Testarea dicţiei şi discursul radiofonic

Astăzi o să testăm dicţia şi o să aflaţi noutăţi despre ştirea radiofonică. O să lucrăm

dicţia, ritmul, volumul în funcţie de particularităţile vocii tale. Succes şi mult curaj!
Vă rog să citiţi următorul text şi să vă înregistraţi cu telefonul, iar apoi să îmi trimiteţi
spre audiţie înregistrările:
Text: Echipa Laboratorului de Metagenomică și Biologie Moleculară din cadrul
Universității Ștefan cel Mare Suceava a implementat o linie semi-automată de testare
pentru coronavirus, sub coordonarea șefului de lucrări biolog ANDREI LOBIUC și a
profesorului universitar MIHAI DIMIAN, cu consultarea colegilor de la Institutul Matei
Balș București și a specialiștilor din industria de profil. 
Linia de testare este formată dintr-un aparat Real Time PCR, un extractor automat de acizi
nucleici, hotă microbiologică cu certificare de siguranță vortex, centrifugă cu răcire,
laptop, pipete automate monocanal și multicanal.
Echipamentele folosite sunt de ultimă generație, cu o capacitate de 24 de probe, permițând
reducerea timpului de lucru si creșterea siguranței microbiologice.
Estimările arată că este posibilă efectuarea a peste 200 teste de mare precizie zilnic,
pornind de la probe biologice recoltate de la pacienți.
Echipamentele au fost achiziționate pe parcursul anului trecut, prin intermediul unui
proiect cu finanțare europeană. Linia de testare a fost instalată în cadrul Spitalului
Județean Suceava, după instruirea personalului implicat și amenajarea spațiului alocat
pentru laboratorul de diagnosticare moleculară.

 
__________________________________________________________________________

Tu poţi să pronunţi corect?

Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştienciozitatea energeticientilor care
manifestă o imperturbabilitate indescriptibilă în locul nabucodonosorienei
ireproşabiltăţi.
Știrea de radio este un gen jurnalistic care prezintă realitatea actuală, pe care o pune într-o
formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în
masă. Pentru a atrage interesul publicului țintă, știrea de radio trebuie să fie concisă, să aibă o
informație concretă, să fie de actualitate, compatibilă cu proximitatea spațială și temporală, să
conțină fapte interesante și să implice personalități.
-Ştirile sunt factuale, adică fiecare știre conține fapte.

-Știrile conțin noutăți.

-Știrile sunt interesante pentru un număr semnificant de persoane.

-Știrile trebuie să conțină evenimente cu amploare mare.

-Știrile sunt pline de excepții, de recorduri.

-Știrile conțin conflicte - între indivizi, grupuri sau națiuni.

Fiecare informație trebuie verificată înainte de a fi utilizata în vederea redactării unei știri.

Informația trebuie să fie atribuită unei surse. Reporterul va încerca atât prin observație directă,
cât și prin consultarea unor surse, să prezinte informații corecte și exacte.

Informația trebuie să fie echilibrată. (în prezentarea unei situații conflictuale se vor prezenta
versiunile tuturor celor inculpați).

Știrea nu va conține nici un fel de comentariu personal. Redactorul va asigura o prezentare

obiectivă.

!!! Reguli standard:

Știrea de radio trebuie să înceapă cu cel mai important aspect.

Știrea trebuie sa poată fi citită cu ușurință.

Știrile de radio trebuie să fie ascultate și înțelese.

Știrile urmează conveții standard in structurarea frazei.

Știrile trebuie să raspundă la cele 5 întrebări esențiale : Cine? Ce? Unde? Când? Cum?

Să conțină detalii despre unde și ce se întâmplă.

Să conțină informații de context.

Durata ştirilor: Durata optimă a unei știri de radio este de 40 de secunde (abilitatea de
concentrare a publicului ascultător scade după interval).

