Planul:

Section I.1 Introducere

Capitolul I:”Caracteristica generală a Ministerului Economiei şi Comerţului din

Republica Moldova”

1.1 Funcţiile şi obiectivele Ministerului Economiei şi Comerţului

1.2 Regimurile comerciale şi OMC.Obiectivele şi activităţile de bază

Article II. Capitolul II:”Politica comercială şi promovarea regimurilor comerciale

”

2.1 Regimuri comerciale (Acordul de Comerţ Liber cu CSI,Acordul CEFTA şi

Preferinţele comerciale UE )
2.2 Politica comercială
2.3 Republica Moldova–ca membru la OMC.Avantajele.Notificarea la OMC a
amendamentelor la acte normative ce reglementează activitatea economică externă
2.4 Realizarea strategiei de promovare a exportului
2.4.1 Strategia de promovare a exportului pe anii 2002-2005
2.4.2 Strategia de promovare a exportului pe anii 2006-2015 (Hotărîrea
Guvernului 1288 din 09.11.2006)

Article III. Capitolul III:”Ajustarea cadrului legal la normele şi prevederile

UE ”

Concluzii şi propuneri
Listă bibliografică
Anexe

1
Capitolul I:”Caracteristica generală a Ministerului Economiei şi Comerţului
din Republica Moldova”
1.1 Funcţiile şi obiectivele Ministerului Economiei şi Comerţului
Ministerul Economiei şi Comerţului este organul de specialitate a administraţiei
publice centrale abilitat să promoveze politica unică a statului în domeniul creşterii
economice a ţării,transformărilor structurale,comerţului şi proprietăţii publice.Ministerul
asigură în limitele competenţei sale,respectarea intereselor economice ale statului.Acest
organ îşi desfăşoară activitatea în baza Constituţiei şi legilor Republicii Moldova,
hotărîrile Parlamentului, ordonanţele,hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului,cît şi în baza
unor acte normative şi a prevederilor prezentului Regulament.Pentru implimentarea
activităţilor de promovare a unei economii de piaţă şi realizarea obiectivelor politicii
economice a statului,pe lîngă Minister funcţionează o serie de organe ale administraţiei
publice centrale,instituţii şi organizaţii.Ministerul este o persoană juridică,dispune de
ştampilă cu Stema de Stat şi denumirea sa în limba moldovenească,precum şi de conturi
trezoreriale,de mijloace financiare şi materiale.
Sarcinile principale ale Ministerului:

În scopul elaborării şi promovării politicii unice de stat în domeniul economiei şi

transformărilor structurale,comerţului,muncii şi privatizării,Ministerul are următoarele
sarcini:

-determinarea direcţiilor prioritare,elaborarea strategiilor şi programelor de

dezvoltare social-economică a Republicii Moldova

-monitorizarea,analiza şi evaluarea tendinţelor social-economice ce atestă

transformările structurale şi economice din ţară;crearea unui climat favorabil pentru
dezvoltarea relaţiilor economice

-contribuirea la crearea în Republica Moldova a unui mediu investiţional favorabil,cu

scopul atragerii investiţiilor autohtone şi străine

2
 elaborarea politicii de stat în domeniul activităţii investiţionale,zonelor economice
libere şi administrării patrimoniului public

 analiza dezvoltarii economice a statului la compartimentul realizarea politicilor

unice bugetare şi fiscale,elaborarea propunerilor de perfectare a acestora

 elaborarea unor mecanisme economice apte să impulsioneze procesul de reformare

a sferei sociale,şi pe această bază,ridicarea nivelului calitativ al serviciilor sociale
prestate,precum şi protecţiei sociale a populaţiei

 coordonarea activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în

procesul de promovare a noilor mecanisme ale politicii social-economice şi de
exercitare a controlului asupra realizării lor

 formarea mecanismelor reglementării de stat a activităţilor antreprenoriale

 contribuirea la dezvoltarea şi reglementarea activităţii antreprenoriale, elaborarea

politicii de stat şi coordonarea măsurilor de susţinere a intreprinderilor mici şi
mijlocii

 elaborarea cadrului economico-financiar şi juridic favorabil pentru eficientizarea

activităţii agenţilor economici

 elaborarea direcţiilor strategice ale politicii economice externe a statului şi

coordonarea activităţii de realizare a acesteia

 elaborarea şi perfecţionarea continuă a cadrului juridic bilateral la nivel interstatal,

interguvernamental, interministerial şi interregional, ce reglementează relaţiile
comercial-economice şi investiţionale ale Moldovei cu alte ţări

 fundamentarea şi coordonarea aspectului economic al procesului de integrare

europeană a Republicii Moldova, precum şi contribuirea la asigurarea participării la
activităţile desfăşurate in cadrul initiaţivelor de cooperare regională

 consolidarea rolului statului în reglementarea utilizării resurselor naturale şi umane

3
 formarea politicii de stat privind dezvoltarea comerţului interior şi exterior, şi a
prestărilor de servicii în baza elaborării priorităţilor în domeniul reglementării de
stat

  reglementarea activităţii privind satisfacerea pieţei interne de consum cu mărfuri,

în baza studierii conjuncturii pieţelor externe şi interne

 promovarea politicii statului in domeniul activităţii comerciale interne, elaborarea şi

implementarea unor mecanisme eficiente de reglementare a comerţului intern,
precum şi perfecţionarea cadrului legislativ privind protecţia drepturilor
consumatorilor

 colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind chestiunile ce ţin de

tipizarea şi amplasarea raţională a reţelei comerciale, optimizarea activităţii reţelei
de comerţ ambulant şi în pieţe, protejarea drepturilor consumatorilor, eficientizarea
activităţii intreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică şi de prestări servicii

 promovarea politicii de stat care va favoriza mediul de afaceri in domeniul

comerţului şi prestărilor de servicii

 determinarea şi implementarea unor principii de amplasare a reţelei comerciale şi

de prestări servicii în raport cu cerinţele urbanismului modern

 modernizarea comerţului prin implementarea unor tehnologii comerciale

performante, metode avansate de comercializare a mărfurilor şi de prestare a
serviciilor

 unificarea cerinţelor privind organizarea activităţii comerciale şi de prestari servicii

pentru comercianţii particulari din actualul sector neorganizat

 integrarea europeana şi armonizarea legislaţiei cu reglementările comunitare şi ale

Organizaţiei Mondiale a Comerţului în domeniul său de activitate, în particular în
sfera economică, privind creşterea economică şi dezvoltarea mediului de afaceri,

4
 atragerea de investitori, precum şi dezvoltarea infrastructurii de evaluare a
conformităţii

 elaborarea propunerilor privind modificarea legislaţiei comerciale, taxelor vamale şi

tarifelor, în conformitate cu interesele statului şi ale populaţiei

 punerea în practică a prevederilor legislaţiei naţionale ce ţin de controlul asupra

exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, precum şi
aplicarea şi implementarea Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii,
stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora prin coordonarea
interacţiunii organelor publice centrale implicate în acţiuni de control asupra
mărfurilor strategice

 stabilirea relaţiilor de cooperare cu organizaţiile specializate din alte state, prin

participarea la reuniunile regimurilor internaţionale de neproliferare şi de control
asupra exporturilor, la reuniunile organizaţiilor internaţionale care se ocupa de
controlul diferitelor categorii de marfuri strategice, neproliferarea diverselor
categorii de arme de distrugere în masă şi alte acţiuni şi manifestări conexe
domeniului de responsabilitate

 întocmirea rapoartelor privind implementarea prevederilor convenţiilor O.I.M.

(ratificate) şi prezentarea lor de sine statator Biroului International al Muncii

 analiza evoluţiei şi prognozarea pieţei forţei de muncă, elaborarea strategiilor şi

programelor naţionale de ocupare a forţei de munca

 prevenirea somajului in masă, asigurarea unui nivel adecvat al ocupării forţei de

muncă, promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii, încadrarea şi reincadrarea în
munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca

 elaborarea şi aplicarea măsurilor speciale de integrare pe piaţa muncii a persoanelor

cu risc sporit de a fi traficate, în special a femeilor din zonele defavorizate şi a
persoanelor marginalizate social

5
  elaborarea mecanismelor de stimulare a agenţilor economici pentru crearea
locurilor noi de munca în scopul angajării şomerilor

 promovarea programelor şi acordurilor de colaborare internaţională in domeniul

ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă

 coordonarea activităţii ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale in

domeniul organizarii şi retribuirii muncii, în scopul protecţiei sociale a salariaţilor

 coordonarea activităţii de pregătire, instruire şi informare a personalului din

întreprinderi, instituţii şi organizaţii în problemele protecţiei muncii şi relaţiilor de
munca; perfecţionarea legislaţiei în domeniul muncii şi ajustarea ei la cerinţele şi
normele internationale

 întreprinderea unor acţiuni de prevenire şi diminuare a consecinţelor nerespectării

legislaţiei muncii, exercitarea atribuţiilor prevăzute în Codul muncii

 stabilirea relaţiilor de colaborare cu organele guvernamentale şi cu organizaţiile

neguvernamentale din alte ţări privind soluţionarea problemelor muncii

 asigurarea bazei materiale şi dotarea unităţilor subordonate

 efectuarea controlului activităţii serviciilor sale desconcentrate şi descentralizate în

teritoriu, analiza rezultatelor şi întreprinderea măsurilor ce se impun pentru
lichidarea neajunsurilor depistate

Funcţiile Ministerului

În conformitate cu sarcinile care îi revin,Ministerul exercită următoarele funcţii:

1) în domeniul politicilor economice ale statului, analizei şi prognozării

macroeconomice:

6
 - determină politica statului în vederea dezvoltării social-economice durabile a ţării
- elaborează programe şi concepţii, proiecte de legi, decrete ale Preşedintelui Republicii
Moldova şi de hotărîri ale Parlamentului şi Guvernului, alte acte normative în domeniul
economiei şi exercită expertiza acestora
- avizează şi prezintă,în modul stabilit, propuneri privind formarea şi executarea
bugetului de stat
- participă la elaborarea bazei politicii bugetare
- participă la perfectarea politicii fiscale şi administrării fiscale
- monitorizează, analizează şi evaluează tendinţele de dezvoltare social-economică a
ţării, elaborează prognozele principalilor indicatori macroeconomici pe termen scurt,
mediu şi lung
- determină direcţiile prioritare de dezvoltare şi elaborează proiectul conceptual al
politicii economice a Guvernului
- monitorizează şi analizează situaţia economică curentă, elaborează propuneri privind
direcţiile strategice şi priorităţile de dezvoltare a economiei naţionale
- monitorizează, evaluează şi prezintă Guvernului rapoarte despre implementarea
Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, precum şi a altor programe de
dezvoltare a economiei naţionale
- acordă asistenţă metodologică şi organizează lucrările de totalizare şi prognozare a
dezvoltării social-economice, inclusiv in cazul declanşării situaţiilor excepţionale

2) in domeniul transformarilor structurale si economice, dezvoltarii

antreprenoriale:
- efectuiază analiza şi controlul asupra realizării transformărilor structurale şi
economice, elaborează propunerile respective

-coordonează cu ministerele şi alte autorităţi administrative centrale,autorităţile

administrative publice locale,măsurile orientate spre realizarea transformărilor economice
şi elaborează soluţii comune în vederea aprofundării acestora

-efectuează analiza proceselor şi factorilor care influenţează asupra activităţii

investiţionale,determină direcţiile prioritare ale politicii investiţionale de stat,precum şi
implimentează măsurile privind îmbunătăţirea climatului investiţional
7
- elaborează măsuri în vederea dezvoltării şi susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii

- efectuează analiza complexa a activităţii economico-financiare a agenţilor economici în

scopul elaborării propunerilor privind perfecţionarea şi implementarea politicii de stat in
domeniul susţinerii şi protejării activităţii de antreprenoriat

- elaborează şi prezintă propuneri pentru ajustarea actelor legislative şi normative,în

scopul simplificării şi respectării stricte a procedurii de înregistrare de către stat a
întreprinderilor, de obţinere a licenţelor şi patentelor de întreprinzător,

- acordă asistenţă metodologică secţiilor (directiilor)de economie ale consiliilor raionale şi

municipale în organizarea activităţii economice din teritoriu

- elaboreaza propuneri privind politica statului in domeniul reglementarii activitatii

antreprenoriale,privind perfecţionarea bazei legislative şi instituţionale

- coordonează acţiunile ministerelor,altor autorităţi administrative centrale în domeniul

supravegherii şi controlului de stat al activităţii antreprenoriale

- coordonează procesul de elaborare a graficelor de control asupra activităţii de

antreprenoriat,efectuat de către organele abilitate cu funcţii de supraveghere şi control

- gestionează sistemul informaţional integrat al reglementării de stat a activităţii

antreprenoriale

- elaborează politici de stat privind susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi

mijlocii
- coordonează şi monitorizează procesul de realizare a politicii de stat privind susţinerea şi
dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

3) în domeniul relaţiilor economice externe

- elaborează strategii,programe şi politici privind reglementarea comerţului,îmbunătăţirea

mediului de afaceri şi promovarea comerţului exterior

8
- negociază direct sau participă la negocierea şi la încheierea de tratate, acorduri şi alte
înţelegeri internaţionale cu caracter economic sau pentru crearea cadrului juridic necesar
dezvoltării schimburilor comerciale

- controlează aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale în vederea integrării in

structurile europene sau în alte organisme internaţionale

- elaborează studii şi sinteze referitoare la evoluţia economiei şi comerţului exterior

- participă la negocierile comerciale multilaterale şi la procesele de integrare europeană şi

asigură armonizarea legislaţiei naţionale din domeniile de activitate

- coordonează activităţile în domeniul colaborării transfrontaliere şi a dezvoltării

euroregiunilor

- organizează şi participă la misiuni economice în scopul promovării exportului

produselor moldoveneşti

- initiază acţiuni de cooperare internaţională şi de colaborare economică externă,în plan

bilateral şi multilateral

- cooperează cu reprezentanţele economice ale Republicii Moldova în străinătate şi cu

cele acreditate în Republica Moldova, pentru derularea unor proiecte şi promovarea
relaţiilor economice şi a cooperării internaţionale

- realizează politica comercială a Republicii Moldova şi asigură armonizarea legislaţiei

naţionale din domeniul comerţului şi al relaţiilor economice internaţionale cu cele ale
Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Uniunii Europene şi altor organizaţii şi forme de
cooperare prevăzute de acordurile economice la care Republica Moldova este sau
intenţionează să devină parte

- studiază tendinţele pieţelor externe în ceea ce priveşte competitivitatea şi oportunităţile

de comerţ pentru agenţii economici din Republica Moldova

9
- înaintează propuneri privind reglementarea de către stat a activităţii economice externe,
în scopul asigurării dezvoltării echilibrate a economiei şi eficientizării comerţului exterior

- efectuează analiza activităţii economice externe, identifică direcţiile principale ale

activităţii economice externe,elaborează proiecte de acte legislative şi normative vizînd
acest domeniu
- monitorizează şi efectuează analiza tendinţelor în relaţiile Moldovei cu organismele
financiare internaţionale (Banca Mondiala, Fondul Monetar International, Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
etc.) şi ţările donatoare în vederea atragerii mijloacelor financiare externe, elaborează
propuneri pentru extinderea şi diversificarea acestor relaţii

- coordonează procesul de desfăşurare a activităţilor necesare pentru elaborarea

strategiilor de asistenţă a ţării, programelor de colaborare şi proiectelor investiţionale,
finanţate de către organismele financiare internaţionale,precum şi coordonează şi
monitorizează procesul de implimentare a acestora

- dezvoltă relaţiile de colaborare cu organizaţii similare din alte state şi cu organizaţii

regionale şi internaţionale din domeniul sau de activitate, inclusiv în vederea eliminării
barierelor tarifare şi netarifare din calea schimburilor comerciale cu produse

- participă la elaborarea politicii în domeniul evaluării conformităţii produselor

industriale şi la procesul de conversiune a standardelor obligatorii şi monitorizează
aplicarea acestor politici

- asigură elaborarea şi aplicarea măsurilor de apărare comercială în cazul situaţiilor

deosebite în comerţul exterior în condiţiile legii

- fundamentează propunerile privind taxele vamale la import şi tehnicile de apărare

comercială

- asigură şi coordonează, în limitele competenţelor, acţiunile intra- şi interministeriale

privind implementarea activităţilor şi angajamentelor stipulate în compartimentele socio

10
economice ale documentelor strategice necesare pentru promovarea politicii de integrare
europeană, inclusiv în Acordul de Parteneriat şi Cooperare între Republica Moldova şi
Uniunea Europeană şi Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana şi
coordonează elaborarea dărilor de seamă referitor la aceste realizări

- coordonează evaluarea gradului de compatibilitate a legislaţiei naţionale în vigoare din

sectorul socio-economic cu actele normative comunitare relevante şi formulează
propuneri în vederea racordării acestora la normele şi cerinţ0ele comunitare, precum şi in
vederea accelerării procesului de armonizare şi implimentare

- asigură şi coordonează participarea la diferite mecanisme de cooperare regională şi

subregională

- dirijează şi controlează activităţile reprezentanţelor commercial- economice,îm

conformitate cu politica şi interesele economice ale statului

4) în domeniul dezvoltării resurselor umane, muncii şi politicii salariale

- receptionează, sistematizează şi analizează informaţia privind ocuparea forţei de
muncă şi situaţia pe piaţa muncii, salarizarea, respectarea dispoziţiilor legale privind
condiţiile de muncă şi protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor şi, în baza ei,
elaborează prognozele şi recomandarile necesare, analizează indicatorii care
caracterizează nivelul de trai al populaţiei, coordonează planificarea activităţii organelor
teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, Inspecţiei Muncii pe perioada curentă şi de
perspectivă

- prognozează, evaluează şi promovează direcţiile prioritare în domeniul dezvoltării

resurselor umane

- monitorizează, evaluează şi elaborează prognozele privind dezvoltarea resurselor umane

- avizează proiectele de acte legislative şi normative şi programele înaintate de către

autorităţile administraţiei publice centrale ce ţin de dezvoltarea resurselor umane

11
- elaborează şi prezintă Guvernului propuneri argumentate privind îmbunătăţirea
structurii ocupării forţei de muncă pe ramurile economiei naţionale şi reducerea
somajului, politica salarială şi protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor,
perfectarea şi perfecţionarea cadrului juridic în domeniile mentionate

- organizează şi coordonează activităţile de instruire, reorientare profesională, recalificare

şi reintegrare in cîmpul muncii a şomerilor, le asigură garanţii de protecţie socială

- întreprinde acţiuni pentru promovarea politicii de stat în domeniul protecţiei muncii,

respectarea dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor
în exercitarea atribuţiilor lor, coordonează şi controlează respectarea prevederilor
legislaţiei muncii în ramurile economiei naţionale

-stabileşte relaţii externe de colaborare în domeniile muncii în baza acordurilor şi

convenţiilor interguvernamentale şi interministeriale încheiate

-  organizează şi coordonează activităţile de informare şi consultare în domeniile ocupării

forţei de muncă, raporturilor de muncă şi politicii salariale, protecţiei muncii şi în alte
domenii în structurile subordonatela toate nivelurile

- examinează,în termenele stabilite de legislaţia în vigoare, petiţiile cetăţenilor,ia măsurile

de rigoare,organizează audienţa cetăţenilor în problemele muncii

- elaborează planul de înmatriculare în instituţiile de învăţămînt superior de stat cu

finanţare bugetară

5) în domeniul comerţului

- exercită monitorizarea situaţiei pieţei de consum şi prestărilor de servicii, precum şi a

preţurilor formate pe piaţa internă de mărfuri şi servicii, efectuează analiza şi prognozarea
conjuncturii pieţei, participă la elaborarea bilanţurilor generalizatoare ale volumelor
calculate ale resurselor de mărfuri

