B

este ingustatd, dilatindu-se infungj

buliform spre virful septuluj intera|:
INFLAMATIA veolar si in regiunea treimij periapj.
PERIODONTIULUI cale din cauza microdeplasérilor
dintelui in alveola.
Modificarea grosimii periodop.
tiului se poate observa si in procese|e
Particularitatile patologice. In caz de suprasolicitatje
anatomo-fiziologice pe dinte se produce hipertrofia periq.
ale periodontiului dontiului si modificarea structuri
osoase a alveolei, ceea ce poate duce
Periodontiul se prezinta ca o for- la dilatarea fisurii periodontale. n
matiune anatomica complicata de caz de hipertrofie a cementului (hiper-
origine conjunctiva, situata intre la- cementozd) de asemenea se modificy
ma compactd a alveolei dentare si ce- contururile si dimensiunile fisuri
mentul radacinii dentare. periodontale. De pe urma procesulyj
Pe toata intinderea sa periodon- inflamator se poate produce resorb-
fiul se afla in contact nemijlocit cu tia nu numai a perefilor alveolari,
osul maxilarelor, prin orificiul api- ci i a cementului radicular.
cal — cu pulpa dentar4, iar la margi- Periodontiul este format din tesut
nile alveolelor
— cu gingia si cu conjunctiv, in care distingem substan-
periostul maxilarelor. ta intercelulard, fibre colagene si
Pentru prima data periodontiul se straturi de {esut conjunctiv, penetrate
observa la stadiul folicular de dez- de vase sangvine si limfatice si de
voltare a dintelui, odata cu inceputul nervi. In regiunea apexului radicular
formarii radacinii si simultan cu con- se coniine mai pufin tesut fibros,
stituirea lamei corticale a alveolei. insd exista mai mult {esut conjunctiv
Periodontiul se definitiveaza aproxi- lax. In periodontiu existd o cantitate
mativ peste un an dupa terminarea micd de fibre fine argentafine. Fib-
dezvoltarii apexului rddacinii den- rele colagene sint formate din molecu-
tare. Grosimea periodontiului echiva- le polipeptidice, fapt ce condi{ioneaza
leaza in medie cu 0,20—0,25 mm, insi striafia transversala a fibrilelor cola-
aceasta valoare poate varia odata cu gene privite jn microscopia electro-
virsta, odatd cu dezvoltarea dintelui, nica.
cu modificarile functionale si, in Fibrilele sint situate in fascicule
sfirsit, de pe urma procesului pato- mai groase, care ating 5—10 mm
logic. Tn dintele format, insd care in diametru. Fasciculele fibroase ale
inca n-a erupt, grosimea periodontiu- periodontiului _se intretes intr-un
lui este de doua ori mai mica (0,05— capat cu cementul radacinii dentare
0,1 mm) decit la dintele ce functio- si trec in structurile ei fibroase, un
neazd normal. In caz de pierdere a alt capat se insera in tesutul osos al
antagonistului, la{imea fisurii perio- alveolei, realizind o relatie intima 2
dontale diminueazd pind la 0,1— periodontiului cu tesuturile circumi-
0,15 mm. In virstd maturid fisura acente.
periodontald devine mai largad din Linga peretele alveolar fasciculele
cauza ingrosarii periodontiului. colagene sint mai grodse, decit
Canform datelor lui E. Gofung, lingd cementul radicular, unde ele
latimea fisurii periodontale pe mandi- formeazi o refea fina. .
buld este ceva mai mica (0,15— Fibrele din diferite portiuni ale
0,22 mm) decit pe maxilarul superior periodontiului se disting ca orientar
(0,2—0.25 mm). si grosime a fasciculelor. Cea, mal
Latimea fisurii periodontale la viguroasd grupa o constituie aga-ny-
din{ii umani variaza chiar in dife- mitele fibre transseptale. Aceste fas-
rite regiuni ale arcadei. In partea cicule de fibre trec in sens orizonta
medie a radacinii fisura periodontala
si unesc intre ei dinfii invecinati:
200
 2

Fig. 92. Dispozitia fibrelor periodontiului pe Fig. 93. Pozitia fibrelor periodontiului pe sec-
sectiunea longitudinald a dintelui (schemd). tiunea transversalad a dintelui {schema).

Fibrele ce alcatuiesc acest grup sint riodontiului, ca si a trabeculilor osu-

roase si aderd intim unele la altele. lui spongios al maxilarelor, incepe pi-
ntre ele aproape ca nu exista strat n4 la-punerea lor in functie in timpul
intermediar de tesut conjunctiv lax. eruptiei dintilor. In portiunea apicald
Superior de grupul transseptal a radiacinii, ca §i in zona pericervi-
sint situate fasciculele de fibre cola- cali a periodontiului, un anumit
gene ce alcidtuiesc lamela proprie numir de fascicule fibroase trece in
{lamina propria) a gingiei. O parte sens radial, ceea ce impiedica excursi-
din aceste fibre orientate oblic pa- ile laterale ale dintelui sau le limi-
trund in cement. . teaza (fig. 93). Dispozitia verticald
Nemijlocit in jurul coletului din- a fibrelor colagene spre fundul alveo-
tilor, intersectindu-se cu grupul lelor pe portiunea apicala a periodon-
trar}sseptal, trece o grupd relativ tiului impiedica excursiunea si propul-
putin numeroasi de fibre dispuse cir- sared dintelui din alveold. Fascicu-
cular denumite ligament circular. lele de fibre ce pornesc de la cement
Fibrele acestui grup pot sa se rasfire spre-oasele alveolei se unesc intre
in fascicule separate. ele prin numeroase anastomoze late-
Tncepind de la virful crestei alveo- rale. Aceste anastomoze pot fi con-
are si in continuare pe tot parcursul siderate ca niste distributori supli-
periodontiului sint situate fascicule mentari ai solicitatiei de masticatie
de fibre de orientare oblics, adica prin periodontiu.
care trec sub un unghi la axul lon- Tinind seama de orientarea si
gitudinal al dintelui. Locurile de organizarea variata a fasciculelor de
Péatrundere a fasciculelor fibroase in fibre colagene, ele pot i clasificate
osul alveolar se afl3 superior de intra- in felul urmator : fibre transversale,
rea lor in cementul radicular. fibre gingivale libere® {ce trec de la
Fa§ciculele de fibre colagene dis- coletul dintelui si se intretes in f{e-
Puse in acest mod fixeaza tenace sutul conjunctiv al gingiei) ; fibre
dlnte}e in alveola ‘dentard, acesta circulare (care circumscriu coletul
Parcd atirnid in alveola (lig. 92). dentar) ; fibre alveolare pectinate
Fientarea functionala a fibrelor pe- (care trec de la virfurile crestelor
201
 L

