BOLILE ESOFAGULUI SI ALE GUSII

Spasmul esofagului
Este contractia sustinuta, tonica a esofagului.

Etiopatogeneza.
1)      Spasm esofagian primar. Frecvent la cabaline, bovine(urmare a instabilitatii
tonusului neuro-vegetativ), canide. Factori ocazionali: med. colinergice,
anestezice, consumul nutreturilor dure, voluminoase, fierbinti, pre reci; deglutitia
unor corpi straini, frica, emotia.
2)      Spasm esofagian secundar. Apare in iritatii periesofagiene, realizae prin iritatii
mecanice si/sau inflamatorii.
3)      Spasm esofagian simptomatic. In turbare, epilepsie, tetanos, tetanii, hipovit B,
intox cu stricnica sau neghina. Instalarea spasmului are caracter temporar, cu
posibilitatea recidivei; produce jena/sistarea tranzitului esofagian, insotita deseori
de durere.

Simptomatologia.
Dureaza cateva minute-zeci, crizele putandu-se repeta; consta in intreruperea
brusca a consumului de nutret, facies speriat, deglutitie in gol, tuse grasa; accese de
sialoree masiva; la palpatia esofagului se percepe senzatia de cordon dur; esofagul
opune rezistenta la sondaj.

Diagnostic.
Se pune pe baza disfagiei esofagiene si a datelor obtinute la palpatie.

Evolutia.
Scurta, recidivanta.

Tratament.
Repaus in loc linistit, med. tranchilizanta: atropina/procaina,
combelen/clordelazina.

Paralizia esofagului
Apare de obicei concomitent cu paralizia faringelui cu aceeasi etiologie, fiind
mascata de aceasta care este mai bine reprezentata. La sondaj lipseste opozitia
normala, sonda miscandu-se cu usurinta ca intr-un tub necontractil cu diametrul mare.

Obstructia esofagului
Reprezinta blocarea tranzitului la nivelul esofagului cu nutreturi voluminoase de
regula; este un accident intalnit in majoritatea cazurilor la taurine, rar la suine, carnivore,
cabaline, vitei.
 1)      Obstructia primara
Apare la animalele flamande/lacome, mai ales cand sunt alungate sau speriate
in timpul consumului la gramezile de furaj (raritate la grajd). Se decalanseaza
prin consum la taurine: de sfecla netocata, stiuleti, cartofi, mere; carnivore:
fragmente de os/cartilagii; cabaline: taitei de sfecala. Blocarea alimentelor se face
la nevelui stricturilor fiziologige de la baza esofagului, de la intratea pieptului si de la
nivelul cordului, diafragmei si cardia. Principalele consecinte in cazul obstructiilor
totale: surpimarea tranzitului cu disfagie totala si instalarea meteorismului ruminal
secundar din cauza imposibilitatii eructatiei. In obstructiile incomplete, tranzitul
poate fi partial mentinut(lichide/gaze), animalul putand trai mai mult.La
monogastrice, obstructiile partiale(oase) determina colici si voma reflexa.

2)      Obstructia secundara.

Este o manifestare a esofagitelor, esofago-spasmului, paraliziei esofagiene,
stenozei si dilatatiei esofagiene.