12
- elaborează şi realizează principiile de bază ale politicii de stat în domeniul comerţului
interior şi exterior şi prestărilor serviciilor, elaborează proiecte ale actelor legislative ce
reglementează activitatea comercială a agenţilor economici, indiferent de forma de
proprietate, precum şi reguli, instrucţiuni, regulamente în sfera comerţului şi prestărilor
serviciilor, desfăşoară o politică unică ce ţine de atribuirea categoriilor întreprinderilor de
comerţ şi alimentaţie publică

- înaintează propuneri privind modificarea legislaţiei cu privire la comerţ, prestări servicii,

tarifelor şi taxelor vamale, aplicarea măsurilor de protejare a pieţei interne şi stabilirea
unui regim favorabil pentru producerea şi desfacerea mărfurilor social importante, precum
şi a grupelor de mărfuri şi servicii orientate spre export şi substituirea celor de import

- adoptă,în comun cu ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile

administraţiei publice locale, organizaţiile de comerţ şi întreprinderile,măsuri privind
formarea şi săturarea pieţei de consum cu mărfuri, sporirea competitivităţii mărfurilor
autohtone

- elaborează şi aplică,în comun cu alte structuri statale şi nonguvernamentale, un complex

de măsuri stimulatorii privind exportul de mărfuri şi servicii din ţară, formează cadrul
juridic favorabil pentru desfăşurarea activităţilor de export, promovează imaginea ţării pe
arena internaţională

- participă la realizarea reformelor economice în sfera comerţului şi alimentaţiei publice

şi la crearea condiţiilor de concurenţă, precum şi la examinarea, în comun cu ministerele
interesate, a propunerilor privind perfecţionarea sistemelor de formare a preţurilor, de
impozitare,de creditare,de evidenţă contabilă şi statistică în ramură

- coordonează activitatea burselor de mărfuri din Moldova şi elaborează,în comun cu

ministerele şi alte autorităţi administrative centrale interesate, proiectele concepţiei şi ale
programelor de dezvoltare a comerţului de bursă

13
- promovează politica statului în domeniul formării preţurilor,asigură metodologic şi
organizatoric procedeele de formare a preţurilor şi tarifelor în comerţ, alimentaţia publică
şi prestări de servicii

- asigură activitatea Comisiei interdepartamentale de control asupra exportului,

reexportului,importului şi tranzitului de mărfuri strategice

- eliberează autorizaţiile de export, reexport, import şi tranzit de mărfuri strategice şi alte

documente relevante în domeniu

- initiază,în colaborare cu ministerele şi alte autorităţi administrative centrale de resort,

acţiuni de promovare a intereselor Moldovei în relaţiile cu organizaţiile şi organismele
internaţionale în domeniul controlului asupra exporturilor, reexporturilor, importurilor şi
tranzitului de mărfuri strategice

- coordonează activităţile ce ţin de aplicarea şi implementarea în Moldova a Convenţiei

privind interzicerea dezvoltării,producerii,stocarii şi folosirii armelor chimice şi
distrugerea acestora

6) în domeniul gestionării, privatizarii şi evidenţei patrimoniului public, precum şi

activiăţii postprivatizaţionale

- elaborează politica statului de privatizare a patrimoniului statului

- elaborează proiecte de legi şi acte normative, avizează proiectele şi actele normative

referitoare la domeniile de activitate,elaborate de autorităţile administraţiei publice locale
şi centrale

- reprezintă Republica Moldova în relaţiile cu organizmele interne şi internaţionale în

domeniul privatizării,postprivatizării şi recunoaţterii dreptului de proprietate

- creează comisii în scopul asigurării privatizării patrimoniului public în conformitate cu

legislaţia în vigoare

14
- elaborează şi implimentează,de comun acord cu autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale,supraveghează şi coordonează proiectele de asistenţă tehnică în
domeniul postprivatizării

- coordonează activitatea postprivatizaţională a organelor abilitate,inclusive a celor

nonguvernamentale,participă,după caz,la elaborarea programelor de postprivatizare

- asigură supravegherii respectării legislaţiei de către toate organele ce activează în

domeniul privatizării,evidenţei proprietăţii publice şi după caz,informează organele
abilitate în luarea deciziilor de prevenire şi înlăturare a încălcărilor

- elaborează,organizează şi asigură realizarea programelor de privatizare,inclusiv

întocmeşte,la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale,listele
obiectelor supuse privatizării

- asigură perfectarea, negocierea şi semnarea contractelor de vînzare-cumparare a

patrimoniului public supus privatizării conform legislaţiei în vigoare

- este deţinătorul Registrului patrimoniului public

- asigură transmiterea patrimoniului public rămas în gestiunea economică a

întreprinderilor total sau parţial privatizate, exercită drepturile ce decurg din calitatea de
acţionar în numele statului

- exercită funcţiile de proprietar al patrimoniului statului şi fondator al întreprinderilor

de stat prin intermediul reprezentanţilor statului în societăţile economice al caror capital
social include cota statului, desemnaţi la propunerea ministrului

1.2 Direcţia regimuri comerciale şi  Organizaţia Mondială a Comerţului

Direcţia regimuri comerciale şi OMC este o subdiviziune structural-funcţională ale

Ministerului.Această direcţie activează în baza propriilor regulamente,vizate de
viciministrul respectiv şi aprobate de ministru.Direcţia dată este formată din următorii
membri:

a) şeful Direcţiei : Ineta Panurco;

15
 b) şef-adjunct: Vîlcu Silvia;

c) consultanţii Direcţiei:Ina Ostalep,Doina Plămădeală,Gabriela Caraman;

d) specialişti principali ai Direcţiei: Mihaela Gherman,Alexandru Ursu,Ceban

Cristina;

Domeniile de activitate:

a) Elaborarea direcţiilor strategice ale politicii economice externe a statului şi

coordonarea activităţii de realizare a acestei politici;
b) Integrarea europeană şi armonizarea legislaţiei cu reglementările comunitare şi ale
Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pentru activităţile din domeniul său de activitate,
în particular în domeniul economic, privind creşterea economică şi dezvoltarea
mediului de afaceri, atragerea de investitori, precum şi dezvoltarea infrastructurii de
evaluare a conformităţii;

c) Coordonarea activităţii în cadrul colaborării Republicii Moldova cu OMC,

monitorizarea şi implementarea angajamentelor asumată faţă de OMC.

d) Dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu organizaţii similare din alte state şi cu

organizaţii regionale şi internaţionale în scopul eliminării barierelor tarifare şi
netarifare din calea comerţului;

e) Gestionarea contingentelor tarifare eliberate de Republica Moldova în regim

comercial preferenţial;

f) Elaborarea propunerilor privind reglementarea comerţului exterior;

g) Negocierea şi implementarea acordurilor de liber schimb în particular cu ţările din

cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est;

h) Promovarea politicii de stat în vederea favorizării mediului de afaceri în domeniul

comerţului;

16
 i)Conlucrarea cu ambasadele Republicii Moldova din străinatate (birourile comerciale),
în vederea promovării comerţului exterior,precum şi cu ambasadele şi reprezentanţele
ţărilor străine acreditate în Republica Moldova;

j) Colectarea,prelucrarea şi sintetizarea informaţiilor privind tîrgurile,expoziţiile şi

saloanele internaţionale,şi a altor manifestări colective de reprezentare în străinătate a
producătorilor şi exportatorilor autohtoni;

k) Implementarea şi monitorizarea realizării prevederilor tratatelor bilaterale cu caracter

economic;

l)Punerea în practică a prevederilor legislaţiei naţionale ce ţin de controlul asupra

exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, precum şi
aplicarea şi implementarea Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii,
stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora prin coordonarea
interacţiunii organelor publice centrale implicate în acţiuni de control asupra
mărfurilor strategice;

m) Stabilirea relaţiilor de cooperare cu organizaţiile specializate din alte state, prin

participarea la reuniunile regimurilor internaţionale de neproliferare şi de control
asupra exporturilor, la reuniunile organizaţiilor internaţionale care se ocupă de
controlul diferitelor categorii de mărfuri strategice, neproliferarea diferitelor categorii
de arme de distrugere în masă şi alte acţiuni şi manifestări conexe domeniului de
responsabilitate.

  FUNCŢIILE DIRECŢIEI
Direcţia regimuri comerciale şi OMC îndeplineşte următoarele funcţii:

- Elaborează şi realizează principiile de bază ale politicii de stat în domeniul

comerţului interior şi exterior şi prestărilor de servicii;

17
- Elaborează proiecte ale actelor legislative ce reglementează activitatea comercială
ale agenţilor economici cu toate formele de proprietate, reguli, instrucţiuni,
regulamente în sfera comeţului, şi prestărilor serviciilor;

- Desfăşoară o politică unică ce ţine de atribuirea categoriilor de comerţ şi

alimentaţie publică;

- Înaintează propuneri privind modificarea legislaţiei cu privire la comerţ,

tarifele şi taxele vamale, aplicarea măsurilor de protejare a pieţei interne şi
stabilirea unui regim favorabil pentru producerea şi desfacerea mărfurilor social
importante, precum şi a grupelor de mărfuri şi servicii orientate spre export;

- Elaborează şi aplică, în comun cu alte structuri statale un complex de măsuri

stimulatoare privind exportul de mărfuri şi servicii din ţară;

- Formează în cadru juridic favorabil pentru desfăşurarea activităţilor de

export, promovează imaginea ţării pe arena internaţională;

- Participă la sesiunile comisiilor mixte de cooperare economică

internaţională,care se desfăşoară în ţară sau î0n străinătate;

- Elaborează în baza situaţiei create pe piaţa internă propuneri privind

modificarea politicii tarifare şi netarifare, depăşirea situaţiilor create, reeşind din
interesele naţionale ale Moldovei; 

- Elaborarea şi dezvoltarea expertizelor în operarea Acordurilor O.M.C. şi

asigurarea ca iniţiativele şi acţiunile politicii comerciale şi a măsurilor reprinse să
corespundă acestor cerinţe;

- Dezvoltă relaţiile de colaborare cu organizaţii similare din alte state şi cu

organizaţii regionale şi internaţionale ce ţin de domeniul său de activitate, inclusiv
pentru eliminarea barierelor tarifare şi netarifare din calea schimburilor comerciale cu
produse;

18
- Participarea la elaborarea politicii în domeniul evaluării conformităţii
produselor industriale şi la procesul de conversiune a standardelor obligatorii şi
monitorizarea aplicării acestor politici;

- Elaborarea şi aplicarea măsurilor de aparare comercială în cazul situaţiilor

deosebite în comerţul exterior,în condiţiile legii;

- Fundamentarea propunerilor privind taxele vamale la import,şi tehnicii de

apărare comercială;

- Coordonarea acţiunilor desfăşurate de ministerele şi organele administraţiei

publice centrale în contextul participării la activităţile şi iniţiativele Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est ce ţin de domeniul economic;

- Dirijarea şi controlul activităţii reprezentanţelor comercial - economice în

conformitate cu politica şi interesele economice ale statului;

- Notificarea şi monitorizarea la O.M.C. a măsurilor intreprinse în domeniul

reglementării comerţului;

- Elaborează şi dezvoltă expertizele în operarea Acordurilor O.M.C. şi asigură

ca iniţiativele şi actiunile politicii comerciale şi a măsurilor intreprinse să
corespundă acestor cerinţe;

- Stabilirea priorităţilor şi orientarea reformelor politicii de liberalizare

comercială;

- Coordonarea şi orientarea politicii comerciale a ţării în ceea ce priveşte

activităţile OMC, prin participarea la lucrările Comitetelor OMC, la diferite
diferende, la procesul de aderare la O.M.C. a ţărilor vecine şi a partemerilor
principali comerciali;

- Notificarea Secretariatului şi ţările-membre ale O.M.C. despre masurile

întreprinse în domeniile reglementării comerţului exterior, standardelor,

19
 proprietăţii intelectuale, precum şi acordurile preferenţiale semnate de Republica
Moldova cu alte ţări;

- Conlucrarea cu alte organisme internaţionale (FMI, BM, etc.), în domeniul

formării şi promovării politicii comerciale;

- Elaborarea  cadrului legislativ şi normativ specific comerţului din Moldova şi

sincronizarea acestuia  cu  cadrul similar din Uniunea Europeană şi ţările membre
ale OMC;

- Organizarea atelierelor de lucru, seminarelor şi conferinţelor naţionale şi

internaţionale în domeniul OMC şi comerţului exterior;

- Elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative în domeniul politicii şi

reglementării comerţului exterior;

- Elaborarea propunerilor privind perfecţionarea mecanismului de

reglementare de către stat a activităţii economice externe;

- Conlucrarea cu ambasadele Republicii Moldova din străinatate în vederea

identificării problemelor apărute în comerţul exterior şi eliminarea acestora;

- Cooperează cu reprezentanţele economice ale Republicii Moldova în

străinătate şi cu cele acreditate în Republica Moldova, pentru identificarea unor
proiecte şi promovarea relaţiilor economice şi a cooperării internaţionale;

- Reprezentarea în numele Ministerului Economiei şi Comerţului, în cadrul

organismelor internaţionale şi stabilirea de legături cu instituţiile guvernamentale
din ţară şi de peste hotare;

- Asigură elaborarea şi aplicarea măsurilor de apărare comercială în cazul

situaţiilor deosebite în comerţul exterior, în condiţiile legii;

- Fundamentează propunerile privind taxele vamale la import şi tehnicile de

apărare comercială;
20
 - Asigură şi coordonează, în limita competenţelor, a acţiunilor intra şi
interministriale privind implementarea activităţilor şi angajamentelor prevăzute în
compartimentele socio-economice ale documentelor strategice necesare pentru
promovarea politicii de integrare europeană, inclusiv în Acordul de Parteneriat şi
Cooperare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi Planul de Acţiuni
Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi coordonează elaborarea
documentelor de rapoarte a acestor realizari;

- Coordonează activităţile ce ţin de aplicarea şi implementarea în Moldova a

Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor
chimice şi distrugerea acestora;

- Asigură şi coordonează participarea la diferite mecanisme de cooperare

regională şi subregională;

Capitolul II:”Politica comercială şi promovarea regimurilor comerciale”

2.1 Regimuri comerciale (Acordul de Comerţ Liber cu CSI,Acordul CEFTA şi

Preferinţele comerciale UE)

Piaţa ţărilor CSI.

21
 Pieţele ţărilor CSI trebuie să fie tratate ca o posibilitate de îmbunătăţire continuă a
calităţii produselor autohtone. Piaţa comunitară este în mare parte dominantă de
consumatori familiarizaţi cu produsele moldoveneşti şi care nu sunt pretenţioşi la calitatea
şi designul acestora. Datorită diversificării importurilor, pătrunderii produselor noi, mai
calitative din ţările occidentale au loc modificări în mentalitatea consumatorilor, cerinţele
faţă de calitate sporesc, companiile din Republica Moldova fiind puse în situaţia de a-şi
diversifica şi a îmbunătăţi calitatea produselor.Comerţul Republica Moldova – CSI este
relativ uşor de realizat datorită vecinătăţii şi similarităţii cu piaţa aşa ţări cum sunt
Federaţia Rusă, Ucraina, Belarusi cunoaşterea unei limbi comune, practicii de afaceri
similare.Ţările Comunităţii Statelor Independente(CSI) pînă-n anul 2007 au avut ponderea
cea mai mare în comerţul exterior al RM. Relaţiile economice cu aceste ţări se desfăşoară
în baza acordurilor bilaterale şi multilaterale.

Analizînd tabelul de mai jos constatăm că principalii parteneri comerciali ai RM pînă-n

anul 2007 au fost ţările CSI. Volumul comerţului exterior al RM cu ţările CSI a înregistrat
o creştere continuă, în anul 2007( lunile ianuarie-noiembrie.) atingînd valoarea de 1685,9
mil. USD. În anii 2001-2007 s-a menţinut o tendinţă uşoară de creştere a volumului
valoric, exporturile înregistrînd în anul 2007( lunile ianuarie-noiembrie), valoarea de
500,0 mil. USD, iar importurile 1185,9 mil. USD. Principalii parteneri comerciali în
toată perioada analizată au fost Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, care deţin cca. 97 % din
totalul comerţului cu ţările CSI.
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007*
% Mil. % Mil. % Mil. % Mil. % Mil. % Mil. % Mil. USD
USD USD USD USD USD USD
Total- 100 568,1 100 643,9 100 790 100 985,2 100 1091,3 100 1051,6 100 1214,8
exporturi
din care:
CSI 61 346,3 55 350,5 54 424 51 502,4 50 551,2 40 423,7 41,1 500,0

Europa 11 61,9 14 88,9 16 123 11 105,7 11 121,4 17 173,7 - -

Centr. şi
de Est
UE** 21 121 22 143,8 23 184 30 296,3 30 324,3 35 368 50,4 613,2

Alte ţări 6,8 38,9 9,4 60,7 7,4 58,3 8,2 80,8 8,7 94,4 8,2 86,2 8,36 101,6
22
Total- 100 892,7 100 1039 100 1403 100 1769 100 2312 100 2693 100 3277,2
importuri
din care:
CSI 38 340,3 39 409 42 593 43 764,8 40 915,9 38 1028,8 36,8 1185,9
Europa 21 189,7 19 197,7 17 241 11 199,1 13 292,4 15 387,8 - -
Centr. şi
de Est
UE 28 245,6 26 274,3 28 398 33 581,1 33 752,3 31 837,5 45,6 1494,8
Alte ţări 13 117,1 15 157,6 12 170 13 223,5 15 351,1 17 439,1 18,2 596,5
Soldul - -324 - -394 - -612 - -783 - -1220 - -1641 -2062
Balanţei
Comerc.

Tabelul 2.2.1: Comerţul exterior al RM pe grupe de ţări

*-
Sursa: 1. Anuar Statistic de comerţ exterior al Republicii Moldova 2003-2006;
2. www. statistic. md.
*- pentru lunile ianuarie – noiembrie a anului 2007
**- în anul 2007 comerţul exterior este calculat pentru UE -27

Volumul exportului în UE în perioada 2001-2007*, a crescut de la 121 mil. USD la

613,2 mil. USD, astfel către anul 2007 UE a devenit principalul partener comercial al
RM, devansînd în acest sens ţările CSI. Volumul importului a înregistrat un ritm mai
dinamic de creştere, de la 245,6 mil. USD în 2001 la 1494,8 mil. USD în 2007*, iar
ponderea s-a mărit de la 27,5 % la 45,6 %. Principalii parteneri din această grupă de
ţări sunt: Italia, Germania, Franţa, precum şi Bulgaria şi România, în rezultatul
acestora aderării la UE.
Valoarea comerţului exterior a produselor moldoveneşti în ţările din Europa Centrală şi
de Est a cunoscut o creştere atît la import cît şi la export. Ponderea acestei grupe de ţări
în perioada 2001-2007 a avut o evoluţie fluctuantă, înregistrînd atît creşteri cît şi
descreşteri, iar după aderarea României şi Bulgariei la UE ponderea acestei regiuni a
scăzut considerabil în relaţiile comerciale ale RM cu ţările lumii.
În relaţiile sale cu alte ţări ale lumii se evidenţiază SUA. În aceşti ani ponderea acestei
ţări a înregistrat fluctuaţii cu tendinţă de creştere, ajungînd în 2007 să reprezinte 1,5 %
din totalul comerţului exterior al RM.
Promovarea comerţului exterior se va efectua prin realizarea următoarelor
obiective:

23
 - ameliorarea cadrului legislativ şi normativ în scopul eficientizării; operaţiunilor
comerciale şi optimizarea procedurilor regulatorii respective;
- intensificarea proceselor de penetrare pe pieţele externe a produselor
agroalimentare, îndeosebi a celor cu valoare adăugată înaltă;
- sporirea competitivităţii produselor agroalimentare moldoveneşti pe pieţele externe
şi dezvoltarea potenţialului de export al sectorului agricol privat.