alveolare spre cementul coletului din- in regiunea apicald a periodo nliului‘

telui) ; fibre oblice ; grupul de fibre care formeaza parcd un tapet
pentry
apicale. apexul radacinii.
Desi grupele mentionate mai sus prin buna lor dezvoly
Se impun
de fibre se observd in periodontiul re niste fascicul e de fibre ce trec ?,
tuturor dintilor, totusi periodontiul sens orizontal si unesc creasta 0(1
diferitelor grupe functionale de dinti fizei alveolare cu cementul radicinii
difera ca structurd. De exemplu, din- dentare. Unghiul de inclinare g fib.
tii grupului frontal (incisivi, canini) relor situate oblic sporeste de aseme.
se caracterizeaza prin prezen{d de nea de la 20° in regiunea de colef
fascicule de fibre care alcatuiesc tesu- la 40° in_portiunile de mijloc 4],
tul periodontiului si sint relativ fine. raddcinii. Vom mentiona in specig|
Acest fapt se observa destul de bine fibrele din regiunea bifurcatiei dintj-
in grupul circular, care cuprinde re- lor pluriradiculari. Partea superioarj
giunea de colet a dintelui. Grupul de a acestor fibre care unesc creasta
fibre oblice se imparte in fragmente alveolard a septului cu cementy)
separate de calre spatiile triunghiula- radacinilor in regiunea bifurcatjej
re umplute cu fesut conjunctiv lax. dupé dispozitia lor amintesc fibrele
Unghiul de inclinare a acestor fibre crestelor alveolare. 1n afari de
constituie aproximativ 40—45° in por- aceasta deasupra septului alveolar
tiunea vestibulara a fisurii periodon- . se constata fibre ce trec in sens orj-
tale si 35° in portiunea orald. Vom zontal si unesc radacinile dintilor,
remarca ca unghiul de inclinare a Aceste fibre formeaz# impletiri deose-
fibrelor de asemenea se modificd in bit ‘de sinuoase in dintiicu trei ra-
diferite portiuni ale fisurii periodon- décini. Inferior de aceste fibre ur-
tale. Pe portiunea periodontiului ce meazd fibre ohlice, care in fond
urmeazéd imediat dupi coletul dinte- ‘repe " directia
td fibrelor din portiu-
fui inclinarea fibrelor oscileazi in- nile opuse ale fisurii periocdontale.
tre 25 si 35°. Mai jos de acest nivel In periodontiul dintilor se con-
inclinarea fibrelor creste pind la fin fibre elastice, insa in numir re-
45—50°. 1n fine, in regiunea periapi- ‘dus. In fond acestea sint nigte fib-
cald o parte din fasciculele de fibre, -rile fine, situate intre fasciculele de .
dupd cum s-a mai spus, capiti o fibre colagene ale ligamentului perio-
orientare cvaziverticala. E de mentio- dontal, Vom remarca, cad aceste ele-
nat, ca grupul de fibre tapetante la mente elastice se observd mai frec-
dintii frontali este relativ redus. Aici vent in periodontiul incisivilor si ca-
putem observa o impletire relativ ninilor priritre fibrele grupului de
densa de fibre argentafine. colet. Una din particularitatile perio-
In periodontiul premolarilor {gru- dontiului consta in prezenta unui nu-
- pa de premolari) fasciculele de fibre mér mare de fibre oxitalamice, nu-
colagene se ingroasa. Aceasta se re- mite astfel din cauza rezistentei lor
fera atit la grupa circulard, cit si la acizi. Acestea constituie un compo-
la. cea transseptala. Mai pregnant nent constant al fesutului conjunctiv
aici sint manifestate fibrele ce trec al periodontiului. Repartizarea
in sens jugolingual. Unghiul de incli- lor este de asemenea neuniforma, ele
nare a fibrelor in grupul oblic con- se observd mai ales in componenta
stituie 20—25° in regiunea de colet, fibrelor din grupul de colet, precum
sporind apoi pina la 50—60°. In gru- i in regiunea periapicala. ¥
pul de fibre ce tapeteazd apexul Fibrele oxitalamice ale periodon-
radicular se observa clar o impleti- fiuluj se prezinti ca o varietate 2
re cruciforma. fibrelor elastice, Cantitatea de fibre
Pentru- periodontiul molarilor e oxitalamice si grosimea lor sporeste
caracteristica prezenta unor fibre in periodontiul dintilor ce au de su-
viguroase transseptale si circulare, portat solicitatii functionale sporite.
precum si a unor fascicule groase Fibrilele oxitalamice formeazd ©
202
 Da
Fig. 94. Fibroblastele periodontiului. Microfotografie. X 400.

fologic “seamand mult cu fibrele

refea densd care se intretese intre fib-
argentafine ale tfesutului reticular.
rele colagene. Fibrele oxitalamice,
unindu-se cu vasele sangvine ale pe- Aceste fibre se observd mai frecvent
riodontiului, formeaza structuri oxi- in acele portiuni ale periodontiului,
talamovasculare. S-a constatat, ca pe care sint in contact cu spatiile oste-
lingd functia plasticd sistemul oxita- omedulare ale maxilarelor.
‘lamic constituie o parte din meca- Intre fibrele de tesut conjunctiv
nismul receptor al periodontiului, in periodontiu se afla elemente celu-
care realizeazd controlul vascular. lare — fibroblaste cu nucleu oval
In periodontiul dintilor, mai ales si citoplasma de culoare deschis,
al celor pluriradiculari, se constata in tesutul conjunctiv lax se gdsesc
fibre argentafine, care in sens mor- mastoeite si histocite {eelule migra-

Fig. 95. Histiocite in periodontiu. Microfotografie. X 400.

203
 Fig. 96. Relicte epiteliale in periodon{iu. Microfotografie. X 200.

toare) cu nucleu colorat mai pregnant le si pericervicale ale periodontiului,

de dimensiuni mai mici si citoplasmi iar la dintii pluriradiculari aceasts
granulata. In apropierea vaselor si zond o constituie si periodontiul in
capilarelor periodon{iului se constata regiunea bifurcatiei radicinilor. In
histocite adventitiale perivasculare portiunile medii ale fisurii periodon-
si mastociti (fig. 94, 95). tale predomina forme mature de fib- |
Mastocitele sint de forma atit roblaste. Aceleasi oscilatii se observi
ovata, cit si oblongati. S-a consta- si in numarul de celule plasmatice
tat cd in componenta granulatiei si mastocite.
celulelor mastocitare intra heparina Pe linga celulele mentionate de
si histamina, care participd la regla- origine conjunctiva, mai aproape de
rea permeabilitatii substantei fun- cement sint situate formatiuni epite-
damentale de tesut conjunctiv a perio- liale, asa-numitele relicte epiteliale
dontiului. (relictum epitheliale). Existd pareri
Celulele plasmatice se localizeazi cd aceste formatiuni epiteliale ar con-
mai ales in zona de colet. Acestea stitui niste reminescente ale epiteliu-
_sint de forma ovatd cu citoplasmi lui dentogenetic, care persistd in
net bazofila, cu nucleu sferic i dispo- periodontiul dintilor pe parcursul
zifie caracteristica a corpusculilor de intregii viefi. Unii autori din {ard au
cromatina. demonstrat diversitatea de origine
In regiunile periodontiului care a acestor elemente epiteliale: in
adera la cementul radacinii se afla partea periapicala a radacinii acestea
cementocite — celule dotate cu func- sint relicte (insulare, aglomerate) de.
tii plastice in constituirea cementului la teaca epiteliald periradiculard,:
secundar (celular), iar in zonele de iar in regiunea de colet acestea sint
linga alveold sint situate osteob- niste vestigii ale lamei dentare (fig-
laste — celule constructoare de {esut 96).
osos al alveolei. Locurile de concentrafie maxima'
Insa garnitura de elemente celu- a celulelor epiteliale sint partile de
lare in diferite zone ale periodontiu- colet si periapicald ale periodonfiu-
lui este variatd. Un numar mare de lui. Aici se constatd cele mai marl .
celule tinere slab diferentiate este complexe de celule. Formele si dimen- (
caracteristic pentru zonele periapica- siunile aglomerarilor de celule epite-
204
|
r