Simptomatologia.
Taurine:Incetarea brusca a consumului, facies ingrijorat, tuse groasa, eliminarea
mai ales pe gura a unei cantitati mari de saliva; apare meteorism ruminal in cateva
ore, la nivelul jgheabului jugular stang se obseva deformarea produsa de esofagul
dilatat; prin sondaj esofagian se poate preciza nu numai obstructia si si locul ei,
apreciat prin masurarea cu sonda la ext, dupa ce s-a marcat pct unde s-a oprit
avansarea sonde la nivelul narilot/buzelor.
Monogastrice: vomituritie si vamari false de continut salivar/apa
Diagnostic.
Se bazeaza pe disfagia esofagina, pseudovomitare salivara, dateke palpatiei si a
sondajului si pe baza instalarii meterismului ruminal acut. Diagnosticul de certitudine
este pus prin examen radiologic la a.m, cu sau fara BaSO 4(pranz baritat)
Evolutia. Cateva ore, rar zile.
Prognostic.
Este rezervat (apar complicatii: esofagite, perforari sau rupturi, bronhopneumonii
gangrenoasa, meteorism, deshidratare)
Tratament.
Taurine: spasmolitice: Procaina i.v, novalgin, combelen, atropina; blocada
procainica paravertebrala C3-C6. sub actiunea spasmoliticelor(in cazul obstructiei
esofagului cervical) se intervine prin presiuni bimanuale si bilaterale, impingand
retrogad corpul obstruant pana la originea esofagului. La acest nivel un ajutor il
fixeaza iar medicul il extrage cu mana. Se poate face esofagotomie in cazuri grave si
ruminotomie(obstructia din apropierea cardiei). In obstructiile toracice se recurge la
respingerea cu sonda buco-nazoesofagiana prin presiuni repetate, moderate sau cu
capatul extractorului sondei de tip Flygeshen.
Cal Sedative, spasmolitice, se aplica botnita si se respinge cu sonda naso-
esofagiana( cu max precautie) eventul sub anestezie.
Carnivore si suine. Vomitive, spasmolitice, extragerea sub anestezie a corpului
strain cu pense lungi; esofago/gastrotomia
Stenoaza esofagului
 Cabaline, ovul si caine.
Etiologie.
Existenta de cicatrici la nivelul sofagului, paraziti, papilomatoza, aderente,
limfadenomegalii (act. prin compresiune), acalazie; favorizeaza obstructii alimentare
ale esofagului prin actiune mecanica.
Simptomatologie. Ierbiv:rejectia de bol; Rumegat -meteorism ruminal
recidivant; caine -falsa voma
Diagnostic. Explorarea esofagului cu sonde de diferite calibre; examen
radiologic.
Evolutia. Progresiva, agravarea starii gen. a A. se datoreaza obstuctiei
esofagiene repetate.
Tratament.
Iodurate si antiinfectioase pt. limfadenitele mediastinale; interventii cu sonde in
scopul reducerii strictu.; alimente lichide/semilichide.
Dilatatiile esofagului
Pot interesa conductul pe intindere mare(megaesofag=ectazie) sau pe zone
reduse(mucoasa herniaza in afara peretilor formand o punga diverticulara de tipul
jaboului esofagian.
Etiopatologie.
In stenoze prelungite, in ulcere, staza alimentara dilatand treptat portiunea
craniala fata de onstacol, hipotonie ca urmare a paraliziei unor ramuri de nervi
esofagieni.
Simptomatologie. idem stenoza + disfagie.
Diagnostic. Sondaj + examen radiologic.
Evolutia. Cronica cu prognostic grav, iar ca trat:
nevrostenice(stricnina)+ interventie chirurg.
>>>>>>>>>>>>>Esofagite => idem faringite<<<<<<<<<<<<
Ingluvita(gusa moale)
Curci, gaini, porumbei
Etiologie.
Iritarea mucoasei ingluviale prin diferite chimicale, nutreturi tepoase; alterarea in
gusa a laptelui de porumbei dupa indepartarea puilor. Secundar apare in faringite sau in
obstructia gusii. Simptomatica apare in: holera, difterovariola, pseudopesta, lipsa vA si