Extinderea pieţelor de desfacere, promovarea mărfurilor autohtone pe pieţele externe este

singura cale de a majora volumul comerţului exterior al Moldovei. În condiţiile în care
comerţul în ţara noastră este complet liberalizat, 80% din schimburile comerciale se
desfăşoară în condiţiile comerţului liber, iar 50% din mărfuri se importă la cota tarifului
vamal zero sporirea exporturilor nu are altă alternativă. Acest lucru presupune însă
dezvoltarea economiei naţionale, creşterea volumului producţiei, în special a celei
industriale, îndeplinirea obiectivelor SCERS.

Exporturile de bunuri în martie 2006 au atins suma de 101,3 mil. dolari, fiind în creştere
cu 13,3% faţă de luna precedentă şi cu 8,4% faţă de nivelul înregistrat în luna martie
2005.
Оn trimestrul I 2006 exportatorii au fost оn căutarea noilor pieţe de desfacere ca rezultat
al barierelor impuse la importul mărfurilor din Moldova pe pieţele tradiţionale de export.

Dinamica schimburilor comerciale

Trimestrul I 2005 Trimestrul I 2006
оn % faţă оn % faţă
mil.
structura, de mil. dolari structura, de
dolari
% trimestrul I SUA % trimestrul I
SUA
2004 2005
Export – total 248.0 100,0 106,3 259.4 100,0 104,6
inclusiv оn:
ţările CSI 121,8 49,1 103,7 130,1 50,2 106,8
ţările Uniunii Europene 71,8 28,9 107,2 76,8 29,6 107,0
ţările Europei Centrale şi de Est 31,9 12,8 97,8 35,4 13,6 111,0
alte ţări 22,5 9,2 136,4 17,1 6,6 75,9
440.8 100,0 129,5 554.3 100,0 125,7
Import – total
inclusiv din:
ţările CSI 190,7 43,3 124,5 240,9 43,5 126,3
ţările Uniunii Europene 138,0 31,3 166,1 159,0 28,7 115,2
ţările Europei Centrale şi de Est 40,2 9,1 70,3 68,9 12,4 de 1,7 ori

24
 Trimestrul I 2005 Trimestrul I 2006
оn % faţă оn % faţă
mil.
structura, de mil. dolari structura, de
dolari
% trimestrul I SUA % trimestrul I
SUA
2004 2005
alte ţări 71.9 16,3 152,6 85,5 15,4 119,0
Deficitul balanţei comerciale 192,8 x de 1,8 ori 294.9 x de 1,5 ori
Gradul de acoperire a
importului prin export 56,2% x - 12,4 p. 46,8% x - 9,4 p. p.
p.
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Оn volumul total al exportului Republicii Moldova predomină exporturile către ţările CSI, care au
crescut cu 6,8% şi au constituit 130,1 mil. dolari SUA. Cea mai mare pondere оn această grupă
de ţări o deţine Rusia - 31,6% оn volumul total al exportului, оnsă, comparativ cu aceeaşi
perioadă a anului trecut, livrările către această ţară s-au redus cu 5,8% şi ponderea – cu 3,6
p.p. Este de menţionat faptul că, оn comparaţie cu trimestrul I 2005, s-au majorat exporturile
către Ucraina (de 1,6 ori), Belarus (+17,8%), Kazahstan (de 1,7 ori) si Romвnia ( +12,4%)

Către ţările Uniunii Europene exporturile au crescut cu 7%, оnsumвnd 76,8 mil. dolari SUA.
Majorări considerabile ale exporturilor de mărfuri au fost marcate către Polonia (de 1,7 ori),
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (de 3,5 ori) şi Franţa (de 1,8 ori). Cota
majoritară revine livrărilor către Italia – 10,7% оn volumul total al exporturilor, dar este оn
descreştere cu 3,2 p.p., acestea оnsumвnd 27,8 mil. dolari sau cu 19,2% mai puţin faţă de
aceeaşi perioadă a anului 2005.

Livrările către ţările Europei Centrale şi de Est au crescut cu 11% şi au atins suma de 35,4 mil.
dolari, reprezentвnd 13,6% оn volumul total al exporturilor.
Cota majoritară (11,9%) din volumul total al exporturilor revine livrărilor către Romвnia,
dar este оn descreştere cu 0,7 p.p. sau cu 1 ,2% оn raport cu trimestrul I 2005.

Evoluţia exporturilor de bunuri în trimestrul I 2005-2006

volumul cărora a depăşit 5 mil. dolari SUA

5,2
Mijloace şi materiale de transport 2,7
5,5
Piei, blănuri şi articole din acestea 17,5
6,8
Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale 8,9
7,5
Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole din acestea 6,8
9,4
Metale comune şi articole din acestea 4,4
10,7
Maşini şi aparate, echipamente electrice 11,8
35
Produse vegetale 38,8
52,5
Materiale textile şi articole din acestea 46
99,3
Produse alimentare, băuturi şi tutun 88,2

0 20 40 60 80 100 120

trimestul I 2005 trimestrul I 2006

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

25
Оn trimestrul I 2006 nouă grupe principale de mărfuri deţineau 89,4% din total exporturi. Din acestea două grupe
de mărfuri, şi anume produse alimentare, băuturi şi tutun deţineau 38,3% şi materiale textile şi articole din acestea
– 20,3%, оn total constituind 58,6% din volumul exportului.

Volumul livrărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun a constituit 99,3 mil. dolari SUA, sau cu 12,6% mai mult
decвt оn primul trimestru 2005.
Exporturile acestei grupe de mărfuri sunt destinate оn special ţărilor CSI - 87,4 mil. dolari, ceea ce constituie 88%
pe grupa de mărfuri, cu o creştere a volumului exportat de 11,1% оn comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului
trecut.
Cota băuturilor alcoolice, fără alcool şi oţeturi оn această grupă de mărfuri este de 82,3% sau 31,5% оn total
export şi a constituit 81,8 mil. dolari оn trimestrul I 2006, cu 18,4% mai mult decвt оn aceeaşi perioadă a anului
2005. Această creştere se datorează, оn special, măririi cantităţii exportate, cвt şi creşterii nesemnificative a
preţului de vinuri din struguri (10,5%) şi a distilatelor de vin sau de tescovină de struguri (2%), exportul acestor
produse constituind 60,9 mil. dolari (+ 21,3%) şi 11,6 mil. dolari (+56,7%), respectiv.
Cea mai mare parte a acestor produse este exportată către Rusia, vinuri din struguri au fost livrate оn sumă de
46,6 mil. dolari, ceea ce reprezintă 76,4% din totalul exportului de vinuri din struguri, iar distilatelor de vin sau de
tescovină de struguri – 9,5 mil. dolari, ceea ce reprezintă 81,9%.
Este de menţionat ca livrările de tutun şi оnlocuitori de tutun prelucraţi au scăzut оn perioada de referinţă cu
76,2% şi au constituit 1,1 mil. dolari SUA. Exportul acestor produse a scăzut, оn mare parte, din cauza оntreruperii
livrărilor de tutunuri brute sau neprelucrate către Rusia, Turkmenistan şi Romвnia.

Ponderea exporturilor de materiale textile şi articole din acestea оn ianuarie-martie 2006 a fost de 20,3% (cu 1,7
p.p. mai mare), exportul cărora a crescut cu 12,6% faţă de ianuarie-martie 2005. Au fost exportate accesorii de
оmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, оn sumă de 19,1 mil. dolari SUA (оn creştere cu 6,4%) şi articole accesorii
de оmbrăcăminte, altele decвt tricotate sau croşetate - оn valoare de 26,8 mil. dolari (cu 14,6% mai mult).
Exporturile de materiale textile şi articole din acestea au fost efectuate, оn mare parte, către ţările Uniunii
Europene (67,3% din volumul total al exportului de materiale textile şi articole din acestea), volumul exportat al
cărora către aceste ţări s-a majorat cu 21,7%.

Cota produselor vegetale a constituit 13,5% оn volumul total de exporturi (оn descreştere cu 2,2 p.p.). Volumul
exportului de acestea a diminuat cu 9,9%, fiind determinată de reducerea volumului exportului de cereale pвnă la
7,2 mil. dolari SUA sau cu 51,5%. S-au majorat exporturile de fructe - cu 19,1%, оnsumвnd 18,6 mil. dolari.
Produsele vegetale au fost realizate оn mare parte оn Uniunea Europeană (44,2%) şi au fost оn creştere cu
46,1%.

Cota metalelor comune şi articolelor din acestea a constituit 3,6% оn volumul total de livrări, оnsumвnd 9,4 mil.
dolari SUA оn ianuarie-martie 2006, fiind оn creştere de 2,1 ori оn comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Оn această grupă de mărfuri au crescut de 8,8 ori exporturile de fontă, fier şi oţel (3,2 mil. dolari) şi exporturile de
articole din fontă, fier şi oţel - de 2,6 ori (1,1 mil. dolari).

Exporturile de piei, blănuri şi produse din acestea оn trimestrul I 2006 au constituit 5,5 mil. dolari SUA, fiind оn
descreştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu 68,8%, reprezentвnd doar 2,1% (cu 5 p.p. mai
puţin) din volumul total al exporturilor.

Ponderea maşinilor şi aparatelor, echipamentelor electrice оn perioada de referinţă a fost de 4,1% (cu 0,7 p.p. mai
puţin), оncălţămintei, pălăriilor, umbrelelor şi articolelor din acestea – 2,9% (cu 0,1 p.p. mai mare), grăsimilor şi
uleiurilor animale sau vegetale – 2,6% (cu 1 p.p. mai puţin), mijloacelor şi materialelor de transport – 2% (cu 0,9
p.p mai mult).

Modificările esenţiale din structura exportului pe mărfuri şi ţări se datorează, оn special,

lipsei contractelor de lungă durată la exportul mărfurilor, precum şi dependenţei sporite
faţă de regimul comercial al ţărilor importatoare.

Vizavi de ritmurile lente de creştere a exporturilor, s-a remarcat o creştere esenţială a importurilor. Оn luna martie
2006 importurile de mărfuri au оnsumat 223,9 mil. dolari SUA, cu 20,7% mai mult faţă de luna anterioară şi cu
19,6% comparativ cu luna martie 2005.

Оn trimestrul I 2006 importurile de bunuri au оnsumat 554,3 mil. dolari SUA, majorвndu-se cu 25,7% faţă de
perioada similară a anului 2005. Creşterea importului a fost influenţată atоt de majorarea preţurilor la combustibili,
cвt şi de sporirea consumului agenţilor economici şi populaţiei.

Оn trimestrul I 2006 cota a nouă grupuri principale de mărfuri constituia 84,3% din total importuri.

26
 Evoluţia importurilor de bunuri în trimestrul I 2005-2006
volumul cărora a depăşit 22 mil. dolari SUA

Produse vegetale 23,5

22,3
25,3
Mijloace şi materiale de transport 20,5

Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 22,8

29,2

Produse alimentare, băuturi şi tutun 25,1

33,1

Metale comune şi articole din acestea 23

34,7

Materiale textile şi articole din acestea 42,4

37,7

Produse chimice 43,5

42

Maşini şi aparate, echipamente electrice 64,1

61,3

Produse minerale 103,6

171

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

trimestul I 2005 trimestrul I 2006

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Volumul produselor minerale importate (combustibil, energie electrică etc.) оn ianuarie-martie curent a оnsumat
171 mil. dolari SUA, majorвndu-se de 1,7 ori faţă de perioada similară a anului trecut. Ponderea produselor
minerale a fost cea mai semnificativă оn volumul total al importului (30,8%), reflectвnd o evoluţie ascendentă оn
raport cu ianuarie-martie 2005 – cu 7,3 p.p. Produsele minerale au fost importate, оn general, din ţările CSI
(79,2%), fiind оn creştere cu 51,6%, iar din Romвnia au reprezentat 11,1% in creştere fata de 2005 cu 3,3%.
Romвnia ocupa locul III in lista tarilor cu care Republica Moldova face operaţiuni de importuri (după Rusia
si Ucraina).

Article IV. Comparativ cu ianuarie-martie 2005, volumul importat de maşini şi aparate, echipamente
electrice s-a majorat cu 4,6%, оnsumвnd 64,1 mil. dolari SUA, cu o pondere de 11,6% оn volumul total al
importurilor. Maşinile şi aparatele, echipamentele electrice оn ianuarie-martie curent au fost importate, оn
mare măsură, din ţările Uniunii Europene - оn sumă de 32 mil. dolari (cu 4,5% mai puţin оn raport cu
perioada similară a anului 2005), iar din Romвnia

Volumul produselor chimice importate оn trimestrul I 2006 a constituit 43,5 mil. dolari SUA, fiind
оn creştere comparativ cu perioada similară a anului 2005 cu 4,1%, obţinвnd o pondere de
7,9% sau cu 1,6 p.p. mai puţin оn structura importurilor pentru perioada respectivă.

Materialele textile şi articole din acestea оn ianuarie-martie 2006 au fost importate оn sumă de
42,4 mil. dolari SUA, cu 12,3% mai mult оn comparaţie cu ianuarie-martie 2005, оnsă ponderea
acestei grupe de mărfuri оn total importuri a diminuat cu 1 p.p. şi a constituit 7,6%.

Volumul importurilor de metale comune şi articole din acestea a crescut оn perioada de

referinţă de 1,5 ori, оnsumвnd astfel 34,7 mil. dolari SUA, cu o pondere de 6,3% оn total
importuri şi o creştere de 1,1 p.p.

Importurile de produse alimentare, băuturi şi tutun оn trimestrul I 2006 au constituit 33,1 mil.
dolari SUA, fiind оn creştere cu 31,9% оn comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2005.
Ponderea acestei grupe de mărfuri оn total exporturi a fost de 6% sau cu 0,3 p.p. mai mult. Оn
această grupă de mărfuri trebuie remarcat importul tutunului şi оnlocuitorilor de tutun prelucraţi,
care a crescut оn perioada de referinţă cu 45% şi a constituit 8,3 mil. dolari. La o scădere
nesemnificativă a preţului de 1,4% a ţigărilor de foi, trabucuri şi ţigarete, din tutun sau din
оnlocuitori de tutun s-a оnregistrat o creştere de 1,6 ori a cantităţii lor importate, care a condus
27
la o creştere a valorii importurilor de 63,8%, constituind 7,7 mil. dolari. Cele mai mari importuri
de aceste produse sunt efectuate din Rusia (4,9 mil. dolari), Ucraina (2,6 mil. dolari) şi Grecia
(0,2 mil. dolari).

Structura importurilor оn perioada de referinţă prezintă ponderi ridicate la materiale plastice,

cauciuc şi articole din acestea – 5,3% (29,2 mil. dolari SUA), mijloace şi materiale de transport
– 4,6% (25,3 mil. dolari), produse vegetale – 4,2% ( 23,5 mil. dolari).

Article V. Оn general, importurile de bunuri se efectuează din ţările membre ale CSI - оn sumă de 240,9
mil. dolari SUA (43,5% оn volumul total al importurilor), fiind cu 26,3% mai mult decвt оn ianuarie-martie
2005. Furnizorii principali au fost Rusia şi Ucraina, importul de bunuri din aceste ţări fiind оn valoare de
118,4 mil. dolari (majorвndu-se de 2,2 ori) şi 102,1 mil. dolari, respectiv.

Cota importurilor din ţările Uniunii Europene a constituit оn ianuarie-martie curent 28,7% din valoarea totală a
importului Republicii Moldova, fiind cu 2,6 p.p. mai mică decвt оn perioada respectivă a anului trecut. Suma
importurilor din aceste ţări a constituit 159 mil. dolari SUA şi s-a majorat cu 15,2% comparativ cu ianuarie-martie
2005. Importurile au provenit, оn mare parte, din Germania (6,8% оn volumul total al importurilor) şi Italia (6,6%) şi
s-au majorat cu 6,9% şi 40,3%, respectiv.

Importurile din ţările Europei Centrale şi de Est au оnsumat 68,9 mil. dolari SUA, fiind de 1,7 ori mai mare decвt оn
ianuarie-martie 2005. Furnizorul din Romвnia deţine cea mai mare cotă оn volumul total al importurilor
moldoveneşti – 11,2%, оnsumвnd 62,2 mil. dolari (de 1,9 ori mai mult).

Оn trimestrul I 2006 deficitul balanţei comerciale a constituit 294,9 mil. dolari SUA, fiind de 1,5 ori mai mare
comparativ cu perioada similară din anul 2005. Această situaţie se atestă la soldul balanţei comerciale cu ţările
CSI (–110,8 mil. dolari), оn particular, cel mai mare deficit al balanţei comerciale fiind cu Ucraina (- 77,7 mil. dolari).
Este negativ şi soldul balanţei comerciale cu ţările Uniunii Europene (–82,2 mil. dolari), precum şi cu ţările Europei
Centrale şi de Est (–33,5 mil. dolari).

Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a оnregistrat o descreştere semnificativă - pвnă la 46,8%, faţă de
56,2% оnregistrat оn trimestrul I 2005. Acest fapt s-a datorat volumului mai mare a importului faţă de cel al
exportului (de 2,1 ori).

Acordul CEFTA

Acordul CEFTA a fost semnat la Bucureşti, la 19 decembrie 2006, în calitate de ţări

semnatare ale acestuia participând Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia,
Republica Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia şi
reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru Kosovo.Astfel, CEFTA 2006
este un acord cu prevederi moderne şi extinse, cu un grad extins de liberalizare, în special
a comerţului cu produse industriale, proceduri eficiente de colaborare si coordonare,
mecanisme transparente de aplicare a masurilor de apărare comercială. CEFTA 2006
prevede instituirea unui mecanism propriu de soluţionare a litigiilor comerciale sau
utilizarea instrumentului O.M.C. CEFTA 2006 înlocuieşte Acordul Central European de
Comerţ Liber (CEFTA) încheiat în 1992 şi acordurile bilaterale de comerţ liber. Noul
Acord  propune un cadru juridic uniform, previzibil şi de lungă durată fapt ce va contribui
28
la dezvoltarea relaţiilor comercial-economice bilaterale şi multilaterale dintre ţările
membre.

Obiectivele prezentului Acord sunt:

a. Consolidarea într-un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerţului

realizat prin sistemul acordurilor bilaterale de comerţ liber deja încheiate între Părţi;

b. Îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor pentru promovarea investiţiilor, inclusiv a

investiţiilor străine directe;

c. Creşterea comerţului cu mărfuri şi servicii şi impulsionarea investiţiilor prin reguli

corecte, clare, stabile şi predictibile;

d. Eliminarea barierelor şi a distorsiunilor din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei

mărfurilor în tranzit şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între
teritoriile Părţilor;

e. Oferirea condiţiilor corecte de competiţie pentru comerţ exterior şi investiţii şi

deschiderea treptată a pieţelor pentru achiziţii publice ale Părţilor;

f. Oferirea de protecţie corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală în

conformitate cu standardele internaţionale;

g. Asigurarea de proceduri  eficiente pentru implementarea şi aplicarea acestui Acord;

h. Contribuţia prin acestea la dezvoltarea armonioasă şi creşterea comerţului mondial.

