Caracterul

Cum poate profesorul sa modeleze caracterul?

Impactul şcolii în formarea tinerei generaţii, fiind atât de important, este necesară şi o

analiză a implicării acesteia şi a valorilor transmise de ea.

Deşi formarea tinerei generaţii nu se reduce doar la transmiterea unor informaţii şi la

dezvoltarea cognitivă a copiilor, şcoala pune un foarte mare accent pe educaţia intelectuală şi

transmiterea de cunoştinţe.

Educaţia nu înseamnă doar dezvoltare cognitivă, adesea obiectivul major şi unic al şcolii.

Tânărul are nevoie de o formare completă a personalităţii sale şi chiar dacă nu dispune de

influenţe consistente, coerente pentru creştere morală şi afectivă, va căuta aceste elemente

prin modelele adulte din mediu.

Orice profesor, indiferent de disciplina predată ar trebui să fie, înainte de toate, matur

afectiv, deci coerent cu sine, o persoană dezirabilă social şi capabilă de interacţiune educativă cu

copiii şi cu tinerii.

Profesorii au nevoie uneori de o privire din exterior pentru a conştientiza importanţa şi

influenţa foarte mare pe care o au asupra tinerilor. Aceasta poate fi şi o motivaţie puternică

pentru a se perfecţiona, pentru a evolua ei înşişi, pentru a se simţi importanţi prin ceea ce sunt

şi nu doar prin activitatea de predare.

Rolul profesorului ramane mereu in prim plan in opera de formare a personalitatii elevilor. Cu
toate ca a sporit si influenta altor factori in procesul educatiei, profesorul isi pastreaza
numeroase prerogative in acest domeniu, el fiind principalul modelator al personalitatii elevilor,
incepand de la imprimarea unei conduite externe, pana la formularea aspiratiilor si idealurilor lor
de viata.
Efectele activitatii si personalitatii profesorului au facut obiectul unor cercetari de pedagogie,
psihologie pedagogica si de sociologia educatiei, urmarindu-se ridicarea eficientei activitatii
pedagogice in general si a profesorului in special. Sporirea functiei profesorului de confident,
consilier, transmitator al valorilor culturale, a largit campul de activitate si a accentuat
interdependentele.

Multe cercetari pedagogice analizeaza procesul de invatamant, rolul scolii si al profesorului in

conditiile societatii, influentandu-le orientarea.

Principalele directii de cercetare stiintifica privind rolul profesorului, care a imbogatit domeniul
didacticii sunt:

· Personalitatea sa;

· Rolul si functiile sale;

· Comunicarea si relatiile cu elevii;

· Pregatirea si perfectionarea;

· Eficienta activitatii sale;

Concluziile desprinse din aceste cercetari au imbogatit tabloul caracteristicilor educatorilor, au

sporit caracterul stiintific al unor recomandari pedagogice, au fundamentat unele observatii si
date acumulate in timp si au conferit un caracter stiintific deciziilor privind organizarea si
conducerea procesului de invatamant.

Educand caracterul avem in vedere formarea trasaturilor pozitive de caracter si a unei conduite
morale exemplare in randul elevilor, facandu-I pe acestia sa-si depaseasca sau stapaneasca
trasaturile negative.Un dicton chinezesc spunea: "SEMENI FAPTE, CULEGI DEPRINDERI,SEMENI
DEPRINDERI CULEGI CARACTER, SEMENI CARACTER, CULEGI UN DESTIN." Pot fi utilizate strategii
didactice variate urmarind dezvoltarea trasaturilor positive de caracter.
Acestea se pot forma:

1). Accentuand trasatura de caracter prin: definirea acesteia pe intelesul elevilor, punerea in
evidenta a obiectivelor comportamentale cu ajutorul povestilor, a achizitiilor de tot felul a
intamplarilor reale a jocurilor etc.

