Proiect 7.2 Castelu

Submăsura 7.
2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

„MODERNIZARE STRĂZI ŞI DRUMURI COMUNALE IN LOCALTATEA MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI SATELE CE
APARŢIN COMUNEI MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUD. CONSTANŢA”
MODERNIZARE STRĂZI ŞI DRUMURI COMUNALE IN LOCALTATEA

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI SATELE CE
APARŢIN COMUNEI MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUD. CONSTANŢA
BENEFICIAR: COMUNA MIHAIL KOGALNICEANU, JUD.CONSTANTA

PROIECTANT: S.C. AMPHION S.R.L
DATA: MARTIE 2016
FAZA: DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENTII
___________________________________
FAZA D.A.L.I - CONSTANTA 2016
Submăsura 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică
COLECTIV DE ELABORARE
 Economist ec. Cipu Mihaiu

 Proiectant Ing. STAMATE IONELA
 Sef proiect Ing. ELENA TAMBOZI
___________________________________
OPIS
DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENTII
I. Parte scrisa
A. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investiţii
2. Amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea)
3. Titularul investitiei
4. Beneficiarul investitiei
5. Elaboratorul studiului
B. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
proiectului.
2. Descrierea investitiei
3. Date tehnice ale investiţiei
4. Durata de realizare şi etape principale-graficul de realizare al investitiei
C. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
D. SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI
E. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI
F. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
G. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU
H. STUDIU TOPOGRAFIC
I. EXPERTIZA TEHNICA
II. Parte desenata
___________________________________
A. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investitie: MODERNIZARE STRĂZI ŞI DRUMURI COMUNALE IN

LOCALTATEA MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI SATELE CE APARŢIN COMUNEI MIHAIL KOGĂLNICEANU,
JUD. CONSTANŢA
2. Amplasamentul : România, Judeţul Constanţa, comuna Mihail Kogălniceanu, pe actualul

traseu al străzilor: Călugăreni, Speranţei, Panduri, Târguşor, Viilor, Siret, Tomis,
Victoriei, Aleea de acces la Grup Social Sibioara şi strada Traian din localitatea Palazu
Mic
___________________________________
Comuna Mihail Kogălniceanu, ca unitate administrativ–teritorială a judeţului Constanţa, a fost
înfiinţată prin Legea nr.2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii
Socialiste România, şi este formată din următoarele sate: Mihail Kogălniceanu (reşedinţă), Palazu Mic şi
Piatra, precum şi din comunităţile care locuiesc în Grupul Social Sibioara şi Grupul Social “Ceres”.
Atestările documentare cu privire la satul de reşedinţă al comunei datează din secolul I î.Hr., după
cum urmează: în timpul ocupaţiei romane, localitatea s-a numit Vicus Clementianensis; la jumătatea
secolului al XIII–lea, pe vremea ocupaţiei otomane, localitatea s-a numit Kara Murat; în perioada anilor
1930, Ferdinand I, pentru ca abia în anul 1948 aceasta să dobândească denumirea de Mihail
Kogălniceanu.
Comuna Mihail Kogălniceanu, unitate administrativ–teritorială de rangul IV, este situată în partea
de sud–est a României, pe platforma podişului Dobrogei Centrale, versantul estic al văii Medgidiei, zonă
tipică de câmpie.
Comuna se află la o distanţă de 26 km de municipiul Constanţa, şi se învecinează cu următoarele
localităţi: Lumina şi Corbu la est; Castelu, Cuza Vodă, Nicolae Bălcescu la vest; Târguşor şi Cogealac la
nord; Ovidiu şi Lumina la sud.
Încadrarea în teritoriul României, ca distanţe, faţă de alte localităţi de mare importanţă, este
următoarea: municipiul Constanţa–26 km; municipiul Bucureşti–226 km; municipiul Tulcea–110 km.
3. Titularul investitiei : Comuna MIHAIL KOGALNICEANU
4. Beneficiarul Investitiei : Comuna MIHAIL KOGALNICEANU
5. Elaborator : S.C .AMPHION –S.R.L.-CONSTANTA
B. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI
Suprafaţa
Localitatea Mihail Kogălniceanu este formată din trei sate: Mihail Kogălniceanu–reşedinţa
comunei, cu un număr de 3.067 gospodării şi o populaţie de 8.437 locuitori, satul Palazu Mic, cu 150
gospodării şi 330 locuitori, şi satul Piatra, cu 240 gospodării şi 1.347 locuitori.
Clima
O particularitate distinctă a climei din Dobrogea este frecvenţa prioritară a fenomenului de secetă,
care se formează pe fondul celor mai reduse cantităţi de precipitaţii atmosferice de pe teritoriul României.
Clima este de tip Bsax cu veri calde şi secetoase şi ierni reci.
___________________________________
Comuna Mihail Kogălniceanu (44°02” latitudine N, 28°27” longitudine E), aflată la altitudinea de
150 m, la cca.15 km distanţă de Marea Neagră în linie dreaptă, îmbină caracteristicile de climat
continental cu cele de climă de litoral maritim, marea exercitându-şi influenţa pe cuprinsul unei fâşii
litorale de 10-20 km lăţime spre interiorul Dobrogei.
Regimul climatic este temperat–continental cu influenţe marine, fiind caracterizat prin frecvenţa
fenomenului de secetă.
Clima este caracterizată prin veri calde şi secetoase şi ierni reci; temperaturile minime şi maxime
sunt cuprinse între -15°C şi +35°C, permiţând diversificarea culturilor agricole, pretabile mecanizării şi
irigării.Media anuală a precipitaţiilor este de 250-380 mm.
Vegetaţia
Dobrogea în ansamblul său este o regiune tipică de stepă uscată şi cu o vegetaţie ierboasă
adaptată condiţiilor xerofitice.
Elementele florei spontane aparţin ţinutului pontic şi sunt reprezentate de specii precum:
Botriochloa ischaenum, Festuca vallesiaca, Agropyrom cristatum. Local apar şi elemente lemnoase
reprezentate prin lăstărişuri din vechile păduri de mărăcinişuri: Quercus pubescens Prunus mahaleb.
Speciile arburistive şi subarburistive se remarcă printr-un amestec de specii de origine mediteraneană,
ponto-mediteraneană şi submediteraneană, Jasminum fruticans (iasomia galbenă), Cotinus coggyria
(scumpia), Crataegus monogyna (păducel), Paliurus spina–christi (paliur).
Fauna
Fauna este reprezentată de o mare diversitate de specii, dominante fiind cele de origine
mediteraneană alături de cele de origine balcanică şi pontică.
Date fiind condiţiile climatice, mamiferele sunt mai slab reprezentate sub raportul numărului de
specii, fiind întâlnite specii comune: Sus scrofa (mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Vulpes vulpes
(vulpea), Apodemus sylvaticus (arici), dar şi specii rare: Vulpes melanogaster (vulpea cărbunăreasă),
Vormela peresguna (dihorul pătat).
Speciile de păsări prezente în ecosistemul localităţii Mihail Kogălniceanu, aprobate pentru
vânătoare, sunt: Phasianus colchicus (fazan), Pevdix pevdix (potârniche), Coturnix coturnix (prepeliţă),
Fulica atra (lişiţa), Gallinula chloropus (găinuşa), Vanellus vanellus (nagâţ).
Pe teritoriul comunei, Lacul Taşaul este un bazin cu importanţă avifaunistică, în care numărul şi
diversitatea speciilor de păsări sunt considerabile: Tadorna tadorna (califarul alb), Ardea purpurea (stârc
roşu), Egreta gazeta (egreta), Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu).
Reţea hidrografică
Comuna nu are o reţea hidrografică semnificativă. Reţeaua hidrografică este formată din: râul
Casimcea, care traversează satul Palazu Mic, pârâul Agi Cabul, care traversează localitatea Mihail
Kogălniceanu, precum şi o parte din lacul Taşaul.
Suprafaţa hidrografică este de 398 ha şi face parte din domeniul public al statului.
Apele freatice sunt prezente în intervalul 1,5–3,0 m, ceea ce întreţine un regim freatic umed. Există unele
inflexiuni locale (văi, vâlcele evazate), unde se adună apele pluviale şi precipitaţiile torenţiale în timpul
verii, şi care au influenţat solificarea.
___________________________________
O specificitate anume în cazul apelor freatice de pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu este şi
salinizarea slab sulfurică a acestora, ceea ce a condus la salinizarea secundară a solurilor.
Râul subteran din Peştera de Cristal, aflată în satul Piatra, constituie o resursă de apă, care poate fi
valorificată.
Subsolul
Teritoriul comunei este situat în platforma Dobrogei Centrale, constituită dintr-un fundament de
şisturi cristaline mezometamorfice (micaşisturi, amfibolite, cuarţite) acoperite de formaţiunea şisturilor
verzi. Peste acest soclu, mult înălţat faţă de Dobrogea de Sud, s-a depus o cuvertură sedimentară parţial
înlăturată de eroziune, formată din roci jurasice, cretacice şi sarmatiene, toate acoperite de o cuvertură
de loess.
Solul
Repartiţia teritorială a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii

ecologici specifici Dobrogei Centrale, precum şi de o serie de factori locali, ca regimul pânzei freatice, care
a condus la umezirea unor soluri şi salinizarea slabă a acestora.
Suportul parental al solurilor este reprezentat de roci moi, loessoide, în mare parte remaniate,
având în vedere textura mijlocie fină (lutoargiloasă) a majorităţii solurilor cercetate. Situaţia se datorează
surplusului de precipitaţii ce caracterizează zona (o influenţă având pădurile răspândite pe o suprafaţă
destul de mare, aflate în apropierea intravilanului), şi care a condus la levigarea carbonaţilor şi apariţia
cernoziomurilor cambice pe cea mai mare parte din suprafaţă.
Principalele tipuri de soluri sunt: cernoziom, cernoziom cambic şi subtipurile acestora.
Clasa cernisolurilor ocupă aproximativ 97,05% din suprafaţa totală. Datorită însuşirilor fizico–chimice,
aceste soluri au capacităţi productive ridicate. Cernoziomurile şi cernoziomurile cambice ce aparţin
acestei clase, care constituie arealul compact al comunei Mihail Kogălniceanu, sunt caracterizate printr-un
orizont de humus bine dezvoltat, închis la culoare, cu textură mijlocie, fină, având carbonaţi fie la
suprafaţă, fie levigaţi (cazul cernoziomurilor cambice). O caracteristică specială a cernoziomurilor cambice
de pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu, întâlnită în teren şi demonstrată analitic, a fost regradarea
carbonaţilor X312, adică readucerea către suprafaţă a carbonatului de calciu.
Clasa hidrosolurilor apare într-un singur areal. Acestea sunt legate de excesul puternic de
umiditate de pe valea din partea de sud a teritoriului.
Clasa protisolurilor este întâlnită în partea de est a localităţii, la hotarul cu Sibioara, fiind formată
pe substrat calcaros. Aceste soluri au un potenţial productiv scăzut, sunt mai puţin fertile şi pot fi folosite
pentru păşuni şi plantaţii de pomi.
Habitate naturale
Ariile protejate constituie exponentele stării actuale a ecosistemelor naturale. Acestea devin o
necesitate deoarece ecosistemele naturale reprezintă componentele primordiale ale capitalului natural şi
au ca rol asigurarea resurselor şi proprietăţilor ce stau la baza dezvoltării socio-economice.Prin calităţile
lor, habitatele naturale pot constitui laboratoarele în care se poate acumula cunoaşterea necesară pentru
asigurarea tranziţiei spre o dezvoltare durabilă.
___________________________________
La sfârşitul anului 2005, localitatea Mihail Kogălniceanu înregistrează două propuneri de situri
Natura 2000: Lacul Taşaul (validat) şi Palazu Mic-Vest (în curs de validare). Situl Lacul Taşaul a fost propus
ca arie de protecţie specială avifaunustică pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice. În prezent este
validat la nivel naţional şi va fi inclus în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.
Situl Palazu Mic–Vest a fost propus ca arie specială în scopul conservării habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice. În prezent se află în proces de analiză în vederea validării la nivel naţional.
Habitate acvatice
Acest tip de habitat este reprezentat prin Lacul Taşaul, sit Natura 2000. Acest sit, este o arie de
protecţie specială avifaunistică, având ca scop conservarea păsărilor sălbatice şi menţinerea habitatului
într-o stare de conservare favorabilă.
Lacul Taşaul, format pe valea Casimcei, este un liman fluvio-marin ce se alimentează din ape de
suprafaţă şi subterane.
Structura biocenozei fitoplanctonice este dominată în principal de grupa Cyanophyta, iar cea a
biocenozei bioplanctonice, de grupele Rotatoria, Copepoda (sursa: D.A.D.L Constanţa).
Valori culturale
 Aşezările neolitice de la Sitorman (aparţin culturilor Hamangia şi Gumelniţa)
 Vicus-ul roman de la Sitorman (mine)
 Emorianul de la “Răţărie” (Pe ţărmul de Est al Lacului Taşaul) Piatra
 Biserica Catolică (ridicată în anul 1897 în stil gotic, monument de o valoare istorică deosebită)
 Biserica Ortodoxă (ridicată în anul 1934 în stil bizantin)
 Muzeul etnografic aromân
 Monumentul Eroilor – situat în curtea Primăriei
 Sistemul de apeducte Piatra
 Creaţiile Eoliene de pe Dealul Sitormanului
 Biserica Ortodoxă Palazu Mic
 Geamie Piatra
 Cimitirul Musulman Piatra
 Cimitirul Musulman – Mihail Kogălniceanu
 Geamie Mihail Kogălniceanu
 Monumentul Infanteriştilor
1.SITUAŢIA EXISTENTĂ A DRUMURILOR (CONFORM EXPERTIZA)