CEFTA prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor

cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi
majoritatea produselor agroindustriale.Acordul în cauza conţine prevederi extinse privind
comerţul cu servicii, achiziţii guvernamentale, administrarea vamala şi reguli de origine
preferenţiale, procedura şi condiţiile de aplicare a măsurilor de salvgardare şi
29
instrumentelor de apărare comercială. Mai mult ca atât, se propune instituirea unui
Secretariat CEFTA permanent, care va fi responsabil de pregătirea şedinţelor şi
materialelor Comitetului mixt. La etapa iniţiala Comisia Europeana şi ţările donatoare
occidentale vor suporta costurile de întreţinere a acestui Secretariat, care va fi plasat la
Bruxelles.Conform termenelor calendaristice prevăzute în textul Acordului de amendare
se propune ratificarea noii forme a acordului CEFTA până 1 mai 2007 de către toate
statele membre, cu două excepţii-România şi Bulgaria, pentru că aceste ţări au părăsit la
31 decembrie 2006 Acordul CEFTA, prin efectul textului Acordului de asociere la UE cu
începere cu 1 ianuarie 2007. În luna mai 2007 Acordul va deveni operaţional. Este de
menţionat că pe parcursul anului 2007 Macedonia va deţine preşedinţia CEFTA 2006 şi
va fi responsabilă de coordonarea eforturilor ţărilor în procesul de implementare a acestui
tratat.În aceste circumstanţe, reieşind din cele menţionate mai sus precum şi din
considerentele că obiectivele Acordului rezidă în îmbunătăţirea condiţiilor de acces pe
piaţă pentru exportatorii din ţările membre CEFTA 2006, contribuind, prin aceasta, la
stimularea schimburilor comerciale reciproce şi a investiţiilor străine, considerăm
esenţială ratificarea Acordului sus-menţionat.

Preferinţe comerciale UE

Începând cu 1 ianuarie 2006 Republica Moldova beneficiază de regimul de comerţ

preferenţial unilateral acordat de UE în baza schemei GSP Plus care permite exportul
către piaţa comunitară a produselor originare din Republica Moldova ce corespund la
7200 poziţii tarifare. Cu toate acestea sistemul generalizat de preferinţe GSP Plus nu
include mărfuri sensibile pentru piaţa Uniunii Europene, cum ar fi carnea şi produse din
carne, produsele lactate, cereale, produse alcoolice. Conform evaluărilor experţilor în
domeniu, gradul de utilizare a GSP Plus de către Republica Moldova este estimat la
60,0%. Aceasta se datorează faptului că capacităţile de producere şi capitalul au fost
specializate preponderent în sectorul agroalimentar. În aceste condiţii, mărfurile
agroalimentare reprezintă segmentul de produse cu cele mai mari ponderi în exporturile
moldoveneşti. Din aceste considerente, facilitarea accesului mărfurilor respective pe pieţe
de desfacere, va accelera ritmul de modernizare a capitalului şi factorilor de producere, va

30
asigura un grad mai larg de utilizare a capacităţilor şi va constitui o bază fundamentală
pentru creşterea economică a ţării.Conform Planului de Acţiuni al Politicii Europene de
Vecinătate pentru Moldova, care a fost adoptat în 2005, Uniunea Europeană şi-a exprimat
deschiderea de a examina posibilitatea acordării Republicii Moldova a Preferinţelor
Comerciale Autonome (ATP), în condiţiile perfecţionării sistemelor de control şi
certificare a originii mărfurilor. În acest context, la momentul actual Republica Moldova
este în proces de negociere cu Uniunea Europeană acordarea în mod unilateral a ATP.
Moldova negociază obţinerea preferinţelor comerciale pentru 450 poziţii tarifare
reprezentate de mărfuri sensibile pentru piaţa Uniunii Europeane, însă strategice pentru
exporturile moldoveneşti. ATP oferă un grad mult mai larg de liberalizare şi acces pe
piaţa comunitară decât sistemul GSP Plus cu anumite excepţii (analiza comparativă
dintre GSP Plus şi ATP se anexează). Mărfurile sensibile pentru piaţa UE cum sunt
produsele agricole, carnea şi produsele cerealiere beneficiază de acces pe piaţa comunitară
în condiţiile unor cote sau scutiri prin eliminarea componentului advalorem din taxa
vamală mixtă aplicată conform Nomenclatorului Combinat al UE. Aşa încât, exporturile
Republicii Moldova reprezintă doar 0,03% din exporturile totale către UE, acestea nu vor
avea un efect de distorsionare pe piaţa comunitară.Urmare obţinerii preferinţelor
comerciale autonome în relaţiile economice cu Uniunea Europeană, Moldova va fi unica
ţară din spaţiul CSI care atinge un asemenea nivel de cooperare în raport cu UE. Astfel
vor fi asigurate toate premisele pentru crearea unui mediu favorabil creşterii economice şi
atragerii investiţiilor. Republica Moldova va deveni o punte de dezvoltare a afacerilor şi
de consolidare a relaţiilor comercial-economice dintre est şi vest. În condiţiile valorificării
maxime a preferinţelor comerciale autonome, Moldova va economisi din scutirea de la
plata taxelor vamale la export o valoare de 29,3 – 37,0 mil. euro. Aceasta va permite
direcţionarea fluxurilor financiare în ameliorarea şi perfecţionarea altor sectoare ale
economiei. Astfel, conjugarea reformelor economice şi liberalizarea economiei expuse în
iniţiativele Preşedintelui Republicii Moldova vor asigura un mediu favorabil pentru
dezvoltarea durabilă a economiei naţionale.

31
Politica comercială

Protejarea intereselor naţionale în activitatea economică externă,promovarea politicii

liberului schimb sau a politicii protecţioniste i se atribuie Guvernului Republicii
Moldova.Obiectivele activităţii economice externe a Moldovei sunt:menţinerea
suveranităţii şi asigurarea securităţii economice a statului,stimularea dezvoltării economiei
naţionale prin promovarea activităţii comerciale externe şi prin crearea de condiţii pentru
integrarea efectivă a economiei Moldovei în economia mondială.
Activitatea comercială externă este reglementată de prevederile Constituţiei Republicii
Moldova,de legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe,de alte acte
normative,precum şi de normele dreptului internaţional şi de tratatele internaţionale la
care Republica Moldova este parte,iar în cazul că tratatele internaţionle conţin prevederi
distincte de cele ale actelor normative,ce reglementează activitatea de comerţ exterior,se
vor aplica prevederile tratatelor internaţionale.

Politica de stat în domeniul comerţului exterior se realizează prin reglamentarea tarifar-

vamală,întroducerea,în modul stabilit,a taxelor excepţionale şi prin reglementarea
32
netarifară a activităţii comerciale externe,precum şi prin tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte.

2.2.1 Politica comercial tarifar – vamală a Republicii Moldova

Principalul instrument de realizare apoliticii tarifar-vamale este tariful vamal,scopul

aplicării căruia este:

 optimizarea structurii importului de mărfuri

 echiliobrare importului şi exportului de mărfuri,protecţia producătorilor autohtoni
de mărfuri

 crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în

economia mondială

Conform legislaţiei Republicii Moldova, se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:

 ad valorem
 specifice

 combinate

 excepţionale(taxe speciale,taxe antidumping,taxe compensatorii)

Taxele vamale variază între 0 şi 15%.Materiile prime şi utilajul sunt scutite de taxe
vamale.Media simplă a tarifului în Moldova este de 6,75% ,în timp ce ponderea tarifului
în comerţ este de 4,8%.Taxa vamală de import nu se percepe pentru mărfurile şi obiectele
produse şi importate din Romînia şi din ţările membre ale CSI,care au ratificat Acordul
privind crearea zonei de comerţ liber sau cu care Republica Moldova a încheiat acorduri
interstatatale bilaterale privind comerţul liber.Totodată,utilajul şi materiile prime sunt
scutite de taxe vamale.În Republica Moldova se aplică o taxă de 0,25% din valoarea în
vamă a mărfurilor importate pentru efectuarea procedurilor vamale.

33
 Taxele antidumping,compensatorii şi de salvgardare

Măsurile antidumping ,compensatorii şi de salvgardare sunr reglementate de Legea

Privind măsurile antidumping,compensatorii şi de salvgardare nr 820-XIV din
17.02.2000.La elaborarea acestei Legi s-a ţinut cont de experienţa internaţională,inclusiv
de cea a Comunităţii Europene în acest domeniu.Totodată s-a luat în consideraţie şi
Codul- model al OMC privind antidumping,elaborat în baza Acordului privind punerea în
aplicare a Articolului VI al GATT 1994.Prevederile referitoare la taxele compensatorii şi
de salvgardare au la bază regulile Acordului privind Subvenţiile şi Măsurile
Compensatorii şi ale Acordului privind Salvgardarea ale OMC.

1.2.1. Politica comercială actuală

Politica statului în domeniul comerţului exterior este realizată prin metode economice şi administrative în
conformitate cu prevederile Legii nr. 1031-XIV din 8 iunie 2000 reglementării de stat a activităţii
comerciale externe, cu alte acte normative, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte. Relaţiile Republicii Moldova cu alte state în domeniul activităţii comerciale externe
se întemeiază pe respectarea principiilor şi normelor de drept internaţional general-acceptate şi a
angajamentelor ce decurg din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În scopul
integrării economiei naţionale în economia mondială, Republica Moldova poate participa, conform
principiilor şi normelor de drept internaţional general-acceptate, la tratatele internaţionale cu privire la
uniunile vamale şi zonele de comerţ liber.

Principiile de bază ale reglementării de stat a activităţii comerciale externe sînt:

a) promovarea unei politici unice în domeniul comerţului exterior ca parte componentă a
politicii externe a Republicii Moldova;
b) centralizarea sistemului reglementării de stat a activităţii comerciale externe şi exercitarea
controlului asupra acestei activităţi;
c) unitatea teritoriului vamal al Republicii Moldova;
d) prioritatea măsurilor economice;
e) egalitatea în drepturi şi nediscriminarea participanţilor la activitate comercială externă;
f) protecţia de stat a drepturilor şi intereselor legitime, inclusiv a secretului comercial, ale
participanţilor la activitate comercială externă;
g) libertatea schimbului internaţional. Schimbul internaţional poate fi supus unor interdicţii şi
restricţii numai în cazul şi în modul prevăzute în prezenta lege, în alte acte normative, precum şi în
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Politica de stat în domeniul comerţului exterior se realizează prin reglementarea tarifar-vamală,

introducerea, în modul stabilit, a taxelor excepţionale (speciale, antidumping şi de compensare) şi prin
reglementarea netarifară (în special prin cotare şi licenţiere) a activităţii comerciale externe în
conformitate cu prevederile Legii nr. 1031-XIV din 8 iunie 2000 reglementării de stat a activităţii
comerciale externe, cu alte acte normative, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte.

34
Statul asigură ca măsurile de protecţie, restricţiile şi interdicţiile, pe care le stabileşte în domeniul
activităţii comerciale externe, să fie pe deplin justificate de motivele ce au condiţionat aplicarea lor.
Totodată, se acordă preponderenţă masurilor de protecţie, restricţiilor şi interdicţiilor care cauzează
prejudicii minime activităţii comerciale externe. Genurile specifice de activitate comercială externă,
colaborarea internaţională în domeniul investiţiilor, cooperării de producţie, activităţii de întreprinzător
mixte, tranzacţiilor internaţionale financiare, bancare etc., neprevăzute de prezenta lege, sînt reglementate
de legi şi de alte acte normative în domeniu, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte.

1.2.2. Cadrul juridic şi instituţional al comerţului Republicii Moldova

Ca rezultat al proclamării suveranităţii şi declarării independenţei, Republica Moldova s-a decis sa se
debraşeze de vestigiile economiei de planificare, să-şi facă drum spre economie de piaţă.

Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova a întreprins o serie de măsuri direcţionate spre crearea
cadrului juridic special de reglementare şi promovare a comerţului exterior. In prezent Moldova este
parte la acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economica, la acorduri de comerţ liber, la de
acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a investiţiilor. Semnarea acestor acorduri,
care e privita in interiorul tarii ca o evoluţie cantitativa pe planul promovării comerţului exterior, a
contribuit la crearea si perfecţionarea cadrului juridic actual, cît si la o schimbare de ordin calitativ in
relaţiile comerciale cu alte state

Crearea cadrului legislativ şi a infrastructurii adecvate pentru promovarea comerţului Republicii

Moldova, a devenit posibilă odată cu ajustarea bazei normative la standardele europene şi internaţional

Acest proces multi-dimensional, în particular, presupune o abordare complexă a domeniului cercetat, cu

utilizarea mecanismelor speciale de stimulare şi reglementare a acestui sector. În acest sens promovarea
integrării economice internaţionale, pentru Republica Moldova înseamnă înfiinţarea zonelor comerţului
liber, încheierea acordurilor în domeniul colaborării vamale, aderarea şi ratificarea tratatelor, acordurilor
în materia comerţului exterior.

Totodată, căpătând statut de ţară membră la Organizaţia Mondiala a Comerţului (OMC), succesoarea
GATT (General Agreement on Tariffs and Trade), Republica Moldova a obţinut accesul spre
liberalizarea schimburilor comerciale prin, fapt ce le permitea înfiinţarea zonelor de liber schimb şi
uniuni vamale.

3.2.2. Accesul pe pieţe internaţionale şi diversificarea lor

Accesul exporturilor naţionale la unele destinaţii ale exportului este constrâns de Acordurile bilaterale ale
Republicii Moldova cu partenerii săi de afaceri. În acest context, Guvernul Republicii Moldova va
continua politica sa de negocieri a acordurilor de comerţ liber cu alte ţări, cum ar fi ATP cu UE şi va
continua implementarea prevederilor Acordurilor semnate în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa
de Sud-est.

Piaţa UE
Obiectivul strategic pe termen mediu al Republicii Moldova este de a obţine Preferinţe Comerciale
Autonome de la UE, care reprezintă un regim de comerţ preferenţial asimetric acordat Republicii
Moldova în mod unilateral de către UE. Planul de Acţiuni Republica Moldova – UE creează premisele
35
necesare politice pentru solicitarea acestor preferinţe. Astfel, acest Plan identifică următoarea acţiune
prioritară: „acţionarea în vederea oferirii de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome prin
asigurarea controlului efectiv al originii mărfurilor din Republica Moldova”.

Cu alte cuvinte, obţinerea ATP este condiţionată de realizarea reformei instituţionale în domeniul
certificării originii mărfurilor şi aderării la unele convenţii internaţionale. Recomandările ulterioare ale
UE în domeniul certificării trebuie să fie considerate pe deplin de Republica Moldova pentru a crea
premisele necesare de acces la ATP. În cazul când reforma sistemului de certificare a originii îşi va arăta
viabilitatea sa, serviciile UE sunt predispuse de a lansa procedurile interne de acordare a ATP. Este de
notat că acest proces este destul de complex, care durează în timp, pe motiv că necesită o coordonare cu
fiecare ţară membră a UE.

Semnarea unui Acord de comerţ liber asimetric dintre Republica Moldova şi UE este o acţiune mult mai
importantă şi mai consistentă pentru Republica Moldova, decât accesul la Preferinţele Comerciale
Autonome ale UE, care presupune crearea unui cadrul juridic bilateral cu angajamente clare pentru
ambele părţi. Dat fiind rolul important pe care comerţul şi investiţiile îl joacă în procesul de creştere
economică, zonele de comerţ liber pot aduce beneficii economice semnificative, dacă ele sunt introduse
într-un mediu economic adecvat în care firmele şi indivizii sînt liberi şi sunt capabili să exploateze
oportunităţile de afaceri care sânt create.

Efectele pozitive de la abolirea tarifelor vamale vor tinde să fie cu atât mai mari, cu cât sunt mai înalte
tarifele iniţiale. De asemenea, reducerea numărului barierelor comerciale externe împotriva altor
parteneri comerciali va contribui atât la extinderea exporturilor naţionale, cât şi la diminuarea oricărei
redirecţionări a fluxurilor de investiţii străine ca un rezultat al rolului central jucat de paternul UE în
domeniul acordurilor de comerţ liber.

Elementele cheie în acordurile moderne de comerţ liber sunt efectele dinamice care apar prin intermediul
schimbărilor ratei de creştere economică care ia naştere din impactul investiţiilor mai mari, în special a
investiţiilor directe străine şi creşterea capacităţii tehnologice. Acestea sunt, în mod clar, probleme de
mare importanţă pentru economiile în curs de tranziţie şi, în special, pentru ţările CSI care au primit
numai influxuri minore de IED şi au trecut prin perioade îndelungate de contracţie economică.

Acordul european de asociere sau Acordul de comerţ liber ar lărgi spectrul obligaţiilor asumate de
Moldova în diverse domenii, cum ar fi politica concurenţei, ajutorul acordat de stat, achiziţiile
guvernamentale, procedurile vamale şi standardele tehnice. Adoptarea şi implementarea efectiva a noilor
practici şi legi, compatibile cu cele ale UE în aceste domenii, va necesita extinderea semnificativă a
capacităţii şi eficienţei sistemului legislativ şi juridic din Moldova.

Mai mult ca atât, acordurile de stabilizare şi asociere presupun angajamente suplimentare din partea UE
prin alocări de fonduri suplimentare pentru restabilirea potenţialului economic al ţărilor prin crearea unor
condiţii excepţionale de acces pe piaţa UE de mărfuri şi servicii fără careva restricţii considerabile.
Elementul de bază al acordului european de asociere este blocul ce ţine de asigurarea liberei circulaţii a
mărfurilor. Practica existentă demonstrează, că majoritatea acestor acorduri conţin în sine un element
destul de important şi esenţial pentru ţările semnatare şi anume elementul de asimetrie. Astfel, părţile
pot conveni să formeze gradual o zonă de liber schimb bazată pe obligaţii reciproce şi echilibrate, în
concordanţă cu prevederile Acordului de asociere şi în conformitate cu cele ale Acordului General pentru
Tarife Vamale si Comerţ 1994 (GATT) şi ale OMC şi în următoarele condiţii esenţiale:
UE se angajează să abolească toate restricţiile cantitative la import, taxele vamale, taxele cu efect
echivalent la import şi export din momentul întrării în vigoare a acordului, asigurând astfel libera
circulaţie a mărfurilor de origine moldavă pe teritoriul ţărilor UE, cu unele excepţii, care fac obiectul
negocierilor bilaterale;

36
Republica Moldova se angajează să liberalizeze accesul pe piaţa sa a mărfurilor de origine UE, gradual
pe parcursul a 10 ai, după o perioadă de graţiere, de regulă de 5 ani;
Negocierea şi semnarea unor aranjamente speciale privind comerţul cu produse siderurgice şi textile etc.
Acces la fonduri speciale comunitare de dezvoltare şi încurajare a concurenţei.

Comerţul regional are o majorare constantă şi o proporţie crescândă a comerţului mondial este realizată
pe bază regională. Dezvoltarea exporturilor moldoveneşti către UE necesită elaborarea anumitor politici.
Regimul comercial liberal trebuie sa meargă mână în mână cu un mediu investiţional de afaceri favorabil.

Un acord comercial preferenţial va avea un efect pozitiv asupra bunăstării în cazul în care generează noi
legături comerciale între parteneri. Această creaţie comercială apare dacă producţia internă relativ
ineficientă este înlocuită de bunuri produse mai ieftine de către partener. Cu toate acestea, dacă reducerea
preferenţială a barierelor comerciale măreşte schimburile comerciale între parteneri pe seama celor mai
eficienţi producători din restul lumii atunci vom avea diversiune comercială. În acest caz, menţinerea
taxelor împotriva ţărilor care nu sunt membre cauzează costuri suplimentare din cauza importurilor de la
producători din cadrul ariei de comerţ liber care produc cu preţuri relativ mari şi a pierderilor din
veniturile din taxe. Un efect pozitiv suplimentar va apare dacă acordul de comerţ liber va duce la un preţ
mai scăzut şi astfel la un consum intern mai mare a producţiei. Acest efect este însoţit de obicei de creaţia
comercială. Dacă efectul dăunător asupra comerţului cauzat de diversiunea comercială depăşeşte efectul
pozitiv cauzat de creaţia comercială şi de consumul mai mare, atunci va scădea bunăstarea generală sau
venitul real.

Acest lucru duce la recomandarea ca ţările care formează zone de comerţ liber să reducă simultan
nivelul protecţiei externe cu care se confruntă partenerii comerciali care nu sunt membri ai acestor
zone. Efectele integrării regionale vor tinde să fie benefice dacă ea este implementată împreună cu un
regim mult mai deschis şi mai liberal faţă de terţe ţări.

În cazul Moldovei acest lucru sugerează obligativitatea deţinerii statutului de membru al OMC. Deţinerea
acestui statut asigura că barierele comerciale nu vor fi ridicate deasupra nivelelor stabilite şi că barierele
nu sunt ‘pe ansamblu mai mari sau mai restrictive’ decât înaintea implementării acordului de comerţ liber
(Articolul XXIV (GATT (1947)). Astfel, calitatea de membru al OMC asigura că o arie de comerţ liber
cu UE nu va fi acompaniată de o atitudine generală mai protecţionistă faţă de alte ţări. Este foarte
probabil ca o ţară care implementează o liberalizare preferenţială împreună cu ridicarea de bariere
externe să treacă printr-o perioadă de scădere a bunăstării economice. În plus, participarea în sistemul
OMC permite accesul la rundele de negocieri comerciale multilaterale ceea ce, probabil, ar avea ca efect
un grad de liberalizare multilaterală a Moldovei care ar coincide apoi cu liberalizarea preferenţială în
relaţiile Moldovei cu UE. Conform teoriei economice este foarte probabil că efectul acestei situaţii va fi
bunăstarea economică.

Mai mult ca atât, Moldova a realizat o liberalizare considerabilă a barierelor comerciale formale. În anul
2005 media simplă a tarifului vamal la importul Republicii Moldova a constituit cca 5,7%, iar media
ponderată cca 3,7%, pe când în ţările UE media taxelor vamale la import este de cca 4,6%. De asemenea,
este de notat că pentru cca 50% din liniile tarifare Republica Moldova aplică taxa vamală zero la import.
Mai mult ca atât, Republica Moldova nu aplică taxe vamale la export şi contingentarea exporturilor sau
importurilor. De asemenea, în Republica Moldova există doar 49 genuri de activitate de bază, care
conform legislaţiei naţionale sunt licenţiate. Mecanismul de obţinere a licenţelor este nediscriminator
bazat pe principiile clauzei naţiunii celei mai favorizate şi a tratamentului naţional.

În anul 2004 Republica Moldova nu a perceput taxe vamale la import pentru mai mult de 75% din
valoarea mărfurilor importate din UE. Cu toate acestea, taxele medii cu care se confruntă exporturile
moldoveneşti către UE sunt considerabil mai mari. În cazul produselor industriale, în 2004 taxa medie a
37
fost de aproximativ 6% (dacă beneficiile din Sistemul General de Preferinţe (SGP) sunt utilizate în
întregime) urmând să scadă odată cu obţinerea accesului la noul Sistem Generalizat de Preferinţe
(„GSP+”), care este deja lansat sau destul de redus în cazul obţinerii Preferinţelor Comerciale Autonome
din partea UE. Această situaţie reflectă ponderea mare a produselor de îmbrăcăminte în exporturile
moldoveneşti către UE, care percepe rate relativ înalte de taxe vamale. Totodată, volumul pieţei UE
pentru importul produselor vinicole şi apropierea geografica a acestei pieţe, face din ea un spaţiu
important de desfacere a producţiei vinicole din Moldova. În Republica Moldova există potenţial destul
pentru creşterea volumului de export a produselor vinicole pe piaţa UE. Volumul redus de vinuri
moldoveneşti comercializate în statele UE la moment este explicat de experţi prin bariere tarifare la
accesul pe aceasta piaţă.

Acordarea regimului preferenţial de comerţ asimetric cu UE ar schimba radical situaţia. Analiza

practicilor ţărilor din regiune arată ca regimul preferenţial al comerţului cu UE se manifestă prin
acordarea cotelor, in limita cărora nu se aplica taxe vamale. De exemplu, pentru România a fost stabilită
cota de 300.000 hl, iar pentru Bulgaria - 681.800 hl. Dacă Republica Moldova ar profita de aceleaşi
facilităţi, exportul produselor moldoveneşti pe piaţa UE ar putea creşte considerabil.

În anul 2004 Republica Moldova a exportat 42.218 hl de vinuri pe piaţa UE. Această constituie doar
14,1% din cota de care a beneficiat România. Dacă Republica Moldova ar beneficia de o cota similară,
exportul vinurilor moldoveneşti pe piaţa UE ar putea creşte de 7,1 ori în cazul utilizării complete a cotei
de 300.000 hl. Pentru Republica Moldova este absolut real de acoperit aceste cote, deoarece Moldova
este un exportator mai important pe plan mondial, decât România şi Bulgaria.

Există, bineînţeles, un sector în care protecţionismul extern al UE rămâne foarte înalt, şi în care Moldova
şi alte ţări membre ale CSI ar putea avea beneficii semnificative datorită accesului preferenţial:
agricultura. Până în prezent acordurile de comerţ liber ale Uniunii Europene nu au inclus agricultura
într-un mod substanţial. Consistenţa acestor acorduri cu regulile comerciale internaţionale nu este clară.
Articolul XXIV al GATT (1947) afirmă că barierele comerciale trebuie eliminate ‘în fond, în toate
ramurile comerciale’ între parteneri. Acest lucru a dus la o interpretare flexibilă a articolului. Înţelegerea
asupra articolului XXIV la care s-a ajuns în cursul Rundei Uruguay a negocierilor comerciale
multilaterale afirmă că membrii GATT recunosc că contribuţia uniunilor vamale şi a zonelor de comerţ
liber la expansiunea comerţului internaţional creşte dacă eliminarea barierelor comerciale reciproce se
extinde la toate ramurile comerciale şi se micşorează dacă este exclus vre-unul din sectoarele majore.
Acest lucru a fost interpretat în anumite cercuri ca implicând adoptarea de către OMC a unei atitudini
mai ferme faţă de cerinţele de acoperire ale Acordului de Comerţ Liber.

Cert este că beneficiile unui acord de comerţ liber pentru Moldova vor fi mai mici, dacă produsele
agricole vor fi excluse din procesul de liberalizare reciprocă. În prezent, produsele agricole prelucrate şi
neprelucrate constituie aproape 50% din exporturile Moldovei către UE. Mai mult ca atât, este de
menţionat că din Republica Moldova sunt preponderent exportate materii prime de origine agrară. Astfel,
exportul de miez de nucă, seminţe de floarea soarelui şi pieile de bovine deţin cca 60% din exporturile
Republicii Moldova către UE. Este cert faptul că noul acord de comerţ liber cu UE trebuie să cuprindă
majoritatea produselor agricole de interes, în primul rând pentru Republica Moldova şi anume: băuturile
alcoolice, sucuri naturale şi conserve din fructe şi legume, domenii în care Republica Moldova deţine un
avantaj comparativ şi o pregătire tehnologică. Excluderea produselor agricole va încălca prevederile
O.M.C. şi acordul de comerţ liber nu va fi întru-un spirit de colaborare şi stimulare a dezvoltării
economice a Republicii Moldova.

Media taxelor vamale la import în UE a produselor agricole neprelucrate sunt mai mici de 5%, ceea ce
reflectă faptul că în structura exporturilor din Republica Moldova predomină materii prime şi
semifabricate, care nu au un nivel avansat de protecţie din partea UE.

38
Obiectivul de bază al Republicii Moldova este de a stimula şi crea premise considerabile pentru
dezvoltarea exportului de produse agricole prelucrate cu valoare adăugată maximă. Este de notat, că în
prezent UE aplică taxe vamale la import pentru aceste categorii de produse de aproximativ 20%. Pieţele
strategice ale Uniunii Europene pentru exportul produselor moldoveneşti sunt cele din Germania, Marea
Britanie şi Belgia. Experţii au exclus din lista Franţa şi Italia, deoarece aceste state importă din Moldova
doar materie primă, şi nu produse finite. În Europa Centrala şi de Est accentul este pus pe România şi
Polonia, ţări cu un potenţial de consum mare. Dintre statele membre ale CSI au fost selectate Rusia,
Ucraina şi Belarusi.

Cu toate acestea, în prezent, principalele constrângeri asupra exploatării potenţialului agricol al Moldovei
sunt de ordin intern. Efectul eliminării taxelor UE va fi foarte slab dacă aceste bariere rămân, cu toate că
perspectivele de acces scutit de taxe vamale pe piaţa UE pot stimula o abordare mult mai riguroasă a
îndepărtării constrângerilor domestice asupra extinderii agriculturii în Republica Moldova.

Schimburile comerciale mai intense cu ţările europene avansate ar permite accesul la tehnologia modernă
şi la asistenţa intermediară. De asemenea, există un număr de canale prin care un acord de comerţ liber
poate, de asemenea, influenţa pozitiv asupra climatului investiţional din Republica Moldova. În primul
rând, eliminarea taxelor va reduce costul fondurilor fixe importate din UE, ceea ce la rândul său va duce
la o creştere a ratei de revenire a investiţiilor şi, astfel, la o creştere a ratei de acumulare a capitalului.
Probabil că acest efect va fi mic, de vreme ce importurile de bunuri investiţionale sunt supuse în general,
în Moldova, unor taxe egale cu zero.

În al doilea rând, dacă Acordul presupune liberalizarea sectorului serviciilor financiare şi la o mai mare
competiţie şi eficienţă în domeniile bancar şi financiar atunci costul fondurilor de capital pentru investiţii
poate scădea. În al treilea rând, dacă Acordul de comerţ liber (ACL) acţionează în direcţia consolidării
reformei interne şi a asigurării unei mai mari stabilităţi şi certitudini pentru cadrul politic, atunci va fi
generat un mediu mult mai favorabil pentru afaceri. În sfârşit, ACL poate duce la o creştere a cantităţii de
investiţii străine directe (ISD). ISD nu numai că asigură resurse capitale dar este, de asemenea, un canal
direct pentru transferul de tehnologii şi tehnici. De asemenea, este demn de notat că este improbabil ca
beneficiile integrării regionale să se materializeze în urma semnării unui acord cu Rusia şi cu alte ţări
CSI.

Astfel, întru a beneficia de toate preferinţele ce se acordă în cadrul comerţului internaţional, Republica
Moldova trebuie să creeze un climat de afaceri favorabil şi garantat pentru investiţiile străine. Mai mult
ca atât, să continue acordarea facilităţilor investitorilor străini la efectuarea unor investiţii în Republica
Moldova, precum şi la reforma cadrului regulatoriu, care ceva timp în urmă era bariera cea mai majoră la
dezvoltarea climatului de afaceri din Republica Moldova. Continuarea acţiunilor de majorare a
credibilităţii în reforma regulatorie din Republica Moldova va oferi un mediu de afaceri mult mai sigur,
care va avea repercusiuni pozitive pentru creşterea economică prin stimularea directă a activităţii interne
şi prin asigurarea unei creşteri a investiţiilor directe interne de rând cu beneficiile asociate ale transferului
de tehnologie şi de tehnici.

Acţiuni:
- obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome pe baza unei abordări negative;
- implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova – UE într-o bună manieră;
- adoptarea legislaţiei şi practicilor UE şi implementarea efectivă a acestora în aşa domenii ca
administrarea vamală, standardizare, acreditare, evaluarea conformităţii, metrologie, ajutorul acordat de
stat, politica de concurenţă şi practicile achiziţiilor publice;
- extinderea considerabilă a capacităţii şi eficienţei sistemului legislativ şi juridic al Moldovei, în
special administrare efectivă a sistemului de reguli de origine.

Piaţa ţărilor CSI

39
 pieţele ţărilor CSI trebuie să fie tratate ca o posibilitate de îmbunătăţire continuă a calităţii produselor
autohtone. Piaţa comunitară este în mare parte dominantă de consumatori familiarizaţi cu produsele
moldoveneşti şi care nu sunt pretenţioşi la calitatea şi designul acestora. Datorită diversificării
importurilor, pătrunderii produselor noi, mai calitative din ţările occidentale au loc modificări în
mentalitatea consumatorilor, cerinţele faţă de calitate sporesc, companiile din Republica Moldova fiind
puse în situaţia de a-şi diversifica şi a îmbunătăţi calitatea produselor.

Comerţul Republica Moldova – CSI este relativ uşor de realizat datorită vecinătăţii şi similarităţii cu
piaţa aşa ţări cum sunt Federaţia Rusă, Ucraina, Belarusi cunoaşterea unei limbi comune, practicii de
afaceri similare.

Dinamica comerţului exterior cu ţările membre ale CSI, mil. USD

Exportul de mărfuri Importul de mărfuri

2002 2003 2004 2002 2003 2004

Comerţul exterior - total 643,8 789,9 985,2 1038,0 1402,3 1768,5

din care:

Ţările CSI - total 350,4 423,6 502,4 408,9 593,4 764,8

Armenia 0,8 2,2 2,7 0,1 0,2 0,2
Azerbaidjan 1,1 1,0 1,2 0,1 0,1 0,1
Belarus 39,0 41,1 58,6 40,9 50,6 64,3
Georgia 0,4 1,1 2,1 0,1 0,1 0,1
Kazahstan 6,5 9,2 15,4 9,6 48,3 50,3
Kîrgîzstan 0,7 1,3 1,3 0,6 0,8 0,4
Rusia 238,9 308,4 253,4 153,4 183,0 212,3
Tadjikistan 0,0 - - - 0,0 0,0
Turkmenistan 0,9 1,5 0,5 0,3 0,1 0,0
Ucraina 61,4 56,1 64,8 203,6 309,3 436,4
Uzbekistan 0,7 1,7 2,4 0,2 0,9 0,7
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Deşi, după anul 2000, schimburile comerciale cu ţările UE au crescut constant, piaţa CSI rămâne a fi
dominantă în exporturile din Republica Moldova. După criza financiară din 1998, care a dus la
prăbuşirea schimburilor comerciale, în special cu Federaţi Rusia, piaţa acesteia continuă să deţină o cotă
înaltă în exporturile din Republica Moldova, deşi se află într-o scădere uşoară, dar constantă.

Federaţi Rusă se numără printre principalii parteneri economico-comerciali ai Republicii Moldova.

Volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova şi Federaţia Rusă a constituit în anul 2004
suma de 569,7 mil. dolari SUA. Federaţia Rusă reprezintă principala piaţă de destinaţie pentru
exporturile Republicii Moldova. Valoarea acestora în anul 2004 au constituit 353,4 mil. dolari SUA, cea
ce reprezintă o pondere de 35,8% din totalul exporturilor în această perioadă.

Problema diversificării exporturilor, atât pe produse, cât şi pe pieţe de destinaţie, asupra căreia atrăgeau
atenţia experţii pe parcursul a mai multor ani a devenit extrem de actuală în momentul apariţiei
tensiunilor politice între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, ce se pot rezulta cu aplicarea unor măsuri
de distorsiune a schimburilor comerciale între ambele ţări.

Acţiuni:
- participarea la târguri şi expoziţii;
- deschiderea reprezentatelor comerciale;
- îmbunătăţirea cadrului legal ce reglementează relaţiile comercial-economice;
- petrecerea seminarelor, meselor rotunde pentru a familiariza noii exportatori cu piaţa CSI şi
practicile de afaceri utilizate;

40
- crearea unei baze de date ce va conţine oportunităţile de afaceri existente pe piaţa mondială precum
şi cererile companiilor ce activează pe aceste pieţe;

În sensul desăvârşirii mecanismului de reglementare a comerţului exterior şi promovarea mărfurilor

producătorilor autohtoni pe pieţele străine, a fost elaborat cadrul juridic adecvat. Astfel, la etapa actuală,
Republica Moldova a semnat 27 Acorduri bilaterale de colaborare comercial-economica. Printre acestea
se numără ţările din CSI – Azerbaidjan Belarus, Bulgaria, Kîrgîzstan, Federaţia Rusa, Ucraina, Ungaria,
Uzbekistan; UE: Cehia, Cipru, Croaţia, Republica Elenă, Estonia, Letonia, Lituania, Italia, Polonia,
Slovacia, Slovenia şi Finlanda, SUA, Republica Turcia, Iran, Israel, India, Republica Populara Chineză,
Vietnam. Aceste acorduri se focalizează asupra dezvoltării consolidării şi diversificării relaţiilor
comercial-economice, fundamentându-se pe principiul egalităţii în drepturi si avantajelor reciproce.

Nu în ultimul moment trebuie de menţionat despre importanţa deschiderii oficiilor şi reprezentanţelor

comerciale pe teritoriul ţărilor-ţintă şi implementarea activităţilor promoţionale.

Extinderea pieţelor de desfacere, promovarea mărfurilor autohtone pe pieţele externe este singura cale de
a majora volumul comerţului exterior al Moldovei. În condiţiile în care comerţul în ţara noastră este
complet liberalizat, 80% din schimburile comerciale se desfăşoară în condiţiile comerţului liber, iar 50%
din mărfuri se importă la cota tarifului vamal zero sporirea exporturilor nu are altă alternativă. Acest
lucru presupune însă dezvoltarea economiei naţionale, creşterea volumului producţiei, în special a celei
industriale, îndeplinirea obiectivelor SCERS.

Piaţa ţărilor CEFTA

Semnarea şi ratificarea acordurilor din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est deschide
posibilităţi noi pentru producătorii şi exportatorii din ţara noastră, întrucât ţările beneficiare ale Pactului
reprezintă piaţă valoroasă, dinamică şi cu mari perspective de dezvoltare.

Semnarea acordurilor de comerţ liber de către Republica Moldova cu ţările beneficiare ale Pactului de
Stabilitate (Notă: Ţările beneficiare ale Pactului de Stabilitate sunt: Albania, Bulgaria, Bosnia şi
Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia şi Muntenegru, România şi Moldova) a permis liberalizarea
progresivă a comerţului bilateral prin utilizarea unor formule de reducere a taxelor vamale. Astfel,
majoritatea ACL prevăd aplicarea unor formule de reducere a taxelor vamale la import pentru produse
industriale şi agricole separat. Gradul de liberalizare şi pasul de reducere a taxelor vamale pentru
produsele industriale este mai mare, decât pentru produsele agricole. Mai mult ca atât acest indicator
diferă de la ţară la ţară.

Perioada limită pentru implementarea înţelegerilor de liberalizare a comerţului bilaterale 2008, variind în
funcţie de ţară. Majoritatea ACL prevăd liste de mărfuri agricole pentru care sunt prevăzute contingente
tarifare şi gradul de reducere a taxelor vamale. Regulile de origine a mărfurilor sunt bazate pe Sistemul
cumulativ de determinare a ţării de origine – destul de complex şi dificil în administrare.

Acţiunile necesare de întreprins pentru implementarea şi realizarea prevederilor ACL din cadrul Pactului
de Stabilitate sunt:
- Mediatizarea prevederilor şi preferinţelor conţinute în ACL în rândurile comunităţii oamenilor de
afaceri;
- Elaborarea şi aprobarea unei Instrucţiuni interne pentru implementarea ACL din cadrul Pactului
de Stabilitate în partea ce ţine de aplicarea regulilor de origine;
- Elaborarea, lansarea negocierilor cu ţările Pactului în ceea ce priveşte semnarea unor acorduri în
domeniul administrării vamale;
- Identificarea problemelor şi căilor de soluţionarea a lor din domeniul facilitării comerţului şi
procedurilor vamale etc.

41
 Republica Moldova- membră a Organizaţiei Mondiale a
Comerţului

Încă în anul 1993 Guvernul Republicii Moldova a înaintat cererea de aderare la

GATT,care ulterior,după crearea OMC,în ianuarie 1993,a fost confirmată. Din 2001
Republica Moldova este membră cu drepturi depline a OMC, fapt ce a permis creşterea
comerţului exterior al ţării şi implementarea standardelor internaţionale în procesul de
producţie.Fiind membră a OMC, Republica Moldova este obligată să respecte prevederile

42
organizaţiei în diverse domenii, inclusiv în politica comercială şi cea fiscală, precum şi în
activitatea uniunilor vamale.Participarea Republicii Moldova la negocierile multilaterale
din cadrul OMC, negocierea cu UE a unui regim comercial preferenţial, dinamizarea
creării şi participarea ţării în zona regională de liber schimb cu ţările participante la Pactul
de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est va avea un efect pozitiv în procesul de promovare
a exporturilor naţionale.
Regimul comercial a Republicii Moldova este unul liberal. Pînă în prezent RM a semnat
acorduri de comerţ liber cu: Ţările CSI, Europa de Est (România, Croaţia, Serbia,
Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Bulgaria), beneficiază de Sistemul Generalizat
de Preferinţe (GSP+) din partea Uniunii Europene şi de preferinţe comerciale cu astfel
state precum: SUA, Japonia.

