.
63. Îmi place să relaţionez acţiunile curente cu scheme mari pe termen lung.
64. Când lucrurile merg rău, trec peste asta cu uşurinţă şi o consider „experienţă”.
65. Tind să resping ideile fantastice, spontane, ca fiind nepractice.
66. E bine să te gândeşti înainte de a acţiona.
67. Ascult în medie mai mult decât vorbesc.

2
 68. Sunt dur cu persoanele cărora le este greu să abordeze logic o problemă.
69. De multe ori cred că scopul scuză mijloacele.
70. Nu-mi pasă să jignesc oamenii dacă aceasta ajută la rezolvarea problemelor.
71. Găsesc necesitatea de a avea obiective şi planuri ca fiind sufocantă.
72. Sunt genul de persoană care pune suflet în ceea ce face.
73. Fac tot ce e necesar pentru a rezolva o problemă.
74. Mă plictisesc repede de munca metodică, detaliată.
75. Prefer să explorez convingeri fundamentale, principii şi teorii care stau la baza
lucrurilor şi evenimentelor.
76. Sunt întotdeauna interesat să aflu ce gândesc oamenii.
77. Prefer ca întrunirile să se desfăşoare metodic, respectând agenda.
78. Evit temele ambigue şi subiective.
79. Îmi fac plăcere drama şi tensiunea situaţiilor de criză.
80. Adesea oamenii mă găsesc insensibil faţă de sentimentele lor.

Indicaţi pe lista de mai jos afirmaţiile marcate de dumneavoastră cu V

2 7 1 5
4 13 3 9
6 15 8 11
10 16 12 19
17 25 14 21
23 28 18 27
24 29 20 35
32 31 22 37
34 33 26 44
38 36 30 49
40 39 42 50
43 41 47 53
45 46 51 54
48 52 57 56
58 55 61 59
64 60 63 65
71 62 68 69
72 66 75 70
74 67 77 73

3
79 76 78 80
Total Total Total Total
Activ                            Reflexiv                   Teoretician                 Pragmatic

Activii (acomodatorii) – se implică complet şi fără limite în experienţe noi. Se bucură de

prezent şi se lasă cu plăcere dominaţi de experienţele actuale. Sunt oameni cu vederi
largi, nu sunt sceptici şi aceasta îi face să fie entuziasmaţi de tot ce e nou. Filosofia lor
este: „Voi încerca orice”. Sunt oameni care mai întâi acţionează, iar apoi se gândesc la
consecinţe. De asemenea, sunt foarte activi. Abordează problemele prin brainstorming. În
clipa în care „senzaţia” unei activităţi a dispărut, ei pornesc în căutarea alteia. Activii pot
face faţă provocării unor noi experienţe, dar îi plictiseşte faza de implementare şi
consolidare pe termen lung. Sunt oameni sociabili, care se implică permanent alături de
alţii, dar, prin aceasta, ei doresc să centreze toate activităţile în jurul lor.

Reflexivii (divergenţii) – preferă să „stea în rândul din spate” pentru a chibzui

experienţele şi a le observa din mai multe perspective. Ei adună date, atât personal, cât şi
de la persoanele din jur, şi îşi concentrează eforturile spre o analiză minuţioasă, înainte de
a trage o concluzie. Întreaga colecţie şi analiză a datelor despre experienţe şi evenimente
este ceea ce contează, de aceea ei au tendinţa de a amâna, pe cât posibil, concluzia finală.
Au tendinţa de a adopta un „low profile” şi sunt distanţi, toleranţi şi răbdători.

Teoreticienii (asimilatorii) – adaptează şi includ observaţiile în teorii complexe, dar

logice. Privesc problemele într-un mod logic, vertical, pas cu pas. Ei asimilează fapte
disparate în teorii concrete. Sunt persoane perfecţioniste, care nu au linişte până când
lucrurile nu sunt perfect integrate într-o schemă logică. Le place să analizeze şi să
sintetizeze. Se dau în vânt după presupuneri fundamentale, alegaţii, principii, teorii,
modele şi sisteme de gândire. Merg pe principiul „dacă are logică e bun”.  Preferă să ducă
certitudinea până la maxim şi nu le plac judecăţile subiective sau gândirile laterale şi
superficiale.

Pragmaticii (convergenţii) – încearcă idei, teorii şi tehnici pentru a vedea dacă

funcţionează în practică. Ei caută, în mod pozitiv, idei noi şi profită de prima ocazie
pentru a le experimenta. Fac parte dintre acei oameni care se întorc de la cursurile de
management „plini până la refuz” cu idei noi pe care doresc să le pună în practică. Sunt
oamenii cărora le place să meargă mai departe cu lucrurile şi să pună în practică rapid şi
cu încredere ideile care îi atrag. Dau dovadă de nerăbdare în discuţiile deschise şi care cer
reflectare. Sunt persoane practice, cu picioarele pe pământ. Filosofia lor spune
„Întotdeauna există o cale mai bună”.