jiale sint variate.Tn unele cazuri ele dontiu anastomozeaza cu ramurile

atl asp_edl{l unui grup res{rms de dentare.
celule, iar in alte cazuri au infafisa- In partea de colet a periodon-
re de traveuri scurte. E foarte caracte- tiului dispozitia vaselor este mai
ristic cd continutul acestor relicte putin uniformi. Refeaua densa in
Cpftelralg cunoaste variatii de virsta. regiunea ligamentului circular este
Cea mai mare cantitate de vestigii format4 din anse capilare situate sub
(,Piteliale se constatd in periodontiul forma de glomerule. Glomerulele vas-
pamenilor in vmsta .de la 10 la culare ale periodontiului reprezintd
20 de ani. O cantitate importants de niste anastomoze arteriolo-venoase,
celule de acest gen se contine in alcdtuite din celule epitelioide si aglo-
eriodontiul oamenilor de la 2| |a merari de capilare. O parte din capi-
30 de ani, pe cind in periodontiul larele cele mai mici se afld in stare
persoanelor in virsta de pestg 50 de prolabata si nu functioneaza. Dupa
ani numarul lor scade considerabil. cum se presupune, pind la punerea
Totodatd, se modificd si structura lor in functiune ele nu se sclerozeaza
morfologicd a acestor reminescente. in caz de proces patologic, fapt foarte
La persoanele de virsta tinara se important pentru regenerarea tesu-
observa complexe epiteliale de dimen- tului periodontiului. )
siuni mai mari cu structuri bine con- Deci, in irigarea cu singe a perio-
turate ale nucleului, iar la persoa- dontiului rolul principal revine vase-
nele senile aceste celule au un lize- lor ce intra in septurile interalveo-
reu ingust de citoplasma si nucleu lare. Un rol mai mic revine ramifi-
picnotic intunecat. Continutul aglo- catiilor ce patrund in pulpa, de la va-
meririlor de celule epiteliale este re- sele gingivale si anastomozele lor.
dus in periodontiul dintilor ce au de Vasele sangvine ale periodontiului
suportat solicitatii functionale spo- formeaza citeva plexuri. Plexul
rite. extern, mai aproape de alveola, este
Numerosi autori afirmi ci epite- alcatuit din vase de calibru mai mare,
liul acestor aglomerari in anumite dispuse longitudinal, cel mediu — din
conditii poate duce la aparitia unor vase de calibru mai mic. Linga ce-
neoformatiuni atit benigpe {chisto- mentul radécinii e situat un plex capi-
granuloame, chisturi), cit si maligne lar. Se remarca o corelatie strinsa
(canceroase). intre vasele periodontiului cu structu-
.Reteaua reticulard a parodontiu- rile nervoase ale acestuia si vasele
lui e foarte bine dezvoltata. Irigarea pulpei, ceea ce conditioneaza influenta
partii periapicale a periodontiului se afectiunilor pulpei asupra periodon-
realizeaza prin 7—8 ramurele (rami tiului si invers.
dentales), = situate longitudinal la Vasele limfatice ale periodontiului
dinti, care deviazd de la trunchiurile sint situate mai ales longitudinal, ca
arteriale principale (aa. alveolaris si vasele sangvine. De la dilatarile
Superior, posterior — pe
et anterior lacunare ale vaselor limfatice deviaza
maxild si a. alveolaris inferior pe plexuri sub forma de glomerule. Aces-
mandibula). Aceste ramuri se rami- tea din urmd sint dispuse mai profund
fica, unindu-se prin anastomoze fine sub plexurile capilarelor. Vasele lim-
§i lormeazé o refea deasa ce cuprinde fatice ale periodontiului se afli in
rddcina dentara din toate pértile. legdturd cu vasele limfatice ale pul-
Irigarea cu singe a pértii medii si pei, ale osului alveolar si ale gingiei.
¢ colet a periodontiului se reali- Limfa se scurge de la pulpa si
Zeazé_ cu ajutorul ramurilor arteriale periodontiu prin vasele limfatice ce
f’amt interalveolares) care patrund trec prin masa osului pe traiectul
Mpreund cu venele in periodontiu fasciculelor vasculo-nervoase. Impre-
Prin numeroasele orificii in peretii und cu vasele limfatice ale periostului
alveolei. Trunchiurile vasculare inter- maxilarelor si tesuturilor moi ale
alveolare care patrund in perio- maxilarelor vasele limiatice ale fetei
)05
 -

externe si interne ale corpului maxi- minatiile nervoase arborescente ale

larului formeazid o refea limfatica periodontiului, 1a rindul lor, se con.
cu anse mari. Vasele eferente de la sidera drept element ini{ial al arculyj
aceasta retea se varsa in ganglionii reflex. Terminatiilor nervoase glome.
limfatici, submentonieri, submandi- rulare li se atribuie facultatea de a
bulari, parotidieni si petrofaringieni percepe excitatiile tactile (functje
mediali. X senzoriala).
Inervatia periodontiului se reali- Cercetarile histochimice efectuate
zeazd ca si irigarea cu singe pe doud au permis sd se constate ca in materig
cai. Tn regiunea treimii apicale a.rd- fundamentald a periodonfiului se
dacinii fibrele nervoase mieline contin mucopolizaharide neutre §i
patrund in periodon{iu si se inserd acide. Cantitatea acestor materij va.
atit in fasciculele fibroase, cit si riaza in diferite zone ale fantei perio-
in straturile intermediare de {esut dontale. Continutul de mucopoliza-
conjunctiv lax. O parte din aceste haride acide este mai mare in zonele
fibre trece sub forma de fascicule de colet si periapicald. Mucopoliza-
longitudinale prin fisura periodon- haridele acide joacd rol in procesele
tala. In treimile medie si de colet ale de formare si diferentiere a structu-
periodontiului inervatia este realizatd rilor colagene ale periodontiului.
de fibre nervoase cafe patrund din pe- Mucopolizaharidele neutre se con-
retii ososi ai alveolelor. ! stata in celule, in substanta amorf3;
Pe tot parcursul periodontiului {de in structurile fibroase, precum si in
la ligamentul circular pina la apexul peretii vaselor.
radacinii dentare) sint diseminate in Odata cu virsta in structurile ¢o-
numar mare celule senzitive libere lagene ale periodontiului: se produce.
ale terminatiilor nervoase variate ca o reducere a continutului de acid hia-
structurd. Insd cel mai mare numar luronic, de pe urma carui fapt se mo-
de astiel de terminatii se constata difica caracterele lor.
in portiunea periapicala a periodon- Pentru elementele celulare ale
tiului ¢i in numir mult mai mic in periodontiului e caracteristic un pro-
fascicule linga ligamentul circular cent inalt de procese metabolice. Au
al dintelui. fost constatate diferente in activitatea
L. Falin indica prezenta a doud sistemelor enzimatice in celulele afla-
tipuri de terminatii nervoase senziti- te in diferite portiuni ale fantei perio-
ve libere, care diferd morfologic: dontale. Cea mai mare activitate o
1) in forma de ramificatii arbores- manifesta sistemele enzimatice ale ce-
cente ; 2) in forma de glomerule soli- lulelor aflate in apropierea cementu-
tare sau duble. Au fost depistate de lui si osului alveolar. Este interesant
asemenea structuri nervoase termi- ¢ elementele celulare anume din
nale sub forma de vibrize, anse, aceste zone reactioneazd mai prt)mllft
plachete, bastonase si coni. la modificarea solicitafiei de masti-
Ramurile terminale arborescente catie a periodontiului.
in majoritatea lor sint orientate pe Modificdrile de virsts ale fesutu-
traiectul fasciculelor fibroase ale rilor periodontiului prezintd nu numal
periodontiului, iar terminatiile ner- un interes teoretic, ci si practlc.
voase glomerulare sint situate in Datele, relatate in literatura de spe
straturile intermediare de tesut con- cialitate la aceastd problemd, sint
junctiv lax, transversal si intre fasci- foarte pufin numeroase. |
culele de fibre colagene. Ramurile ter- S-a constatat ca structura perior
minale arborescente, care se afla dontiului nu rimine constantd ¢l
in legatura strinsd cu fasciculele suferd o serie de modificari caracte-
fibroase, sint considerate in ultimul ristice conditionate de perioadele de
timp drept mecanoreceptori, cu aju- virsta. Aceste modificiri se observd
torul cidrora se regleaza reflex for{a atit in structurile fibroase, cit
de masticatie aplicata pe dinte. Ter- in elementele celulare.
206
V