Domeniile cele mai importante,acoperite de acordurile din OMC,se referă la:circulaţia

mărfurilor(cu condi’ia reducerii graduale a taxelor vamale de import şi abţinerea de la
utilizarea unor măsuri netarifare pentru protecţia industriilor naţionale );circulaţia
serviciilor;ocrotirea drepturilor de proprietate intelectuală;reglementarea aspectelor
comerciale legate de investiţii;protecţia mediului înconjurător;concurenţa loială;măsuri de
apărare comercială(antidumping,măsuri de retorsiune şi măsuri de salvgardare);proceduri
de reglementare a diferendelor,precum şi acorduri,care definesc sfera de cuprindere a
reglementărilor multilaterale,angajamentele asumate şi modalităţile de contracarare a
practicilor comerciale neloiale;acordul privind agricultura;protocolul privind comerţul cu
servicii financiare şi comerţul cu telecomunicaţii de bază.

Devenin membru al OMC,Republica Moldova a obţinut un şir de beneficii:

 în divergenţele transatlantice s-a izbutit declararea apartenenţei noastre europene

care poate fi utilizată efectiv în releţiile cu Uniunea Europeană
 s-a obţinut un nivel considerabil de subvenţionare a agriculturii Moldovei.Nivelul
anual al subvenţiilor admisibile constituind 15,98 mln DST, suplimentar nivelului
de minimis de 5% de la valoarea producţiei anuale agricole.Aceasta este foarte
important în cazurile integrării regionale aprofundate de tip uniune vamală.Mai

43
 mult ca atît,Moldova poate implimenta programe guvernamentale de dezvoltare a
sectorului agricol,care ar conţine în ele subvenţii directe

 în pofida numeroaselor presări şi speculări din partea ţărilor membre, nu s-a cedat
la nivel bilateral în domeniile ce nu sunt acoperite la moment de prevederile
Acordurilor OMC,ce sunt parte componentă a agendei viitoarelor negocieri

 În procesul de aderare la OMC,Moldova şi-a asumat un şir de angajamente privind

ajustarea legislaţiei naţionale în vigoare la prevederile Acordurilor OMC,coordonarea şi
monitorizarea pe viitor a acestor angajamente,ce ţin de domeniile:standardizare,aplicarea
măsurilor sanitare şi fitosanitare,aplicarea nediscriminatorie a taxelor interne şi
impozitelor,în special a TVA şi a accizelor,monitorizarea procesului de privatizare ,care
are loc în Moldova şi a acordurilor preferenţiale încheiate,promovarea şi protejarea
drepturilor de proprietate intelectuală etc.O bună parte din aceste angajamente au fost
deja implimentate în Moldova în procesul de aderare la OMC şi anume:au fost aprobate
şi modificate peste o sută de legi şi acte normative,care reglementează comerţul exterior
şi formează politica fiscală şi financiară a statului

 În ceea ce priveşte protejarea pieţii interne de importuri de bunuri,este de

menţionat,că Moldova a negociat un nivel mai ridicat al taxelor vamale (media
ponderată a cărora constituie 12,5%), decît cel aplicat în ultimii ani,a căror medie nu
depăşeşte 5%.În special,pe parcursul negocierilor de aderare s-a ţinut cont de sectoarele
prioritare ale economiei naţionale ,în particular,protejarea produselor agricole.În acelaşi
timp,menţionăm că media ponderată a taxelor vamale negociate de Moldova este la un
nivel mai ridicat decît cel negociat de recentele ţări membre la
OMC(Georgia,Letonia,Lituania,Albania şi Croaţia ).

Aderarea, efectuată în condiţii echilibrate, trebuie să fie recunoscută ca un proces foarte

dificil şi complicat, care poate fi tărăgănat şi care cere un nivel înalt de pregătire şi
coordonare a instituţiilor guvernamentale, precum şi un consens politic pentru a promova
eficient interesele naţionale.Procesul de aderare implică negocieri bilaterale şi plurilaterale
minuţioase cu toţi membrii OMC cointeresaţi în politicile promovate de candidat, ceea ce
44
poate cauza o extindere în timp foarte mare a procesului de aderare.Ţările în proces de
aderare trebuie să examineze şi să adere în mod obligatoriu la toate acordurile
multilaterale şi, în mod opţional, la cele două acorduri plurilaterale, aderarea la care de
jure nu este obligatorie. În realitate, părţile contractante ale acestor acorduri solicita
candidatului să devină parte la aceste acorduri în cadrul procesului de aderare la OMC.
Această condiţie se transformă automat într-un angajament, urmărit, de asemenea, în
contextul discuţiilor şi poziţiilor ţărilor membre ale OMC în cadrul rundelor de negocieri
comerciale multilaterale.

Aderarea Republicii Moldova la OMC a fost determinată de avantajele pe care le oferă

cadrul juridic al comerţului internaţional şi de motivele pentru care e mai bine să fii în
cadrul OMC decît în afara acestei organizaţii. Încă în 1993 Guvernul Republicii Moldova
a înaintat cererea de aderare la GATT care, ulterior, după crearea OMC în ianuarie 1995, a
fost reiterată. Scopul aderării la OMC constituia urgentarea procesului de integrare în
economia mondială, ceea ce permite crearea unei societăţi democratice cu o economie
bazată pe principiile de piaţă. Aderarea a fost motivată şi de dezavantajele specifice ale
faptului că nu suntem membri ai OMC, iar acordurile bilaterale comerciale nu sunt
suficient dezvoltate, precum şi de imaginea adversă, în special pentru investitorii străini, a
faptului că am rămas „în afara sistemului“.Negocierile de aderare au coincis cu programul
structural şi sistematic de reforme şi cu procesul de formulare a politicii economice,
inclusiv comerciale, a ţării. Însă sistemul administrativ subdezvoltat, lipsa resurselor
umane şi financiare au afectat direct capacităţile tehnice pentru a conduce acest proces
complex de aderare în mod eficient şi în termen scurt.În afară de aceasta, pe lîngă faptul
că a fost necesară adoptarea conceptului de promovare a unui regim comercial în
conformitate cu disciplinele multilaterale ale OMC, Moldovei, ca şi oricărui stat aderent, i
s-au solicitat concesii privind accesul pe piaţa bunurilor şi consolidarea tarifelor vamale,
angajamente în domeniul sprijinului intern în agricultură şi angajamente speciale privind
comerţul cu servicii. Trebuie de menţionat şi faptul că în perioada aderării noastre
atitudinea principalilor parteneri comerciali faţă de ţările aderente a devenit mai dură în
comparaţie cu perioada de aderare la GATT, au crescut considerabil „standardele“
aderării. Unii membri ai OMC au promovat o poziţie fermă cerînd ca ţările aderente să
45
accepte un nivel de obligaţii mai înalt decît cel acceptat de către membrii iniţiali,
incorporînd deja eventualele rezultate ale următoarelor runde de negocieri multilaterale. În
practică aceasta înseamnă că Republica Moldova a fost nevoită să accepte un nivel de
consolidare a tarifelor şi unele angajamente în domeniul serviciilor comparabile cu nivelul
celor mai avansate ţări. Totodată, Republica Moldova nu a avut posibilitatea să
beneficieze de anumite prevederi stipulate de acordurile OMC, care oferă un regim special
şi preferenţial ţărilor în curs de dezvoltare. Statutul de ţară în curs de dezvoltare nu a fost
acordat nici unui stat aderent cu economie în tranziţie în perioada de iniţiere a negocierilor
de aderare la OMC, ceea ce a condus la faptul că aceste negocieri au fost mult mai dure
pentru noi decît pentru alţi candidaţi, aflaţi pe listele ONU cu statut de ţară în curs de
dezvoltare.

Cu toate acestea, comparativ cu alte state ale CSI, Moldova a desfăşurat acest proces
foarte activ, fiind depăşită doar de Kîrgîzstan şi Georgia. Conform procedurii de aderare,
iniţial a fost prezentat Memorandumul regimului comerţului exterior. Ulterior, a fost creat
Grupul de Lucru pentru aderarea Republicii Moldova, format din 24 de membri ai OMC
(Uniunea Europeană participînd în calitatea unui membru), după care au urmat runde de
întrebări şi răspunsuri. S-au purtat multiple negocieri bilaterale şi plurilaterale privind
accesul pe piaţa bunurilor şi serviciilor, acordarea subvenţiilor în agricultură şi ajustarea
legislaţiei naţionale la regulile OMC.Cele mai intense negocieri s-au purtat cu Australia,
Bulgaria, Brazilia, Canada, Cehia, India, Japonia, Mexic, Polonia, Slovacia, SUA, Turcia,
UE. Cele mai extinse în timp şi mai consistente ca substanţă au fost negocierile cu UE,
SUA, Australia, Canada, India şi Bulgaria. Un bloc aparte în procesul de aderare l-a
constituit atît ajustarea legislaţiei existente la textele juridice ale Rundei Uruguay, cît şi
elaborarea unor legi noi în domeniile cu impact direct sau indirect asupra comerţului
exterior.

Procesul de negocieri a durat destul de mult timp din cauza influenţei negative a mai
multor factori, unii din care au fost deja menţionaţi. Un alt factor important a fost lipsa
unui cadru instituţional adecvat şi a mecanismelor de formare a politicilor necesare pentru
funcţionarea unei economii de piaţă la începutul procesului de negocieri, care trebuia să

46
asigure desfăşurarea acestora în termeni mai restrînşi. Este cunoscut şi faptul că
schimbările frecvente ale administraţiei superioare influenţează negativ şi tărăgănează
considerabil promovarea procesului de aderare. Aceste motive au cauzat tărăgănarea
elaborării şi adoptării legislaţiei naţionale corespunzătoare, element observat de membrii
Grupului de lucru privind aderarea Republicii Moldova. Tărăgănarea aderării Republicii
Moldova a acordat parţial membrilor OMC şi unele facilităţi pe care le oferă doar cadrul
OMC. Din momentul prezentării Memorandumului privind regimul comerţului extern, şi
ulterior, a răspunsurilor la întrebările membrilor Grupului de Lucru pentru elaborarea
Raportului Grupului de Lucru şi a Protocolului de aderare, Moldova a fost nevoită să
prezinte un număr substanţial de informaţii din diferite domenii legate de politicile
comerciale, fapt ce a condiţionat cheltuieli semnificative.Cu cît mai mult timp s-a
tărăgănat acest proces, cu atît mai multă informaţie a fost solicitată, ceea ce a permis
uneori indirect ţărilor membre să speculeze unele planuri sau strategii ale ţării aderente.
De exemplu, în contextul aderării Republicii Moldova s-au solicitat informaţii în
următoarele domenii: practici şi regulamente ale preţurilor, sistemul de taxare, subvenţiile
în agricultură, regimul investiţiilor străine, tariful vamal, inclusiv tarifele preferenţiale,
plăţile pentru procedurile vamale, scutirile de taxe vamale, licenţierea importurilor,
regulile de export, întreprinderile comerciale de stat, standardizarea şi evaluarea
conformităţii mărfurilor importate, standardele sanitare şi fitosanitare, operaţiunile
schimburilor valutare, sistemul de protecţie a drepturilor proprietăţii intelectuale etc.
Menţionăm că prezentarea acestor informaţii era obligatorie sau inevitabilă, deoarece
scopul urmat era avansarea procesului de aderare.

Pe de altă parte, toate acestea veneau să faciliteze şi scopurile principalilor actori ai OMC
care folosesc diferite pîrghii în procesul de aderare pentru a obţine angajamente anticipate
din partea ţărilor aderente în cadrul OMC, asigurînd astfel alinierea lor la subiectele puse
în discuţii în contextul rundei negocierilor multilaterale.

 Nefiind membri ai OMC, am ratat mai multe posibilităţi de negociere a diferitelor

acorduri bilaterale cu statele Europei Centrale şi de Est, deja membre ale OMC.
Agenţii economici străini sunt descurajaţi de lipsa unui set de reguli clare pentru

47
 stabilirea unor afaceri pe baza principiilor recunoscute şi armonizate internaţional.
Mai multe relaţii de colaborare sau cooperare în domeniul economico-comercial cu
statele Uniunii Europene sau ale Acordului de Liber Schimb în Europa Centrală
(CEFTA) au fost blocate sau nu li s-au atribuit importanţa pertinentă.Tratarea în
continuare a sistemului economic al Republicii Moldova ca unul care nu este bazat
pe principii de piaţă diferă de cel acordat membrilor OMC. Aceasta explică
măsurile discriminatorii pe care unele state încă le aplică sau tind să le aplice
împotriva noastră şi a altor ţări cu economii în tranziţie.După cum s-a mai spus,
aderarea la OMC va asigura într-o anumită măsură liberalizarea comerţului, va
contribui la dezvoltarea întregii economii naţionale. Şi, în acest sens, aderarea nu
este o ultimă etapă şi nu trebuie să devină un scop în sine, ci trebuie să fie sprijinită
printr-un şir de măsuri de implementare care includ:
  obţinerea unui consens al principalelor forţe politice privind direcţiile generale de
orientare a politicilor economice existente;

 garantarea respectării regulilor şi a normelor prevăzute în legislaţie atît de către

instituţiile publice, cît şi de fiecare cetăţean în parte;

  liberalizarea progresivă a comerţului şi a investiţiilor care trebuie să se desfăşoare

doar într-un cadru juridic orientat spre economia de piaţă;

 crearea unui sistem financiar bine dezvoltat care va susţine şi va asigura

credibilitatea tranzacţiilor comerciale;

  asigurarea adecvată a protecţiei proprietăţii industriale şi a drepturilor de autor;

 independenţa economică dezvoltată şi integrarea intensă în economia mondială

pentru a preveni sau a depăşi cu cheltuieli mai mici dificultăţile create de factorii
externi;

 armonizarea standardelor naţionale cu cele europene şi internaţionale, care au un

impact direct şi inevitabil asupra comerţului;

48
   intensificarea cooperării în organizaţiile internaţionale şi asocierea la Uniunea
Europeană, ceea ce va accelera transformarea dorită a Moldovei şi va face
ireversibilă orientarea ei proeuropeană.

Dacă vorbim despre schimbarea politicii ţării după aderarea la OMC, trebuie să
accentuăm faptul că nu se vor schimba politicile economice, spre exemplu, cea agrară,
comercială, bancară, fiscală sau altele, însă măsurile luate pot avea impact direct asupra
elementelor legate de comerţ în domeniile respective. Drept exemplu pot servi
modificările inevitabile ale cadrului legal în domeniul aplicării măsurilor sanitare şi
fitosanitare, al excluderii barierelor din calea comerţului, modificările procedurilor vamale
şi ale prevederilor legate de protecţia drepturilor proprietăţii intelectuale. Procesul de
aderare a atins majoritatea sectoarelor activităţii economice şi este firesc ca, ulterior,
aceste domenii să resimtă efectele şi impactul aderării.Obţinerea calităţii de membru al
OMC este doar o parte din procesul de integrare în sistemul mondial al comerţului. În
contextul relaţiilor cu statele CSI, calitatea de membru al OMC, în primul rînd, este un
semnal că ţara are intenţii serioase de a stabili relaţii comerciale cu ţările terţe şi că este
gata să le acorde un tratament echitabil şi nediscriminatoriu.Dreptul şi posibilităţile
Republicii Moldova de a beneficia de calitatea de membru va depinde în mare măsură de
intensificarea relaţiilor comerciale bilaterale şi multilaterale. Cadrul OMC este un set de
reguli generale, însă valorificarea sau utilizarea acestora în scopul dezvoltării social-
economice va fi posibilă în urma determinării obiectivelor principale şi orientării relaţiilor
comerciale spre ţările cu interes reciproc în dezvoltarea comerţului bilateral.După
aderarea la OMC, pot fi soluţionate unele probleme cu care se confruntă Republica
Moldova la nivel bilateral, pe care singură, chiar şi în baza acordurilor bilaterale, nu le
poate soluţiona. Dar pentru aceasta este nevoie de a participa activ în cadrul proceselor de
aderare a partenerilor noştri comerciali din CSI – Rusia, Ucraina şi Belarus. Iar
problemele apărute din cauza aplicării unor măsuri discriminatorii şi ulterior determinate
drept neconforme cu regulile OMC, aplicate de către partenerii noştri, membri ai OMC,
vor putea fi soluţionate pe calea consultărilor bilaterale şi prin intermediul iniţierii unei
proceduri de soluţionare a diferendelor în cadrul OMC.

49
Principiile de bază ale OMC, şi anume principiul clauzei naţiunii celei mai favorizate
(MFN), principiul tratamentului naţional (NT), principiul aplicării impozitelor directe
(accize, TVA) la locul de destinaţie astăzi nu sunt respectate integral de către principalii
parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Corectitudinea şi transparenţa afacerilor va
facilita accesul pe piaţa altor ţări a exportatorilor noştri. Nerespectarea acestor reguli de
către una din părţi va fi adusă la cunoştinţa guvernului pentru intervenţia statului şi
apărarea drepturilor acordate de OMC.În prezent Republica Moldova are încheiate o serie
de acorduri bilaterale şi regionale cu ţările CSI cu impact direct asupra relaţiilor
comercial-economice. În perioada 1999–2000 au fost semnate 29 de acorduri, dintre care
7 – în domeniul vamal şi comercial-economic, 4 – în transporturi şi comunicaţii, 4 – în
construcţii şi standardizare, 2 – în protecţia proprietăţii intelectuale, 11 – în alte domenii.
Semnarea tuturor acestor acorduri a fost generată de teama de a nu deteriora relaţiile cu
statele CSI, dar nicidecum din interese economice, bazate pe o poziţie bine argumentată şi
luată prin consensul tuturor instituţiilor publice. Semnarea şi, ulterior, ratificarea unui
acord cu incidente economice trebuie să fie anticipată cu probe şi evaluări ale
consecinţelor şi riscurilor acestora. Organele executive ale CSI nu prezintă spre circulare
membrilor estimările sau evaluările necesare privind susţinerea iniţiativei unui membru al
CSI sau necesitatea inevitabilă a elaborării şi implementării acestor acorduri. De regulă, se
prezintă doar proiectul acestora, solicitîndu-se avizul statelor membre ale CSI, şi încă într-
un termen restrîns.Analizînd în ansamblu comerţul exterior al Moldovei cu statele CSI, se
poate constata următoarele: atît importurile, cît şi exporturile în perioada 1998–2000
continuă să scădă; majoritatea importurilor provin din trei ţări – Rusia, Ucraina şi Belarus;
iar majoritatea exporturilor se orientează spre Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan şi
Uzbekistan.

Acordul de comerţ liber cu România reprezintă, de asemenea, o facilitate pentru relaţiile

comerciale externe ale ţării noastre. România rămîne pentru Moldova partenerul numărul
doi în schimburile comerciale, însă astfel de instrumente protecţioniste precum: aplicarea
unor suprataxe la importul unor produse, sistarea importului de carne, introducerea unor
taxe vamale de supraprogram pentru transportul auto, blocarea exportului de zahăr fără
argumente, un comision pentru perfectările vamale de 0,5% din valoarea mărfii, taxele de
50
acciz în mărime specifică sau ad valorem la cele mai strategice produse ale noastre (ţigări,
băuturi alcoolice), utilizarea preţurilor indicative la evaluarea mărfurilor în vamă, toate
acestea trebuie renegociate şi reglementate transparent în cadrul acordului bilateral. O altă
cale de facilitare a accesului pe piaţa românească este analiza conformităţii depline a
acestor măsuri cu regulile OMC. Republica Moldova este una din cele mai interesate state
în respectarea regulilor OMC pe teritoriul României. România este o piaţă de desfacere
suficientă, adecvată şi relevantă capacităţilor noastre de producţie. Aceleaşi investigaţii şi
analize sunt necesare şi în cazurile relaţiilor bilaterale cu ţările CSI.