___________________________________
1. Strada Călugăreni se desfăşoară pe o lungime de cca. 320,00 m.

Strada Călugăreni are o structură rutieră existentă alcătuită dintr-un strat de asfalt vechi şi foarte
degradat de cca 5-6 cm, aşternut pe un strat de pietruire din piatră spartă calcaroasǎ cu interspaţii nisipo-
prăfoase de cca 24 cm grosime, aşezatǎ pe o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
Există parţial şanţuri şi podeţe la intrările în curţi, dar majoritatea sunt colmatate.
2. Strada Speranţei se desfăşoară pe o lungime de cca 520,00 m.

Strada Speranţei este în general pietruită, cu un strat din piatră spartă calcaroasǎ cu interspaţii
nisipo-prăfoase de cca 29 - 30 cm grosime, dar există şi o zonă asfaltată cu un strat de asfalt de cca 4 cm;
sub acestea se gǎseşte aceeaşi argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
Stratul de asfalt este in general in stare bunǎ; pe zona pietruită stratul de piatră spartă este parţial
colmatat, cu degradări specifice zonelor pietruite.
Strada nu este încadrată de borduri şi de asemenea nu există şanţuri şi podeţe la intrările în curţi.
___________________________________
3. Strada Panduri se desfăşoară pe o lungime de cca 1 300,00 m. Tronsonul de stradă care face
obiectul prezentei Expertize Tehnice se desfăşoară pe o lungime de cca. 570,00 m.
Tronsonul din strada Panduri este asfaltat pe aproape toatǎ lungimea, dar există şi o zonă unde
există doar piatră spartă (zona de capăt, din apropierea intersecţiei cu strada Ogorului).
Pe zona asfaltată stratul de asfalt este în stare bună şi are o grosime cuprinsă între 4-10 cm, iar sub
acesta există un strat de piatră spartă calcaroasǎ cu interspaţii nisipo-prăfoase de cca. 25-30 cm, aşezat pe
o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă. Pe această zonă nu există de borduri şi de asemenea nu
există şanţuri şi podeţe la intrările în curţi.
Pe zona pietruită stratul de piatră spartă este parţial colmatat şi are o grosime de cca. 28 cm; zona
este încadrată de borduri noi din beton de ciment.
4. Strada Tomis se desfăşoară pe o lungime de cca 940,00 m.

Din punct de vedere al structurii rutiere Strada Tomis poate fi împărţită în 3 zone:
- zona cu beton de ciment, unde structura rutierǎ este rigidǎ, cu un strat de beton de ciment de cca 15
cm grosime aşezat pe un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase de cca 34 cm grosime,
totul pe aceeaşi argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.Betonul de ciment este intr-o stare de
degradare diferitǎ, pe unele zone este foarte degradat, cu dale sparte sau chiar lipsǎ, cu cedǎri de
fundaţie; sunt, insǎ şi zone unde acesta este în stare relativ buna.
- zona cu asfalt, unde există un strat de asfalt vechi şi degradat cu o grosime de cca 3 cm, aşezat pe un
strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase de cca. 26 cm grosime, totul pe aceeaşi argilă cu
pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
- zona pietruită, cu un strat de piatră spartă calcaroasǎ cu interspaţii nisipo-prăfoase, parţial
colmatată, cu o grosime de cca 18 cm, totul pe aceeaşi argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
Pe zona cu beton şi pe zona cu asfalt există bordură mare la marginea părţii carosabile, care pe alocuri
este acoperită de vegetaţie.
___________________________________
Pe zona pietruită nu există borduri şi de asemenea nu există şanţuri şi podeţe la intrările în curţi.
5. Strada Siret se desfăşoară pe o lungime de cca. 420,00 m.

Din punct de vedere al structurii rutiere strada Siret poate fi împărţită în 2 zone:
- zona cu asfalt, unde există un strat de asfalt vechi, în stare relativ bună, cu o grosime de cca 4 cm,
sub care există un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase cu grosimea de cca 22 cm,
pe aceeaşi argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
- zona pietruită, unde există un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase cu grosimea de
cca 20 cm, aşezat pe o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă. Pietruirea existentă este
parţial colmatată şi prezintǎ degradări specifice zonelor pietruite (gropi, făgaşe, etc.).Strada nu
este încadrată de borduri şi de asemenea nu există şanţuri şi podeţe la intrările în curţi.
___________________________________
6. Strada Viilor se desfăşoară pe o lungime de cca. 290,00 m.

Din punct de vedere al structurii rutiere strada Viilor poate fi împărţită în 2 zone:
- zona cu asfalt, unde există un strat de asfalt vechi, în stare relativ bună, cu o grosime de cca 3 cm,
sub care există un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase cu grosimea de cca 31 cm,
pe o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
cca 17 cm, aşezat pe o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă. Pietruirea existentă este
parţial colmatată cu degradări specifice zonelor pietruite (gropi, făgaşe, etc.).
7. Strada Târguşor se desfăşoară pe o lungime de cca 540,00 m.

Strada este asfaltată, dar stratul de asfalt este foarte subţire (are o grosime de cca 2-3 cm) şi este
foarte degradat, cu multe gropi unde bălteşte apa în perioadele cu precipitaţii.
Sub stratul de asfalt existent există un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase de cca
31-36 cm, aşezat pe o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
Strada nu este încadrată de borduri şi de asemenea nu există şanţuri şi podeţe la intrările în curţi .
___________________________________
8. Aleea Acces Grup Social Sibioara se desfăşoară pe o lungime de cca 1250,00 m.

Din punct de vedere al structurii rutiere aleea poate fi împărţită în 2 zone:
- zona cu beton de ciment, unde imbrǎcǎmintea rutierǎ este alcǎtuitǎ dintr-un strat de beton de
ciment cu o grosime de cca 9-10 cm, aşezat pe un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-
prăfoase de 31-34 cm grosime, pe aceeaşi argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.Stratul de
beton de ciment este în stare relativ bună, fără multe fisuri sau crăpături. Pe această zonă nu
există borduri şi de asemenea nu există şanţuri şi podeţe.
- zona cu asfalt, unde există un strat subţire de cca 5 cm de asfalt vechi, îmbătrânit, cu foarte multe
gropi, fisuri, crăpături, aşezat pe un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase de cca. 31
cm, pe aceeaşi argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
Pe această zonă există borduri la marginea părţii carosabile, dar care sunt foarte degradate, acoperite de
vegetaţie şi pământ.
9. Strada Victoriei, loc.Palazu Mic se desfăşoară pe o lungime de cca. 785,00 m.

Strada are o structură rutieră existentă alcătuită dintr-un strat de asfalt vechi de cca. 4 cm
grosime, cu zone unde acesta se află în stare relativ bună, sub care există un strat de piatră spartă cu
interspaţii nisipo-prăfoase cu grosimea de 38 cm aşezat pe o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
___________________________________
10. Strada Traian (drumul comunal DC 80, sat Palazu Mic) se desfăşoară pe o lungime de cca.
2170,00 m.
Din punct de vedere al structurii rutiere Strada Traian poate fi împărţită în 2 zone:
- zona cu asfalt (care porneşte de la intersecţia cu drumul naţional DN 22). Pe această zonă există
un strat de asfalt cu multe petice, în stare relativ bună pe zona de început dar odată cu apropierea
de localitate acesta începe să fie din ce în ce mai degradat. Stratul are grosime variabilă, la
începutul sectorului are o grosime de 8 cm, iar apoi la intrarea în sat are 6 cm, iar în apropierea
zonei de unde începe zona cu piatră (macadam) are o grosime de 4 cm. Sub stratul de asfalt există
un strat de piatră spartă cu interspaţii nisipo-prăfoase cu grosimea de cca. 36-38 cm, aşezat pe o
argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă.
38 cm, aşezat pe o argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă. Pietruirea existentă (care are şi
zone cu macadam) este parţial colmatată cu degradări specifice zonelor pietruite (gropi, făgaşe,
etc.).
Traficul este foarte uşor pe toate străzile (cu excepţia Aleea Acces Grup Social Sibioara şi Strada
Traian - sat Palazu Mic – trafic mediu), poate şi din cauza condiţiilor oferite de starea străzilor.
Străzile sunt de categoria a III-a şi a IV-a, respectiv drumuri comunale (străzi principale şi
secundare, drumuri clasa tehnicǎ IV), iar lucrarea este categoria C.
___________________________________
2.DESCRIEREA INVESTITIEI
Consecinta nivelului scazut si a slabei calitati a infrastructurii teritoriului,a echiparii si dotarii
localitatilor,in cea mai mare parte a judetului,valorificarea potentialului economic, turistic,cultural,
etnografic se afla mult sub posibilitatile reale ale acestui teritoriu.
In cadrul planului de Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Constanta ,comuna Mihail
Kogalniceanu, este mentionata functie de rolul pe care il are in teritoriu ca localitate rurala cu functiuni
mixte,agricole si de servire. In general trama stradala este rectangulara cu pante longitudinale ce nu
depasesc valoarea de 4% Aproape in totalitate traseele sunt din pamant,neamenajate ,cu amprize
variabile, determinate de amplasamentul imprejmuirilor proprietatilor.
Circa 60% din traseele strazilor sunt de pamant sau pietruite si degradate ,cu amprize variabile,
determinate de amplasamentul imprejmuirilor proprietatilor , restul de 40 % fiind amenajate dar cu
degradari ale sistemului rutier
Consecinta nivelului scazut si a slabei calitati a infrastructurii teritoriului,a echiparii si dotarii
localitatilor,in cea mai mare parte a judetului,valorificarea potentialului economic,
turistic,cultural,etnografic se afla mult sub posibilitatile reale ale acestui teritoriu.
In acest sens dezvoltarea localitatilor componente ale comunei Castelu precum si diversificarea
activitatilor economice, preluarea si comercializarea produselor agricole ,investitiile in exploatatiile
agricole sunt afectate de lipsa unei infrastructuri rutiere minim functionala care sa asigure legaturi cu
drumurile judetene si comunale (DN22C, DJ222,DC58,DC89, DC90 ce tranziteaza localitatile comunei
Mihail Kogalniceanu) si in continuare cu restul teritoriului ,in punctele de interes economic si social.
In perioada anotimpurilor ploioase, drumurile devin impracticabile circulatiei rutiere, ca urmare a
inmuierii profunde a pamantului.Se constata deasemenea o lipsa totala de amenajare in profil
longitudinal ceea ce creeaza in anumite zone ,stagnari importante de ape meteorice(fagase,siroiri,etc.)ce
pot afecta proprietatile locatarilor.
Drumurile de pamant ce se intersecteaza cu drumurile asfaltate nu au un sistem de dirijare a
apelor meteorice ceea ce creeaza depuneri de pamant pe carosabilul drumurilor judetene si comunale, in
special in anotimpul ploios perturband fluenta traficului prin creearea de portiuni de mazga.Deasemenea
strazile cu imbracaminte asflaltica ce fac obiectul prezentului proiect precum si cele cu zestre de piatra
sunt in stare avansate de degradare ,prezentand,gropi,fagase si faiantari ceea ce face impracticabila
circualtia pe aceste strazi
Asigurarea circulatiei rutiere pe tot parcursul anului in vederea deservirii principalelor obiective,
impune necesitatea amenajarii unor cai de acces al caror traseu se suprapune pe drumurile existente ale
localitatii. Drumurile ce urmeaza a fi amenajate si care fac obiectul prezentului proiect, sunt stabilite de
catre Comuna Mihail Kogalniceanu.
Configuratia topografica a terenului nu permite dirijarea si evacuarea eficienta a apelor meteorice
de pe aplasament, ceea ce creaza zone de baltiri ale apelor meteorice,neexistand posibilitatea evacuarii
acestora de pe amplasament
___________________________________
Pentru rezolvarea scurgerii si evacuarii apelor meteorice de pe amplasamentul drumurilor este
necesara realizarea unor pante longitudinale si transversale ce vor permite descarcarea acestora spre
rigole si in zone depresionare (in special in firele de vale reguralizate).
Necesitatea si oportunitatea investitiei, scenariul tehnico-economic selectat;