vB, aspergiloza, candidoza.
Simptomatologie.
Abatere, dilatatia gusii prin continutul moale/crepitant, falsa vomitare cu
eliminarea de continut alimentar /mucozitti pe cioc.
Diagnostic.
Prin masarea gusii(pasarea contentionata cu capul in jos) si se elimina
continutul. Complicatii: rupturea gusii cu stare generala grava, emfizem subcutanat,
deformarea gusii.
Evolutie. Acuta.
Tratament.
Optimizarea ratiei prin indepartarea durajelor alterate, administrarea de nutreturi
medicamentate, masarea gusii, aspirarea cu o sonda, administrarea de: HCl, lactic,
salicilic, FeSO4 > in solutie de 1% cate o lingurita de 2-3x/zi; iaurt.
 Obstructia gusii
(indigestie ingluviala/gusa tare)
Este supraincarcarea gusii, care devine dilatata cu continut dens/dur. Apare mai
frecvent la: pui si tineret gaina pt carne, puii de curca, pasarile supuse ingrasarii.
Etiologie.
Consumul prelungit de cantitati mari de nutreturi concentrate uscate, tarate,
pleava, ligamente, cartilaje, insecte, corpuri straine, reziduri culinare de la abator;
carenta in piroxidina; fermentatia de Sacharomices in cazul ratiilor bogate in glucide.
Simptomatologie.
Abatere, zburlirea penelor, micari de deglutitie in gol, gusa marita si ptozata,
atarnand ca un apendice prepectoral=gusa pendulanta. La palpare continutul este
cosistent, aproximativ uscat.
Tratament.
Inmuierea materialului din gusa cu lichide pompate cu seringa pe o sonda;
eliminarea continutului prin masajul gusii, medicatie acida, iaurt.
Meteorismul ruminal acut
(indigestia spumoasa)
Distensia rapida a rumenului prin continutul de fermentatie, cu efecte exercitate
prin actiune mecanica asupra respiratiei si circulatiei. Continutul ce determina MRA este
reprezentat de o spumozitate fina de fermentatie, mai rar prin acumularea de gaze cand
s.n indigestie gazoasa.
Etiologie. Exista mai multe tipuri:
1)      MR primar: Mai frecvent la Ta, predispuse, mai ales la rasele
perfectionate. Apare ca urmare a consumului de nutreturi timpanogene/nutreturi:
verde, leguminoase, fragede, luxuriant, udeme, plouate, cu roua, consumate
vara la pasune!. Rar apare ca urmare a consumului de nutret verde palit sau
incins in gramezi, orz verde recent recoltat, consum de nutreturi prea fin tocate
sau granulate. Aceste nutreturi timpanogene au un continut mare de apa,
zaharuti, saponine si proteine usor digestibile si sunt sarace in fibre, ceea ce
imprima continutului ruminal modificari de tensiune superficiala si un
dismicrobism.
2)      MR secundar: Apare ca urmare a obstructiilor esofagiene, a indigestiilor
biochimice grave(acidoza/alcaloza)
3)      MR simptomatic. Este consecutiv cosumului de plante ce contin nitrati, uleiuri
eterice, alcaloizi, saponine,tioglicozizi; alte cauze: itx industriala cu Ar,P,Pb;
toxinfectii/inf.i:antrax,turbare,tetanos, bradsot.
Patogeneza.
In mecanismul inducerii MRA, locul central il are reducerea eructatiei al carui
principiu declansator este reprezentat de actiunea mecanica exercitata de balastul de
fibroase. Insuficienta balastului declanseaza MR. Jena eructatiei se realizeaza si
datorita excesului de lichide si spumozitati generat de nutreturi timpanogene;
spumozitatea este stabilizata ca atare si nu mai e capabila sa permita eliberarea
gazelor de eructatie(datorita componentelor proprii ale platelor timpanogene.
Producerea excesiva a spumei ca efect al vascozitatii sau tensiunii superficiale
modificate se explica prin formarea in continutul ruminal de pectanti si alte spumigene;
concomiternt aprare un dismicrobism ruminal cu dezvoltarea in exces a germenilor
mucinogeni in fauna celor mucinolitici.
De asemenea juia eructatiei depinde de scaderea motilitatii prestomacelor, cum
se intampla in multe stari patologige sau datorita frigului sau a unor principii vagolitice
din plate. Are efecte asupra oraganismului in general: induce juia mecanica a miscarilor
respiratorii si a redistribuirii masei de sange in urma hipertensiunii intraabdominale.
Simptomatologie.
La debut: Neliniste, colici, nesiguranta in mers, tentative de a se culca
si ridicare rapida din decubit, incetarea consumului de nutret.
Semne evidente: Destinderea abdomenului prezentand la inspectia din spatele
A. profilul de mar, cu zonele ventrale mai destinse; defromare mare in zona desertului
falncului stg.; dispnee, ortopnee, respiratie bucala, tahicardie , cianoza mucoaselor,
semnele starii de soc
La examenul rumenului: consistenta elastica si sunetul clar in desertul flancului
stg.(pt.indigestia gazoasa), sau in intregul flanc stg.(pt cea spumoasa). Lipsesc
zgomotele de contractie ruminala, se percep zgomote de care care sunt tacte de tip?
secretor; la ascultatie –creptitant(jui).
Punctia rumenului este uramata de eliminarea unei spumozitati albicioase fara a
se constata o debalonare rapide(indigestie spumoasa) sau eruptie de gaze pe trocar, cu
debalonare instantanee(i.gazoasa)
Diagnostic.
Nu prezinta dificultati si se face diferential fata de: 1.supraincarcarea ruminala;
2.indigestia vagala; 3.dislocatia stanga a cheagului; 4.hidropiziz invelitorilor fetale. In
cazul acestori afectiuni, distensia flancului stg.e mai putin evidenta.
Evolutie. zeci de minute->2-3h(spumoasa); 12-24h pt cea gazoasa.
Profilaxie.
Instructaj al fermierilor si ingrijitorilor. Pt a preveni meteorismul pe pasunile
tipanogene, A. trebuie sa consume o cantitae redusa de fibroase sau grosiere(1-2kg).
Se vor evita pasunile cu m.m de 50% plante din fam leguminoase; se evita plantele
crescute luxuriant, cu apa, roua; pasunatul dupa ploaie este interzis; pasunatul trebuie
facut pe parcele bine delimitate. Administrarea de antbio. oral incluse in sarea de luis cu
rezultate neelucidate. Pulverizarea de grasimi min, veg, anim pe pasuni timpanogene
sau adm. de grasimi diverse.
Tratament.
1)      Favorizarea eliminarii continutului ruminal prin ercutatie:
-          degajarea cardiei – plasarea animalului pe plan inclinat; deplasarea pe
o panta, plasarea cu picioarele posterioare intr-o groapa, ridicarea de
picioarele anterioare si strangerea abdomenului intre genunchi.
-          trecerea fortata prin strunga; - alergarea cu cainii in susul pantelor;
-          masajul profund al abdomenului; - strangerea abdomenului cu o
franghie;
-          udarea cu apa rece/introducerea in rauri/lacuri reci; - fixarea unui calus
de lemn in gura.
2)      Medicatia antifermentescibila si/sau spumolitica: apa de var 2l, otet 80-
100g, HCl 1% 5-10l, tiosulfat de Na 80-100g, benzoat de Na 50-70g; lapte5-
10l, untura topita, uleiuri vegetale comestibile, de ricin, ulei ars de masina,
 bors, zeama de varza 2-3l, NH3 20-30ml/lapa, formol, petrol, detergenti de
casa.
*toate se administreaza cu un furtun cu diametrul de 2-4cm, iar dupa adm. sonda se
lasa pt a favoriza eliminarea gazului.
- antbio: penicil, streptaomi, teramic, oxitetracicli cu sonda/sticla, odata cu
o parte din s. de mai sus sau inj. intraruminal
In cazul MR grav: ruminocenteza cu trocar, lasand pe loc canula pana la reluarea
miscarilor ruminale. In lipsa trocarului se inteapa cu cutitul/bisturiul si se pune un furtun
oarecare. Se administreaza tonice cardiace.
Dupa indepartarea meteorismului se face tratament dietetic timp de 2-3
zile(fibroase uscate).
Meteorismul ruminal recurent
(cronic)
Este un sindrom caracterizat prin distensia moderata si recidivanta a rumenului
prin continut de fermentatie.
Spre deosebire de MRA care afecteaza m.m. A. din efectiv se este de regula o
indigestie de tip spumos, MRR apare in cazuri izolate si este produs exclusiv prin
indigestie gazoasa.
Etiopatogeneza.
1)      MRR primar. Apare la rumegatoarele adulte f.rar, in corelatie cu cons. de
nutreturi usor fermentescibile si asociat cu parezia discreta a prestomacelor.
La vitei apre mai frecvent ca o consecinta a fermentatiei de tip alcalin cu
germeni gram- pe care le sufera laptele cand acesta ajunge in rumen.
Prezenta laptelui in rumen se explica prin refluxul abomasoruminal care se
produce in cazul indigestiilor cu lapte. In alte cazuri laptele se revarsa direct
in rumen in momentul consumului datorita lipsei de inchidere a jgheabului
esofagian. Substratul alimentar neadecavat din rumen la vitei suporta
fermentatii anormale ca urmare a unui dismicrobism=>meteorism.
2)      MRR secundar. Este urmare dificultatilor de tranzit de la niv.esofagului si
intestinului; uramare a bolilor cronice ale peritoneului si/sau a altor organe
abdominale; urmare a hipotoniei musculare generalizate; stabulatie fortata;
miodistrofiei nutritionale.
3)      MRR simptomatic. Apare in bolile trenante de la nivelul compartimentelor
pregastrice (functionale/oraganice)
Simptomatologie.
Apare in accese cu o durata de cateva ore si consta in destinderea moderata si
recidivanta a abd. dupa consumul tainului, mai evidenta in desertul flancului stang.
Reducerea si rarirea zgomotelor de contractie ruminala. Accesele se repeta la m.m zile,
cu ocazia interventiei unor factori ocazionali: schimbare de ratie, prezenta unor furaje
fermentescibile, nutret in cant. mari, stres climatic sau de grup.
Diagnostic.
Pe baza balonamentului moderat+recidivandt; evolutia este progresiva in timp
aparand slabire, pareza prestomacelor, anemie. Accesele cedeaza sponta.
Tratament.
Alimentatie dietetica de calitate, cu tainuri mici si dese. Adm. de eupeptice(sarea
de Varlsbad), Rumisan, drojdie de bere; purgative in doze mici; antifermentative –
HCl1%, CaCo3, bicarn Na, carbune medicinal; corectare de pH-solutii
bicarbonatate/acetice dupa caz: 6-7
In MRR al viteilor: sifonaj de continut ruminal pe sonda si se administreaa pe
aceesi cale antiinfectioase contra germenilor G- apoi dieta restrictiva(tainuri reduse si
dese intr-o infuzie apa calduta), respectarea orarului de aliment, igiena, liniste; adaos
de cheag in galeata pt a grabi coagularea laptelui dupa consum(2-3picaturi)
Parezia prestomacelor
In forme grave, paralizie/atonie a prestomacelor. Parea este un sindrom
caracterizat prin reducerea/suspendarea motilitatii compartimentelor prestomacelor.
Etiopatologie.
Cauze f.m. si diverse: 1)Bolile prestomacelor 2)Bolile peritoneului si a altor org.
3)Alimente necorespunzatoare 5)Factori stresanti(frica, durerea, surmenaj, transport
prelungit, intox)
Patogeneza.
Cand hipotonia peretilor prestomacali atinge o anumita durata si grad, det
stagnare si lipsa de omogenizare a continutului prestomacal. Drept consecinta se
produce modific ale micropopulatii de simbionti ruminali cu vicierea fermentatiei,