Comunicarea mediatică are rolul de a anula barierele sociale impuse de comunitate,

prin încercarea de a integra și de a omogeniza masa de consumatori, prin folosirea unor
modalități discursive din care să se observe transparența și mesajul dorit de orice interlocutor.
Producțiile mediatice au devenit un cumul de caracteristici și structuri bine determinate care
au în vedere avansarea unor conținuturi cu rolul de a răspunde unor aspirații mai mult sau mai
puțin imaginate de consumatori.

Radioul este un mijloc de comunicare în masă, care poate concura prin puterea
cuvântului cu produsul mediatic vizual, acesta concurează cu televiziunea încă de la
începuturi, deoarece îmbinarea imaginii cu sunetul captează atenția mai repede. Așadar,
observăm că pentru majoritatea producțiile radiofonice este nevoie de o documentare
minuțioasă și mult mai atentă pentru a trezi interesul, pentru a-l capta ascultător în discuție.

Avantajul radioului constă tocmai în mobilitatea sa. Radioul oferă posibilitatea

publicului să fie mereu în mișcare și nu imobilizat în fața sa, precum presupune urmărirea
televizorului în forma sa clasică. Pentru că este caracterizat de rapiditate și operativitate,
radioul este considerat un mijloc persuasiv, fiind mereu un “captator” al audienței cu
informații de ultimă oră.

Caracteristica principală a presei radiofonice este oralitatea; informaţiile sunt

transmise prin cuvântul rostit, asta determină și alte caracteristici ale presei vorbite, ceea ce
diferenţiază acest gen publicistic de celelalte, şi anume de presa scrisă şi de cea audiovizuală.
A doua caracteristică importantă a presei radiofonice este accesibilitatea. Pentru a asculta
radioul nu este necesar ca publicul să depună un efort foarte mare şi nici să renunţe la
alte preocupări, iar limbajul jurnalistului trebuie să fie pe înțelesul publicului. A treia
caracteristică este rapiditatea cu care receptorul intră în posesia mesajului.

Presa radiofonică reușește să transmită informaţia mai rapid decât presa scrisă sau
televiziunea, acestea din urmă având nevoie de un anumit timp pentru a prelucra şi transmite
ştirea. Din aceste caracteristici ale presei radiofonice dau și anumite necesităţi care trebuie
îndeplinite de jurnalistul de radio. Prima calitate este cerută de specificul oralităţii acestui
canal de comunicare în masă, şi anume vocea. Aceasta trebuie să aibă un timbru plăcut şi
tonalităţi care să „atragă” ascultătorul.

Având în vedere că  reţinerea informaţiilor primite prin intermediul auzului este

dificilă decât a celor captate prin văz, jurnalistul trebuie să selecteze, într-un timp scurt, notele
esenţiale ale evenimentului şi să ocolească informaţia nesemnificativă.

În radio se înregistrează un flux informațional permanent, aproape tot timpul se aude

ceva, iar pauzele care se aud sunt scurte. Materialele vorbite sunt alternate cu muzica, iar
fiecare trebuie să conțină ceva relevant, pentru a capta atenția. În acest fel se menține
ascultătorul conectat pe recepție.

Știrea radiofonică se caracterizează prin precizie, cantitate și de mediul de transmitere.

Creearea unei știri prespune, existența informației, ea poate fi adusă de reporter prin
transmitere directă, sau prin alte mijloace. În știrea radionică, trebuie să se citeze persoanele
care fac declarații, se introduce “insert-ul” cu o scurtă declarație. Caracteristicile știrii
radiofonice, arată Traciuc, ajută la fixarea criteriilor de selectare a informației, oportunității
difuzării și a locului pe care îl are știrea în buletinul informativ: noutatea (o știre trebuie să
relateze cele mai actuale evenimente), operativitatea (este relaționată de reducerea timpului
de verificare), acuratețea ( se prezintă evenimentele în spiritul faptelor), amploare (este dată
de numărul de persoane implicate sau vizate într-o știre), raritatea (este dată de ineditul
evenimentului respectiv). În cuprinsul știrii nu vor fi repetate, informațiile din introducere și
se recomandă utilizarea verbelor la timpul prezent.

Printre regulile de redactare se impun, următoarele: frazele trebuie să fie scurte, iar
propozițiile să fie mai concise decât în presa scrisă, se recomandă folosirea termenilor
cunoscuți, denumirile instituțiilor să fie redate integral, iar știrea radiofonică nu începe
niciodată cu un citat, datele trebuie să fie foarte precise.

Știrea poate conține mai multe mai mai puține detalii, în funcție de aceste elemente,
sunt cunoscute două tipuri de știri:

- Știre flash, care conține numai elemente definitorii evenimentului;

- Știrea amplă, în care sunt date pe lângă elementele esențiale și cele de fundal.
Știrea radionfonică trebuie să dețină numai elemente de bază care definesc
evenimentul, prin răspunsurile la întrebările din lead, dar și prin răspunsuri la alte întrebări. La
postul public, știrea flash are de obicei până în 10 rânduri. Trebuie urmate câteva recomandări
pentru ca misiunea jurnalistului radio să fie mai facilă, acestea sunt:

- semnele de punctuație trebuie să fie vizibile, de obicei se face o mică pauză acolo unde ele
apar;

- numele proprii și expresiile din alte limbi vor fi scrise așa cum se citesc în limba română;

- cuvintele nu vor fi împărțite în silabe, dacă s-a ajuns la capătul rândului, pentru că există
posibilitatea să se sară un rând.

În momentul în care citește, prezentatorul de știri este supus unui aport emotiv mare,
mai ales atunci când se prezintă știri în direct, iar aceste reguli ajută la cursivitatea lecturii.
Folosirea inserturilor de voci, cu anumite declarații, pot avea un rol decisiv, apariția unui alt
personaj, și schimbarea tonului au rolul de a capta atenția ascultătorului.

Iar jurnalistul are responsabilitatea să selecteze din interviu cele mai semnificative
pasaje, pentru a da atractivitate materialului său. Cu cât subiectul este mai captant cu atât
calitatea materialului este mai mare. Posibilitatea redactării unei știri cu ajutorul programelor
de editare, oferite de computer oferă textului mai multă lizibilitate, iar opinia jurnalistului
trebuie să apară cât mai puțin, în acest fel nu se deformează conținutul știrii. Radioul se
raporteză diferit la publicul său, acestă diferențiere se face prin tipul programelor difuzate, dar
și prin subiectele abordate. Materialele radiofonice mai mari de 8-9 minute, pot obosi
ascultătorul și atenția lui este rapid distrasă de alți factori din mediul în care se află.

Este extrem de important sistemul oral, continuitatea și apropierea difuzării

radiofonice sunt principii de acțiune care i-au permis să-și afirme un rol distinct în sistemul
informativ. Relatarea radio trebuie să se realizeze cu exactitate, echilibru și multă claritate.
Este foarte utilizat comentariul, un gen de opinie, prin care jurnalistul își exprimă punctul de
vedere asupra unor situații. Omul de radio, este pus mai mereu în situația de a privi lucurile
din mai multe perspective și de a avea numeroase atitudini ce țin de interlocutorii săi.

Credibilitatea jurnalistului radio, reiese din modalitatea în care acesta redactează și

prezintă știrile, în acest fel se impune sau nu, prin profesionalism.
 Exemplu de ştire radio:

Astăzi, în cadrul unor declarații de presă susținute pe internet, primarul municipiului

Suceava ION LUNGU a precizat că suspendarea activității bazarului până la sfârșitul lunii
vizează limitarea pericolului reprezentat de coronavirus.
El a  mai spus că fiecare vânzător din piețele agroalimentare are obligația de a purta mască
și mănuși de protecție.
De asemenea, produsele expuse la vânzare pe tarabe trebuie protejate cu folii transparente.

- Insert Ion Lungu - 49 secunde