Se poate presupune că relaţiile comerciale cu statele Uniunii Europene se vor îmbunătăţi o

dată cu aderarea la OMC, fapt ce va asigura implementarea mai rapidă a prevederilor
Acordului de Parteneriat şi Cooperare încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi
Uniunea Europeană. Acest Acord face referinţe la Acordul GATT, care era în vigoare la
etapa încheierii APC. Astăzi însă GATT este înlocuit de OMC, ale cărui reguli sunt mult
mai numeroase şi mai detaliate.De aceea, ar fi necesar de promovat ideea renegocierii
APC şi orientarea clauzelor lui spre cele stipulate în Acordurile de asociere. Însă acest
fapt trebuie să aibă loc cu acordul ambelor părţi. Acelaşi lucru este necesar la evaluarea
sensului economic al unui Acord de liber schimb sau preferenţial în domeniul comerţului
cu Uniunea Europeană. Aderarea la CEFTA este, de asemenea, un avantaj, însă aceasta
implică o estimare a avantajelor economice generate de aplicarea unui regim de comerţ
preferenţial cu ţările CEFTA şi de acordul ambelor părţi.Prezenţa RM în cadrul OMC
trebuie să fie activă, procesul de negociere a fost foarte scump şi răscumpărarea va consta
în promovarea tuturor intereselor naţionale prin prisma şi mijloacele oferite de acest for
internaţional, şi anume participarea activă la noile runde de negocieri şi la procesele de
aderare a partenerilor noştri principali.Va fi necesară crearea structurilor instituţionale şi a
mecanismelor de funcţionare relevante pentru intensificarea activităţii comerciale, crearea
reprezentanţelor economico-comerciale, în special în ţările europene, sau subordonarea
celor existente Departamentului Relaţii Economice Externe (Ministerul Economiei)
pentru eficientizarea promovării comerţului exterior. De asemenea, se recomandă
implicarea companiilor străine private specializate în promovarea imaginii şi lansarea
produselor moldoveneşti pe pieţele străine.
51
Analizînd sistemul de funcţionare a mecanismelor şi circumstanţele reale din ţară vom
menţiona că pentru Republica Moldova:

1. aderarea la OMC nu trebuie să fie un proces definitiv sau un rezultat final, ci un

element-cheie al politicilor naţionale de dezvoltare, un catalizator al reformelor
economice, bazate pe principiile economiei de piaţă;
2. aderarea trebuie să fie efectuată în condiţii echilibrate, deoarece este un proces
foarte dificil şi complicat, care nu trebuie tărăgănat, şi care cere un nivel înalt de
pregătire şi coordonare a activităţilor instituţiilor guvernamentale, cît şi un consens
politic pentru a-l urmări eficient şi pentru a apăra interesele naţionale;

3. aderarea va permite accesul mai larg al produselor moldoveneşti pe pieţele ţărilor

membre ale OMC, ceea ce va implica tratarea nediscriminatorie a mărfurilor
noastre pe pieţele externe şi va oferi o siguranţă suplimentară investitorilor străini
în ceea ce priveşte cadrul regulatoriu şi regimul comercial al Moldovei;

4. aderarea la OMC va facilita implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare

între UE şi Republica Moldova. O dată cu obţinerea calităţii de membru al OMC,
economia Republicii Moldova va fi calificată ca economie de piaţă.

La nivel bilateral, este nevoie de iniţiat înţelegeri sau protocoale în cadrul acordurilor
semnate la nivel de instituţii specializate ce vor prevedea măsuri concrete de intensificare
a relaţiilor comerciale bilaterale, consolidarea lor pe baza principiilor OMC.

După aderare, trebuie de utilizat cadrul OMC în vederea soluţionării oricărui tip de
problemă, fie economică, politică sau socială, prin prisma aspectelor economico-
comerciale (de exemplu, probleme cu care se confruntă Republica Moldova la nivel
bilateral cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia, Polonia etc.). În acest scop, pentru
dezvoltarea unor relaţii sănătoase din punct de vedere economic cu statele CSI, trebuie de
implicat activ în procesele de aderare a ţărilor candidate la OMC.La nivel regional, trebuie
consolidate şi intensificate relaţiile cu statele membre ale UE, punînd la baza acestor
relaţii reglementările OMC. De asemenea, calitatea de membru al OMC trebuie folosită

52
pentru renegocierea APC şi lansarea negocierilor privind semnarea unui acord de liber
schimb sau preferenţial cu Uniunea Europeană.

În relaţiile cu ţările CSI este nevoie de analizat factorii principali ce facilitează comerţul
reciproc (căile de transport, vecinătatea geografică, standardele, vechimea relaţiilor,
notorietatea produselor, imaginea ţării, nivelul de investiţii reciproce etc.) şi riscurile
economiei naţionale în cazul pierderii acestor pieţe de desfacere. Participarea activă a
Republicii Moldova la procesele de aderare a acestor state la OMC va determina clar cît
de necesară este menţinerea acestor relaţii în regim preferenţial.Totodată, trebuie efectuată
o analiză pentru a estima posibilităţile de reorientare geografică a exporturilor şi
importurilor, pentru a diminua dependenţa unilaterală a comerţului exterior al Republicii
Moldova de pieţele tradiţionale, ce operează astăzi în afara unui sistem de reguli sigur şi
transparent.Dezvoltarea comerţului cu servicii pe baza principiilor internaţionale trebuie
să devină o prioritate a statutului. Este necesară crearea cadrului legal în acest domeniu,
ceea ce va face posibil exportul forţei de muncă în baza acordurilor bilaterale.

Toţi agenţii economici din Republica Moldova, inclusiv cei din Transnistria, antrenaţi în
activităţile de comerţ exterior, trebuie să se conformeze sistemului unic de reguli ale OMC
şi legislaţiei Republicii Moldova, adusă în conformitate cu prevederile OMC. Aceasta
poate să contribuie parţial la soluţionarea conflictului transnistrean.

Respectarea clasificării vamale pentru circulaţia mărfurilor conform sistemului

internaţional de codificare şi descriere, precum şi a normelor privind declararea vamală a
mărfurilor, va spori veniturile la buget. Respectarea regulilor internaţionale privind
cerinţele obligatorii faţă de produse şi plasarea lor pe piaţă în conformitate strictă cu
cerinţele standardelor şi reglementărilor tehnice aplicate pe teritoriul Republicii Moldova
cu condiţia armonizării lor cu practicile internaţionale, orientarea acestora spre normele
internaţionale şi aplicarea lor în practică vor spori exporturile şi credibilitatea
consumatorului.

53
54
2.4 Realizarea strategiei de promovare a exportului

2.4.1 Strategia de promovarea a exportului pe anii 2002- 2005

În ianuarie 2002 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Strategia de Promovare a

Exporturilor pentru anii 2002-2005.Scopul primordial al Strategiei este impulsionarea
exportului naţional prin evidenţierea sectoarelor cu potenţial de export din
ţară,determinare pieţelor strategice de export şi a posibilităţilor de acces pe aceste pieţi,
crearea unui mediu de afaceri favorabil producerii de bunuri şi servicii competitive şi
atragerii de investiţii străine şi de tehnologii avansate,deschiderea progresivă a pieţii
naţionale şi creşterea eficienţei rolului statului în economie.

Strategia actuală determină clar pieţele şi sectoarele prioritare ale Republicii

Moldova,precum şi analizează oportunităţile,constrîngerile,cît şi obiectivele şi acţiunile
spre implimentare.Drept pieţe prioritare au fost identificate :

 Piaţa Comunităţii Europene(Germania,Franţa,Marea Britanie,Italia )

 Piaţa Ţărilor Europene(ţările Baltice,Polonia,Romînia,Ungaria)

 Piaţa CSI(Rusia,Belarus,Ucraina)

 Piaţa Americii de Nord(SUA,Canada)

Ca sectoare prioritare au fost identificate următoarele sectoare tradiţionale: de prelucrare a

fructelor şi legumelor,de vinificaţie,industria uşoară,de prelucrare a metalelor şi producere
a utilajelor,acestea fiind cele mai dinamice sectoare ale economiei naţionale din punct de
vedere al comerţului exterior.Aceste sectoare însă nu generează valoare adăugată înaltă şi
permit doar menţinerea la nivelul economic actual.Dezvoltarea economică a ţării cu ritm

55
mai rapid poate fi obţinută doar utilizînd eficient resursele umane disponibile şi
dezvoltînd sectoarele noi,cu o valoare adăugată înaltă:

 farmaceutica
 electronica cu destinaţie specială

 telecomunicaţiile

 tehnologiile informaţionale

Strategia,de asemenea,conţine subcapitole care descriu următoarele:măsurile de susţinere

a sectoarelor prioritare,mediul de afaceri favorabil producerii de bunuri şi servicii
competitive,importanţa atragerii de investiţii străine şi a tehnologiilor avansate,importanţa
deschiderii pieţii naţionale şi transformării acesteia într-o economie deschisă,măsurile de
acces pe pieţele ţintă,importanţa rolului statului în promovarea exportului şi creşterii
economice.Ca şi în cazul Strategiei anterioare,Succesul Strategiei pe anii 2002- 2005
depinde de măsurile de implimentare,precum şi de modalităţile de finanţare.Strategia de
promovare a exportului a propus Fondului de Susţinere a Exportului din Moldova ,sursa
de finanţare rămînînd încă a fi determinată de Guvern.

56
Este vorba, în primul rînd, de elaborarea şi aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor
şi promovare a exporturilor pentru anii 2006 – 2015 (Hotărîrea Guvernului nr. 1288 din 9
noiembrie 2006).Printre direcţiile prioritare ale Strategiei pot fi enumerate: perfecţionarea
cadrului de politici în vederea atragerii investiţiilor; promovarea investiţiilor în
infrastructură; dezvoltarea sferei de export al mărfurilor şi serviciilor, în special a
regimurilor comerciale preferenţiale, infrastructurii calităţii, promovarea exporturilor;
deetatizarea şi perfecţionarea gestionării patrimoniului public dezvoltarea pieţei
financiare; stimularea investiţiilor; dezvoltarea zonelor economice libere şi crearea
parcurilor industriale.

Îmbinarea politicii de atragere a investiţiilor cu cea de promovare a exporturilor creează o

premisă optimă pentru asigurarea în continuare a creşterii economice şi ridicării bunăstării
poporului. Astfel, Guvernul acordă o atenţie deosebită asigurării unui flux stabil şi de
lungă durată a investiţiilor în sectoarele economiei naţionale cu un potenţial sporit de
competitivitate şi orientate la export, care sînt capabile să genereze inovaţii şi transfer
tehnologic, valoare adăugată înaltă şi crearea unei infrastructuri tehnice şi economice
eficiente, precum şi pătrunderea pe noile pieţe de desfacere prin integrarea ţării în
economia mondială.La baza acestei Strategii au fost puse: Strategia de dezvoltare a
industriei pe perioada pînă în anul 2015 (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1149 din 5
octombrie 2006) şi Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor
2006-2015 (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1199 din 17 octombrie
2006).Obiectivul de bază al Strategiei de dezvoltare a industriei este formarea unui sector
industrial al economiei tehnologic avansat, cu o capacitate inovaţională ponderată, eficient
şi competitiv, racordat la standardele europene.Astfel, acţiunile sînt elaborate în

57
conformitate cu principiile fundamentale din documentul de bază al Comisiei Europene,
"Politica industrială în Europa extinsă" (Bruxelles, 11 decembrie 2002 COM (2002) 714
final), şi cu tendinţele revoluţiei industriale globale care se prevede pentru următorii ani.În
acelaşi context, a fost aprobată Concepţia infrastructurii calităţii în Republica Moldova,
destinată creării unor condiţii favorabile pentru reprezentanţii mediului antreprenorial şi ai
administraţiei publice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor.Strategia de
dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor 2006-2015 este elaborată în
conformitate cu principiile de bază ale Politicii Agrare Comune a Uniunii Europene.
Realizarea scopului strategic al politicii agrare va fi asigurată prin elaborarea şi aplicarea
mecanismelor şi instrumentelor speciale, dintre care cele mai importante sînt: asigurarea
stabilităţii macroeconomice şi a unui climat investiţional favorabil; perfecţionarea
potenţialului profesionist şi sporirea eficienţei utilizării acestuia; dezvoltarea spiritului de
antreprenoriat, crearea unor condiţii egale pentru dezvoltarea diverselor forme de
întreprinzător; reforma structurală a sectorului agrar în baza unei politici active de
stimulare a dezvoltării ramurilor şi direcţiilor prioritare ale producţiei agricole;
promovarea politicii active în domeniul ştiinţei şi inovării; dezvoltarea în sectorul rural a
unei infrastructuri eficiente (de producere şi de menire socială); asigurarea securităţii
ecologice a producţiei agricole.Printre acţiunile realizate se numără şi promovarea
proiectului de lege privind dezvoltarea regională, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr.1316 din 16 noiembrie 2006.Adoptarea de către Parlament a acestei legi va contribui la
crearea premiselor pentru dezvoltarea economică proporţională a regiunilor.Consultările
cu Comisia Europeană referitor la obţinerea de către Moldova a Preferinţelor Comerciale
Autonome ale UE sînt la o etapă avansată. Începînd cu 1 iulie 2006, Serviciul Vamal a
pus în aplicare noul sistem de certificare şi verificare a originii mărfurilor, instituit în
conformitate cu cerinţele UE - principala condiţie înaintată Moldovei de către UE. O
decizie finală privind acordarea preferinţelor comerciale asimetrice (PCA) pentru
Moldova ar putea fi luată de Consiliul UE pe parcursul anului 2007.Totodată, de la
începutul anului 2006 se implementează conceptul de mediatizare a Sistemului
Generalizat de Preferinţe (GSP Plus), precum şi a eventualelor preferinţe comerciale
autonome acordate din partea Uniunii Europene.

58
Ca rezultat, din totalul grupelor de mărfuri care constituie aproximativ 1093 de poziţii la
nivel de patru cifre, conform Nomenclatorului mărfurilor, Republica Moldova exportă în
Uniunea Europeană produse clasificate la circa 700 poziţii. Dintre acestea, 607 grupe cad
sub incidenţa GSP Plus.

Astfel, dacă exportul total al Republicii Moldova în perioada de 10 luni ale anului 2006 s-
a diminuat cu 7 %, exportul către UE a constituit 274,8 mil. dolari SUA (33,7 % din
totalul exporturilor) fiind în creştere cu 9 % în comparaţie cu perioada similară a anului
2005.

În condiţiile noilor preferinţe comerciale acordate de UE, circa 80 % din exporturile

Republicii Moldova către UE beneficiază de acces liber. Cele mai semnificative creşteri
ale exportului de mărfuri moldoveneşti au fost înregistrate în următoarele ţări: Austria - cu
27 %, Estonia - cu 64 %, Franţa - cu 67 %, Spania -cu 184 %, Slovacia - cu 31 %, Cipru -
cu 29 %.

Pentru îndeplinirea cerinţelor înaintate în cadrul negocierilor de liber schimb asimetric cu

ţările Uniunii Europene, a fost definitivată lista mărfurilor ce vor fi incluse în Preferinţele
Comerciale Autonome acordate de către UE.

Este de menţionat posibilitatea obţinerii de la UE a accesului preferenţial pentru vinurile

moldoveneşti, ceea ce va permite crearea unei importante pieţe de desfacere.

Avansarea negocierilor purtate cu oficialităţile europene privind dezvoltarea sferei de

export al mărfurilor şi serviciilor, în special a regimurilor comerciale preferenţiale
asimetrice, precum şi acţiunile întreprinse pentru revenirea mărfurilor moldoveneşti pe
piaţa Rusiei, ne creează noi oportunităţi în dezvoltarea mai calitativă şi eficientă a
economiei naţionale.

Totodată, Guvernul a participat activ la negocierile privind elaborarea şi finalizarea noului

text al CEFTA, care va sta la baza creării spaţiului de comerţ liber între ţările din Europa
de Sud-Est. Pe data de 19 decembrie curent Moldova a obţinut calitatea de membru cu
drepturi depline a acestei organizaţii regionale foarte importante.
59
Realizarea Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, parte integrantă a Programului de
activitate a Guvernului, se află permanent în centrul atenţiei Executivului.

Acţiunile întreprinse au fost orientate spre realizarea prevederilor Planului de acţiuni

pentru implementarea Programului de activitate a Guvernului. Din cele aproximativ 370
de acţiuni preconizate pentru perioada anilor 2005-2015, 30 % au fost deja realizate.

Pentru finanţarea investiţiilor capitale prevăzute în Programul Naţional „Satul

Moldovenesc”, în perioada ianuarie – octombrie 2006 de la bugetul de stat au fost alocate
circa 600 mil. lei.

Mijloacele în cauză au fost direcţionate pentru finanţarea lucrărilor de construcţie şi

reparaţie a următoarelor obiective:

reparaţia drumurilor de acces spre localităţile rurale – 30,8 mil.lei;

reparaţia drumurilor locale – 24,8 mil.lei;

reparaţia drumurilor naţionale – 130,8 mil. lei;

construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de

canalizare – 150 mil.lei;

construcţia reţelelor de distribuţie a gazelor naturale – 77,6 mil.lei;

dezvoltarea, modernizarea, dotarea şi fortificarea spitalelor, instituţiilor medicale primare

şi de urgenţă – 71,5 mil.lei;

dezvoltarea şi fortificarea şcolilor şi grădiniţelor – 62,3 mil.lei;

dezvoltarea şi fortificarea caselor de cultură, bibliotecilor şi muzeelor – peste 22,9 mil.lei;

lucrări antierozionale de protecţie a solurilor – 21,3 mil.lei.

Au fost asigurate cu apă potabilă 15 oraşe şi 30 localităţi rurale.

60
În anul 2006 (situaţia la 1.12.2006) au fost gazificate 87 localităţi. În total în perioada
2001 – 2006 au fost gazificate 640 de localităţi.

Pentru realizarea obiectivului de asigurare a securităţii energetice a ţării, Î.S.

“Moldelectrica” a desfăşurat în anul 2006 activităţi în vederea creării interconexiunilor cu
sistemele electrice ale Ucrainei şi României. Au fost date în exploatare liniile interne de
transport a energiei electrice LEA 110 kV Oclanda – Bădiceni şi LEA 110 kV Dîşkovo –
Ciocîlteni, fiind alocate 3,32 mil. lei.

Semnarea de către partea ucraineană a Memorandumului trilateral între Î.S.