In general trama stradala este rectangulara cu pante longitudinale ce nu depasesc valoarea de 4%.
In perioada anotimpurilor ploioase, drumurile devin impracticabile circulatiei rutiere,ca urmare a
inmuierii profunde a pamantului.Se constata deasemenea o lipsa totala de amenajare in profil
longitudinal ceea ce creeaza in anumite zone ,stagnari importante de ape meteorice(fagase,siroiri,etc.)ce
pot afecta proprietatile locatarilor
Diversificarea activitatilor economice ,preluarea si comercializarea produselor agricole precum si
investitii in exploatatiile agricole sunt afectate de lipsa unei infrastructuri rutiere minim functionala care
sa asigure legaturi cu drumurile nationale si comunale (DN22C, DJ222,DC58, DC89, DC90 ce tranziteaza
localitatile comunei Mihail Kogalniceanu. ) si in continuare cu restul teritoriului ,in punctele de interes
economic si social.
Asigurarea circulatiei rutiere pe tot parcursul anului in vederea deservirii principalelor obiective,
impune necesitatea amenajarii unor cai de acces al caror traseu se suprapune pe drumurile existente ale
localitatii.
Strazile ce urmeaza a fi amenajate si care fac obiectul prezentului proiect, sunt stabilite de catre
Comuna Mihail Kogalniceanu si sunt in limitele PUG.
Strazile deteriorate sau neamenajate devin greu circulabile atât pentru populatie, cât şi pentru
autovehicule
Conform analizelor efectuate in randul populatiei localitatilor Castelu si Nisipari, s-a constatat ca
situatia strazilor deterioarete are implicatii la nivelul intregii circulatii de autovehicule, pe diferite nivele
interdependente:
 La nivelul factorului uman afecteaza siguranta populatiei, mobilitatea acesteia, confortul acesteia,
costurile de diferite tipuri (energetice prin carburanti si emisie de noxe, de timp, de intretinere, toate
acestea reprezentand in final costuri banesti);
 La nivelul factorului economic afecteaza transportul de marfuri (cu toate consecintele implicate) si
turismul (cu toate consecintele implicate).
Fundamentarea necesităţii si oportunităţii lucrărilor de investiţii privind „MODERNIZARE STRĂZI ŞI
DRUMURI COMUNALE IN LOCALTATEA MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI SATELE CE APARŢIN COMUNEI
MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUD. CONSTANŢA” au la bază Studiile de teren elaborate pentru strazile
solicitate în temă.
Străzile pe care se solicită o modernizare au o lungime de cca 7,8 Km şi facilitează accesul
locuitorilor din comuna Mihail Kogălniceanu la principalele obiective economice, social culturale ca: şcoli,
grădiniţe, spaţii comerciale, biserici, dispensar,cimitir .
In urma EXPERTIZEI TEHNICE, a strazilor care vor fi reabilitate si modernizate prin proiect se afla
intr-o stare tehnica rea.
___________________________________
Gradul mare de nesiguranţă a circulaţiei
Analiza dinamicii accidentelor de circulatie scoate in evidenta tendinta de scanare continua a
numarului de accidente precum si a numarului de raniti si morti.
Timpul mare de calatorie este un neajuns pentru fiecare dintre locuitorii localitatilor Mihail
Kogalniceanu , Palazu Mic si Grups social Sibioara (indiferent de origine, patura sociala, varsta, sex,
religie), cat si pentru cei care se afla in tranzit in zona, fie de placere, fie in interes de serviciu. Starea
strazilor, prin tot ceea ce inseamna acest lucru (carosabil, marcaje, semnalizare) este factorul cel mai
important care afecteaza timpul de calatorie.
Datorită condiţiilor grele de trafic, mijloacele de transport care tranzitează sau deservesc zona
sunt deteriorate, producându-se astfel cheltuieli inutile şi risipă de combustibil
Sanse reduse de atragere a investitiilor in zona, influentate si de dificultatile de circulatie in

interiorul localiatii.
Ca o concluzie a ceea ce am prezentat anterior, se poate spune ca, cresterea deteriorarii strazilor
(carosabil, marcaje, semnalizare) cu toate implicatiile care apar, este direct proportionala cu reducerea
sanselor de atragere a investiilor in zona.
Conform analizei SWOT a Regiunii Sud - Est, o oportunitate a acestei regiuni este: cresterea cererii
de servicii destinate persoanelor si firmelor si cresterea numarului de investitii straine care pot determina
o crestere a competetitivitatii prin transfer tehnologic si inovare; existenta unui potential productiv ridicat
in agricultura si piscicultura – locul II la nivel national ca suprafata agricola si cel mai important potential
piscicol la nivel national; transferul traficului de marfuri de la transportul rutier la transportul pe cale
ferata, maritim/fluvial si aerian; atragerii turistilor si investitorilor starini prin imbunatatirea imaginii
localitatilor rurale. Reabilitarea si modernizarea de drumuri in comuna Mihail Kogalniceanu va contribui la
imbunatatirea imaginii acestei localitati si implicit, la atragerea turistilor si investitorilor straini.
Valoarea adaugata a acestui proiect
Consta in:
- reabilitarea si modernizarea drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect vor duce imbunatatirea
imaginii comunei Mihail Kogalniceanu prin cresterea numarului investitiilor,prin facilitarea accesului
in interiorul acestuia, reducerea costurilor de deplasare si cresterea usurintei in deplasare;
- imbunatatirea mediului de afaceri;
- se va îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei din localitatile comunei Mihail Kogalniceanu prin
cresterea posibilitatii dezvoltarii economice;
- vor spori veniturile administraţiei locale;
- respectarea principiul privind egalitatea de sanse si nediscriminarea, prin prevederea cailor de acces
pentru persoanele cu dizabilitati;
- mobilitatea populaţiei şi a bunurilor,
- reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători,
- îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice,
economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit
a investiţiilor productive.
In acest sens si in special pentru realizarea obiectivelor mai sus enuntate este necesara creerea
unei trame stradale functionale .
___________________________________
Lucrarile de modernizare si reabilitare constau in realizarea unui sistem rutier dimensionat
corespunzator categoriei functionale
Strǎzile se vor amenaja diferenţiat, in funcţie de starea lor actualǎ şi in funcţie de traficul
actual/viitor probabil (conform informaţiilor primite de la beneficiar)
Din considerente financiare, beneficiarul doreşte o soluţie de asfaltare cat mai simplǎ, in special pe
strǎzile cu trafic foarte redus.
Astfel, din punct de vedere al valorilor de trafic viitor probabil (mai mare decat cel actual) strǎzile
se vor diferenţia astfel:
o Aleea Acces Grup Social Sibioara şi Strada Traian (sat Palazu Mic) – trafic mediu/greu;
o Strǎzile: Cǎlugǎreni, Panduri, Targuşor, Tomis, Speranţei, Siret, Victoriei – trafic foarte uşor/uşor
Descrierea constructiva ,functionala

Pentru strazile ce se intersecteaza cu drumurile nationale, si comunale si pentru asigurarea
legaturilor rutiere cu restul teritoriului se impune amenajarea acestora.
Pentru a fi functionale aceste drumurile ce urmeaza a fi amenajate trebuie sa raspunda criteriilor
de rezistenta si stabilitatea la sarcini statice ,dinamice si seismice
Prin destinatia pe care o are un sistem rutier trebuie sa suporte incarcarile traficului si sa le
transmita terenului de fundatie fara ca in complexul rutier sa se produca fisuri sau deformatii cu
caracter permanent.
Rezistenta complexului rutier este data de natura materialelor ce intra in opera ,capabile pentru a
prelua solicitarile la intindere si forfecare date de vehicule.
Materiale folosite la realizarea lucrarilor de amenajare drumuri asigura nivelului de calitate in
concordanta cu cerinte Legii 10/1995 si HG.766/ 1997- privind calitatea in constructii conform
standardelor nationale si internationale.Natura materialelor folosite ,produse de cariera si balastiera de
provenienta naturala care prin caracteristicile lor sunt de natura indestructibila,nisip ,bitum, trebuie sa
provina din surse deja omologate pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare. Calitatea
materialelor folosite, analizele de laborator ce vor fi efectuate pentru fiecare categorie de lucrari, pe
baza standardelor SR EN 45001; SR EN 45002; SR EN ISO seria 9000 ,stabilirea fazelor deteminante,
urmarirea in exploatare a constructiilor , a celorlalte reglementãri aplicabile vor fi detaliate in cadrul
proiectului tehnic-volumul-caiete de sarcini
Categoria de importantã a constructiilor stabilita în conformitate cu “Regulament si metodologie
de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor “aprobat de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice si
Amenajãrii Teritoriului, pentru realizarea nivelului de calitate determinate de respectarea cerintelor, în
conditiile legii, tinând seama de implicarea functionalã a constructiilor drumurilor ,în domeniul socio-
economic, în mediul construit si în naturã —— normalã (C). Categorie de importantã va fi înscrisã în toate
documentele tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnicã a
constructiei, documentele de asigurare.Verificarea proiectelor pentru executia lucrarilor ,in ceea ce
priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte se va face de catre verificatori de
proiecte atestati
In cadrul acestor lucrari s-a studiat si stabilit profilul transversal (carosabil cu o latime ce poate
varia intre 4.0-6.00 m functie de ampriza existenta al drumurilor ) conform H.G.577/1997, Legea 82/98
privind aplicarea O.G. 43/1998 , nr.50/1998, HG577/1997, Indicativ ST-022-1999 si indicativ AND
582/2002-pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile
rurale (in principal cele care se intersecteaza cu drumurile comunale deja modernizate), pentru
___________________________________
asigurarea conditiilor ce permit desfasurarea unui trafic auto corespunzator necesitatilor functionale ale
zonei respective.
Intersectiile prevazute ,intre trama stradala ce face obiectul prezentului proiect si drumurile
nationale si comunale ,se vor amenaja conform normativelor in vigoare cu pastrarea relatiilor majore de
circulatie rutiera si pietonala .Se mentioneaza ca in zona intersectiilor strazilor ce fac obiectul
prezentului proiect, cu alte strazi din pamant se vor realiza amorse pe o lungime de cel putin 50.0ml,
pentru a evita degradarea carosabilului ce urmeaza a fi amenajat.
Pentru rezolvarea scurgerii si evacuarii apelor meteorice de pe amplasamentul drumurilor este
necesara realizarea unor pante longitudinale si transversale ce vor permite descarcarea acestora spre
zone depresionare (in special in firele de vale regularizate), lipsite de interes sau spre receptorii pluviali
din zona.Se mentioneaza ca in zonele depresionare se vor realiza canale pluviale cu gratar metalic.
Amenajarea si modernizarea drumurilor ,se va face fara prejudicia in vreun fel

salubritatea,ambientul,starea de sanatate si confort a populatiei.In acest scop se au in vedere
urmatoarele:
 realizarea si intretinerea spatiilor verzi ,cu rol antipoluant impotriva noxelor
zgomotului cat si estetic.
 executarea de amenajari sigure pentru pietoni
Deasemenea se vor avea in vedere urmatoarele:
 protectia apelor de suprafata si subterane
 sistemul de scurgere al apelor va fi proiectat si intretinut astfel incat sa fie protejat
drumul si terenurile adiacente.
 colectarea apelor de pe suprafata drumului in santuri laterale acestuia ,prevazute si
amenajate conform legislatiei in vigoare.
 este interzisa deversarea apelor uzate menajere in santurile laterale drumului.
Soluţiile pentru structura rutierǎ vor fi şi ele diferenţiate in acest sens.