2). Pretinzand caracter prin: oferirea de exemple practice, mentinerea unor standarde si
modelarea caracterului la toate nivelurile;

3). Recunoscand un bun caracter prin: identificarea unor modalitati de a-I aprecia si evidential pe
copii, laudarea caracterului in mod public, mai presus de alte realizari personale.

Caracterul face parte integranta din viata noastra ,este motivatia interioara de a face ceea ce este
correct si poate fi testat atunci cand acesta se confrunta cu o situatie dificila neprevazuta. O
etapa careia i se acorda o atentie deosebita in formarea unui caracter adecvat este folosirea
laudelor la adresa elevilor.Prin lauda se intelege evidentierea atitudinilor exprimate prin actiuni
sau cuvinte care demonstreaza trasaturile de caracter, precum si explicarea modului in care
acestea au imbunatatit viata nuei personae sau a unui grup. Trebuie sa stim insa ca pentru copii
lauda noastra este o motivatie extraordinara care ii va determina sa demonstreze si alte trasaturi
positive de caracter pentru a fi laudati. Dimpotriva daca unui copil I se fac mereu reprosuri el nu
va incerca sa-si schimbe situatia, crezand ca nu va putea niciodata sa fie la inaltimea asteptarilor
noastre.Intrucat caracterul este cel care determina reusitele unei persoanae trebuie sa laudam
caracterul sin u doar reusita.

Trebuie sa ne facem zilnic timp pentru a lauda caracterul elevului, inainte de a evalua rezultatele
acestuia, vom lauda atitudinea si efortul care au stat la baza rezultatelor scontate. Multi oameni
trec prin viata fara a se simti vreodata apreciati. O vorba buna sau un simplu multumesc
reprezinta doar cateva modalitati de a lauda caracterul. Dar lauda trebuie sa fie sincera si
adevarata fara exagerari. De asemenea este foarte important sa nu punem niciodata conditii
laudelor.
O alta trasatura de caracter este IERTAREA, iar elevii trebuie invatati de mici sa ierte. In acest
sens, ei vor fi monitorizati pe parcursul unei perioade de timp in care vor fi pusi sa respecte unele
promisiuni precum:

Iert repede, nu-mi ascund greselile si cer iertare imediat(intrucat greseala recunoscuta e pe
jumatate iertata), nu caut razbunare(deoarece razbunarea este arma prostului), le raspund
frumos celor care m-au ranit, nu-I ofensez pe ceilalti.

La sfarsitul perioadei de timp stabilite s-a evaluat comportamentul elevilor, bineinteles au fost
incurajati prin lauda de fiecare data cand au respectat vreo promisiune.

Pentru a putea construi relatii positive in cadrul colectivului de elevi, noi insine trebuie sa fim un
exemplu demn de urmat. Stabilind niste standarde clare (reguli ale clasei) pe care le vom urmari
in permanenta, asigurand contactul zilnic cu fiecare elev, exprimandu-ne bucuria ca ii vedem
zilnic, alternand corectarea cu lauda, facandu-ne o imagine clara asupra mediului familial al
elevului, vom demonstra preocuparea noastra pentru educarea caracterului. Daca un elev se
abate de la reguli, incalca regulamentul, vom chema copilul deoparte si vom discuta cu el intre
patru ochi. Reprosul de fata cu colegii de clasa este umilitor pentru el si ii va cauza amaraciune.
Urmeaza sa stabilim cu exactitate ceea ce s-a intamplat. Pentru aceasta ii vom da copilului
posibilitatea de a spune ceea ce a facut. Apoi vom face legatura dintre actiunile copilului si
trasaturile de character. Apeland la constinta, il vom face sa inteleaga de ce lucrul pe care l-a
facut a fost gresit, sa regrete ceea ce a facut, sa se caieasca, sa ceara iertare, sa doreasca sa
indrepte lucrurile si sa promita ca intr-o imprejurare similara va proceda corect.