„Moldelectrica”, C.N. „Transelectrica” şi CEN „Ucrenergo” privind construcţia LEA –
400 kV Suceava – Bălţi şi LEA – 330 kV Bălţi – Novodnestrovsk va fi un suport pentru
obţinerea fondurilor de finanţare a studiului de fezabilitate comun pentru aceste două
proiecte.De asemenea, a continuat implementarea Proiectului Energetic -II, care prevede
realizarea unor activităţi de modernizare în sectorul electro- şi termoenergetic.În cadrul
primei faze a Proiectului au fost construite 12 centrale termice în patru oraşe – Floreşti,
Făleşti, Cantemir şi Străşeni, pentru alimentarea a 20 obiecte publice.Menţionăm aici că
pe 17 noiembrie 2006 Moldova, a devenit membru cu drept de observator al Pieţei
energetice din Europa.În scopul susţinerii procesului de dezvoltare a agriculturii, în anul
curent au continuat activităţile de implementare a planului de consolidare a terenurilor
agricole. Au fost fondate 50 staţiuni tehnologice de maşini, fapt ce a permis crearea a 350
locuri noi de muncă. În total, pe parcursul anului curent, în ţară a fost importată şi
repartizată gospodăriilor agricole următoarea tehnică agricolă: tractoare – 400; combine –
30; pluguri – 220; cultivatoare – 350; grape cu discuri – 150; semănători – 260; stropitori
– 32; maşini de irigare performante – 130.Actualmente, în ţară funcţionează 150 staţiuni
tehnologice de maşini, care au oferit 958 noi locuri de muncă. Din data fondării staţiunilor
tehnologice, în spaţiul lor de activitate au fost consolidate circa 255 mii ha de terenuri
agricole.Au fost elaborate obiectivele strategice, principiile de bază şi direcţiile prioritare
de subvenţionare a agriculturii.Astfel, pentru anul 2006 doar mijloacele fondului pentru
subvenţionarea producătorilor agricoli constituie 256 mil. lei, care au fost valorificate
transparent şi eficient.În urma intensificării activităţii de selecţie şi reproducere a

61
animalelor, de la începutul anului 2006 au fost deschise 112 oficii locale pentru selecţie şi
reproducţie în zootehnie.În ţară activează 896 oficii, dintre care 448 oficii locale complexe
pentru prestarea serviciilor zooveterinare.În anul 2006, pentru dotarea oficiilor locale cu
instrumentar şi echipament au fost alocate 1 mil. 307 mii lei. Aceasta a permis crearea a
112 locuri de muncă.Dezvoltarea infrastructurii se află pe lista de priorităţi ale activităţii
Guvernului şi presupune:

 intensificarea activităţilor orientate spre atragerea investiţiilor pentru construcţia

obiectivelor de infrastructură şi, în primul rînd, a drumurilor;
 optimizarea Programului de Investiţii Publice;

 menţinerea şi sporirea ritmurilor de gazificare şi aprovizionare cu apă a localităţilor

ţării, realizarea proiectelor menite să asigure securitatea energetică.

Se depun eforturi considerabile pentru atragerea fondurilor financiare necesare la

realizarea acestor obiective.Este în curs de pregătire un proiect investiţional în domeniul
drumurilor, scopul principal al acestuia fiind îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe
circa 300 km de drumuri publice.Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2005-
2009 „Modernizarea ţării - bunăstarea poporului” stabileşte că unul dintre obiectivele
prioritare ale Executivului pentru această perioadă este şi îndeplinirea eficientă a
SCERS.Continuă realizarea măsurilor de asigurare a instituţiilor medicale primare cu
reţele telefonice, energie electrică, sisteme de apeduct şi canalizare, agent termic prin
gazificare, de efectuare a reparaţiilor curente şi capitale, de amenajare a teritoriilor
adiacente, de asigurare cu transport sanitar a centrelor de sănătate rurale.În mod obiectiv,
a devenit indiscutabilă necesitatea unor schimbări calitative fundamentale ale forţelor de
producţie, bazate pe o strategie de investiţii inovaţionale, a cărei esenţă este formarea şi
utilizarea cunoştinţelor şi potenţialului intelectual al societăţii. Aceasta înaintează pe prim
plan soluţionarea problemelor sociale, ceea ce creează condiţii optime pentru dezvoltarea
intelectuală a persoanei, precum şi a problemelor legate nemijlocit de creşterea calităţii
vieţii: educaţia, sănătatea, asigurarea cu spaţiu locativ, bunuri materiale, culturale şi
spirituale.

62
În acest sens, activităţile din sistemul educaţional al Republicii Moldova în perioada de
raportare au fost orientate spre îmbunătăţirea calităţii şi creşterea accesului populaţiei la
instruire, sporirea eficienţei utilizării resurselor, fortificarea capacităţilor de planificare şi
monitorizare în educaţie. În scopul eliminării treptate a factorilor ce limitează accesul la
educaţie al copiilor din familiile defavorizate şi îmbunătăţirii accesului acestora la
învăţămîntul primar şi secundar, au fost întreprinse măsuri în vederea alimentării elevilor.
Astfel, la 1 noiembrie 2006, circa 98 % din elevii claselor primare, 100 % din elevii din
familiile socialmente vulnerabile şi 30,9 % din elevii claselor gimnaziale se alimentează
gratuit în cantinele şcolare. În cadrul Programului Educaţional „SALT”, destinat asigurării
accesului la Internet a tuturor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, în 2005-2006 a fost
construită reţeaua necesară, din fibre optice, şi instalate 1729 posturi telefonice pentru
conectarea la Internet a instituţiilor preuniversitare. 749 de instituţii de învăţămînt
preuniversitar au fost asigurate cu cel puţin o clasă de calculatoare, celelalte instituţii
preuniversitare – cu cel puţin un calculator (de la 1 pînă la 10 calculatoare). Numărul total
al conexiunilor de acces la Internet în ţară a crescut faţă de perioada analogică a anului
precedent cu 54,4 %, depăşind cifra de 344,6 mii.Piaţa forţei de muncă este influenţată, în
mod direct, de dezechilibrul persistent în economie şi viaţa socială.Pe de o parte, multe
sectoare se confruntă cu lipsa cadrelor calificate, iar, pe de altă parte, există excedent de
braţe de muncă nesolicitate.Un obiectiv aparte îl constituie crearea a 300 mii locuri noi de
muncă în toate domeniile economiei naţionale.Întru realizarea acestui obiectiv, Guvernul a
aprobat Hotărîrea „Cu privire la măsurile de asigurare a realizării obiectivelor privind
crearea, pînă în anul 2009, a 300 mii noi locuri de muncă şi majorarea salariului mediu
lunar pe economia naţională pînă la echivalentul de 300 dolari SUA”.În scopul sporirii
nivelului de ocupare a forţei de muncă, s-a intensificat conlucrarea agenţiilor teritoriale
pentru ocuparea forţei de muncă cu agenţii economici.Pe parcursul a 11 luni ale anului
curent au fost create 32,9 mii noi locuri de muncă. Astfel, rata şomajului a constituit 5,4
%.Ocuparea forţelor de muncă a fost posibilă datorită introducerii unor noi tehnologii şi
linii de producţie, relansării activităţii unor fabrici preponderent în zonele rurale.Pe
parcursul anului 2006 au fost continuate activităţile de prevenire şi combatere a
fenomenului corupţiei şi a birocratismului.

63
Una dintre pîrghiile eficiente de combatere a corupţiei şi de eliminare a sursei acestui
fenomen negativ este optimizarea cadrului legislativ şi normativ, în sensul excluderii
posibilităţilor de interpretare dublă a prevederilor actelor normative şi legislative.În acest
context, experienţa Republicii Moldova, acumulată în cadrul aşa-numitului „proces al
ghilotinei”, poate servi pentru realizarea de măsuri concrete în vederea combaterii
corupţiei.Astfel, au fost revizuite şi examinate peste 1100 acte normative cu caracter
regulatoriu al activităţii de antreprenoriat şi, în final, circa 100 din ele au fost abrogate,
fiind calificate drept discriminatorii în raport cu activitatea de antreprenoriat.Guvernul
intenţionează, să efectueze, în termene proxime, şi revizuirea cadrului legal regulatoriu,
astfel reducîndu-se esenţial presiunea administrativă asupra antreprenoriatului şi
posibilităţile de „manevră” a potenţialilor funcţionari corupţi.La capitolul activizării
societăţii civile în procesul prevenirii şi combaterii corupţiei, o măsură importantă este
constituirea, la începutul anului curent, a Alianţei Anticorupţie de către un şir de
organizaţii nonguvernamentale, care desfăşoară activitate anticorupţională şi semnarea
unui Acord de colaborare.Un alt aspect important al activităţii desfăşurate de Guvern în
procesul de prevenire şi combatere a corupţiei constă în acţiunile întreprinse pentru
asigurarea eligibilităţii Republicii Moldova pentru asistenţa financiară în cadrul
programelor Corporaţiei americane „Provocările Mileniului”.În acest sens, pe data de 15
decembrie, la Chişinău a fost semnat Acordul de Subvenţionare a Obiectivului Strategic
între Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Guvernul Republicii Moldova, pentru
Programul de Control al Corupţiei, care stabileşte alocarea a 24,7 mil. dolari SUA pentru
susţinerea iniţiativelor de combatere a corupţiei.Cu acest eveniment se confirmă
deschiderea accesului ţării la fonduri financiare nerambursabile de circa 300 mil. dolari
SUA.Echipa guvernamentală depune eforturi conjugate pentru implementarea
programelor strategice de dezvoltare a ţării şi, în corelare cu strategiile ramurale elaborate,
va contribui la crearea condiţiilor necesare pentru obţinerea unei creşteri economice
durabile, atît sub aspect cantitativ, cît şi calitativ.Raportul ţării şi Portofoliul de programe
şi acţiuni strategice al echipei Guvernamentale, prezentat oficial în cadrul reuniunii
Grupului consultativ al donatorilor pentru Moldova, care s-a desfăşurat pe 12 decembrie
la Bruxelles, a influenţat adoptarea, de către acesta, a deciziei privind alocarea ţării

64
noastre, în următorii trei ani, a peste 1 miliard şi 200 de milioane dolari SUA, sumă
echivalentă cu 17,5 miliarde lei. Pe data de 15 decembrie 2006 Consiliul Director al
Fondului Monetar Internaţional a aprobat unanim amplificarea pentru Moldova a
Programului „Facilitatea pentru Creşterea Economică şi Reducerea Sărăciei”. Respectiv,
tranşa din luna curentă va fi de circa 48 mil dolari SUA, faţă de cea prevăzută iniţial – 17
mil. dolari SUA, sumă destinată susţinerii balanţei de plăţi (completarea rezervelor
valutare ale ţării). Susţinerea sporită de către comunitatea internaţională pentru Moldova
la care poate fi atribuită şi crearea Centrului Comun pentru Eliberarea Vizelor spre ţările
Uniunii Europene, ce urmează să fie lansat în martie – aprilie 2007, caracterizează şi
reuşita negocierii Acordurilor de Facilitare a regimului de vize şi Readmisie cu Uniunea
Europeană.

Pe lîngă faptul că asistenţele internaţionale enumerate, inegalabile după valoarea şi

condiţiile lor preferenţiale, deschid posibilităţi largi pentru investiţii fundamentale în
infrastructură, proiecte sociale, realizarea reformelor structurale în economie, presupun
şi un nou nivel de responsabilitate al administraţiei publice de toate nivelurile din ţară
pentru utilizarea cu maximă eficienţă.Succesul modernizării economiei şi creşterii
competitivităţii Moldovei în ansamblu este în mîinile noastre, a tuturor cetăţenilor ţării,
şi depinde, în mod cert, de atitudinea, abilitatea şi energia cu care vom continua să
acţionăm în comun.

Strategia de promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015

Prezenta Strategie este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul
politicii de stat în domeniul promovării exporturilor. Una din tentativele de elaborare a
politicilor în domeniul promovării exporturilor a fost aprobarea Strategiei de
promovare a exporturilor pentru perioada 2000-2005, însă o mare parte din acţiunile
prevăzute în strategia respectivă nu au fost realizate.
Dezvoltarea regimurilor comerciale preferenţiale
În scopul diversificării exporturilor de mărfuri şi servicii din Republica Moldova se
vor impune acţiuni de dezvoltare a cadrului juridic preferenţial cu UE. Pentru atingerea
acestui obiectiv va fi necesar de a realiza recomandările UE pentru obţinerea
65
preferinţelor comerciale autonome, precum şi a Planului de Acţiuni RM-UE. În acest
context, vor fi activizate consultările şi negocierile pe marginea regimurilor de comerţ
liber asimetric dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Totodată se vor intensifica contactele şi în procesul de implementare şi utilizare a
regimurilor comerciale preferenţiale la care RM este parte. Astfel, realizarea aderării şi
modernizării cadrului juridic al Acordului Europei Centrale privind comerţul liber,
precum şi a altor aranjamente comerciale preferenţiale la nivel bilateral, va contribui la
extinderea exporturilor, precum şi va favoriza climatul investiţional în ţară.
În scopul promovării imaginii RM şi identificării barierelor comerciale vis-a vis de
producţia autohtonă pe pieţele străine, politica Guvernului va fi direcţionată spre
intensificarea prezenţei Moldovei în cadrul structurilor economice internaţionale, în
Particular în OMC. Menţinerea unui dialog permanent cu structurile şi ţările membre
ale OMC va permite identificarea şi soluţionarea problemelor comerciale în relaţiile
bilaterale cu aceste ţări.
Organizaţia de promovare a exportului din Moldova(OPEM)
În scopul atingerii obiectivelor lansate prin prezenta Strategie, OPEM va fi supusă
reorganizării şi va reprezenta o instituţie de stat necomercială în subordinea
Ministerului Economiei şi Comerţului, care va avea ca sarcină prioritară coordonarea
la nivel aplicativ a activităţilor de promovare a exporturilor şi atragerea investiţiilor,
precum şi a celor de promovare a imaginii ţării.
Activitatea instituţiei va fi asigurată prin utilizarea atît a surselor bugetare destinate
activităţilor corespunzătoare, cît şi din contul donaţiilor internaţionale şi asistenţei
tehnice. Utilizînd metodele moderne de creştere a eficienţei instituţionale, OPEM va
asigura realizarea sarcinilor sale într-un format restrîns al statelor de personal şi în
colaborare cu instituţiile obşteşti şi sectorul privat.
În scopul consolidării cadrului instituţional Guvernul va ţine cont şi de unele elemente
ce ţin de subiectul diplomaţiei economice:
- promovarea în deplină măsură a potenţialului economic al RM peste hotare şi
consolidarea poziţiilor economice ale ţării pe pieţele internaţionale;

66
- asigurarea activităţii eficiente a exportatorilor din Republica Moldova pe pieţele
externe;
- identificarea unor noi surse de asistenţă tehnică şi financiară din partea donatorilor
şi creditorilor externi în scopul implementării cu succes a Programului de activitate
a Guvernului, Planului de Acţiuni RM-UE, Strategiei de Creştere Economică şi
Reducere a Sărăciei, Programului SALT, Programului „ Satul Moldovenesc” etc.

Promovarea exporturilor
Accesul la informaţii comerciale
Pentru îmbunătăţirea accesului la informaţie comercială, necesară pentru promovarea
exporturilor, Guvernul va asigura următoarele:
- accesul rapid la informaţii despre pieţele străine prin cererea directă, adresată
birourilor comerciale din cadrul ambasadelor, centrelor de afaceri şi
reprezentanţelor companiilor;
- crearea bazelor de date privind pieţele interne şi externe, tendinţele dezvoltării
pieţelor, consultanţă etc;
- elaborarea şi publicarea unor materiale analitice privind pieţele de perspectivă
pentru export şi posibilităţile de pătrundere pe acestea;
- acordarea asistenţei întreprinderilor exportatoare la crearea siturilor specializate;
- organizarea participării la conferinţe, seminare şi alte manifestări din ţară şi din
străinătate, precum şi promovarea în mass-media;
- organizarea diferitelor manifestări promoţionale şi stimularea publicităţii produselor
orientate la export.
Finanţarea şi asigurarea exportului
Pentru asigurarea unei comunicări eficiente între băncile comerciale şi companiile
exportatoare, Guvernul se va axa pe următoarele acţiuni:
- perfecţionarea politicilor în ce priveşte facilitarea accesului la creditele şi
instrumentele financiare noi prin conlucrarea cu instituţiile financiare
internaţionale;
- dezvoltarea factoringului la export.

67
Activităţi expoziţionale şi de promovare a imaginii ţării în străinătate
Pentru promovarea exportului şi imaginii ţării, Guvernul se va axa pe următoarele
direcţii:
- promovarea brandurilor produselor autohtone orientate la export şi protejarea
drepturilor de proprietate intelectuală a acestora pe noi pieţe de desfacere;
- acordarea suportului agenţilor economici în vederea participării la evenimentele
promoţionale ca expoziţii, tîrguri etc.;
- promovarea specială pe pieţele ţintă, cum ar fi, organizarea „ Zilelor Moldovei” şi a
misiunilor de afaceri şi investiţionale.

68
Capitolul III:”Ajustarea cadrului legal la normele şi prevederile
Uniunii Europene ”
Planul de Actiuni Republica Moldova-Uniunea Europeana

Planul de Actiuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie 2005, la Bruxelles оntre

reprezentantii Comisiei Europene si ai Guvernului R. Moldova.
Planul individual de Actiuni UE-RM (PA) reprezinta un document politic оncheiat оntre
UE si Republica Moldova si care stabileste programul, obiectivele strategice si prioritatile
relatiilor dintre UE si RM pentru 2005 2007. PA nu оnlocuieste cadrul contractual actual
dintre UE si RM, care ramоne a fi Acordul de Parteneriat si Cooperare (APC), ci оl
complementeaza pe acesta, atribuind mai multa importanta si urgenta procesului de
reforme economice si politice stipulate оn APC. Astfel, PA nu este doar o harta de parcurs
pentru apropierea RM de UE si realizarea obiectivului strategic de integrare europeana, ci
si un program de reforme politice si economice interne pe care autoritatile moldovenesti s-
au angajat sa le realizeze.PA a fost semnat la 22 februarie 2004 pentru un termen de trei
ani, Planul prevede intensificarea relatiilor politice, de securitate, economice si culturale si
„оmpartasirea responsabilitгtii pentru prevenirea conflictelor si reglementarea acestora”,
unul din obiectivele principale ale PA fiind sprijinirea de catre UE a eforturilor de
solutionare a conflictului transnistrean, оn Plan sоnt recunoscute aspiratiile europene ale
RM si se face referinta la Conceptia de Integrare Europeana a Republicii Moldova pe care
Chisinaul a prezentat-o Comisiei Europene оn septembrie 2003. Оn acelasi timp, PA
stipuleaza ca nivelul relatiilor dintre UE si RM va depinde de atasamentul RM fata de
valorile comune si de capacitatea acesteia de a implmenta prioritatile stabilite.
Planul prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relatiilor de parteneriat
dintre UE si RM:

a. Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piata interna

a UE si la politicile si programele UE;

69
b. Intensificarea cooperarii politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog politic;

c. Angajamentul ferm al UE de a sprijini solutionarea conflictului transnistrean;

d. Convergenta legislativa, deschiderea economica, reducerea barierelor comerciale;

e. Asistenta financiara sporita pentru realizarea actiunilor propuse оn PA;

f. Posibilitatea participarii RM la programe culturale, educationale, stiintifice, ecologice

ale UE etc;

g. Sprijin pentru armonizarea legislatiei RM la acquis-ul comunitar

h. Stabilirea unui dialog оn domeniul vizelor si posibilitatea acordarii RM a unor facilitati

cu privire la vize etc.

Observam ca PA ajusteaza cadrul de relatii dintre RM si UE la cerintele si conjunctura

interna si externa actuala a acestor relatii si anume:

Introduce mai multa claritate si precizie оn ceea ce priveste domeniile de cooperare

bilaterala si stabileste niste actiuni prioritare оn acest sens;

оncearca sa echilibreze aspectul preponderent economic al relatiilor UE-RM prevazut оn

APC printr-o serie de prevederi cu privire la cooperarea politica si de securitate, inclusiv
pre vede posibilitatea alinierii RM la pozitiile de politica externa luate de UE;

Ia seama de programele si strategiile national оn vigoare al RM ca SCERS, Planul

National de Actiune оn domeniul Drepturilor Omului, Strategia Nationala de Prevenire si
Combatere a Coruptiei etc;

70
Acorda o atentie deosebita eforturilor de solutionare a conflictului transnistrean si prevede
participarea UE la acestea, recunoscоnd indirect ca problema transnistreana este un
obstacol-cheie pentru dezvoltarea RM;

Ia act de aspiratiile europene ale RM, dar оn acelasi timp contine un puternic elment de
conditionalitate: parteneriatul dintre UE si RM urmeaza a fi construit оn baza valorilor
comune, perspectiva de integrare europeana fiind pusa оn relatie directa cu mersul si
succesul reformelor interne.

71