a. Recomandǎri generale privind alcǎtuirea structurilor rutiere
 Se va pǎstra zestrea existentǎ, care va fi pregǎtitǎ şi completatǎ in funcţie de alcǎtuirea şi starea
sa actualǎ;
 Din stratul de piatrǎ spartǎ existentǎ o grosime de 10 - 15 cm va fi consideratǎ ca fiind o uşoarǎ
imbunǎtǎţire a terenului de fundare (strat de formǎ) şi restul va putea fi luat in calculul
structurii rutiere; dacǎ, insǎ, piatra existentǎ este vizibil colmatatǎ pe toatǎ grosimea se va
considera in calcule – doar ca strat de formǎ.
b. Strǎzile sau porţiunile de strǎzi care, in prezent, sunt la stadiul de pietruire

 dacǎ pietruirea este curatǎ, necolmatatǎ
 Se scarifica, se profileazǎ, se compacteazǎ, se adaugǎ piatrǎ nouǎ astfel incat sǎ se asigure
un strat total de piatrǎ (existent plus piatrǎ nouǎ) de min.35cm (astfel incat sǎ rǎmanǎ
pentru calculul structurii rutiere min. 25 cm piatrǎ in fundaţie);
 Se executǎ un strat de 8 - 10 cm macadam;
 Se aşterne un covor asfaltic din BA 16 de 5cm.
 dacǎ pietruirea este colmatatǎ
___________________________________
 Se scarifica, se curǎţǎ, se profileazǎ, se adaugǎ piatrǎ nouǎ astfel incat sǎ se asigure un strat
de piatrǎ curatǎ de min. 25cm; se compacteazǎ;
 Se executǎ un strat de 8 -10 cm macadam;
 Se aşterne un covor asfaltic din BA 16 de 5cm (pentru strǎzile cu trafic foarte uşor/uşor) sau
o imbrǎcǎminte din douǎ straturi asfaltice : 5 cm BA16 şi 6 cm BAD 25 (pentru strǎzile cu
trafic mediu/greu)
 Strǎzile sau porţiunile de strǎzi care, in prezent, au un strat de asfalt

foarte vechi şi degradat
 Se frezeazǎ asfaltul şi se lasǎ pe loc;
 Se scarificǎ impreunǎ cu pietruirea existentǎ, se profileazǎ, se adaugǎ piatrǎ nouǎ astfel
incat sǎ se asigure un strat total de piatrǎ de min.35 cm (sǎ rǎmanǎ pentru calculul structurii
rutiere min. 25 cm piatrǎ in fundaţie) ; se compacteazǎ;
 Se executǎ un strat de 8 - 10 cm macadam;
trafic mediu/greu)
 Strǎzile sau porţiunile de strǎzi care, in prezent, au un strat de asfalt relativ in stare bunǎ
 Se efectueazǎ reparaţiile necesare (plombe, colmatǎri fisuri, crǎpǎturi);
trafic mediu/greu).
 Strǎzile sau porţiunile de strǎzi care, in prezent, au o imbrǎcǎminte dintr-un strat de beton de
ciment
 Zonele degradate, cu cedǎri, se demoleazǎ, se indepǎrteazǎ şi, pentru pietruirea care
rǎmane se procedeazǎ ca in situaţiile de mai sus;
 Pentru zonele cu degradǎri foarte puţine
- Se vor efectua reparaţiile necesare, colmatǎri rosturi, fisuri, crǎpǎturi etc. apoi se va aşterne un
material geotextil pentru prevenirea/intarzierea transmiterii fisurilor (in funcţie de tipul de
material poate fi nevoie de un strat asfaltic suport);
- Se aşterne un covor asfaltic din BA 16 de 5cm (pentru strǎzile cu trafic foarte uşor/uşor) sau o
imbrǎcǎminte din douǎ straturi asfaltice : 5 cm BA16 şi 6 cm BAD 25 (pentru strǎzile cu trafic
mediu/greu).
Menţionǎm cǎ, in afarǎ de strǎzile pe care se pǎstreazǎ cate un tronson de structurǎ rutierǎ cu beton de
ciment, restul sunt propuse ca structuri rutiere suple (flexibile).
Recomandarea pentru aceste soluţii de structură rezultă dintr-o analiză comparativă a celor două
tipuri principale de structuri rutiere, rigide şi flexibile, principalul argument în favoarea celor flexibile
fiind: o structură flexibilă este mult mai uşor de refăcut şi cu implicaţii mai mici asupra gradului de
afectare a capacităţii portante, în cazul în care, datorită dezvoltării zonei, ar suferi intervenţii pentru
diverse utilităţi;
- o structură flexibilă se adaptează mai uşor la creşteri de trafic, prin adăugarea unor noi straturi
asfaltice.
Soluţiile pentru structura rutieră au fost adoptate în conformitate cu prevederile Normativului pentru
dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide (PD 177-2001), Normativ privind alcătuirea
___________________________________
structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi NP116-2005 şi a STAS 1709/1, 2, 3/90 (pentru verificarea la
îngheţ).
Alcătuirea structurilor rutiere a fost gândită astfel încât să se poată oricând adopta o altă variantă,
în funcţie de o altă clasă de trafic sau considerente financiare (prin adăugarea unor noi straturi asfaltice).
O estimare a comportării sub trafic a structurilor rutiere de acest tip propuse arată că ele
corespund unui trafic dupǎ cum urmeazǎ:
 Structurile rutiere cu un singur strat asfaltic ……trafic <uşor> (echivalentul a cca 35 – 40
vehicule grele de 5t in 24 ore);
 Structurile rutiere cu douǎ straturi asfaltice ……trafic <greu> (echivalentul a cca 150
vehicule grele de 5t in 24 ore);
 Structurile rutiere cu douǎ straturi asfaltice şi un strat din beton de ciment……trafic <greu >
(echivalentul a min.150vehicule grele de 5t in 24 ore).
Acest lucru trebuie înţeles în sensul că, timp de 10 ani, structurile rutiere vor corespunde acestui
trafic dar numai în condiţiile unei execuţii corecte şi cu materiale de calitate, a unei exploatări corecte, a
efectuării lucrărilor de întreţinere la timp şi fără o creştere a agresivităţii traficului.
Deoarece, conform studiului Geo si informatiilor primite de la beneficiar,apa subterană este mai jos de
5,00m, este de presupus ca aceasta nu va crea probleme nici la acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ,
nici la temperaturi pozitive; devine, astfel, mai actuala problema evacuării apelor de suprafaţă;
Se vor prevedea /amenaja şanţuri care în prima etapă pot fi din pământ, neprotejate, dar în
funcţie de posibilităţile financiare, treptat, într-o etapă ulterioară, se vor betona sau măcar pava, pentru a
mări viteza de evacuare a apei şi a proteja, totodată, structura rutieră faţă de infiltraţiile de apă laterale,
mai ales că proprietăţile pământului din patul drumului (atat argila, cat si stratul de loess de sub ea) sunt
extrem de sensibile la variaţii de umiditate.
Insistăm asupra necesităţii protecţiei corpului drumului faţă de pătrunderea apei, nu numai pentru
că prezenţa apei poate slăbi iremediabil capacitatea portantă a patului drumului (pământul este extrem
de sensibil la umiditate) dar şi deoarece structura rutieră poate fi vulnerabilă la fenomenul de îngheţ-
dezgheţ (pământul din patul drumului este foarte sensibil la îngheţ şi totusi pânza de apă se găseşte la o
adancime aproape de limita de pericol); de asemenea, nu trebuie create alte surse de apă care să
alimenteze fenomenul.
Se va efectua verificarea structurilor rutiere la manifestarea fenomenului de inghet – dezghet in
conformitate cu situatia concreta a grosimilor straturilor.
In principiu, aceste structuri rutiere se verifica – la limita – la actiunea fenomenului de inghet –
dezghet. Mentionam, de altfel, faptul ca efectele distructive ale fenomenului de inghet – dezghet se
manifesta primavara, sub actiunea traficului greu; acest lucru ar fi valabil doar in cazul celor doua strazi cu
trafic greu, pentru care se va acorda o atentie sporita; in cazul celorlalte strazi, traficul fiind foarte usor –
usor, este de asteptat ca şi într-o eventuala manifestare a acestui fenomen sa nu se produca degradarea
structurii rutiere.
 Asigurarea scurgerii apelor se va efectua în concordanţă cu situaţia străzilor adiacente.
 Se vor amenaja şi acostamentele, pentru a proteja structura rutieră şi a diminua pericolul
colmatării şanţurilor.
Razele de racordare vor fi in conformitate cu legislatia in vigoare ,sporind astfel vizibilitatea si
facilitand scurgerea ordonata a apelor pluviale.
___________________________________
Standardele care reglementeaza executarea suprastructurii strazilor ,calitatea si receptia sunt cele
in vigoare (STAS-6400/84; SR 179/95 ; SR 662/2002;SR 667/2001; SR-174/2002-1si2;STAS 175/87;STAS
1589/89; STAS 2900/89; STAS 863/85; SR EN 933-2/98 Ord.Guvern nr43/28.08.1997 si .45/27.01.1998)
3.DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Zona si amplasamentul;
Regimul juridic: Terenul este situat în intravilanul localităţii Mihail Kogălniceanu şi aparţine
domeniului public al comunei Kogălniceanu, fiind în administrarea Consiliului Local al comunei Mihail
Kogălniceanu.
Regimul economic: Terenul este încadrat la categoria de folosinţă căi de comunicaţie rutieră –
străzi (drumuri săteşti), conform Planului Urbanistic General al comunei.
Zona seismică:
Având in vedere prevederile normativului P100/1-2013 comuna Mihail Kogălniceanu se încadrează
in:
- Acceleraţia terenului pentru proiectare ag = 0,20;
- perioada de colţ Tc = 0,70 sec.
Zona climatică: are caracter temperat continental cu diferenţe mari de temperatură între vară şi
iarna cu tip climatic I.
Nivelul precipitaţiilor se situează la cca. 500 mm media anuală, iar vânturile predominante sunt
cele din sectorul nord-estic.
Numărul de zile cu strat de zăpadă este de cca. 41 zile.
Caracteristicile geologice ale terenului din amplasament: Conform datelor puse la dispoziţia
expertizei pentru localitatea Mihail Kogălniceanu, se constată că pământul ce va constitui patul drumului
este de tipul argilă cu pietriş rar, cenuşie, plastic vârtoasă ce se constituie în tipul P5 (pe cca 60 cm);
incepand de la cca 1,00 m se aflǎ stratul de loess, caracteristic acestei zone geografice.
Conform zonei climatice I, regim hidrologic 2b, se poate conta pe o portanţă (modul de elasticitate
dinamic) Ed=70 MPa.
Adâncimea de îngheţ în terenul natural este de 90 cm.
Nivelul apelor subterane nu a fost interceptat în sondajele efectuate în cadrul Studiului Geotehnic
(2,00 – 3,00 m) dar, conform informatiilor primite de la localnici, se gaseste la cca 5,00 – 6,00m adancime.
Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat;
Suprafata straziilor ce fac obiectul prezentului proiect este cuprinsa in limitele suprafetei studiului
de sistematizare la faza P.U.G. avand legaturi functionale cu strazile existente in zona.
Terenul este liber si nu implica lucrari colaterale ,de natura provizorie ,desfiintari sau devieri de
instalatii .Amplasamentul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect este situat in intravilanul
localitatilor Castelu si Nisipari pe teren ce apartine domeniului public.
Situatia ocuparilor definitive de teren-intravilan/extravilan;
Ocuparea suprafetei drumurilor este definitiva, traseul acestora se defasoara pe trasee existente
___________________________________
Studii de teren
- studiu topografic , sistem de referinta....;
- studiu geotehnic
Alte studii necesare;
- nu este cazul
Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si variantele
constructive de realizare, varianta optima;
Planul de situatie
Traseul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect se inscrie pe traseul existent intre limitele
proprietatilor si a punctelor fixe intalnite pe traseu(conform planuri situatie)
Traseul drumurilor au fost proiectat pentru viteza de 25-50 km/ora functie de razele de racordare
in plan .In curbele cu raze mici ,limita de viteza va fi de 25km/ora.
Traseul drumului urmareste configuratia terenului natural cu mici corecturi care tin seama de
unele caracteristici existente.
Profilul longitudinal
Se mentioneaza ca realizarea profilului longitudinal ,studiat in baza ridicarilor topografice a fost
conditionat de existenta unor puncte obligatorii intalnite pe traseu(podete existente,intersectii cu
drumurile laterale existente, fire de vale, canal de irigatie cu adancime apreciabila)
Linia rosie pe baza cotelor minime urmareste pe cat posibil declivitatile existente drumului
existent.Caracteristicile geometrice proiectate se incadreaza in prevederile STAS 863-85
S-a urmarit pe cat posibil ca in profilul in lung sa se pastreze panta naturala a terenului ,pentru a
evita volume de terasamente suplimentare si pentru a exista o buna corelare cu cotele puctelor fixe
intalnite pe traseu . Razele de racordare in plan vertical au valori cuprinse intre 1000 m si 3000m
La intersectiile drumurilor ce se vor realiza cu drumurile existente au fost prevazute amorse ce se
vor realiza cu acelasi sistem rutier ca si cel prevazut pentru realizarea lucrarilor de amenajare a
drumurilor.
Profilul transversal
Drumurile se vor amenaja pe traseul existent pastrand limitele fronturilor construite existente si a
punctelor fixe (stalpi ,camine etc.).Panta transversala va fi gen „acoperis „cu valoarea de 2,5% indreptata
spre exteriorul carosabilului.
___________________________________
Tipuri de sistem rutier aplicat
TIP DESCRIERE
frezare 5 cm, scarificare 10 cm , completare p.sparta 10 cm, macadam 8 cm , BAD25 6 cm (2955.488mp), BA16
A 5 cm
B reparatii cu mixtura asfaltica 20% din suprafata,BAD25 6 cm, BA16 5 cm -toata suprafata
scarificare si reprofilare 10 cm, completare p.sparta 10 cm, macadam 8 cm , BAD25 6 cm (3374.478mp), BA16
C 5 cm
desfacere dale beton, scarificare si reprofilare 10 cm, completare p.sparta 10 cm, macadam 8 cm , BAD25 6
D cm, BA16 5 cm
E reparatii beton existent 40%, geotextil, BAD25 6 cm(4647.453mp), BA16 5 cm
F terasamente, nisip 7 cm,piatra sparta 20 cm, macadam 8 cm , BA16 5 cm
Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

