UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE

DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT

LEGEA APLICABILĂ CONDIȚIILOR DE

FORMĂ PENTRU ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI
DINTRE UN CETĂȚEAN ROMÂN ȘI UN
CETĂȚEAN DIN SLOVACIA

Prof. Univ. Dr. Nadia-Cerasela Anitei

Student Munteanu Mihai

DREPT ZI ANUL IV GRUPA II

 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
I. Noţiuni introductive
Raporturile de familie rezultă din căsătorie, din rudenia firească şi din adopţie. Deasemenea,
aceste raporturi prezintă aspecte personale nepatrimoniale şi aspecte patrimoniale. De regulă,
statutul persoanei fizice este guvernat de legea naţională (lex patriae), însă aceste statut poate fi
guvernat şi de alte legi dacă există dispoziţii special în acest sens.

Având în vedere numeroasele definiţii existente în doctrina juridică referitoare lacăsătorie, în

bază articolelor 271 C.Civ şi următoarele, putem privi căsătoria ca fiindacea uniune liber consimţită
între un bărbat şi o femeie, încheiată potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie şi
reglementata de normele imperative ale legii.Mai mult decât atât, căsătoria oglindeşte
particularităţile politice, sociale şi religioase ale fiecărui stat în parte. Rezultă astfel o mare
diversitate a legislaţiilor care, alăturată intensificării circulaţiei contemporane, face din aceasta un
teren propice multiplicării conflictelor de legi.

Totuşi căsătoria şi relaţiile personale între soţi sunt definite în moduri foarte asemănătoare
de către sistemele juridice elaborate de comunităţi umane, care au aderat, cândva, la una dintre
marile religii ale lumii. Riscul apariţiei, între aceste sisteme de drept, a unor conflicte de calificări în
materia căsătoriei şi a relaţiilor dintre soţi estefoarte redus.

Influenţa factorului religios în materia instituţiilor legate de familie esteconsiderabilă,

întotdeauna specialiştii atrăgând atenţia asupra impregnării sporite a acestui domeniu juridic cu
obiceiurile, credinţele şi valorile sociale locale.

Un argument în susţinerea influenţei religiei asupra instituţiilor ce urmează a fi analizate, îl

constituie faptul că până în secolulal XVI-lea, întreaga materie a căsătoriei era în Europa şi în
America de competenţa exclusivă a Bisericii, fiind supusă unei singure legi, dreptul canonic, un
adevărat drept uniform.

II. Căsătoria
Căsătoria civilă este un statut juridic recunoscut în toate țările UE .

Alte tipuri de parteneriat, precum uniunile civile și parteneriatele înregistrate sau uniunile de
1
facto , sunt reglementate de norme diferite de cele aplicabile căsătoriei.

Aspectele juridice și practice naționale legate de căsătorie diferă de la o țară la alta,

mai ales în ceea ce privește:

 drepturile și obligațiile cuplurilor căsătorite: de exemplu, cele referitoare la proprietate,

rolul de părinți, numele de căsătorie etc.

 relațiile dintre căsătoria religioasă și cea civilă: unele țări recunosc căsătoria religioasă ca
fiind echivalentă cu cea civilă, altele nu. Dacă v-ați căsătorit religios (nu și civil) și vă mutați
în altă țară, este important să verificați ce consecințe poate avea acest lucru asupra stării
dumneavoastră civile.
1
De facto loc. adv. Formulă folosită pentru a recunoaște un fapt prin însăși existența acestuia; în fapt. – Loc. lat.
2
 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
 posibilitatea căsătoriei între persoane de același sex. În prezent, țările din UE care
recunosc acest drept sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Islanda,
Irlanda, Luxemburg, Malta, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia și Țările de Jos.

Căsătoriile transfrontaliere în UE.

În cazul dumneavoastră sunt implicate mai multe țări? De exemplu, pentru că vă căsătoriți
cu o persoană de altă naționalitate sau pentru că intenționați să vă mutați în străinătate după
căsătorie?

Ce trebuie să faceți înainte de căsătorie?

Aflați care este țara a cărei legislație va reglementa căsătoria dumneavoastră și regimul
matrimonial aferent. Acest lucru va avea consecințe importante asupra drepturilor și obligațiilor
care vă revin ca soț/soție.

