Dyscalculia screener (Butterworth, 2003) este unul din cele mai cunoscute.

Con inutul
acestui instrument are n vedere asump ia c avem abilit i numerice nn scute i c afectarea
acestor abilit i este un indicator al discalculiei de dezvoltare. Testul ia n considerare timpul de
r spuns. Este alc tuit din 4 probe cronometrate i administrate pe calculator. Testul cuprinde o
sarcin de num rare de puncte, o sarcin de Stroop numeric i un subtest de aritmetic , de
verificare a corectitudinii calculului (compus doar din exerci ii de adunare i sc dere). Dac o
persoan ob ine performan sc zut la cele 2 subteste considerate de capacitate (num rare de
puncte i comparare numeric ), atunci este clasificat n categoria discalculicilor. Dac persoana
ob ine un rezultat sc zut la subtestul de performan (subtestul de aritmetic ), dar nu i la cele de
capacitate, atunci cauza ine mai degrab de o slab nv are sau predare.

Spre deosebire de instrumentele informale aflate la îndemâna cadrului didactic, o dată cu

slabele rezultate semnalizate în domeniul matematicii în SUA au fost dezvoltate instrumente
bazate pe curriculum, cu rolul în alinierea metodelor de evaluare și articularea lor cu
metodele de intervenție în conformitate cu standardele naționale educaționale ce vizau
domeniul matematicii. Acest tip de metode de evaluare, cu referire la curriculum se înscriu în
cadrul mai larg al evaluării pe baza curriculum-ului (Curriculum based evaluation- CBE),
care este un proces de rezolvare de probleme în cinci pași: 1. Identificarea problemei și a
datelor acesteia; 2. Formularea ipotezelor cauzale; 3. Validarea problemei; 4. Luare de decizii
(sumative) privind intervenția; 5. Luare de decizii (formative) privind eficiența intervenției
(monitorizare frecventă). În acest cadru mai larg, instrumentele de evaluare pornind de la
curriculum de matematică sunt absolut necesare. Aceste instrumente dezvoltate pe baza
obiectivelor curriculare (CBM) comportă, după Deno (2003) (apud Kelley et al., 2008) mai
multe caracteristici, ceea ce le face superioare instrumentelor create de către profesorul de la
clasă. Astfel, instrumentele CBM permit, în primul rând, atât culegerea de date referitoare la
performanța curentă a elevului, cât și referitoare la progresul acestuia. O caracteristică
importantă a acestei categorii de instrumente este că sunt articulate cu curriculum de
matematică, itemii lor fiind luați din acesta și formulați de aceeași manieră. Apoi, aceste
instrumente sunt fidele și valide, acesta întrucât, spun specialiștii în teoria evaluării, că
utilizează proceduri obișnuite de selecție a sarcinilor, administrare și cotare. O altă
caracteristică importantă este că oferă informații asupra cărora nu trebuie să se facă inferențe
elaborate. De asemenea, aceste instrumente permit măsurători repetate, ceea ce le face utile în
stabilirea progresului elevului. Există mai multe tipuri de CBM, ele reprezentând o categorie
largă de metode de evaluare special proiectate pentru a oferi informații, atât cadrelor
didactice, cât și psihologilor școlari cu referire la nivelurile curente de performanță ale
elevului, în diferite domenii școlare. Instrumentele de evaluare bazate pe curriculum pot fi
împărțite în trei categorii, pe baza gradului de generalitate al abilităților/ abilității măsurate.
Din categoria instrumentelor mai generale fac parte sarcini ce presupun punerea în lucru a
mai multor abilități componențiale. Din cauza gradului de generalitate și a eterogenității
domeniului matematic, astfel de sarcini au fost greu de conceput. Prin urmare, a fost creată o
a doua categorie de instrumente, care vizează domenii specifice din cadrul Matematicii. Ele
vizează o plajă largă de abilități necesare pentru a putea răspunde cu succes cerințelor acestor
subdomenii matematice (numerație, calcul etc.). O a treia categorie de instrumente, specifice,
de această dată, cuprind măsuri directe ale obiectivelor curriculum-ului și vizează abilități
specifice în contexte matematice specifice. Toți pașii menționați în procesul de evaluare
reclamă utilizarea acestor instrumente, cu grade diferite de generalitate. Pe lângă acestea,
modelul încurajează, pentru identificarea problemei și a datelor acesteia, utilizarea de
instrumente care să aducă informații suplimentare, din mai multe surse și referitoare la cât
mai mulți factori implicați în acest proces. Astfel, este propusă utilizarea matricei
RIOT/ICEL (review, interviu, observație, test)/instrucție, curriculum, factori de mediu,
factori ce țin de elev. Această matrice are rolul unui cadru conceptual de abordare a
evaluărilor reclamate de cazurile în care se înregistrează probleme de învățare.

Aceste instrumente de evaluare, bazate pe curriculum se creează după anumite criterii (vezi
Hosp et al., 2007 pentru mai multe detalii). Metodele de evaluare CBM sunt utilizate în
contextul paradigmei răspunsului la intervenție, fiind necesare pentru a asigura un cadru
comun și o standardizare sau control al nivelurilor de intervenție.