in modificérile de virsta ale perio- ca la persoanele mai in virstad de 40

dontiului putem distinge trei perioade de ani din nou are loc o careva sti-
prifldpa]e‘ . . " . mulare a activitatii enzimelor in celu-
Pentru prima perioadd (aproxima- lele periodontiului. Dat fiind ca in
tiv pind la 20—24 de ani) e caracte- aceastd perioada in structurile fib-
risticd dezvoltarea $i formarea struc- roase ale periodontiului exista modi-
turii normale a gerlodontnului, matu- ficari destructive, se poate intimpla ca
rizarea definitiva a fibrelor colagene aceasti activizare a elementelor celu-
si constituirea orientarii lor in spatiu. lare in periodontiu poarta un caracter
perioada Il {25—40 de ani) se de compensare. .
Functiile periodqntiului sint vari-
caracterizeazd prir_1 stabilizarea struc-
{urii-periodontiului. In aceasta perioa- ate : de suport, de repartitie a presiu-
da structura periodontiului se modi- nii, plastica, troficd, senzoriald si de
fica foarte lent. protectie. Functia principala este cea
Perioada III {peste 40 de ani) se de suport. Dintele este fixat in alveold
distinge prin modificdri destructive cu ajutorul fibrelor periodontiului
in periodontiu sub formé de dezinteg- care executd functia. de aparat liga-
fascicule de fibre cola- mentar. Intr-adevar, fibrele periodon-
rare a unor tiului sint dispuse in asa mod, incit
gene, de modificari in caracterele tinc-
mentin dintele din toate partile.
toriale. Unele fibre colagene incep
Aceasta a servit drept motiv pentru
s& se impregneze cu argint in culoare unii autori s numeasca periodontiul
neagré (similar fibrelor argentafine).
Este caracteristic, cd fenomene de ,ligament dentar“, denumire putin
distructie a structurilor fibroase se
acceptabild, or functiile periodontiu-
manifestd in masurd mai mare in re- lui sint mult mai variate si nu se
giunea de colet a periodontiului si rezumd doar la fixarea dintelui in
in masurd mai mica in fibrele ce unesc alveold. O functie nu mai putin impor-
osul alveolar cu cementul radicular. tantd a periodontiului o constituie
Insd si in aceste fibre survin modi- facultatea de a repartiza si regla
ficari. Cu virsta in aceste regiuni presiunea aplicatd asupra dintelui
se reémarca ingrosarea fibrelor Shar- in momentul angrenarii arcadelor
pey, ce se infrefes in osul apofizei dentare i masticatiei. Executarea
alveolare. La persoanele senescente acestei functii este favorizatd de
fasciculele de fibre Sharpey patrund amplasarea mai putin compacta a fas-
in peretele alveolei, cuprinzind osteo- ciculelor fibroase, prezenta anasto-
nii adiacenti, ceea ce se consideri ca mozelor laterale si cantitatea mare
o reactie particulard de compensare de tesut conjunctiv lax in portiunea
a periodontiului. apicald a periodontiului. Periodon-
Componenta elementelor celulare tiul contine 60% lichid tisular, fira
ale periodontiului de asemenea se a include aici marea cantitate de
modificd odatd cu virsta. Un .mare limfa si singe existenta in vase.
Numér de forme tinere putin diferen- Aceasta ii permite periodontiului sa
tiate de fibroblaste este caracteristic functioneze ca un sistem hidraulic,
pentru periodontiul persoanelor de si repartizeze presiunea de mastica-
Virsta tindra (20 de anj). tie uniform pe toti peretii alveolei.
Maturizarea structurilor fibroase Forta de masticatie asupra dinte-
este fnsofiti de o careva reducere lui este reglatd de mecanoreceptorii
a formelor tinere de fibroblaste. ce sint ramuri terminale ale termina-
Aceste modificari isi gasesc oglin- tiilor nervoase arborescente, aflate
dire in reactiile histochimice. Activi- in periodontiu. Prezenta unor termi-
tatea mai inalta a sistemelor enzima- natii nervoase numeroase ne permite
tgce se constati in celulele periodon- sa separdm si zona reflexogend a
tiului la oamenii in virstd de 20 de periodontiului. De la receptori semna-
ani, dupi care activitatea enzimelor lele pornec in special spre muscula-
Se modereaza. Totodata vom remarca tura masticatorie. Astfel se regleaza
207
 tomice indicate mai sus sa fie unjt suk
%a)
forta de presiune masticatorie asupra
dintelui. Probabil, ca in procesul de un termen general ,paradentiy«
,parodontiu®. 'Periodontiul Constiimlé
amortizare a presiunii un rol deosebit
revine si modificarii mediului lichid
doar un element din ‘acest sis{em
al periodontiului, si structurilor fib- Afectiunile periodontiului de caractor
roase. inflamatoriu se numesc periodontie
Functia plastica a periodontiului
consti in activitatea elementelor ce-
lulare din el. Cementocitele participa Etiologia periodontitei
la structurarea cementului secundar,
osteoblastele— la formarea osului. Dupa etiologie distingem perio-
In acest mod in cursul proceselor dontita infectioasd, traumatica s
fiziologice si patologice ce se desfa- medicamentoasa. Dat fiind faptul cj
soard in tesuturi are loc restaurarea in terapia patogenelicd se asteapti
lor necontenita. un efect maxim, clasificatiile moderne
Reteaua de vase si nervi a perio- ale periodontitei trebuie sa reflecte
dontiului este bine dezvoltata, condi- esenfa procesului patologic in perio-
tionind functia trofic dul
— trofism dontiu si sd tind cont de factorii cau-
cementului dentar si al lamei com- zali : infectie, sensibilizare a {esutu-
pacte a alveolei. Functia plastica si rilor periodontiului, tulburarea trofi-
trofica a periodontiului au servit drept cii, trauma provocata de medicamente
motiv s3 i se dea incd o denumire — drastice.
.periost dentar.
Pe linga functiile enumerate perio- Periodontita infectioasa. Rolul
dontiul participd la cresterea, erup- principal in dezvoltarea periodontitei
tia si schimbarea dintilor, executind infectioase revine microbilor, mai ales
si functie senzoriald. El mai are si o streptococilor, printre care streptoco-
functie de protectie. Aceasta ne per- cul nehemolitic constituie 629%, cel
mite sd consideram periodontiul ca o virident — 26%, cel hemolitic—
barierd ce apira organismul de Flora cocica de obicei se dise-
12%.
patrunderea diferitelor noxe : micro- mineazi impreund cu alte microorga-
organisme, toxine, substante medi- lactobacterii,
nisme — veillonella,
camentoase. fungi levuriformi. Toxinele microor-
Deci, functiile periodontiului sint ganismelor si produsele de dezin-
variate si importante. Pastrarea aces- tegrare a pulpei patrund in periodon-
tor functii importd nu numai pentru tiu prin canalul radicular si punga gin-
tesuturile adiacente, ci si pentru or- givala. E posibila, desi mult mai rar,
ganismul in intregime, dacd se stie si calea hematogeni, limfogend de
rolul focarului periapical de inflama- aparitie a periodontitei infectioase
tie (a periodontiului) in sensibiliza- (gripa, tifos, alte infectii). Conform
rea organismului. datelor din literatura_de specialitate,
Embriogenia, anatomia si functia in continutul canalelor radiculare in
periodontiului nu pot fi examinate caz de periodontite apicale neglijate
izolat. Periodontiul se afla in legd- se remarci asociatii microbiene alca-
tura intima cu {esuturile circumiacen- - tuite din 2—5 specii i mai rar culturi
te — alveola, gingia. pure de microorganisme.
Deosebit de pregnant se manifes- Deci, dupa modul de patrur!der&’;
ta corelatia {esuturilor circumiacente a bacleriilor periodontita infecfioasa
ale dintelui in evolu{ia procesului pa- se imparte in intradentald_si extra-
tologic, cind modificarile aparute ini- dentala. La aceasta din urma se refera
{ial in careva fesut (bundoara, in si periodontita infec{ioasa aparuld
antreneaza masura in irecerii procesu!ul in-
periodonfiu) de pe urma
mai mare sau mai mica si alle {esu- flamator din {esuturile circumiacente
efc.).
turi. Aceasta a constituit drept motiv (osteomielita, ostild, sinuzild
ca tol complexul de formatiuni ana-

208
_ Periodontita traumatici. Aceasta
Patogenia periodontitei
apare de pe urma acliunii asupra
eriodontiului atit a unui traumatism Procesul inflamatoriu in periodon-
unimomentan important {contuziune,
fiu este condifionat mai frecvent de
loviturd sau cdderea unui obiect dur
refularea continutului toxicoinfectios
pe dinte, bundoard, o piatr, 0s),
al canalelor radiculare prin orificiul
cit si in cazul unei microtraume mai apical. Astazi se acordd o mai mica
putin puternice, insd multiple si repe-
atentie gradului de virulenta a micro-
tate de pe urma aplicirii incorecte
florei, accentuindu-se in deosebi im-
(inalte) a unei plombe, de pe urma
portanta endotoxinei tesutului peria-
ocluziunii directe, in caz de presiune
pical ce se formeaza in caz de dete-
permanenté asupra unor dinti cu tra-
bucul sau luleaua sau cu un instru- riorare a membranei bacteriilor
Gram-pozitive. Patrunderea bacte-
ment muzical, precum si de pe urma riilor in periodontiu duce la formarea
obisnuintelor ~ ddunatoare (tiierea de produse biologic active care spo-
atei cu dintii, roaderea crejonului
resc permeabilitatea vaselor. De pe
etc.g. urma acestui fapt sporeste brusc nu-
n traumatismul acut periodontita marul de limfocite si macrofagi mono-
se declard prompt, cu fenomene acute nucleari, de enzime lizozomale, care
si hemoragii. in traumatismul cronic activizeaza osteoclastele. Aceasta du-
modificarile periodontiului cresc trep- ce la distrugerea periodontiului si
tat: la inceput periodontiul incepe la distrugerea tesutului osos.
sa se acomodeze la solicitatie, apoi,
pe masura slabirii mecanismelor de
adaptare a periodontiului, trauma-
tismul constant provoaca un proces Clasificarea periodontitei
inflamatoriu de evolutie cronicd. In
caz de solicitatie traumatica se poate Ca evolutie clinicd distingem pe-
observa resorbtia lacunara a lamei riodontita acuta si cronica.
compacte a alveolei in regiunea Periodontita acutd (periodontitis
apexului radicular. acuta) in functie de caracterul exsu-
datului este impértitd de unii autori
in acutd seroasad si acutd purulenta.
Periodontita medicamentoasi.
Vom mentiona, ci aceasta diferentiere
Aceasta apare mai frecvent de pe doar pe baza de date subiective nu
urma tratirii incorecte a pulpitei, de poate fi realizata intotdeauna. In plus,
pe urma piatrunderii in periodontiu trecerea formei seroase a inflamatiei
a unor materii chimice drastice sau in cea purulentd se produce foarte
medicamente, bundoara, pastid arse- prompt si depinde de o serie de con-
nioasa, formalina, tricrezolformalind, ditii, in primul rind de starea organis-
fenol etc. Refularea acestor substante mului bolnavului.
medicamenoase in periodonfiu, pre- Periodontita cronica se clasifici in
cum si infectarea ‘lui se produce prin baza caracterului si gradului de afec-
canalul radicular. Tot aici se-referd tare a tesuturilor periodontale. Di-
§i periodontita ce apare de pe urma stingem periodontita fibroas3 cronica
administrarii in periodontiu in timpul (periodontitis chronica fibrosa), gra-
tratamentului puplpitei a fosfat-cimen- nulanta cronicd (periodontitis chro-
tului, paracinei, rezorcin-formalinei, nica granulans) si periodontitd gra-
stifturilor si altor materiale de obtu- nulomatoasa cronica sau grahulom
ratie, Din periodontita medicamen- (periodontitis chronica granuloma-
toasi face parte si periodontita ce se tosa s. granuloma). -
declara ca o manifestare alergicd de Periodontita cronica sub influenta
Pe urma aplicirii preparatelor ce pot diferitilor factori defavorabili (gripa,
provoca o reactie imunologica locald hipotermie etc.), poate provoca acu-
(antibiotice, eugenolat etc.). tizarea procesului inflamator. Evolu-
14 Comanda N 1065 209
 i- putul inflamatiei, deseori dups
tia clinica a aces(e iperio
donlile cron g DUT
multe trasaturi tarea inoportund si_ incorecty
ce acutizate, de§| are mal pitei. Ea se caracterizeazd prin apari-
cu_perio dontita acutd, neimre.
comune tia unor dureri mdfflungate
particu[arilétl dvlsl|n~ Uneorj |,
poseda si niste
lege infla- ruple cu caracter siciitor.
ctive. Tratarea acestei forn i nu- nu acestea se asociaza
matii se va adresa inlaturari hlpersensil)ilitata
la muscatura pe dinte. In gingie he
orii acute,
mai fenomenelor inflamat regiunea
ti ta ac ut a, ci sl a tuj~ dintelui nu se constatj mo?
ca in periodon dificari cu caracter inflamatorjy in
sint ca-
buririlor destructuve care aceastd perioadd.
fo rm a sa u alta Percutia vertica|y
racteristice pentru o poate releva hipersensibilitate a pei
d. Tr_l ba za aces-
de periodontita cronic - riodontiului. Ganglionii limfatici re.
inge in cla
tui rationament vom dist
ica in fa- gionali pot fi usori mariti in volum si
sificatie si periodontita cron provoca o durere usoara.
itis chro-
23 de exacerbare (periodont Anatomie patologics
nica exacerbata).
De pe urma influentei asupra perio-
dontiului a agentilor microbieni, chj.
mici, fizici etc. in acesta se tulburj
Caracteristica clinic metabolismul celular, ceea ce este
a periodontitei insofit de acumulare de acid lactic
ical act
in tesuturi i duce la aparitia acidozei,
Aceasta conditioneazd edematierea
Aceastd forma se caracterizeaza tesuturilor conjunctive si sporirea
prin evoluiie vertiginoasa si inflama- permeabilitatii ~ peretelui vascular,
tie progresivd cu alternarea accele- favorizind diapedeza leucocitelor.
rata a unor simptome cu altele. Pen- Examenul microscopic determind un
tru periodontita acuta e caracteristica tablou de hiperemie inflamatorie. Te-
prezenta unei dureri vii localizate cu suturile - perivasculare sint imbibate
caracter constant. Intensitatea dure- cu lichid seros cu aparitie de inflama-
rii depinde de hiperemie, edem, de tie perivasculard de edem. In aceasta
cantitatea si caracterul exsudatului. faza predomind infiltratele perivascu-
La inceput in periodontita acuta se lare limfo- si histocitare cu amestec
de polinucleare solitare (fig. 97).
constata o durere siciitoare moderata,
care, de reguld, este localizata sau
coincide cu nivelul dintelui afectat. Faza II. Aceasta e faza procesului
Mai tirziu durerea devine mai intensa, exsudativ pronuntat, caracterizata
tenebranta si pulsatild, uneori iradia- prin dureri neintrerupte. Acestea se
za pe traiectul ramurii nervului trige- mentin la un nivel sau se intensificd.
men, ceea ce, conform parerii unor Se constati senzatie dolord in caz
de muscare pe dinte, deseori e dure-
autori, anunta trecerea procesului in
inflamatie purulenta. roasi chiar si o simpla atingere de
Durata procesului apical acut e de dintele bolnav. Percutia dintelui in
la 2—3 zile la 2 saptamini, or, forme- aceastd perioadi este foarte dureroa:
le incipiente ale inflamatiei se deose- sd la inceput in sens vertical, apol
besc net de formele pronuntate si in orice sens. Acumularea de exsu at
necesita o abordare respectiva in sens in zona periapicald a periodOHQIU]”'
de tratare rationala. Pentru a injelege si tulburarea functiei de repartizare
mai bine clinica si anatomia patolo- a presiunii ii provoaca bolnavuluisen-
gicd a pe(iodontilei periapicale acute zafia de lungijre a dintelui, se consta-
M. Grosicov separad conventional . ta mobilitatea lui patologica. Aceasta
doud faze consecutive ale acesiuj din urmi e conditjonata de 2 i
proces. funcfiei anatomice a periodoniiv .
de pe urma infiltratiei, distrugerii U
Faza I. Este faza de intoxicare parfi de fibre colagene.
a periodontiului si se observi in de- regiunea dintelui bolnay
210 '
Fig. 97. Infiltrate perivasculare in periodontita a picald acutd in faza de intoxicatie. Microfoto-
grafie. X 100.

hiperemiata si edematiata, palpatia explicd prin resorbtia prompta si neu-

plicii de trecere la nivelul apexului tralizarea produselor toxice in gan-
radicular este dureroasd. Pulpa din- glionii limfatici regionali. Insa uneori
telui ca reguld este necrozata, din la bolnav putem inregistra leucocito-
care cauzad dintele nu reactioneaza z3d (pind la 156—25.10%1) si spo-
la excitanti termici sau electrici. rire a V.S.H. Examenul obiectiv releva
Intr-o serie de cazuri se constata o sporire de volum si durere in gan-
un edem colateral pronuntat al tesu- glionii submandibulari, uneori si in
turilor paramaxilare. Plica de trecere cei submentonieri pe latura dintelui
este nivelatd din cauza formirii in- bolnav.
filtratului inflamator sau abcesului. Anatomie patologica.
Percutia dintelui poate fi in asemenea Faza de inflamatie acutd pronuntata
caziiri nu prea dureroasa, dar devine se caracterizeaza prin cresterea feno-
foarte dureroasd- palpatia plicei de menelor de infiltratie leucocitara, iar
trecere. In caz de formare a abcesului la microscop alaturi de semnele obis-
putem fntilni miscari ondulante ale nuite de inflamatie acutd putem obser-
‘exsudatului sub stratul efilat al mu- vao infiltratie abundenta a tesuturilor
coasei gingivale. Tn caz de refulare a cu leucocite polimorfonucleare ; spo-
puroiului si formare de fistula in gin- reste diapedeza leucocitelor, ceea ce
gle sau n tegumentele cutanate ale duce la liza tesuturilor si formare de
fetei tensiunea tesuturilor scade si puroi (fig. 99). Portiunile proxime
durerea devine mai pufin intensa. ale periodontiului, oasele maxilarului,
De la radécinile premolarilor gi precum si gingia si tesuturile moi
molarilor maxilei supuratia poate tre- jugale se afla in stare de inflamatie
ce in sinusul nazal, provocind infla- activa (hiperemie si.edem). Periostul
matia acestuia {fig. 98). Simptomele este ingrosat, uneori detasat de catre
generale sub forma de febri si frisoa- puroi, se constatd o hiperemie brusca
e cu mici exceptii lipsesc, ceea ce se a maduvei oaselor si focare de supu-
ratie.
lg=
211
Fig. 98 Raspindirea exsudatului purulent din periodontiu {schemd).
a — masxilarul superior ; b — maxilarul inferior.

Totodata se constata fenomene de Diagnosticul periodontitej acute

resorbtie a osului alveolar cu substi- nu prezinta mari dificultati, dimen.
tuire ulterioara in unele regiuni cu siunile si gradul modificarilor in ogy|
tesut celulofibros. In portiunile mai circumiacent la radacina dentars de-
indepartate de focarul de inflamatie pinde pe de o parte de vechimea pro- |
ale alveolei se constatd proliferare cesului inflamator, pe de alti parte — ’
a elementelor celulare pe contul {esu- de structura’ substantei spongioase.
turilor nealterate. Tn inflamatia acuta Modificarea in osul maxilarelor la
numirul de mucopolizaharide acide bolnavii cu periodontitd acuti pe ra-
in periodontiul apical sporeste, can- diografie se vizualizeaz3 peste 24 de
titatea de mucopolizaharide neutrofile ore de la debutul afectiunii si se carac-
se modifica esential. terizeazd prin pierdere -de contrast
Dupé o usoari sporire a continu- a substanfei spongioase, ceea ce se
tului de ribonucleoproteine in celu- explica prin infiltratia maduvei osoa-
lele periodontiului apical si in celu- se.
lele infiltratului inflamator nivelul Jor
scade curind. Periodontita apicald cronicd J
E absolut evident, ci in aceasts
perioada de inflamatie acuta procesul, Simptomele periodontitei aplca]i? |
in misurd i mai mare decit in faza cronice sint mai putin pronuntate "«1
precedenta, intereseaz maduva oase. cit in cea acuti, din care cauza dlafie
lor apofizei alveolare, ceea ce consti- nosticul diferential fard radiogra
tuie drept motiv pentru unij autorj prezintd mari dificultati. s o
sé considere periodontita ca o ostita Periodontita fibroasi cronicd. o
$i chiar osteomielita. Conform pirerjj sens clinic ea nu se manifestd, deobaicei
altor autori, doar raspindirea proce- ce evolueazi asimptomatic. De 0 -
sului inflamator de pe alveola pe cor- bolnavul nu face acuze, percufi i
pul maxilarului cu afectarea necrofics telui este indolora. Modificarile i
a osteocitelor maduvei osoase poate coasei gingivale la nivelul din
fi considerata drept osteomielits a bolnav [ipsesc. 3
maxilarelor, ceea ce corespunde unui Periodponlita fibroasa Raatenfiiei
anumit tablou clinic si patologic cu apari ca o soldare a p'evrlodor for-
formare de sechestre osoase, acute i de pe urma tratarii alto
212
Fig. 99. Infiltraia leucocitard a periodontiului in periodontita
Microfotografie. X 200.
me de periodontitd cronica {granulan-
ta sau granulomatoasa). Periodontita
fibroasd poate constitui o soldare a
pulpitei tratate anterior, precum si
poate sd se declare de pe urma supra-
solicitdrii cauzate de edentare sau
articulatie traumatizanta.
Tn clinic4 diagnosticul de perio-
dontita fibroasd cronici se stabileste
pe baza radiogramei, pe care se vizua-
lizeaza deformarea fantei periodonta-
le sub forma de dilatare a acesteia
in regiunea periapicala. Totodat3, de-
formatia fantei periodontale de obicei
nu este insofitd de resorbtia peretelui
alveolar si a cementului radacinii
dentare (fig. 100).
Anatomiepatologica In
periodontiul fibros se constatd redu-
cerea elementelor celulare si sporirea
%esutului Tibros cu fascicule groase.
N unele portiuni ale periodontiului
Se constata infiltraii microfocare in-
amatorii §i sclerozi a vaselor. Dis-
punerea dezordonata afibrelor groase
In periodontiu {i confera acestuia un
Caracter de fesut cicatricial si
se inso-
leste de Ingrosare difuzi a portiunii
Periapicale a periodontiului (fig. 101)
apicala acutd {faza de exsudat).
Periodontita cronica granulanta.
Aceastd forma de periodontita de
obicei apare din cea acuta si constituie
una din etapele de evolutie a inflama-
tiei cronice.
Periodontita granulanta se mani-
festa prin senzatii dolore, uneori slabe
(senzatii de apisare, de lacerare,
de jena) ; pot fi acuze de senzatie
ugoard de durere in timpul muscarii
pe dinte. Uneori poate evolua asimpto-
matic.
Anamneza va releva
deseori ci
aceste senzafii de durere se repeta
periodic si sint insotite de aparifia
unei fistule, care peste un anumit
timp dispare. Uneori bolnavul obser-
vé scurgere de puroi din fistula.
Cu ocazia inspectiei cavitatii bu-
cale a pacientului se observa hipere-
mie a gingiei la dintele in cauza, Com-
presarea acestei portiuni a gingiei
cu capatul bont al instrumentului
lasd o adincitura care nu dispare
imediat dupi inlaturarea instrumen-
tului {simptom de vasopareza).
Pal-
parea gingiei bolnavului produce
sen-
zatii neplacute sau dolore. In caz de
uzurd a osului in regiunea dintelui
213
 Fig. 100. Periodontita fibroasa cronica. Radiograma.

bolnav medicul poate suspecia un In perioada formarii tesutului de

defect in lama corticala a maxilaru-
fui.
Percutia dintelui netratat cu perio-
dontita cronica granulanté, ca regul,
provoacd hipersensibilitate, uneori
chiar sireacie de durere. Se constata
exces de volum si senzatii de durere
in ganglionii limiatici regionali — - telor nu numai din lamela compactd
submentonieri si submandibulari.
Pe radiograma in periodontita
granulanta cronicd se vizualizeaza un
focar de osteoporoza in regiunea api-
cala cu contururi neclare sau cu limita
sub forma de linie frinta care delimi-
teaza f{esutul de granulatie de la os
(fig. 102).
Periodontita granulanta este inso-
{ita mai frecvent decit alte forme deé
exacerbarea procesului inflamator,
insd in caz de fistula evoluia acesteia
poate fi destul de favorabila, adica
granulatie tindr in acesta sporeste
cantitatea de glicogen, de mucopoli-
zaharide neutre si acide.
Substitutia portiunii apicale a
periodontiului cu tesut de granulaie
este insolitd de distrugerea tesuturi-
lor periapicale cu resorbtia osteoblas-
a alveolei, ci si din cement, iar in unele
cazuri si din dentina radacinii den-
tare {fig. 105). )
Granulafia prolifereaza in spafiul
osteomedular al maxilarelor, formin
fistule cu secret purulent, uneori gra-,
nulom subgingival sau subcutanat:
Tesutul de granulatie se formeazd
deseori pe peretele canalului fistular
si prolabeazd din acesta sub formd
de excrescenta de consistentd m“'.eé
De pe urma procesului de .re:sorblli‘
in alveol in caz de periodontitd crone
ci granulanti produsele toxice &°
e

fara complicalii, datorita prezenfei

drenajului. inflamatiei se resorb in singe in Ca”d‘e
{afi mai mari decit in alte forme i
Anatomie patologica inflamatie cronicd a periodonfll:me
Periodontita granulanta se caracteri- §i, prin urmare, provoacd fE[w'?find
zeazé prin formare de {esut granular, de infoxicatie generald. Insa,
care con{ine un numdr mare de capi- cea mai activa form, period ersi-
lare, fibroblaste, celule plasmatice granulana este si cea mai TVC 7
rotunde sizleucocite {fig. 103, 104). bila, avind un mare procentde
214 \
i
dari favorabile in caz de metode ne-
b f
ib B%
chirurgicale de tratament si deseori
revine la o fqrma mai |nf)fgns|va —
fibroasa cronica.
f
,(\riudnntilé
periodontita granulomatoasi cro-
RN
nicd sau granulorrlmll. Aceasté forma 5%: 5
de imlamatievt'r()nwa a perlt_)dontiului a5 if
apical in majoritatea cazglrllnr_nu se (2% 2
jnanifesté clinic, cu excepiia perioade-
Jor de exacerbare a procesului infla- ;i‘é?2y : iiy
mator. Tn unele cazuriea poate avea
simptome de perrqdontlla granulanta 7t
7 a8
cronica sub forma de canal fistular,
hiperemie,
mai frecvent
edem gingival
simptomele
etc. Tnsa
subiective
f“’% S
si obiective lipsesc. ) )
Diagnosticul de periodontita gra-
nulomatoasa cronica se stabileste, ca
si in periodontita fibroasa cronica,
mai ales pe baza datelor radiologice, Fig. 101. Periodontita fibroasa cronica (sche-
care vizualizeaza tabloul focarului de ma)
osteolizd cu margini strict delimitate
de forma sfericd sau ovald, avind 0,5 cum si celule de origine histogena
cm in diametru. Un semn suplimentar si hematogend (fig. 108, 109).
pentru stabilirea diagnosticului intr-o Majoritatea granuloamelor, pe
serie de cazuri poate fi declaratia linga tesutul de granulatie, mai con-
bolnavului cd resimte acutizari perio- tin si traveuri epiteliale sau un tapet
dice ale procesului inflamator (fig. epitelial. In legatura cu aceasta gra-
106, 107). nuloamele periradiculare, ca struc-
Granuloamele periradiculare sint tura anatomica, se impart in simple
localizate mai frecvent pe maxilarul (neepiteliale) si mixte (epiteliale).
superior (63% din cazuri) si mai rar Epiteliul granuloamelor e con-
pe cel inferior {37% din cazuri). Cel struit dupa tipul stratului Malpighi
mai mare numdr al granulomelor a epiteliului cavitatii bucale. Granu-
(54%) se constaté in regiunea mola- lomul simplu, in comparatie cu cel
rilor, apoi premiolarilor (38%). epitelial, se observa doar in 8—10%
natomie patologica. din cazuri. Prin urmare, majoritatea
Periodontita granulomatoasa (gra- granuloamelor sint epiteliale.
nulomul) este cea mai stabila si cea . In granulom, prin cercetari
mai putin activi formd, deoarece
his-
tochimice, se constata o cantitate mi-
anomenele de edem inflamator si de ca de acid hialuronic, iar in protoplas-
hlgeremie inflamatorie in aceastd for- ma celulelor epiteliale — mucopoli-
ma de inflamatie cedeaz locul feno- zaharide sulfatate. Granuloamele, ce
menelor cu caracter proliferativ. In au cavitati tapetate cu, epiteliu, e
granulom, ca si in periodontita gra- numesc chistoide (chistogranuloa-
nulanté cronica, se produce o sub- me). Acestea din urma se formeaza fie
stitutie partiald a {esuturilor perio- in rezultatul degenerarii (distrofiei
dontiului cu tesut de granulatie, insa vacuolizante) a portiunilor centrale
N granulom regiunea fesutului de ale traveului epitelial cu scindarea
granulatie este delimitata .de osul cir- lor ulterioara, fie de pe urma necrozei
Cumiacent cu o capsuld fibroasa peri- tesutului de granulatie in procesul
EErlca, fibrele céreia trec nemijlocit
de supuratie a granulomului cu dez-
In \gsutul periodonfiului. Partea cen- ®qltare in cavitatea formata a fesutu-
'ald a granulomului contine un nu- lui epitelial din traveul situat in apro-
Mdr mare de celule plasmatice, pre-
piere.
 Fig. 102. Periodontita granulantd cronicd. Radiograma.

De pe urma procesului degenera- caracteristic pentru continutul chis-

tiv in traveul epitelial se formeazd togranuloamelor si chisturilor radi-
cavitati in care se acumuleaza celule culare.
epiteliale degenerescente, exsudat Chistogranulomul prezinta o for-
eozinofil inflamatoriu, apare detritul ma de trecere, care comportd o serie
proteic si lipidic. Tn procesul de detri- de partricularitati caracteristice pen-
toliza se formeaza cristale de coles- tru chisturile deja formate: contur
terol, ceea ce constituie un component clar, lipsa de structurd osoasd in

Fig. 103.Tesut de granulatie hogat in vase in periodontita granulanta. Microfotografie. X 100

216
Fig. 104. Periodontita granulanta Fig. 105. Resorbtia cementului si dentinei radiculare. Mi-
cronicd (schema). crofotografie. X 40.

focarul de resorbtie a osului, opacitate periodontita experimentald la animale

pe radiograma. Insa dimensiunile dupé o luna de la inceputul experien-
chistogranulomului nu sint atit de tei la limita regiunii focarului infla-
mari ca ale chistului. Apropiindu-se mator in substanta interstitiala amor-
‘ca dimensiuni de granulom, diamet- fa a periodontiului apical se constata
rul céruia de reguld nu depaseste o careva sporire a cantitatii de muco-
0,5 cm, dimensiunile chistogranulo- polizaharide neutre si acide. In cito-
mului oscileaza intre 0,5 si 0,8 cm. plasma fibroblastelor si endoteliocite-
nsd un diagnostic diferential al gra- lor, situate in jurul focarelor de ne-
nulomului si chistogranutomului poa- crozd, se constata un continut sporit
te i realizat doar pe bazi de date de ribonucleoproteide, ceea ce denota
anatomopatologice. caracterul limitat al fenomenelor in-
~Soldarea favorabila a periodonti- flamatorii §i sporirea fibrogenezei.
tei granulomatoase in caz de trata- Periodontita cronici in stadiu de
ment oportun §i corect o constituie acutizare. Din formele cronice ale
trecerea lui*in forma fibroasa. Fara inflamatiei periodontiului cele mai
tratament sau in caz de obturatie multe acutizari revin periodontitelor
ncompletd a canalului radicular, gra- granulante si granulomatoase, mai
ulomul se transformi in chistogra- putin celei fibroase.
nulom sau in chist radicular. Tabloul clinic. Periodon-
Maodificarile morfologice ale tesu- tita cronica in stadiul de acutizare
tului periodontiului apical se vor con- prin manifestirile sale clinice are
firma’ prin cercetari histochimice. 1n mult comun cu periodontita acuta.
27
 A t

