Tema 1

Macromoleculele = biopolimerii

ADN - molecule bicatenare;

deţine informaţia genetică codificată despre sinteza proteinelor
ARN – molecule monocatenare:
ARNm
copia genelor structurale*
matriţa pentru sinteza proteinelor
ARNt
transportă aminoacizi
translatori ai codului genetic*
ARNr
component al ribozomilor
controlul translaţiei
microARN – reglarea expresiei IG

Proteine
- Asigură toate structurile, funcțiile, procesele, proprietățile organismului
Glucidele
- Substratul energetic al celulei
Lipidele
- Substratul structurilor membranare ale celulei

Complexe supramoleculare
ADN + proteine = DNP (dezoxiribonucleooproteide)
ex.: cromosomii
ARN + proteine = RNP (ribonucleooproteide)
ex.: ribosomii
Lipide + proteine = lipoproteide
ex.: membrana plasmatică
Glucide + proteine = glicoproteide
ex.: acidul glucuronic

Structura macromoleculelor
Structura primară
lanţ de mai mulţi monomeri
uniţi prin legături covalente
Structura secundară
Plicaturarea lanţului polimeric
legături de hidrogen
Structura terţiară
Configuraţia tridimensională funcţională
legături de hidrogen, ionice, electrostatice
Structura cuaternară, supramoleculară
Combinaţia mai multor polimeri
legături de hidrogen, ionice, electrostatice
 Monomeri ADN Monomeri ARN Monomeri ai proteinelor
(acid dezoxiribonucleic): (acid ribonucleic): 20 tipuri de aminoacizi (bazici,
4 tipuri de dezoxiribonucleotide 4 tipuri de ribonucleotide acizi, neutri)
(dNTP→dNMP) (NTP→NMP) Ala Val Ser His Pro ....
dATP ATP
dGTP GTP
dCTP CTP
dTTP UTP

Structura primară ADN - Catena
polinucleotidică
legături covalente fosfodiesterice;
Structura primară ARN - Catena Structura primară a proteinelor –
polinucleotidică Lanţ polipeptidic- legături covalente
legături covalente peptidice
fosfodiesterice;
....Ser-Ala-Tyr-Val-Arg-Thr...

II Structura secundară ADN II Structura secundară a

Două catene unite prin II Structura secundară ARN proteinelor
punţi de H: bucle prin unirea (punţi de H) Plierea catenei polipeptidice
Complementare – A=T şi Fiecare buclă = situs funcţional: (punţi de H)
G  C; Conformaţia buclelor, numărul lor -spirale
Antiparalele; este specifică fiecărui ARN -structuri
Dubluspiralate;

III Structura terţiară – DNP III Structura terţiară– RNP III Structura terţiară a proteinelor
ADN+proteine histone+proteine ARN+proteine Plierea -spiralelor şi -structurilor
non-histone ARNr+proteine ribozomale prin punţi biS
Cromatina ribozomul Forma globulară
Cromozomul

IV Structura cuaternară a
proteinelor
Combinarea funcţională a mai multor
polipeptide

Proprietati Proprietati Proprietati

1 Replicare
2.Reparatie
3 Den 3 Den 3 Den
4. Ren 4. Ren 4. Ren
5. Heter 5. Heter 5. Heter
6 Flexibilitate 6 Flexibilitate 6 Flexibilitate
Functii Functii Functii
 Proprietăţile ADN
Replicare = dublarea ADN
Dublarea IG  transmiterea IG  ereditatea
Reparaţie - Identificarea, înlăturarea greşelilor din ADN
prevenirea acumulării mutațiilor păstrarea IG

Denaturare - ruperea legăturilor de H dintre cele două catene

Transcrierea ADN  realiyarea IG

Renaturare - refacerea dublului helix

Păstrarea IG

Heterogenitate - varietatea secv. nucleotidice

1 mol ADN conține circa 1000 gene pentru diferite proteine

Flexibilitate
A↔B↔Z
Fragilitate
sensibilitate la factori mutageni
Migrare în câmpul electric (ADN are “—”)
Hibridizare
molecule de diferită origine formează noi molecule

Funcţiile ADN
Deţine IG codificată:
succesiunea b.a. în ADN determină succesiunea aminoacizilor în proteină
Păstrează IG:
de acţiunea nucleazelor
de citirea neautorizată
de mutaţii
Transmite IG prin dublare=replicare:
1ADN — replicare →2ADN
Realizează IG
ADN — transcripţie → ARN — translaţie → proteină