- necesarul de utilitati;
Nu este cazul
- solutii tehnice de asigurare cu utilitati;
Nu este cazul
Conluziile evaluarii impactului asupra mediului
Lucrarile proiectate ce urmeaza a se realiza nu introduc efecte negative suplimentare asupra

solului,drenajului,microclimatului,apelor de suprafata,vegetatiei,faunei sau din punct de vedere al
zgomotului si peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.Prin executarea lucrarilor de intretinere
vor aparea unele influente favorabile asupra factorilor de mediu cat si din punct de vedere economic si
social.
Influenta asupra factorilor de mediu se va datora unor conditii de circulatie superioare celor actuale
Astfel :
 se va reduce emisia diverselor noxe de esapament sau uzura masinilor ceea ce va avea un efect
pozitiv asupra faunei.
 nivelul de zgomot se va reduce datorita faptului ca se ofera utilizatorilor conditii mai bune pentru
efectuarea manevrelor de depasire.
Influenta socio-economica :
 mai rapida deplasare
 reducerea consumului de carburanti
 cresterea sigurantei circulatiei pentru conducatorii auto.
In ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant ,lucrarile ce fac obiectul
prezentului proiect nu intoduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia actuala ,ci dimpotriva un
efect pozitiv
Beneficiile generate de impactul asupra factorilor de mediu – reprezinta o categorie de venituri
indirecte a caror importanta este generata si sustinuta de:
 aspectele de promovare a turismului sustenabil
 principii de dezvoltare sustenabila a economiilor zonelor vizate
___________________________________
Incadrandu-se in liniile conceptului de economie investitia va fi promovata utilizand diverse
instrumente astfel incat aspectele legate de impactul favorabil asupra mediului sa fie in permanenta
evidentiate.
Analizand investitia sub aspectul impactului asupra factorilor de mediu putem enunta
urmatoarele:
- impactul asupra solului - investitia in sine constituie un element de protectie a mediului prin
lucrarile de captare a precipitatiilor si dirijare a lor in scopul evitarii eroziunii solului;
- impactul asupra apei - investitia nu va genera materiale poluante pentru apele de suprafata si
de adancime ;
- impactul asupra aerului – investitia constituie un element nepoluant ;
4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE, GRAFICUL DE REALIZARE;

 Valoarea totala din care C+M
Valoarea totala a obiectivului fara T.V.A. este de : 4252882.00, preturile si normele de deviz ale
lunii februarie 2016, echivalent la 943136.00 Euro
Din care C+M= 3650171.00 lei echivalent la 809476.00 EURO
1 euro –ECB = 4.5093 /03.02.2016
 Durata de realizare
-Anul I – 2.149.865,00 lei, echivalent la 476.762,00 Euro (12 luni)
-Anul II- 2.033.017,00 lei, echivalent la 450.850,00 Euro (6 luni)
Durata de executie medie a investititei este de 18 luni conform graficului de esalonare (propunere) a
investitiei anexat,(urmarind ca graficul de esalonare a investitiei sa se completeze dupa licitatie si
cunoasterea antreprenorului).
 calculul duratei de executie

Pentru calculul duratei de executie s-a folosit Normativul pentru stabilirea duratei de executie
pentru lucrari de constructii-montaj, indicativ C.5/78, capitolul pentru drumuri si platforme, Anexa XIV,
cod 752, pe obiectele din cadrul investitiei.
Categorii de drumuri: a) macadam, b) covor asfaltic, c) beton asfaltic, d) beton de ciment/pavaje
piatra naturala, tabelul din normativ corespunzator fiind urmatorul:
Durate (luni)
Nrc. Cod Suprafata (m.p.) a) b) c) d)
1. A pâna la 5000 2,25 2,50 3,25 3,25
2. B 5001 - 10000 3,00 3,50 3,75 4,00
3. C 10001 - 20000 3,75 4,00 4,25 4,50
4 D 20000 - 35000 4,25 4,50 4,75 5,00
Suprafetele mai mari decit 35.000mp se impart in etape de pina la 35.000mp.
___________________________________
Se adauga sporuri pentru timp friguros/calduros conform normativ pentru zona climaterica II,
conform tabelului:
Nrc. Treapta Perioada de executie Spor
VII In luni
2.1 A pâna la 1 luna + 0,25
2.2 B între 1 si 2 luni + 0,50
2.3 C între 2 si 3 luni + 0,75
2.4 D între 3 si 4 luni + 1,00
Parametri cuprinsi în proiect:
Denumire Cantitate UM Durata Spor Total

Imbracaminti CASTELU 46289.60 mp 9.00 3.00 12.00
TOTAL 46289.60 mp 9.00 3.00 12.00
Se stabileste durata de executie la 12 luni
COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

Valoare totala cu detalierea pe structura devizului general;
1 euro –ECB = 4.5093 /03.02.2016
Componente majore ale proiectului :
 Cheltuieli proiectare , asistenta tehnica, studii , etc

297000.00 lei echivalent la 65864.00 Euro
 Cheltuieli pentru investitia de baza
 Alte cheltuieli
din care:
- Organizare de santier 36000.00 lei echivalent la 7984.00 Euro
- Taxe 40152.00 lei echivalent la 8903.00 Euro
- Cheltuieli neprevazute 10.0% 195559.00 lei echivalent la 43368.00 Euro
Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei;
Nr.crt. Costuri Anul

___________________________________
I II
1 Studii topo/geo 12000.00 0.00
2 Proiectare, avize, acorduri 83000.00 0.00
3 Organizare licitatie 2000.00 0.00
4 Consultanta 90000.00 30000.00
5 Asistenta tehnica 40000.00 40000.00
6 Constructii montaj, organizare santier, 1922865.00 1922865.00
diverse si neprevazute
7 Taxe, costul creditului, alte cote 0.00 40152.00
TOTAL 2149865.00 2033017.00
SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

 din fonduri comunitare nerambursabile
 din fonduri ale bugetului national
 bugetul local
ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA

1. Numarul de locuri de munca create in faza de executie;
- nu este cazul
2. Numarul de locuri de munca create in faza de operare;
- nu este cazul
Amenajarea drumurilor nu genereaza locuri de munca dupa realizarea investitie.Realizarea acestor
lucrari creeaza implicit facilitati de dezvoltare economica a localitatilor,dezvoltare ce va atrage forta de
munca si stabilitatea populatiei rurale.
PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
1. Valoarea totala din care C+M

