1. În ce termen se poate introduce acțiunea în contencios administrativ?

a) Acțiunea în contecios administrativ se poate introduce la instanță în termen de 3 ani de la

primirea actului vătămător;
b) Acțiunea în contencios administrativ se poate introduce la instanță în termen de 6 luni de la
primirea actului vătămător;
c) Acțiunea în contencios administrativ se poate introduce la instanță în termen de 6 luni de la
data primirii răspunsului la plângerea prealabilă, dar nu mai târziu de un an de la data
emiterii actului atacat.
2. Se citează părțile într-un litigiu de contencios administrativ?
a) Nu se citează părțile într-un litigiu de contencios administrativ, cauza se judecă în lipsă;
b) Într-un proces de contencios administrativ se citează doar funcționarul public și unitatea
emitentă a actului administrativ atacat;
c) Într-un proces de contenios adinistrativ se citează toate părțiel implicate indiferent dacă
cauza se judecă de urgență, în cameră de consiliu sau în ședință publică, citarea fiind
obligatorie în toate cazurile.
3. Este posibilă suspendarea executării actelor contestate în cadrul acțiunii în contencios
administrativ?
a) Este posibilă suspendarea executării actelor contestate în cadrul acțiunii în contencios
administrativ cu condiția ca partea care o cere să plătească o cauțiune;
b) Este posibilă suspendarea executării actelor contestate în cadrul acțiunii în contencios
administrativ în condițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și
pentru prevenirea unei pagube iminente o dată cu sesizarea în condițiile legii a autorității
publice emitente a actului atacat, sau prin cererea adresată instanței competente pentru
anularea actului administrativ respectiv;
c) Este posibilă suspendarea executării actelor contestate în cadrul acțiunii în contencios
administrativ în condițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și
pentru prevenirea unei pagube iminente o dată cu sesizarea în condițiile legii a autorității
publice emitente a actului atacat.
4. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, actul jurisdicțional este:
a) Actul administrativ jurisdicțional este acel act juridic emis de o autoritate administrativă cu
asigurarea dreptului la apărare a părților;
b) Actul administrativ jurisdicțional este acel act juridic emis de o autoritate administrativă cu
atribuții jurisdicționale în soluționarea unui conflict;
c) actul emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuții de
jurisdicție administrativă specială.
5. Termenul general de sesizare a instanței de contencios administrativ, prevăzut de art. 11 din
Legea nr. 554/2004, este de:
a) 2 luni;
b) 30 zile;
c) 6 luni.
6. Plângerea prealabilă are caracter:
a) Facultativ;
b) Obligatoriu;
c) De sesizare a instanței de contencios administrativ.
7. Persoana vătămată poate solicita instanței de contencios administrativ:
a) Anularea în tot sau în parte a actului administrativ;
b) Revocarea actului administrativ;
c) Reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vătămător.
8. Noțiunea de plângere prealabilă desemnează:
a) Cererea formulată în fața instanței de contencios administrativ;
b) Cererea prin care persoana vătămată într-un drept al său solicită acordarea de despăgubiri;
c) Cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după
caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul
revocării sau modificării acestuia.
9. Contenciosul administrativ este format din:
a) Totalitatea litigiilor de natură civilă, comercială și penală de competența instanțelor
judecătorești;
b) totalitatea litigiilor dintre administraţia publică şi cei administraţi sau numai o parte dintre
acestea şi anume cele care se soluţionează de anumite instanţe judecătoreşti, potrivit unor
reglementări juridice şi unor principii de drept public;
c) reprezintă contenciosul în cadrul căruia judecătorul este investit și competent să cerceteze
conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea, fără să fie preocupat dacă
reclamantul a suferit sau nu o vătămare a drepturilor sale subiective.
10. Ce reprezintă interesul public legitim?
a) Interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor,
libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare,
realizarea competenței autorităților publice;
b) Interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor,
libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor;
c) Interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională.