LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTATIN BURSAN” HUNEDOARA

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

“Tehnica executarii mecanice a unor piese pe masini unelte”
(aprofundare)

PROFILUL: TEHNIC
DOMENIUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ: MECANICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: SCULER-MATRIŢER

CLASA a XI-a

Autori:
Unitatea de învăţământ Operatorul economic
Prof. CRISTEA MARIA S.C. DRAXLMAIER AUTOMOTIVE S.R.L.
Prof. BUDA EUGENIA HUNEDOARA
Prof. OSMAN MIHAELA Ing. MARIAN LUCIAN
Prof. CRISTEA IONELA Ing. ŞTEFONI SABIN

An şcolar 2018-2019
 DATE DE IDENTIFICARE A CDL
1. Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BURSAN”
HUNEDOARA
2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere:S.C. DRAXLMAIER
AUTOMOTIVE S.R.L. HUNEDOARA
3. Titlul CDL: Tehnica executarii mecanice a unor piese pe masini unelte
4. Tipul CDL-ului: aprofundare
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională:TEHNIC / MECANICĂ
6.Calificarea profesională: SCULER-MATRIŢER
7. Clasa: a XI a A2
8. Număr ore: 300
9. Autori:
 Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BURSAN”
HUNEDOARA
Prof. CRISTEA MARIA
Prof.BUDA EUGENIA
Prof. OSMAN MIHAELA
Prof. CRISTEA IONELA
 Operatorul economic: S.C. DRAXLMAIER AUTOMOTIVE S.R.L.HUNEDOARA
Ing. MARIAN LUCIAN
Ing. ŞTEFONI SABIN

1. NOTĂ DE PREZENTARE
 denumirea calificării: SCULER-MATRIŢER
 nivelul de pregătire: învățământ profesional
 numărul de ore alocat modulului: 300 ore
 scopurile modulului CDL:
 Dezvoltarea unor abilități practice pentru rezolvarea de probleme specifice domeniului
mecanic
 Dezvoltarea spiritului critic de analiză
 Responsabilizarea tinerilor în luarea unor decizii în diverse situații
 Asumarea responsabilităților în vederea soluționării problemelor tehnice
 Dezvoltarea creativității, cultivarea opțiunilor legate de activități productive
(curiozitatea științifică si tehnică,interesul pentru activități practice,organizarea locului
de munca)
 Dezvoltarea interesului pentru studierea disciplinelor de specialitate
 Adaptarea la cerințele pieței muncii si la dinamica evoluției tehnologice
 Formarea unei atitudini responsabile la locul de munca, de respectare a normelor
specifice de protecţia muncii

 rolul CDL-ului în pregătirea de specialitate a elevului și argumentarea parcurgerii sale în anul de

studiu, în unitatea de învățământ respectivă, în zona/localitatea respectivă
Modulul se parcurge pe durata a 10 săptamâni de stagiu de pregătire practică de
specialitate a câte 300 ore săptămânal, conform planului cadru de învăţământ pentru cls.a XI-
a, învățământ profesional.
 Realizarea instruiriii practice se va face în sistem interdisciplinar, asigurând pregătirea
formativă în vederea abordării disciplinelor de specialitate ce se vor studia în anii următori,
care vor aprofunda noţiunile acumulate în clasa a XI-a.
Profesorul are obligaţia de a folosi materialul didactic adecvat fiecărei teme în mod
eficient, precum şi standardele şi normele în vigoare. Are libertatea de a propune şi alte lucrări
practice, în funcţie de baza materială de care atelierul dispune şi de posibilităţile elevilor. De
asemenea se va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea muncii.

 situațiile de învățare care răspund nevoilor de formare identificate împreună cu operatorul

economic/instituția publică parteneră a unității de învățământ
 -activităţi de documentare;
 -vizionări de materiale video demonstrative
 -problematizarea;
 -demonstraţia;
 -investigaţia ştiinţifică;
 -învăţarea prin descoperire;
 -activităţi practice;
 -simulări;
 -elaborarea de proiecte;
 -activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
 -activităţi de lucru în grup/ în echipă.
Activitățile se vor desfăşura după caz în atelierul de electromecanică din școală sau în companie.

 scurtă descriere a nevoilor de formare cărora le răspunde CDL-ul și a rezultatelor învățării

suplimentare și/sau aprofundate/extinse propuse a fi dobândite, precum și lista unității/unităților
1
de rezultate ale învățării din SPP vizatecăreia/cărora le sunt integrate rezultate ale învățării
propuse spre aprofundare/extindere
Modulul ”Tehnica executarii mecanice a unor piese pe masini unelte” se adresează elevilor
cls. a XI-a, profil tehnic, domeniul de pregătire de baza MECANICĂ și are alocate 300 ore.
Prin parcurgerea temelor propuse, elevii sunt pregătiți pentru abordarea în următorii
ani a problemelor de natura practică, specifice domeniului mecanic.
Modulul vizează formarea unei gândiri cu valenţe practice, a capacității de analiză şi
sinteză necesare dezvoltării unor abilități practice şi deprinderea cu tehnica de muncă
individuală.
Organizarea conținuturilor va fi ghidată de competențe specifice proiectate, respectând
principiul abordării de la simplu la complex, astfel încât să se asigure eficiența instruirii și
integrarea cunoștințelor și deprinderilor într-un sistem unitar prin care se creează structura de
bază a profilului tehnic.
LISTA UNITĂȚILOR DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII TEHNICE GENERALE DIN SPP
URÎ 7: Fabricarea reperelor obtinute prin operatii de deformare plastica

2. TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ȘI

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
1
Rezultate ale învățării propuse spre extindere
URÎ 7: Fabricarea reperelor obtinute prin operatii de Situații de
Conţinuturile învăţării
deformare plastica învățare
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
- Mașini- - Alegerea - -Parametrii de aschiere. -activităţi de
unelte parametrilor optimi Interrelaţionarea Stabilirea regimului de documentare din
specifice pentru operaţia la locul de aschiere manuale de
prelucrării executată pe mașini de muncă; -Rugozitatea suprafetelor. specialitate;
prin strunjit, frezat, - Asumarea Stabilirea rugozitatii -problematizarea;
strunjire, rectificat; răspunderii la suprafetelor -demonstraţia;
frezare, - Alegerea corectă a locul de muncă; -Strunjirea interioara si -activităţi
gaurire sculelor utilizate la - Respectarea exterioara realizata cu practice de
-Scule prelucrarea pieselor disciplinei la diferite tipuri de cutite pe realizare a unor
așchietoare pe mașini de strunjit, locul de muncă; strung piese mecanice ;
utilizate la frezat, gaurit; - Colaborarea cu -Realizarea punctatorului -activităţi bazate
strunjire, - Executarea membrii echipei ,prin strunjire pe comunicare şi
frezare, operaţiilor de pentru -Executarea unei piese relaţionare;
gaurire; prelucrare a pieselor
îndeplinirea utilizind strunjirea -activităţi de
- Procesul de pe mașinile de strunjit,
riguroasă a exterioara lucru în echipă.
așchiere frezat, gaurit;
sarcinilor; -Realizarea unui arbore
- Procese
utilizind strunjirea in trepte Activitățile se vor
tehnologice
de realizare -Gaurire si zecuire.Folosirea desfasura la
unor placi de metal pentru agentul economic.
a pieselor pe
mașini de gaurire si apoi zecuire
strunjit, -Ascutirea burghielor
frezat, gaurit -Filetarea suprafetelor
gaurite
-Executarea pe masini de
frezat a canalelor de pana
pentru piese simple
-NTSM si PSI specifice
prelucrarii pieselor prin
strunjire, gaurire , frezare

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii

prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic)
 masini unelte aflate la agentul economic
 bancuri de lucru
 colecţii de imagini pentru ilustrarea aferentă a unor procese tehnologice din domeniul
mecanică
 panoplii şi seturi de piese, subansambluri, produse şi materiale
 scule şi dispozitive, echipamente de măsură şi control
 softuri educaţionale specializate
 echipamente multimedia
 bibliografie tehnică
 norme de SSM şi PSI

3. SUGESTII METODOLOGICE
 Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specific
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile,
adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe
individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare,
utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi pentru cele
mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori):

• observarea sistematică a comportamentului elevilor, permite evaluarea conceptelor,

capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată
• investigaţia
• autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare
• metoda exerciţiilor practice.

Cadrele didactice, profesori de instruire practică, au posibilitatea de a decide asupra

numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:

• dificultatea temelor
• nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
• complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
• ritmul de asimilare a cunoştinţelorşi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.

Parcurgerea conţinuturilor se va realize în integralitatea lor. Pentru atingerea

rezultatelor învăţării stabilite prin modul, profesorul de instruire practică are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utilize activităţi variate de învăţare,
cu accentuare pe cele cu character aplicativ, centrate pe elev.
Se consider că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrate
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Prin parcurgerea conţinuturilor modulului folosind strategii didactice adecvate se dezvoltă
valori şi atitudini care vor înlesni adaptarea elevilor la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica
evoluţiei tehnologice precum şi accesul la niveluri superioare de pregătire:
• dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii tehnice
• respectarea standardelor internaţionale privind calitatea produselor
• asigurarea motivaţiei necesare studierii disciplinelor tehnice

În elaborarea strategiei didactice, profesorul de instruire practică va trebui să ţină

seama de următoarele principii ale educaţiei:

 elevii învaţă cel mai bine atunci când consider că învăţarea răspunde nevoilor lor
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi active în procesul de învăţare
 elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă in moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite
 participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
învăţare
 elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi”
şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
 Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare –
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un character interactive şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, se va face prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi
 abordarea temelor din perspective tuturor stilurilor de învăţare
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.

4. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea este partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
măsoară eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care
elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului
b. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi
de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
c. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit,evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
d. Va fi realizată de către cadrul didactic si tutorele de practica pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în SPP pentru
fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter practic şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare
a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificareacunoştinţelor cu itemi cu alegeremultiplă, itemialegereduală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebăristructuratesauitemi de tip
rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor
şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor..
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip
sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va
evalua o singură dată. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională
5. BIBLIOGRAFIE

1. Vlase, Aurelian, Tehnologia construcţiilor de maşini; Editura Tehnică, Bucureşti, 1996

2. Popescu, Ioan; Minciu, Constantin; ş.a.,Scule aşchietoare. Dispozitive de prindere a sculelor
aşchietoare, Editura Matrixrom, Bucureşti, 2012
3. Popescu, Ioan, Tehnologii de prelucrare mecanică, Editura Matrixrom, Bucureşti, 2011
4. Ditu, Valentin, Bazele așchierii metalelor. Teorie şi aplicaţii, Editura Matrixrom, Bucureşti,
2009
5. Buzatu, Constantin; Lepădătescu, Badea, Masini unelte şi prelucrări prin aşchiere, Editura
Matrixrom, Bucureşti, 2016