1 euro –ECB = 4.5093 /03.02.2016
2. Esalonarea investitiei
- 3 luni proiectare, studii topo, geo
- 3 luni organizare procedura licitatie
- 12 luni executia lucrarilor
___________________________________
3. Durata de realizare
- 12 LUNI- executie
___________________________________
4. Capacitati ( fizice si valorice )
TABEL STRAZI PROPUSE A SE REALIZA PRIN PROIECTUL : MODERNIZARE STRAZI IN COMUNA CASTELU, JUDETUL CONSTANTA
Nr. Denumire Lungime Suprafata Lat. Acostam Suprafata Rigola Latime Canale Canale Rigole Tipuri de sistem rutier conform expertiza
crt strada strada ml strada caros lungime acostam. tringh. rigole cu cu gratar dalate
mp ml ml mp ml ml gratar ml ml
a b c d e f
buc
localitatea CASTELU
1 SALCIILOR 680.070 3468.880 5.000 1360.140 680.070 1360.140 1360.140 4.000 28.000 0.000 3468.880 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2 GARII 273.000 1501.140 5.500 546.000 273.000 546.000 546.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1501.140 0.000 0.000 0.000 0.000
3 1 MAI 203.560 963.228 5.000 407.120 203.560 407.120 407.120 1.000 7.000 0.000 963.228 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
-TRONSON 1
4 1 MAI 373.000 2030.165 5.000 746.000 373.000 746.000 746.000 1.000 6.000 373.000 0.000 0.000 0.000 1470.66 0.000 559.500
-TRONSON 2 5
5 MIHAI 119.610 690.206 6.000 239.220 119.610 239.220 239.220 2.000 10.000 0.000 690.206 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
EMINESCU
6 GAROAFE 490.790 2538.049 5.000 981.580 490.790 981.580 981.580 1.000 8.000 0.000 0.000 0.000 2538.049 0.000 0.000 0.000
7 VANATORUL 205.640 930.263 4.500 411.280 205.640 205.640 205.640 1.000 8.000 0.000 930.263 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL LOCALITATE 2345.670 12121.931 4691.340 2345.670 4485.700 4485.700 10.000 67.000 373.000 6052.577 1501.140 2538.049 1470.66 0.000 559.500
5
localitatea NISIPARI
1 DC90 2330.800 14602.866 6.000 4661.600 2330.800 4661.600 4661.600 4.000 37.000 4661.600 0.000 0.000 0.000 0.000 14602.8 0.000
66
2 ALEEA 296.920 1528.380 5.000 593.840 296.920 593.840 593.840 1.000 10.000 593.840 0.000 0.000 1528.380 0.000 0.000 0.000
PESCARUSI
3 DROPIEI 453.000 2386.358 5.000 906.000 453.000 906.000 906.000 2.000 19.000 0.000 0.000 0.000 2386.358 0.000 0.000 0.000
4 AROMANI 572.000 3073.575 5.000 1144.000 572.000 1144.000 1144.000 2.000 14.000 0.000 0.000 0.000 3073.575 0.000 0.000 0.000
5 CRINULUI 329.000 1699.843 5.000 658.000 329.000 658.000 658.000 2.000 18.000 0.000 0.000 0.000 1699.843 0.000 0.000 0.000
6 PRIMAVERII 207.090 929.673 4.500 414.180 207.090 414.180 414.180 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 929.673 0.000 0.000 0.000
7 POSTEI 524.000 2578.624 4.500 1048.000 524.000 1048.000 1048.000 2.000 13.000 0.000 0.000 0.000 2578.624 0.000 0.000 0.000
8 IULIU 528.170 3399.341 6.000 1056.340 528.170 1056.340 1056.340 8.000 62.000 0.000 0.000 0.000 3399.341 0.000 0.000 0.000
VALAORI
9 SPERANTEI 208.400 1128.584 5.000 416.800 208.400 416.800 416.800 1.000 9.000 0.000 0.000 0.000 1128.584 0.000 0.000 0.000
10 DRAGOS 71.120 268.752 4.500 142.240 71.120 142.240 142.240 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 268.752 0.000 0.000 0.000
VODA
___________________________________
11 ALEXANDRU 468.080 2571.662 5.000 936.160 468.080 936.160 936.160 5.000 42.000 0.000 0.000 0.000 2571.662 0.000 0.000 0.000
VLAHUTA
TOTAL LOCALITATE 5988.580 34167.658 11977.160 5988.580 11977.160 11977.160 27.000 224.000 5255.440 0.000 0.000 19564.792 0.000 14602.9 0.000
TOTAL COMUNA 8334.250 46289.589 16668.500 8334.250 16462.860 16462.860 37.000 291.000 5628.440 6052.577 1501.140 22102.841 1470.66 14602.9 559.500
tipuri de sistem rutier
1 A scarificare 5 cm, piatra sparta 15 cm, macadam 8 cm, BA 16 5 cm

2 B scarificare 5 cm, reprofilare , macadam 8 cm, BA16 5 cm
3 C scarificare 5 cm, piatra sparta 20 cm, macadam 8 cm, BA 16 5 cm
4 D frezare asfalt 5 cm, scarificare 5 cm, piatra sparta 15 cm, macadam 8 cm , BAD22.4 6cm, BA16 5 cm, defacere
borduri
5 E reparatii gropi cu mixtura asfaltica , BAD22.4 6 cm, BA16 5 cm
6 F sapatura caseta, nisip 7 cm, piatra sparta 20 cm, macadam 8 cm, BAD 22.4 6 cm, BA16 5 cm
___________________________________
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitie
MODERNIZARE STRAZI IN COMUNA CASTELU, JUDETUL CONSTANTA
in mii lei/mii euro la cursul lei/EURO din data de 03.02.2016 (4.5093 lei/EURO)-ECB
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| | | Valoare (fara TVA) | TVA | Valoare (inclusiv TVA) |
| Nr. |Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli|---------------------------------------------------------------------|
| Crt. | | Mii lei | Mii euro | Mii lei | Mii lei | Mii euro |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| CAPITOLUL 1 |
| Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 1.1 | Obtinerea terenului. | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 1.2 | Amenajarea terenului. | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 1.3 | Amenajari pentru protectia mediului. | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| TOTAL CAPITOL 1 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------------------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| CAPITOLUL 2 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| | Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
| | obiectivului | | | | | |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| TOTAL CAPITOL 2 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------------------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| CAPITOLUL 3 |
| Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 3.1 | Studii de teren | 12.000 | 2.661 | 2.400 | 14.400 | 3.193 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 3.2 | Obtinerea de avize,acorduri si autorizatii | 3.000 | 0.665 | 0.600 | 3.600 | 0.798 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 3.3 | Proiectare si engineering | 150.000 | 33.265 | 30.000 | 180.000 | 39.918 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 3.4 | Organizarea procedurilor de achizitie publica | 2.000 | 0.444 | 0.400 | 2.400 | 0.532 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 3.5 | Consultanta | 120.000 | 26.612 | 24.000 | 144.000 | 31.934 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
___________________________________
| 3.6 | Asistenta tehnica | 80.000 | 17.741 | 16.000 | 96.000 | 21.289 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| TOTAL CAPITOL 3 | 367.000 | 81.387 | 73.400 | 440.400 | 97.665 |
|------------------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| CAPITOLUL 4 |
| Cheltuieli pentru investitia de baza |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 4.1 | Constructii si instalatii | 3614.171 | 801.493 | 722.834 | 4337.006 | 961.791 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 4.2 | Montaj utilaj tehnologic | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 4.3 | Utilaje,echipamente tehnologice si functionale cu | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
| | montaj | | | | | |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 4.4 | Utilaje fara montaj si echipamente de transport | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 4.5 | Dotari | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 4.6 | Active necorporale | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| TOTAL CAPITOL 4 | 3614.171 | 801.493 | 722.834 | 4337.006 | 961.791 |
|------------------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| CAPITOLUL 5 |
| Alte cheltuieli |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 5.1 | Organizare de santier | | | | | |
| | 5.1.1 Lucrari de constructii | 36.000 | 7.984 | 7.200 | 43.200 | 9.580 |
| | 5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 5.2 | Comisioane,taxe,cote legale,costuri de finantare | | | | | |
| | 5.2.1 Comisioane,taxe si cote legale | | | | | |
| | Comision Banca finantatoare | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
| | Taxa inspectie Control calitate | 3.650 | 0.809 | 0.000 | 3.650 | 0.809 |
| | Taxa pentru inspectie in constructii | 18.251 | 4.047 | 0.000 | 18.251 | 4.047 |
| | Contributia pt. Casa Sociala a Constructorilor | 18.251 | 4.047 | 0.000 | 18.251 | 4.047 |
| | Primele de asigurare | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
| | Alte cheltuieli | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
| | Taxe ANRE | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
| | 5.2.2 Costul creditului | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 5.3 | Cheltuieli diverse si neprevazute | 195.559 | 43.368 | 39.112 | 234.670 | 52.041 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| TOTAL CAPITOL 5 | 271.710 | 60.256 | 46.312 | 318.022 | 70.526 |
|------------------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| CAPITOLUL 6 |
___________________________________
| Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 6.1 | Pregatirea personalului de exploatare | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------|-----------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| 6.2 | Probe tehnologice | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
| TOTAL CAPITOL 6 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 | 0.000 |
|------------------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| TOTAL GENERAL | 4252.882 | 943.136 | 842.546 | 5025.428 | 1114.459 |
|------------------------------------------------------------|-------------|-------------|-------------|-------------|-------------|
| Din care C+M | 3650.171 | 809.476 | 730.034 | 4380.206 | 971.372 |
|----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|
___________________________________
5. Alti indicatori specifici domeniului;

 valoare investitie /mp carosabil ( cu si fara TVA)
4252882.00lei 5025428.00lei
 91.84lei / mp  108.52lei / mp
46307.59mp 46307.59mp
943136.00 EURO 1114459 .00 EURO
 20.37 EURO / mp  24.07 EURO / mp
46307.59mp 46307.59mp
 valoare investitie /km carosabil ( cu si fara TVA)

4252882.00lei 5025428.00lei
 510305.01lei / km  603003.11lei / km
8.334km 8.334km
943136.00 EURO 1114459.00 EURO
 113167.26 EURO / km  133724.38EURO / km
8.334km 8.334km
 investitia de baza/mp (C+M) cu si fara TVA

3650171.00lei 4380206lei
 78.82lei / mp  94.59lei / mp
46307.59mp 46307.59mp
809476.00 EURO 971372.00 EURO

 17.48 EURO / mp  20.98EURO / mp
46307.59mp 46307.59km
AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

1. Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;
2. Certificat de urbanism;
3. Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor
4. Acord de mediu
5. Alte avize si acorduri de principiu;
SEF PROIECT,
Ing.Elena Tambozi
___________________________________
EVALUARI
Centralizatorul
cheltuielilor pe obiectiv
Nr. Nr.cap./subcap. Denumirea capitolelor de cheltuieli Valoarea cheltuielilor/obiect Din care C+M
Crt. deviz general exclusiv TVA
Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro
0 1 2 3 4 5 6

1 1.2 Amenajarea terenului
2 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
3 2 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului
6 4 Investitia de baza
6.001 SISTEM RUTIER TIP A 586.310 130.022 586.310 130.022
6.002 SISTEM RUTIER TIP B 109.644 24.315 109.644 24.315
6.003 SISTEM RUTIER TIP C 307.116 68.107 307.116 68.107
6.004 SISTEM RUTIER TIP D 291.529 64.651 291.529 64.651
6.005 SISTEM RUTIER TIP E 1904.272 422.299 1904.272 422.299
6.006 SISTEM RUTIER TIP F 92.140 20.433 92.140 20.433
6.007 CANALE CU GRATAR 323.160 71.665 323.160 71.665
TOTAL VALOARE ( exclusiv TVA) : 3614.171 801.493 3614.171 801.493

Taxa pe valoarea adaugata 722.834 160.299 722.834 160.299
TOTAL VALOARE ( inclusiv TVA) : 4337.006 961.791 4337.006 961.791
Cursul de referinta = 4.5093 lei/euro(ECB) din data de 03.02.2016
___________________________________
___________________________________
Centralizatorul
cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte
OBIECT: SISTEM RUTIER TIP A
Nr. Nr.cap./subcap. Cheltuieli pe catogoria de lucrari Valoarea, exclusiv TVA

crt. deviz pe obiect Mii lei Mii euro
0 1 2 3 4

1 I Lucrari de constructii

3 Constructii 586.310 130.022
924001 STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER TIP 586.310 130.022
D
TOTAL I 586.310 130.022
4 II Montaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II 0.000 0.000
5 III Procurare
6 4.3 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000
7 4.4 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000
8 4.5 Dotari 0.000 0.000
TOTAL III 0.000 0.000
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA): 586.310 130.022
Taxa pe valoarea adaugata 117.262 26.004
TOTAL VALOARE (inclusiv TVA) : 703.572 156.026
Cursul de referinta = 4.5093 lei/euro din data de 03.02.2016
___________________________________
Centralizatorul
OBIECT: SISTEM RUTIER TIP B

0 1 2 3 4


3 Constructii 109.644 24.315
B
TOTAL I 109.644 24.315
TOTAL II 0.000 0.000
5 III Procurare
8 4.5 Dotari 0.000 0.000
TOTAL III 0.000 0.000
___________________________________
Centralizatorul
OBIECT: SISTEM RUTIER TIP C

0 1 2 3 4


3 Constructii 307.116 68.107
C
TOTAL I 307.116 68.107
TOTAL II 0.000 0.000
5 III Procurare
8 4.5 Dotari 0.000 0.000
TOTAL III 0.000 0.000
___________________________________
Centralizatorul
OBIECT: SISTEM RUTIER TIP D

0 1 2 3 4


3 Constructii 291.529 64.651
D
TOTAL I 291.529 64.651
TOTAL II 0.000 0.000
5 III Procurare
8 4.5 Dotari 0.000 0.000
TOTAL III 0.000 0.000
___________________________________
Centralizatorul
OBIECT: SISTEM RUTIER TIP E