Concluzii:
ADN conţine secvenţe codante = gene:
- Gene structurale - p/u proteine  ARNm ~ 30 000 perechi
- Gene ARNr
- Gene ARNt
ADN conţine secvenţe necodante
- Secv. reglatoare
- Secv. spaţiatori
- Secv. satelit (cen, t)
- Secv. minisatelit (markeri crs)
- Secv. microsatelit (markeri individuali)
Localizarea ADN
În nucleu 95 - 98%
molecule mari liniare de ADN
asociate cu proteine histone
sub formă de cromatină ↔ cromozomi
În mitocondrii 2-5%
molecule mici inelare
 Membranele biologice
Membrana biologică = membrană celulară
Definiţie: barieră semipermeabilă
între mediul intern şi extern al celulei;
între diferite micromedii intracelulare cu diferite proprietăţi şi funcţii.

Tipuri de membrane celulare:

Membrana citoplasmatică =plasmalema
Membrane interne
Anvelopa nucleară
Membranele RE neted şi granular
Membranele aparatului Golgi
Membranele mitocondriilor (externă şi internă)
Membranele lizozomilor
Membranele peroxizomilor
Membranele veziculelor de transfer intracelular, de secreţie, endocitare, exocitare

!!! Toate membranele celulare:

Au structură asemănătoare – LPG (lipide, proteine, glucide);
Au proprietăţi şi funcţii diferite, determinate de:
heterogenitatea proteinelor membranare;
+
heterogenitatea fosfolipidelor membranare;
heterogenitatea glucidelor membranare;
Raportul ≠ L : P : G

Funcţiile membranelor biologice

barieră biologică semipermiabilă;
compartimentalizarea mediului intern al celulelor eucariote;
transport selectiv al moleculelor şi ionilor;
recepţionarea şi transmiterea semnalelor extracelulare şi intercelulare;
conexiune între celule;
suport pentru enzime;
reglează homeostazia intracelulară şi intercelulară.
Structura membranelor
Două straturi de lipide
Fosfolipide
Colesterol
Proteine
Integrate ( au funcţie, canale, enzime)
transportori
Periferice (au funcție de enzime, integrine,
citoschelet…)
Glucide (oligozaharide)
Glicoproteide
Glicolipide
Tema 3. Compartimentarea celulei eucariote

Compartiment – regiune celulară cu proprietăţi şi funcţii deosebite de celelalte;

Compartimentele celulare diferă prin:
Organizare, formă;
compoziţie chimică;
set de proteine specifice - !!! set de enzime;
funcţii specifice.

***
Aparatul enzimatic
Enzimă – proteină cu funcţie catalitică specifică
Are domenii de recunoaştere a substratului (centrii activi) şi ATP-azice
Are domenii cu funcţie de:
Sintetaze
Ligaze
Izomeraze
Hidrolaze
Transferaze
Liaze
Oxidoreductaze
Enzimele sunt activate de cofactori specifici (grupe prostetice). Ex. metale+, vitamine, Oz,
microARN

Sintetaze
ADN-polimeraza – sinteza ADN în timpul Replicării
ARN-polimeraza – sinteza ARN în timpul transcripției
Peptidil transferaza – unește a.a. în timpul translatiei – sinteza prroteinei
Ligaze
ADN-ligaza – unește fragmente de ADN în timpul replicării și reparatiei
Izomeraze
Topoizomeraza I, II – despiralizează ADN în timpul Replicarii
Hidrolaze = enzime digestive lizozomale
Proteaza – scindează proteine
Endonucleaze – scindează ADN / ARN
Exonucleaze– scindează ADN / ARN
Lipaze – scindează lipide
Glicozidaze – scindează glucide
Transferaze
Metil-transferaza – adaugă grupa metil
Acetil-transferaza – adaugă grupa acetil
Kinaze (P) – adaugă grupa fosfat
 Compartimentele principale ale celulei
Asigură metabilismul AN
Asigură sinteza proteinelor
Asigură sinteza lipidelor, detoxifierea xenobioticilor
Asigură maturizarea P, sortarea P, biogeneza lizozomilor
Asigură hidroliza SO
Asigură detoxifierea metaboliţilor celulari
Asigură metabolismul energetic
Asigură metabolismul moleculelor mici