Dacă nu vă căsătoriți în țara în care locuiți, ci în altă țară din UE, contactați autoritățile din
ambele țări pentru a afla ce formalități trebuie să îndepliniți astfel încât căsătoria să fie recunoscută
în ambele țări. Ar putea fi vorba, printre altele, de cerințe de înregistrare și publicare.

Ce trebuie să faceți după căsătorie?

Căsătoria dumneavoastră va fi recunoscută în toate celelalte țări din UE. Fac excepție
căsătoriile între persoane de același sex.

Dacă vă căsătoriți într-o țară din UE diferită de cea de origine, ar fi o idee bună să vă
înregistrați căsătoria în țara de origine, în conformitate cu normele naționale aplicabile. Contactați
consulatul țării de origine pentru a afla dacă puteți să vă înregistrați căsătoria acolo sau dacă trebuie
să faceți acest lucru în țara de origine.

Dacă mergeți să lucrați în altă țară din UE, soțul sau soția are dreptul să locuiască acolo
împreună cu dumneavoastră. Verificați normele în materie de ședere care vizează:

 soțul/soția și copiii provenind din UE;

 soțul/soția și copiii provenind din afara UE.

III. Căsătoria dintre un cetățean român și un cetățean slovac în România

Când vine vorba de căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin, automat ne întrebăm
cum procedăm, mai ales că este necesar să fie îndeplinite anumite condiţii. Legislaţia românească
prevede că un cetăţean străin trebuie să prezinte o serie de acte din ţara sa de origine, dacă doreşte
să se căsătorescă în România cu un cetăţean român. Vorbim, evident, de căsătoria dintre o tânără şi
un tânăr, o doamnă şi un domn.

Acte necesare

3
 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Pentru încheierea unei astfel de căsătorii, este vorba, în primul rând, de un document eliberat
sau autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare2 acreditate în ţara noastră. Viitorul
soţ, cetăţean străin, va dovedi astfel că îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi
că nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România.

Cetăţeanul străin sau, după caz, apatrid, va da o ceclaraţie în scris, pe propria răspundere, din
care să rezulte că nu este căsătorit în ţara sa de origine şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de
legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România.

Dacă cetăţeanul străin nu cunoaşte limba română, va fi întocmit un proces-verbal în baza căruia
va avea la dispoziţie un interpret în timpul cununiei civile.

Documentele prezentate în această listă vor fi însoţite de declaraţii notariale ale viitorilor soţi,
rezultând că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei pe teritoriul României.

Proceduri standard

Pentru căsătoria între un cetăţean străin şi un cetăţean român vor fi prezentate şi documentele
solicitate, în general, pentru căsătoria între cetăţeni români, anume:

Declaraţia de căsătorie, în care cei doi soţi vor arăta, în scris, cu asumarea responsabilităţii în
acest sens, faptul că nu există niciun impediment pentru încheierea căsătoriei lor. Totodată vor
indica numele de familie pe care îl vor purta în timpul mariajului lor.

 Actul de identitate al celor doi soţi, în original şi în copie.

 Certificatul de naştere, original şi copie.

 Certificatul medical care atestă starea de sănătate a celor două persoane care se vor căsători.

Atenţie, certificatul medical are o perioadă de valabilitate de 14 zile, după ce a fost emis pe un
formular tipizat de către medic. Certificatul va avea, în plus, parafa medicului şi va trebui să conţină
menţiunea legată de faptul că persoana în cauză se poate ori nu se poate căsători.

În cazul cetăţenilor străini, actele eliberate de statelor lor de origine cu privire la starea civilă
trebuie să aibă o valabilitate de cel mult trei luni. În limita acestui termen actele respective vor fi
depuse în faţa autorităţilor competente din România, în vederea căsătoriei.

IV. Căsătoria dintre un cetățean român și un cetățean slovac în Slovacia

Conform legii române, căsătoria în străinătate a unui cetăţean român trebuie să fie recunoscută
de statul român, înscrisă în registrele de stare civilă româneşti în termen de 6 luni, operaţiune care
se soldează cu eliberarea unui certificat de căsătorie românesc.

2
Consular, -ă, consulari, -e, adj. Care ține de consul sau de consulat, privitor la consul sau la consulat. ◊ Corp consular
= totalitatea consulilor (1) dintr-o țară. – Din fr. consulaire, lat. consularis.
4
 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Pentru recunoaşterea şi înscrierea unei căsătorii care a avut loc în Austria şi obţinerea unui
certificat de căsătorie românesc, cetăţeanul român trebuie să depună la Secţia Consulară, personal,
următoarele acte în ORIGINAL şi 2 COPII:

1. Dovada şederii în Slovacia, fără traducere;

2. Declaraţie pe proprie răspundere privind inexistenţa unei alte cereri de transcriere sau
înscriere a actului (formular tipizat; se obţine de la Secţia Consulară);

3. Declaraţie pe proprie răspundere dată de către ambii soţi din care să rezulte în mod expres
şi neechivoc legea aplicabilă regimului matrimonial al căsătoriei încheiate în Slovacia. Declaraţia se
dă la ghişeu, în faţa consulului.

În cazul în care unul dintre soţie este cetăţean slovac, declaraţia se poate da în faţa consulului
doar în prezenţa unui traducător autorizat contractat de către petent. Alternativ, declaraţia poate fi
dată la un notar slovac, caz în care trebuie însoţită de o traducere autorizată şi legalizată.

Formular tip pentru respectiva declaraţie este: Subsemnata/Subsemnatul………născut la….cu

domiciliul la…..având act de identitate………….declar pe proprie răspundere că regimul
matrimonial aplicabil căsătoriei pe care am încheiat-o la data de……..cu………………..născut
la……..identificat cu…………….este supus legii slovace, în conformitate cu reglementările în
materie ale statului pe teritoriul căruia am încheiat căsătoria specificată anterior.

4. Certificatul de căsătorie slovac în cazul prezentării Certificatului internațional de căsătorie

(multilingv3), NU mai este necesara traducerea documentului.

5. Traducerea autorizată şi legalizată în limba română a certificatului de căsătorie slovac la

un traducător autorizat austriac şi legalizată la notar sau la un traducător român;

6. Certificatele de naştere ale ambilor soţi, indiferent de cetăţenie..

7. Actele de identitate ale ambilor soţi valabile (paşaportul, buletinul sau cartea de identitate,
certificat de încetăţenire, adeverinţă de cetăţenie română).

8. Dacă persoana care doreşte înscrierea certificatului de căsătorie, cetăţean român, a avut
căsătorii şi/sau divorţuri anterioare, este obligatorie prezentarea tuturor actelor care atestă aceste
fapte de stare civilă (sentinţa de divorţ, certificat deces, etc.), neapărat înregistrate în Registrul de
stare civilă român (adică prezentate prin certificate sau hotărâri judecătoreşti emise de autorităţi
române). Pentru cazul în care unele fapte de stare civilă petrecute în străinătate nu au fost încă
înregistrate în Registrul de stare civilă român, se va efectua, în prealabil, înscrierea de menţiuni cu
privire la acele fapte,

Precizări importante:

Toate actele originale prezentate la ghişeu sunt returnate titularilor, Secţia Consulară păstrând
doar copiile.
3
multilingv, -ă, multilingvi, -e, adj. (Rar) Care este sau poate fi exprimat în mai multe limbi. – Din fr. multilingue (după
bilingv).
5
 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Persoanele care nu au un document de identitate românesc trebuie mai întâi să obţină unul şi
abia apoi să depună cererea de înscriere.

Numele şi prenumele din certificatele de stare civilă trebuie să fie identice, literă cu literă, cu
cele din actele de identitate! Dacă nu sunt, va trebui să se efectueze înscrierea de menţiuni cu privire
la schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativă în Registrele române şi abia apoi se poate
face înscrierea căsătoriei (informaţii separat).

Cererile incomplete nu vor putea fi preluate.

Ridicarea certificatului de căsătorie şi semnarea în Registrele de stare civilă româneşti se face de

ambii soţi. Deci, prezenţa ambilor soţi la Consulat este obligatorie!

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.academia.edu/42247638/Casatoria_in_Dreptul_International_Pr
ivat;
6
 UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
2. https://europa.eu/youreurope/citizens/family/couple/marriage/index_ro.htm
;
3. https://www.stiriutile.ro/cum-procedam-casatoria-intre-un-cetatean-roman-
si-un-cetatean-strain/;
4. https://bratislava.mae.ro/node/281.