favorizand producere in exces de acizi organici(lactic, acetic, buturic) in paralel cu
perturbarea sintezei proteice ce se repercuteaza asupra nutritiei org in general.
Este perturbata rumegarea pana la sistare, ceea ce implica o absorbtie redusa
de principii nutritivi, contribuind nu numai la denutritie ci si la declansarea autointoxicatie
cetozice datorita comutarii metab energetic pe neoglicogeneza.
Simptomatologie. Doua forme:
·         Forma acuta: abatere, reducerea/suprimarea apetitului si a rumegarii,
tremuraturi musculare discrete pe toata suprafata corpului, polipnee, reducerea
frecventei si a amplitudinii misc.ruminale pana la suprimarea completa.
·         Forma cronica: reducerea apetitului, rumegarii, adaparii, meteorism moderat,
slabire, scaderea productiilor, pica, accelerarea pulsului si a miscarilor
respiratorii, zgomotetele de contractie ruminala sunt rarite si slabe; la palpatia
profunda a rumenului continutul are consistenta pastoasa/dura si A.simte durere.
Diagnostic. Prin palpatia /asculatia se inreg. rarirea, chiar suprimarea
misc de contractie rumin.
Evoulutie.
Benigna, cedeaza dupa cateva ore in forma acuta si dupa 10-15 zile in forma
cronica. In f cronica poate dura mai multe saptamani avand adesea caracter intermitent;
poate fi urmata de vindecare cu normalizarea apetitului si remegarii
Mai frecvent, forma cronica evouleaza cu agravarea treptata a starii generale si a
disfunctiior digstive. Prognostic rezervat/grav in functie de durata si gradul parezei.
Tratament.
Suprimarea completa a alimentatei pt 2-3zile cu sau fara aplicarea botnitei, apoi
se reintrotuc treptat in consum nutreturi usor digestibilitate.
Stimularea maturitatii prestomacelor: plimbari, masaje pe rumen de 2-3ori/zi cu
durata de 10-15min, alcool local prin masaj, sare de Karlsbad, stricnina, MgSO 4, MgO
8-20g)
Stimularea micropopulatiei ruminale: acid acetic 10-40ml cu 1/2kg zahar in 2l
apa.
 Reinsamantarea continutului ruminal; parasimtaticomimetice:
vasoperif(administrare cu prudentza)
Indigestia vagala
(sindrom Hoflund)
Este o indigestie motorie deprinzand de paralizia trunchiului vagal ventral al
abdomenului, distribuit prestomacelor si cheagului inclusiv jgheabului esofagian tradusa
prin perturbarea tranzitului la nivelul ostiumului reticulo-omasal sau al pilorului, eventual
si dischinezia jgheabului esofagian.
Etiopatogeneza.
Se declanseaza obisnuit la vaci in ultima treime a gestatiei si este expresia
interceptiei vagului abdominal care se distribuie prestomacelor si stomacului ,
echivaland cu o" sectionare functionala". Interceptia poate interesa:
# doar unele ramuri vagale;
# trunchiul vagal ventral;
# ambele trunchiului abdominal;
Se realizeaza in principal datorita compresiunii filetelor vagale prin: sinechii sau
abcese(reticulo-peritonita traumatica); leziuni de pleurita cronica; linfadenomegalii
abdominale/mediastinale; hernie trans-diafragmatica; deplasarea cheagului; tumori la
nivelul marelui/micului epiplon; dilatalii esofagiene.
Interceptia vagala urmata de paralizia centrifuga a ramurilor interesate determina
stenoza functionala a orificiilor dintre retea si foios si a oikorului datorita faptului ca
tonusul de ordin ortosimpatic nu mai este echilibrat de cel vagal.
La nivelul stenozei se produce ingreunarea sau chiar suspendarea tranzitului
digestiv, printr-o adevarata achlazie cu acumularea craniala de continut furajer, saliva si
produse de fermentatie; acumularea respectiva determina inrautatirea starii generale
prin fenomenul de rumino-toxiemie.