!!! AN – acizi nucleici, P – proteine, SO – substanțe organice,

LPG – lipide+proteine+glucude
1. REr – organit membranar + ribozomi se are funcția:
o Translaţia CG → sinteza polipeptidului
o Conformaţia proteinelor
o Sortatea P şi transportul spre AG
Membrana LPG +
◼ Riboforine ce fixează ribozomii
◼ proteine ce asigură sinteza / maturizarea / sortarea P
Ribozomii (80S) - RNP
Subunitatea mică – 40S
ARNr 18S
33 proteine ribozomale
▪ Fixează ARNm pentru translaţie
Subunitatea mare – 60S
ARNr 28S, ARNr 5,8S, ARNr 5S.
49 proteine ribozomale
❑ Fixează ARNt pentru translaţia ARNm
▪ Primeşte a.a. şi asigură sinteza polipeptidului (proteinei)

!!!Ribozomii
Ribozomii fixaţi pe RE sunt Ribozomii liberi din citosol sunt
responsabili de sinteza proteinelor: responsabili de sinteza proteinelor:
1. p/u RE; A. citozolice (tubulina, actina);
2. p/u AG; B. mitocondriale;
3. p/u lizozomi; C. peroxizomilor;
4. Secretate (exportate); D. nucleare;
5. suprafeţei celulare – plasmalemă, E. ribozomale.
matrice extracelulară
2. REn - organit membranar cu funcții:
o sinteza lipidelor membranare(
o Siteza hormonilor steroizi
o detoxifierea xenobioticilor
Membrana LPG +
proteine ce asigură sinteza lipidelor / detoxifierea xenobioticilor

3. AG – organit membranar cu funcții:

o maturizarea şi sortarea P cel,
o biogeneza lizozomilor
o reînnoirea plasmalemei
o maturizarea şi sortarea secreţiilor celulare
o Polimerizarea glicogenului
Membrana GLP +
enzime ce asigură maturizarea P cel. şi secretate, G, H,
receptori ce asigură sortarea P cel. şi secretate, G, H,
clatrina ce asigură formarea veziulelor trans

4. Lizozomii – organit membranar, vezicule membranare ce asigură digestia substantelor nedorite

Membrana LPG
Conţie H+ATPaza
Puternic glicolizată spre interior
Matricea lizozomului
pH = 5
Hidrolaze = enzime digestive (proteaze acide, nucleaze acide, lipaze....)
Substrat de digerat
Autofagosomii – componente cel uzate
Heterofagosomii – mam. sau corpusculi străini
Crinofagosomii – produse pentru secreţie în exces

5. Peroxizomi – – organit membranar, vezicule membranare

Membrana LPG
Conţie receptori ai enzimelor peroxizomale
Matricea perox.
Oxidaze
catalaze
Funcţia peroxizomilor – detoxifierea metaboliţilor celulari
Oxidarea metaboliţilor toxici
Descompunerea H2O2
6. Mitocondrii – organit bimembranar
membrană dublă:
membrana externă ( 50% P. + 50% FL; proteine porine),
membrana internă ce formează criste (80% P + 10% cardiolipina + 10% FL; !!!
ATP-sintetaza);
matrice mitocondrială:
ADN inelar (cîteva molecule);
Ribozomi proprii 55S (RNP28S, RNP39S);
ARNm, ARNt, ARNr (12S, 16S);
enzime ale ap. de replicare, transcripţie, translaţie;
Enzimele lanţului respirator – oxidoreductaze...
Incluziuni.

Funcţiile mitocondriilor – asigură metabolismul energetic= respiraţia celulară

Scindarea piruvatului, a.a., acizilor graşi
Sinteza ATP
Reglarea metabolismului energetic
Replicarea ADNmt
Transcripţia ADNmt şi sinteza ARNm,r,t
Translaţia ARNm şi sinteza enzimelor mt (20%)
importul enzimelor mt din citozol (80%)

7. Citosceletul – reţeaua de proteine contractile = aparatul de sprijin şi locomoţie a celulei:

Microtubuli din tubulină;
Microfilamente de actină;
Filamente intermediare – heterogene (dineina, desmina….).
a. Determină forma celulei, forma organitelor
b. Poziţionează compartimentele celulare
c. Asigură motilitatea celulară şi intracelulară
d. Asigură transportul intracelular
e. Determină formarea unor str.cel. provizorii (fus de diviziune, pseudopode)
f. Determină formarea unor str.cel. permanente (centrioli, cili, flageli)