0 1 2 3 4


3 Constructii 1904.272 422.299
E
TOTAL I 1904.272 422.299
TOTAL II 0.000 0.000
5 III Procurare
8 4.5 Dotari 0.000 0.000
TOTAL III 0.000 0.000
___________________________________
Centralizatorul
OBIECT: SISTEM RUTIER TIP F

0 1 2 3 4


3 Constructii 92.140 20.433
926001 STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER 92.140 20.433
TIP F
TOTAL I 92.140 20.433
TOTAL II 0.000 0.000
5 III Procurare
8 4.5 Dotari 0.000 0.000
TOTAL III 0.000 0.000
___________________________________
Centralizatorul
OBIECT: CANALE CU GRATAR

0 1 2 3 4


3 Constructii 323.160 71.665
927002 CANALE CU GRATAR 323.160 71.665
TOTAL I 323.160 71.665
TOTAL II 0.000 0.000
5 III Procurare
8 4.5 Dotari 0.000 0.000
TOTAL III 0.000 0.000
___________________________________
STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER TIP A
================================================================
Nr. Capitol de lucr. UM CANTITATEA PU TOTAL
crt. (col.3xcol4)
----------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
================================================================
001 DH02A1 100 MP. 60.530 11.28 682.90
SCARIFICAREA USOARA A IMPIETRUIRII PINA
LA 5 CM ADINCIME CU AUTOGREDER
002 DA12A1 M.C. 908.000 119.48 108486.04

STRAT FUND REPROF P SPARTA PT DRUM CU
ASTERNERE MECANICA EXEC CU IMPANARE SI
INNOROIRE
003 TRA01A30 TONA 1937.000 17.48 33863.60

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,
SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE
DIST.= 30 KM.
004 TSC17B1 100 M. 22.120 144.10 3187.57

SAPATURA LA RIGOLE SECT.TRIUNGHI.0,4M
ADINC.CU AUTOGREDER PINA LA 175CP IN
TEREN CAT 2
005 TRA01A10P TONA 716.730 6.99 5012.09

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM
006 TRI1AA01C1 TONA 716.730 4.54 3253.66

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI
MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-
AUTO CATEG.1
007 DE01A1 MP. 1208.880 20.53 24815.73

IMPTR ACOST CU 10 CM PIATRA SP DUPA
COMPACT PE 5 CM NISIP DUPA PILON IN
VEDEREA ACOP CU COVOR A
008 TRA01A30 TONA 376.720 17.48 6586.01

DIST.= 30 KM.
009 DA13A1 MP. 6052.580 11.83 71614.43

MACADAM ORDINAR AVIND DUPA CILINDRARE 8
CM GROS
010 TRA01A30 TONA 1398.150 17.48 24443.16

DIST.= 30 KM.
___________________________________
011 DB20F1 MP. 6052.580 308.03 232004.57

ASFALT TURNAT PE PART CAROS GROS 5 CM
ASTER MECAN (BA16)
013 TRA05A20 TONA 665.800 17.48 11639.85

TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE
CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON.
ETC)PE DIST.DE 20
014 DB01B1 MP. 6052.580 0.07 423.26

CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM
BITUM A STRATSUPORT DIN MACAD SAU PAV
NEBITUM EXEC MECANI
015 DB21A1 100 MP. 60.520 2348.27 59856.16

INCHID SUPRAF CU DRESSING GROS LA
STRATURILE DIRECT CIRCULATE
017 TRA05A20 TONA 25.230 17.48 441.08

ETC)PE DIST.DE 20
TOTAL GENERAL: 586 310.12
___________________________________
STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER TIP B
================================================================
crt. (col.3xcol4)
----------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
================================================================
001 DH02A1 100 MP. 15.020 11.28 169.46
002 DH03A1 100 MP. 15.020 8.08 121.32

REPROF PARTII CAROS A DRUMURILOR
IMPIETRUITE EXECUTATA MECANIC CU
AUTOGREDER
003 TSC17B1 100 M. 5.460 144.10 786.81

TEREN CAT 2
004 TRA01A10P TONA 176.900 6.99 1237.06

005 TRI1AA01C1 TONA 176.900 4.54 803.05

AUTO CATEG.1
006 DE01A1 MP. 273.000 20.53 5604.11

007 TRA01A30 TONA 85.070 17.48 1487.24

DIST.= 30 KM.
008 DA13A1 MP. 1501.140 11.83 17761.56

CM GROS
009 TRA01A30 TONA 346.800 17.48 6062.93

DIST.= 30 KM.
010 DB20F1 MP. 1501.140 308.03 57562.37

___________________________________
ASTER MECAN
012 TRA05A20 TONA 165.200 17.48 2888.11

ETC)PE DIST.DE 20
013 DB01B1 MP. 1501.140 0.07 104.97

NEBITUM EXEC MECANI
014 DB21A1 100 MP. 15.010 2348.27 14944.49

016 TRA05A20 TONA 6.300 17.48 110.14

ETC)PE DIST.DE 20
TOTAL GENERAL : 109 643.60
___________________________________
STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER TIP C
================================================================
crt. (col.3xcol4)
----------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
================================================================
001 DH02A1 100 MP. 25.380 11.28 286.34
002 DA12A1 M.C. 507.610 119.48 60648.23

INNOROIRE
003 TRA01A30 TONA 1082.730 17.48 18928.83

DIST.= 30 KM.
004 TSC17B1 100 M. 9.820 144.10 1415.10

TEREN CAT 2
005 TRA01A10P TONA 176.900 6.99 1237.06

006 TRI1AA01C1 TONA 176.900 4.54 803.05

AUTO CATEG.1
007 DE01A1 MP. 490.800 20.53 10075.08

008 TRA01A30 TONA 152.940 17.48 2673.77

DIST.= 30 KM.
009 DA13A1 MP. 2538.050 11.83 30030.33

CM GROS
010 TRA01A30 TONA 586.300 17.48 10249.99

DIST.= 30 KM.
___________________________________
011 DB20F1 MP. 2538.050 308.03 97286.62
ASTER MECAN
012 TRA05A20 TONA 279.190 17.48 4880.94

ETC)PE DIST.DE 20
014 DB01B1 MP. 2538.050 0.07 177.49

NEBITUM EXEC MECANI
015 DB21A1 100 MP. 25.380 2348.27 25146.85

017 TRA05A20 TONA 10.600 17.48 185.31

ETC)PE DIST.DE 20
018 IFA05I1 MP. 593.840 49.32 29286.32

PEREU DIN DALE PREFABRICATE BETON
50X50X6 CM
019 CA02A1 M.C. 30.000 353.41 10602.22

TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII IZOLATE
CU VOLUM <3MC
020 TRA06A20 TONA 72.600 17.48 1269.23

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC
DIST. =20KM
021 IFA07B1 M 1187.700 0.79 935.94

ROSTUIRE PEREU DALE MORTAR CIMENT ADINC
4 CM SI NISIP PE REST ADINC. PT DALE 6
CM.
022 TRA02A20 TONA 85.600 11.66 997.67

SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE
DIST.= 20 KM.
___________________________________
STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER TIP D
================================================================
crt. (col.3xcol4)
----------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
================================================================
001 DH02B1 [ 2]100 MP. 14.710 308.86 4543.29
FREZARE PE 5 CM
002 DH02A1 100 MP. 14.710 11.28 165.96

003 DA12A1 M.C. 220.600 119.48 26356.85

INNOROIRE
004 TRA01A30 TONA 470.540 17.48 8226.22

DIST.= 30 KM.
005 TSC17B1 100 M. 7.460 144.10 1075.01

TEREN CAT 2
006 TRA01A10P TONA 241.700 6.99 1690.21

007 TRI1AA01C1 TONA 241.700 4.54 1097.22

AUTO CATEG.1
008 DE01A1 MP. 373.000 20.53 7656.90

009 TRA01A30 TONA 116.240 17.48 2032.17

DIST.= 30 KM.
010 DA13A1 MP. 1470.670 11.83 17401.04

CM GROS
011 TRA01A30 TONA 339.730 17.48 5939.33

___________________________________
DIST.= 30 KM.
012 DB20G1 MP. 1470.670 297.29 65505.97

ASTER MECAN
014 TRA05A20 TONA 195.000 17.48 3409.09

ETC)PE DIST.DE 20
015 DB20F1 MP. 1470.670 308.03 56370.70

ASTER MECAN
017 TRA05A20 TONA 161.770 17.48 2828.14

ETC)PE DIST.DE 20
018 DB01B1 MP. 1470.670 0.07 102.84

NEBITUM EXEC MECANI
019 DB21A1 100 MP. 14.710 2348.27 14543.04

021 TRA05A20 TONA 6.130 17.48 107.17

ETC)PE DIST.DE 20
022 DG04B1 M 746.000 4.22 3144.54

DESFACEREA DE BORDURI DE PIATRA SAU DE
BETON ORICEDIMENSIUNE ASEZATA PE BETON
023 TRA01A10P TONA 95.115 6.99 665.14

024 IFA05I1 MP. 746.000 49.32 36790.39

50X50X6 CM
025 IFA07B1 M 3132.000 0.79 2468.21

CM.
026 CA02A1 M.C. 41.100 353.41 14525.10

CU VOLUM <3MC
___________________________________
027 TRA06A20 TONA 99.400 17.48 1737.76
DIST. =20KM
028 TRA02A20 TONA 1128.000 11.66 13146.84

DIST.= 20 KM.
___________________________________
STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER TIP E
================================================================
crt. (col.3xcol4)
----------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
================================================================
001 DI02B1 MP. 4380.860 329.42 140146.40
REP SUPR DEGR INCL PLOMB GROPI LA IMBR
BIT CU MOR ASF CU ADAOS CRIBL PREP LA
CALD CU DECAP MECAN
003 DB20G1 MP. 14602.870 297.29 650466.15

ASTER MECAN
005 TRA05A20 TONA 1936.340 17.48 33852.06

ETC)PE DIST.DE 20
006 DB20F1 MP. 14602.870 308.03 559739.63

ASTER MECAN
008 TRA05A20 TONA 1606.320 17.48 28082.49

ETC)PE DIST.DE 20
009 DB01B1 MP. 14602.870 0.07 1021.18

NEBITUM EXEC MECANI
010 DB21A1 100 MP. 146.030 2348.27 144479.47

012 TRA05A20 TONA 60.900 17.48 1064.68

ETC)PE DIST.DE 20
013 IFA05I1 MP. 4661.600 49.32 229895.41

50X50X6 CM
014 CA02A1 M.C. 514.000 178.18 91583.82

CU VOLUM <3MC
___________________________________
015 TRA06A20 TONA 501.600 17.48 8769.22
DIST. =20KM
016 IFA07B1 M 9323.200 0.79 7347.46

CM.
017 TRA02A20 TONA 671.300 11.66 7824.00

DIST.= 20 KM.
TOTAL GENERAL : 1 904 271.98
___________________________________
STRAZI AMENAJATE CU SISTEM RUTIER TIP F
================================================================
crt. (col.3xcol4)
----------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
================================================================
001 TSC19B1 100 MC. 2.600 223.43 580.91
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL.
IMPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.2
002 TRA01A10P TONA 463.270 6.99 3239.65

003 TRI1AA01C2 TONA 463.270 4.54 2103.06

AUTO CATEG.2
004 DA06A2 M.C. 39.170 101.89 3991.01

STRAT AGREG NAT(NISIP)CILINDR CU FUNCT
REZIST FIL-TRANT IZOL AERISIRE ANTICAP
CU ASTERNERE MANUA
005 TRA01A30 TONA 77.020 17.48 1346.50

