Audienţa la Marele Han (Guillaume de Roubrouck1)

După aceasta Hanul a adus şoimi şi alte păsări, le-a luat în mână şi le-a privit, şi după
un timp îndelungat, ne-a invitat să vorbim. Atunci a trebuit să îngenunchem. El avea
interpretul său, un oarecare nestorian, despre care nu ştiam că este creştin, şi noi aveam
interpretul nostru, aşa cum era, deja beat. Apoi eu am spus: “In primul rând vă aducem
mulţumiri şi îl lăudăm pe Domnul că ne-a adus de aşa de departe ca să-l vedem pe Mongka
Khan, căruia Dumnezeu i-a dat o aşa putere pe pământ. Şi ne rugăm lui Hristos, prin voinţa
căruia toţi trăim şi murim, să-i de o viaţă fericită şi lungă.” Pentru că aceasta e dorinţa lor, ca
fiecare să se roage pentru viaţa lor. Apoi i-am spus: “Domnul meu, am auzit de Sartakh care
este creştin şi toţi creştinii care au aflat s-au bucurat mult, mai ales stăpânul meu regele
Franţei. Aşa că am venit la el şi stăpânul meu, regele i-a trimis prin noi scrisori în care cuvinte
de pace şi printre altele i-a arătat ce fel de oameni suntem şi l-a rugat să ne îngăduie să
rămânem în ţara sa pentru că sarcina noastră este să-i învăţăm pe oameni să trăiască potrivit
legii lui Dumnezeu. Cu toate astea, el ne-a trimis la tatăl său, Batu şi Batu ne-a trimis aici. Voi
sunteţi cel căruia Dumnezeu i-a dat mare putere pe acest pământ. Ne rugăm puterii voastre să
ne permită să rămânem în ţara voastră pentru a-l sluji pe Dumnezeu pentru Înălţimea voastră,
soţiile şi copii voştri. Nu avem nici aur, nici argint, nici pietre preţioase să vi le oferim ci
numai pe noi ne oferim Vouă pentru a-l sluji pe Dumnezeu şi a ne ruga pentru Înălţimea
voastră lui Dumnezeu […]”
Apoi el a răspuns: ” Aşa cum soarele îşi trimite razele peste tot, aşa şi stăpânirea mea
şi a lui Batu ajunge peste tot, aşa că nu vrem aurul şi argintul vostru.” Atât am înţeles prin
interpretul meu, mai departe nu am putut înţelege în întregime nici o propoziţie, şi aşa mi-am
dat seama că era beat, şi Mongka însuşi mi-a părut a fi cherchelit. Din spusele sale, după câte
mi-am dat seama, a arătat că este nemulţumit că m-am dus mai întâi la Sartakh şi că nu am
venit la el […]
Apoi ne-a făcut să ne ridicăm şi să ne aşezăm din nou, şi după o vreme ne-a salutat şi
apoi am ieşit împreună cu secretarii săi şi interpretul lui care fusese aduse de una din fetele
sale. Şi au început să ne întrebe în amănunt despre regatul Franţei, dacă sunt multe oi, vite şi
cai acolo şi dacă n-ar face bine să se ducă acolo şi să le ia pe toate odată. Şi eu mi-am folosit
toată tăria pentru am stăpâni indignarea şi mania şi le-am răspuns: “Sunt multe lucruri bune
acolo pe care le-aţi putea vedea dacă s-ar întâmpla să vă duceţi acolo.”
Bertold Spuler, History of the Mongols, 26-27.

Universalismul mongol (Riccoldo da Montecroce)2

Tătarii pretind că ei sunt adevăraţii stăpâni ai pământului. Dumnezeu ar fi creat pământul
numai de dragul lor, pentru ca ei să-l guverneze şi să se bucure de el. Potrivit mongolilor chiar
şi păsările din cer spun că ei sunt stăpânii lumii şi că întregul pământ le plăteşte tribut. Ei
susţin chiar că şi păsările din cer şi animalele sălbatice din deşert mănâncă şi beau doar prin
graţia împăratului lor.
Odată, când un franc a venit la unul dintre marii împăraţi şi a fost întrebat: “Ce cadouri ai
adus pentru mine?” El a răspuns: “Nu am adus nici un cadou deoarece nu-ţi cunoaştem
puterea.” Prinţul a întrebat: “Nu ţi-au spus păsările din cer despre ea atunci când ai intrat în

1
Guillaume de Roubrouck (Rubruquis) – de origine flamandă, franciscanul Rubruquis a fost trimis în 1253 la
marele han al mongolilor de Ludovic al IX-lea, regele Franţei, aflat în cruciadă, în speranţa încheierii unei
alianţe antimusulmane. Rubuquis face parte dintr-o lungă serie de călători franciscani ale căror misiuni la marele
han erau diplomatico-misionare. Hanul îi trimite prin Rubruquis o invitaţie regelui Franţei de a se supune
Mongolilor. Relatarea lui Rubruquis este de fapt o lungă scrisoare adresată regelui Ludovic în care-i prezintă
rezultatul misiunii sale. Pentru o traducere în engleză a relatării lui Rubruck şi o hartă a traseului acestuia vezi
http://depts.washington.edu/uwch/silkroad/texts/rubruck.html
2
Misionar dominican în Orient a cărui activitate a fost întreruptă de convertirea Persiei mongole la Islam (1295),
fapt ce a determinat întoarcerea sa în Occident.
ţara mea?” La acestea el a răspuns: “Se poate să-mi fi spus ele ceva, dar eu nu le-am înţeles
limba.” La acestea, prinţul a fost mulţumit şi l-a cruţat.
Bertold Spuler, History of the Mongols, 26-27.