Viaţa şi opera lui Herodot

Născut înainte de 480 î.e.n. în cetatea stat Halicarnas din Asia Mică, capitala
Cariei, Herodot se trăgea dintr-o familie bogată şi înrudită cu regii acestei cetăţi. Este
probabil că familia sa nu era de origine greacă ci cariană, judecând după numele
neelenic al tatălui mamei şi al unchilor săi. Însuşi Herodot pare să ţină foarte mult la
carieni, căci notează de pildă “neamul carienilor a fost pe vremea aceea cel mai
renumit dintre toate naţiunile”. Apoi scrie că cei mai nobili dintre ionieni adică dintre
grecii din Asia s-au căsătorit cu femei cariene, deci cele mai mari familii din Ionia
sunt înrudite cu carienii.
Ba poate că a cunoscut şi limba carienilor, întrucât singur menţionează că
poporul caunienilor are o limbă apropiată de a carienilor.
Această limbă, trebuie să observăm, nu era semită căci carienii erau nimiţi
mai înainte lelegi cum ne spune Herodot. Iar acest termen în armaică înseamnă
“barbari” oameni care pronunţă prost.
În vremea lui Herodot la Halicarnas se vorbea limba greacă în dialectul ei
ionian şi viitorul istoric a primit din copilărie o instruire aleasă în această limbă
studiind operele marilor poeţi greci: Homer, Hesiod, Archiloc, Safo, etc. citind pe
logografii dar şi pe mistici. De altfel unchiul său Panyasis era un poet în acea vreme,
şi este probabil că acest unchi a îndrumat instruirea lui Herodot.
Legăturile de familie, dar şi poate şi idealul lui de libertate l-au împins pe
Herodot din tinereţe în luptele politice. Aşadar Herodot şi familia sa erau din partidul
opus tiraniei şi perşilor, iar între acest partid şi tiranul Lygdamis s-au dat numeroase
lupte, în care unchiul Herodot, Panyasis este ucis, Herodot însuşi fiind silit să-şi
părăsească patria refugiindu-se în insula Samos. Izgonit din oraşul său natal probabil
lipsit de avere şi de mijloace de existenţă, ca orice fugar, Herodot pribegeşte
îndelungă vreme în cetăţile şi statele lumii cunoscute pe atunci, înregistrând atent tot
ce se afla în timpul peregrinărilor sale, el va reuşi astfel să-şi clădească o operă de
mari proporţie.
Trebuie arătat de la început că opera lui Herodot “Istorii” nu este numai o
istorie a războaielor grecilor cu perşii ci o istorie a lumii mediteraneene, o istorie
universală în limitele lumii cunoscute pe atunci. Într-adevăr, în creaţia lui Herodot
distingem capitole şi chiar cărţi separate ce expun istoria unor popoare cu care grecii
au avut relaţii economice şi politice. Aşa putem deosebi o istorie a Egiptului, a
Persiei, a Babilonului, a Lidiei, a Etiopiei, a Sciţilor etc.
Opera sa prin vastele ei proporţii, este o istorie a lumii scrisă din perspectiva
grecilor care nu cunoşteau deloc China iar până la Alexandru Macedon aveau noţiuni
vagi despre India şi civilizaţia ei. Pe de altă parte, ea nu este numai o expunere a
evenimentelor militare şi politice, ci şi un tratat de geografie, de etnografie, de istorie
a religiilor, de asemenea cuprinde bogate informaţii privind viaţa economică,
lingvistică, la nivelul culturii în epoca sa, cu alte cuvinte opera este o adevărată
enciclopedie.
Herodot izgonitul, pribeagul fără ţară pleacă şi el la Thuriai şi devine
cetăţean al acestui oraş. Aici şi-a desăvârşit probabil opera sa, lucrând până la sfârşitul
vieţii, întrucât îl vedem că pomeneşte în istoria sa evenimente ce au avut loc la 430
î.e.n. Moartea la ajuns în anului 425 î.e.n. deci a trăit aproximativ 55 ani.