DIST.= 30 KM.
006 TRA01A10P TONA 241.700 6.99 1690.21

007 DA12B1 M.C. 111.900 103.83 11618.66

ASTERNERE MECANICA EXEC CU IMPANARE FARA
INNOROIRE
008 TRA01A30 TONA 238.680 17.48 4172.72

DIST.= 30 KM.
010 DA13A1 MP. 559.500 11.83 6620.03

CM GROS
011 TRA01A30 TONA 129.245 17.48 2259.53

___________________________________
DIST.= 30 KM.
012 DB20G1 MP. 559.500 297.29 24925.22

ASTER MECAN
014 TRA05A20 TONA 74.200 17.48 1297.20

ETC)PE DIST.DE 20
015 DB20F1 MP. 559.500 308.03 21447.55

ASTER MECAN
017 TRA05A20 TONA 61.550 17.48 1076.05

ETC)PE DIST.DE 20
018 DB01B1 MP. 559.500 0.07 39.13

NEBITUM EXEC MECANI
019 DB21A1 100 MP. 5.600 2348.27 5691.10

021 TRA05A20 TONA 2.400 17.48 41.96

ETC)PE DIST.DE 20
___________________________________
CANALE CU GRATAR
================================================================
crt. (col.3xcol4)
----------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
================================================================
001 PB02A1 M.C. 54.600 326.06 17802.97
TURNARE BETON SIMPLU B75 IN FUNDATII
OBISNUITE,ZIDDE SPRIJIN PEREURI ETC.
MANUAL
002 PB06A1 M.C. 291.000 50.02 14556.02

TURN.BET.SIMP.B100 IN ELEV.CULEI,ARIPI,
ZID,TIMPAN MANUAL
003 PC02A1 MP. 727.500 25.68 18680.68

COFRAJE PT.BETON ELEVATIE SI ZIDURI
SPRIJ.DIN PANOURI CU PLACAJ P CU
SUPRAFETE PLANE
004 DA11B1 M.C. 165.900 109.09 18098.51

ASTERNERE MANUALA EXEC CU IMPANARE FARA
INNOROIRE
005 IFA05I1 MP. 444.000 49.32 21896.70

50X50X6 CM
006 IFA07B1 M 2127.500 0.79 1676.55

CM.
007 TRA06A20 TONA 240.300 17.48 4201.04

DIST. =20KM
008 TRA01A30 TONA 353.900 17.48 6187.06

DIST.= 30 KM.
009 CL20C1 KG 20952.000 10.49 219815.44

MONTAREA CONFECTIILOR METALICE APARENTE:
DIVERSE EXCLUSIV PARAPETI,BALUSTRAZI,
CHEPENGURI
010 TRA02A20 TONA 21.000 11.66 244.76

___________________________________
DIST.= 20 KM.
TOTAL GENERAL DEVIZ: 323 159.73
MEMORIU
privind organizarea santierului
Proiectul privind organizarea santierului pentru realizarea investitiei, întocmit în faza I-a (schema
generala de organizare) în conformitate cu prevederile HCM 170/58 si instructiunile de aplicare cu privire
la reglementarea modului de utilizare a fondurilor de organizare, HCM 1397/74 art.VII si instructiunile B.I.
nr.1338e/74 privind justificarea fondurilor si organizarea în limitele cotelor procentuale.
Constructorul va elabora proiectul de organizare faza a II-a, la prezentarea ofertei.
Din analiza documentatiei rezulta ca lucrarile de constructii-montaj nu vor ridica probleme speciale
de executie pentru constructor.
Durata normata de executie s-a stabilit la 12 luni, conform normativului C.5-78 cu acordarea
sporurilor legale. Esalonarea valorica si grafica a investitiei se propune conform datelor din devizul
general.
Valoarea lucrarilor de C+M este de 3650171.00 lei fara TVA .Cota procentuala a manoperei în cazul
acestei lucrari este de 6%. S-a considerat o cheltuiala de manopera (inclusiv cotele procentuale legale de
CAS, somaj, sanatate, etc.) de 1000 lei/luna.
3650171.00 lei x 6%
  cca. 12 muncitori/luna
12 luni x 1500 lei/luna
Evaluarea cheltuielilor si a lucrarilor provizorii pentru organizarea santierului s-a întocmit alaturat
folosindu-se costurile unitare medii din cataloagele de obiecte de organizare de santier si analizele sau
devizele constructorilor din judetul Constanta, folosite pentru faza a II-a a proiectelor de organizarea
santierului.
Valoarea estimata a cheltuielilor si a lucrarilor de O.S.este 36000.00 lei.
La întocmirea fazei a II-a proiectului de organizare precum si în timpul executiei lucrarilor

constructorul va respecta cu strictete legislatia în vigoare privind masurile de tehnica securitatii muncii si
paza contra incendiilor.
PROIECTANT,
___________________________________
MASURI DE PROTECTIA MUNCII

SI PAZA CONTRA INCENDIILOR
Dupa deschiderea santierului este obligatoriu a se desemna un responsabill cu Tehnica Securitatii

Muncii si Paza Contra Incendiilor. Acesta va urmari si respecta intocmai normativele si reglementarile in
vigoare, in plus va tine cont in special de urmatoarele:
1 Prescriptii T.S.M.
1.1 Se vor respecta intocmai:

 normele de T.S.M. in constructii;
 normele specifice de T.S.M. pentru activitatea societatilor de constructii-montaj, elaborate
de specialistii I.C.S.P.M. si avizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
 instructiunile T.1/1966 pentru dispozitivele de ridicat si dispozitivele auxiliare ale
D.U.M.E.L.;
 normele de protectia muncii pentru legarea la pamint a utilajelor electrice in constructii;
 instructiunile tehnice privind punerea cablurilor electrice in unitatile energetice si
industriale, indicativ I.32/1976, aprobat prin decizia I.C.C.P.D. nr.46/1976.
1.2 In mod corespunzator se vor aplica prevederile Legii pentru Protectia Muncii nr.90/1996,
publicata in M.O. nr.157/1996.
1.3 Responsabilul de santier va executa cu tot personalul care participa la transportul,
manipularea, depozitarea si punerea in opera a materialelor, un instructaj special pentru
asigurarea respectarii N.T.S.M. Se va insista asupra:
 interzicerii circulatiei in zonele periculoase, care se vor marca si incercui cu panouri
speciale;
 interzicerii stationarii si circulatiei, atit a persoanelor cit si a vehicolelor, in zonele de
actiune a macaralelor sau altor mijloace de ridicat.
1.4 Se vor lua masuri de ingradire sau incercuire si marcare corespunzatoare a locurilor in care
circulatia este interzisa.
1.5 Se vor aplica dispozitiile N.T.S.M. in constructii referitaore la executarea lucrarilor pe timp
friguros/calduros sau in caz de lucru la lumina artificiala (cap.23 art.212 D2157)
1.6 Se vor verifica periodic:
 executia marcajelor in zona de lucru;
 respectarea prevederilor privind manipularea si depozitarea materialelor;
 functiionarii corespunzatoare a retelei electrice la parametrii necesari;
___________________________________
 ingradirea zonelor de periclitate (gropi, goluri, macarale, etc.).
2 Prescriptii P.C.I.
2.1 La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile prevazute in “Instructinile pentru
prevenirea incendiilor pe ramuri de protectie ale M.I.C.I.” cuprinse in Decretul nr.76/1975
publicate in M.O. nr.53/1975, precum si a “Normelor de prevenirea si stingerea incendiilor”
elaborate de Consiliul Popular Ilfov si aprobate prin decizia Comitetului Executiv nr.497/1975.
De asemenea constructorul va respecta prevederile Decretului nr.290/1977 privind normele
generale de protectie impotriva incentiilor in activitatea de constructii-montaj si normelor
provizorii NP22-NP29 din 1977, publicate in Buletinul Constructiilor nr.12/1977, completat cu
“Reglementari P.S.I.” ordin comun nr.12/MC/1994 al M.L.P.A.T. si nr.384/1994 al M.I. precum
si “Normativul de siguranta la foc a constructiilor” indicativ P118-99 aprobat cu ordinul
27/N1/07.04.1999.
2.2 Se vor executa instructaje corespunzatoare cu tot personalul implicat.
2.3 Se vor lua masuri de instalare a panourilor vizuale sugestive privind P.C.I.
2.4 Se va asigura instalrea si dotarea corespunzatoare a pichetelor P.C.I.
2.5 Se vor asigura caile de acces necesare interventiilor masinilor de salvare sau de pompieri, care
vor fi marcate si metinute permanent libere pe cel putin o fatada a cladirii sau baracilor si
magaziilor din cadrul organizarii de santier.
2.6 Alte necesitati speciale se vor stabili de catre constructor, dupa caz, in faza a II-a de realizare a
proiectului de organizare de santier.
Proiectant,
___________________________________

Proiect 7.2 Castelu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect 7.2 Castelu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Submăsura 7.

2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

MODERNIZARE STRĂZI ŞI DRUMURI COMUNALE IN LOCALTATEA

BENEFICIAR: COMUNA MIHAIL KOGALNICEANU, JUD.CONSTANTA

 Economist ec. Cipu Mihaiu

DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENTII

1. Denumirea obiectivului de investitie: MODERNIZARE STRĂZI ŞI DRUMURI COMUNALE IN

2. Amplasamentul : România, Judeţul Constanţa, comuna Mihail Kogălniceanu, pe actualul

3. Titularul investitiei : Comuna MIHAIL KOGALNICEANU

4. Beneficiarul Investitiei : Comuna MIHAIL KOGALNICEANU

5. Elaborator : S.C .AMPHION –S.R.L.-CONSTANTA

B. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA

Repartiţia teritorială a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii

1.SITUAŢIA EXISTENTĂ A DRUMURILOR (CONFORM EXPERTIZA)

1. Strada Călugăreni se desfăşoară pe o lungime de cca. 320,00 m.

2. Strada Speranţei se desfăşoară pe o lungime de cca 520,00 m.

4. Strada Tomis se desfăşoară pe o lungime de cca 940,00 m.

5. Strada Siret se desfăşoară pe o lungime de cca. 420,00 m.

6. Strada Viilor se desfăşoară pe o lungime de cca. 290,00 m.

7. Strada Târguşor se desfăşoară pe o lungime de cca 540,00 m.

8. Aleea Acces Grup Social Sibioara se desfăşoară pe o lungime de cca 1250,00 m.

9. Strada Victoriei, loc.Palazu Mic se desfăşoară pe o lungime de cca. 785,00 m.

Necesitatea si oportunitatea investitiei, scenariul tehnico-economic selectat;

Sanse reduse de atragere a investitiilor in zona, influentate si de dificultatile de circulatie in

Descrierea constructiva ,functionala

Amenajarea si modernizarea drumurilor ,se va face fara prejudicia in vreun fel

Soluţiile pentru structura rutierǎ vor fi şi ele diferenţiate in acest sens.

b. Strǎzile sau porţiunile de strǎzi care, in prezent, sunt la stadiul de pietruire

 Strǎzile sau porţiunile de strǎzi care, in prezent, au un strat de asfalt

3.DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Lucrarile proiectate ce urmeaza a se realiza nu introduc efecte negative suplimentare asupra

4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE, GRAFICUL DE REALIZARE;

 calculul duratei de executie

Suprafetele mai mari decit 35.000mp se impart in etape de pina la 35.000mp.

Denumire Cantitate UM Durata Spor Total

Se stabileste durata de executie la 12 luni

COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

Componente majore ale proiectului :

 Cheltuieli proiectare , asistenta tehnica, studii , etc

Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei;

Nr.crt. Costuri Anul

SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

1. Valoarea totala din care C+M

tipuri de sistem rutier

1 A scarificare 5 cm, piatra sparta 15 cm, macadam 8 cm, BA 16 5 cm

5. Alti indicatori specifici domeniului;

 valoare investitie /km carosabil ( cu si fara TVA)

 investitia de baza/mp (C+M) cu si fara TVA

809476.00 EURO 971372.00 EURO

AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

TOTAL VALOARE ( exclusiv TVA) : 3614.171 801.493 3614.171 801.493

Cursul de referinta = 4.5093 lei/euro(ECB) din data de 03.02.2016

OBIECT: SISTEM RUTIER TIP A

Nr. Nr.cap./subcap. Cheltuieli pe catogoria de lucrari Valoarea, exclusiv TVA

Cursul de referinta = 4.5093 lei/euro din data de 03.02.2016

OBIECT: SISTEM RUTIER TIP B

Nr. Nr.cap./subcap. Cheltuieli pe catogoria de lucrari Valoarea, exclusiv TVA

Cursul de referinta = 4.5093 lei/euro din data de 03.02.2016

OBIECT: SISTEM RUTIER TIP C