8. Centrul celular
2 centrioli
9 triplete de microtubuli – formă cilindrică – 1 centiol
Fiecare microtubul 13 protofilamente polimerizaţi din dimeri de  şi β-tubulină
Centrosfera
Din microtubuli în formare
Funcţii
Organizator al microtubulilor
Formează fusul de diviziune în timpul mitozei
 Organizarea nucleului
• Anvelopa nucleară:
o membrana nucleară externă – lipoproteică
▪ spaţiul perinuclear
o membrana nucleară internă – lipoproteică
o lamina nucleară – din proteine lamine A, B, C
o complexul porului nuclear – din proteine nucleoporine
• Cromatina (ADN+histone+nonhistone+ARN)
o eucromatina
o heterocromatina
• Nucleolii (ADN+histone+nonhistone+nucleoline +ARNr+proteine ribozomale + RNP60S şi RNP40S)
• Carioplasma
• sucul nuclear+enzime nucleare
• Nucleoscheletul –proteine nucleoplasmine – matrine
• Transportine: exportine şi importine - karyopherine

CROMATINA↔CROMOZOMII
• Cromatina – materialul genetic parţial compactizat în timpul interfazei celulei;
• Cromozomul – materialul genetic maximal compactizat în timpul mitozei.
• Organizarea moleculară a cromatinei sau crs:
o 30% ADN +
o 40% proteine histone +
o 25% proteine nehistone +
o 5% ARN

Clasificarea funcţională a cromatinei:

Eucromatina:
segmente de cromatină active transcripţional;
conţine ADN codant (gene ARNt, Gene ARNr, Gene housse keeping).

Heterocromatina constitutivă:
segmente de cromatină inactive transcripţional,
• Conţine secvenţe de ADN necodificatoare, repititive;
• Reprezintă regiunile centromerice, telomerice, ale sateliţilor, spaţiatori ai genelor.
Heterocromatina facultativă:
• Conţine secvenţe de ADN codant, dar inactive;
• Se poate transforma în eucromatină;
• Poate fi autosomală şi sexuală;
• Intervine în:
o Diferenţierea celulară;
o Diferenţierea sexuală;
o Reglarea ontogenezei;
o Reglarea ciclului celular;
o Adaptarea celulei la condţiile mediului
 Proteinele histone

• Globulare
• Bazice, bogate în Liz şi Arg;
• Există 5 clase: H1, H2A, H2B, H3, H4
• Funcţia:
o compactizarea ADN – nivelul nucleosomic
o reglarea nespecifică a expresiei genice

Proteine nehistone
• Proteine extrem de heterogene;
• Enzime nucleare:
o p/u replicare (ADN-pol., primaza, ADN-ligaza);
o p/u reparaţie (endonucleaze, ADN-pol);
o p/u transcripţie (ARN-pol, factori reglatori);
o p/u processing-ul ARN (nucleazeribozime);
o p/u biogeneza ribozomilor (ARN-pol, factori reglatori, ribozime)
• Proteine situs specifice (SAP, zinc-finger P…);
• Proteinele scafoldului – axului cromozomial

Nivele de compactizare a MG
I nivel – nucleosomic = filament de cromatină;
II nivel – solenoid = fibra de cromatină;
III nivel – bucle
IV nivel – cromosomului metafazic

Transportul prin porii nucleari

• Import (din citosol în nucleu) cu ajutorul proteinelor IMPORTINE:
o Proteine histone
o Proteine nonhistone
o dNTP, NTP
o Proteine ribozomale
• Export (din nucleu în citosol) cu ajutorul proteinelor EXPORTINE:
o ARNm
o ARNt
o ARNsc
o RNP 40S; RNP 60S
 Centromerul
• Segment de heterocromatină constitutivă cu secvenţe de ADN repetitiv,
• Funcţii:
o Uneşte cromatidele surori
o Asigură formarea kinetocorilor
o Intervine în interacţiunea cu fusul de diviziune
o Reglează segregarea crs în timpul mitozei / meiozei

Telomerul
• Segment de heterocromatină constitutivă de la capetele crs:
• Funcţii:
o Asigură rezistenţă ADN crs la atacul exonucleazelor
o Previne scurtarea cromozomilor în timpul replicaţiei
o Previne fuzionarea cromozomilor (individualizează cromozomii)