Fig. 106. Periodontita granulomatoasa cronica. Radiograma.

dontita cronica in stadiul de acutiza-

re. Bolnavul poate acuza-indispozitie,
cefalee, insomnie, febra, leucocitoza si
sporire a V.S.H. Tnsa prezenfa mo-
dificarilor destructive in periodontiu,
iar uneori si a unei fistule nu-i permite
sd treaca la modificari inflamatorii
grave in tesuturile circumiacente ale
dintelui. Exacerbarea formelor croni-
ce ale periodontiului in 37% din ca-
zuri duce la abcese paramaxilare i
flegmoane. .
Radiologic in periodontita cronica
in stadiul de exacerbare se vizuali-
zeazd o formi de inflamatie premer-
gitoare acutizarii. Scade netitatea Ii-
mitelor de osteoliza in caz de acu-.
tizare a periodontitelor fibroase cro-
Fig. 107. Periodontité granulomatoasa cronici
nice si granulomatoase. . g
(schema). Periodontita granulantd cronicd
in stadiu] de exacerbare se vizu?hzea:
74 radiologic prin estomparea impor
Uneori e greu sa distingem periodon- tantd a desenului.
tita acuta primara de acutizarea celei
cronice,
Anatomie patologich
£
care se intilneste mult mai Maodificarile anatomo-patologice
frecvent decit prima. acutizarea periodontitei crpplce o
Astfel de simptome ca durerea pind de vechimea procesului ll}“?"l'ea
constanta, edemul cplateral al {esu- {oriu si de diferenele in reéc“‘“%n
turilor moi, reactia ganglionilor lim- imunologica a organismului. In 100
fatici, mobilitatea dintelui si palpatia aceslea se manifesid prin sPo”gite
dolora pe cuta de trecere in regiunea exsudatului si numrului de Jeuc®
dintelui in cauza are loc i in perio- neutrofile, de celule i fibre.
218
 4

0";
s
Y

3
&F
AT ,

Fig. 108 Fascicule de fibrile colagene in periodontita granulomatoasa. Microfotograiie. X 100

Tratamentul periodontitei nosc existenta unei corelatii intre in-

fectia odontogend si leziunile unei
Problema combaterii infectiei serii de organe si sisteme. Focarele de
odontogene este actuala si depaseste inilamatie in periodontiu constituie o
cu mult limitele stomatologiei, deoa- sursa de sensibilizare a organismului.
rece majoritatea cercetatorilor recu- Din aceasta cauza tratamentul intre-

Fig. 100, Formarea capsulei fibroase in periodontita granulomatoasa. Microfotografie X 100

219
 biomicind etc. Pentru a diminy
prins in periodontita trebuie sa in depa-
cau-
menele de tratament in Periodz ter
seasca limitele tratarii dintelui s-a propus aplicarea antibioficntlle
fo-
23 si sa influenteze activ asupra in tesuturile paradentale syp fQelovr
carului de infectie, pre\'en.ln d astfel
de paste, dupa ce se poate rearlma
} _
sensibilizarea organismului.
obturatia canalului cu ioSfat_Cimlza
Principiile de baza ale celei ma in prima sedinta. Tnsa in anijj “rIErJt
si menajere metode de tra-
eficiente tori s-a observat ea cd aplicar pe :]fi'
tare a periodontitei apicale au fost ra largd a antibioticelor c0|11,-ihUi~ecl¢
elaborate de stomatologii din fara aparitia unor noi forme de micro(),-a
noastrd L. Limberg si F. Zverjhovski. ganisme refractare la ele, REies.in(j
Aceste principii se rezuma la_preluc— din aceasta, pentru tratarea periodop.
rarea mecanica minutioasa si mena- titei se recomandd a aplica in aso-
janta a canalelor radiculare infectate, ciatie doud sau mai multe antibiotjce
tratarea focarului de inflamatie tran-
sapicala pina la incetarea exsudatiei
in baza datelor cercetarilor ¢
laborator s-a constatat ca antibiotice.
cu o obturare ulterioara a canalului.
mecanice a canalelor le pot fi aplicate pentru oprimarey
Prelucrarii
radiculare i se acorda o mare impor- florei bacteriene din focarele periapi-
tanta in tratarea periodontitei. Arse- cale. Cel mai mare efect contra florej
nalul mijloacelor endodontice este focarelor odontogene o are levomiceti.
destul de variat, insa, cu toate aces- na, eritromicina si la grad mai mic
tea, ele se perfectioneaza necontenit. penicilina. Se va t{ine cont de faptul
Actualmente este propusa o metoda ca a crescut nu numai rezistenta mi-
de exereza a dentinei ramolite din ca- croorganismelor, ci au devenit mai
nalele radiculare cu ajutorul ultra- frecvente cazurile de reactii alergice,
sunetului. Aceasta metoda este mai s-a acumulat un material bogat pri-
eficienta decit altele si necesita mai vind aplicarea cu succes in clinica
putine eforturi din partea medicului. a enzimelor proteolitice pentru tra-
In investigarea unor noi antisepti- tarea periodontitelor acute si cronice.
ce, care ar influenta activ asupra Efectul necrolitic $i mucolitic al
microflorei, stomatologii au experi- enzimelor creeaza conditii optime pen-
mentat un mare numar de substante tru obtinerea evacudrii complete a
antiseptice si chimice. Din acestea cea continutului canalelor radiculare
mai mare raspindire cunosc acidul (exsudatului detritusului), de pe ur-
fenic, lizolul, formalina, permangana- ma cdrui fapt se amelioreazd con-
tul de caliu, peroxidul de hidrogen, tactul preparatelor bacteriene cu celu-
tricrezoliormalina etc. la microbiana. Efectul necrolitic al
Prelucrarea medicamentoasid a enzimelor inl4tura conditiile favorabi-
canalelor radiculare ale dintilor in le pentru vegetatia microflorei in ca-
periodontita e de importanta princi- nalul radicular.
piala. Metodele clasice de preparare Pentru tratarea periodontitei se
a canalelor radiculare, care previd folosesc combinatii de antibiotice i
folosn'rea z'icizilor concentrati, bazelor spectru larg de actiune (microcid
alca][ne si formaline, au dezavantaje monomicin, neomicina) cu preparate
esentiale. Ele nu dezinfecteaza defini- sterile liofilizate de tripsind §i chimo
tiv conli_nutul canalelor radiculare si )
tripsina.
provoaca modificari morfologice ire-
~ Tripsina posedi caracter e Iqacz
ve_rsibile in tesuturile periodonfiului.
riostatice, ea stimulea za fago citoz?
Din aceastd cauza in stomatologie se inhiba hialuronidaza, exercita acl'”t"f
evitd aplicarea acizilor, bazelor, for- destructiva asupra toxinelor bacte”
malinei in concentrafii mari. ricide 5i stimuleaza regeneraia 1€S1”
Pe timpul sdu M. Grosicov a turilor. Ea scindeaza masele necrot”
constatat o mare sensibilitate a florej ce ale proteinelor denaturate $i prac
canalelor radiculare din pulpa necro- tic nu intereseazi {esuturile vil- 2i
tizata fa{a de antibiotice : penicilina, Pentru a asigura un efect
220
V

mdelungat al enzimei si antibioricu- va asupra tesuturilor periapicale se

ui se face ermuls.le de 309 enzima bazeazd metodele fizice de tratare
i antibiotic 1.n‘ule1 cu v1tam|n§ E si a periodontitei cronice. Cea mai mare
in alte uleiuri. in tra.tamentul dlntilor raspindire din acestea o cunosc elec-
ce nu suportd ermetizarea sau in caz troforeza (ionogalvanizarea), adica
exsudat abundent in canalul radi- administrarea inoilor de medicamente
de
cular se recomandd 5 admin-istrarea in periodontiu cu ajutorul curentului
emulsiei in regiunea transapicali. continuu.
Folosirea solutiei izotonice de Pentru a obtine o administrare
0.1% lizozim pentru tratarea medica- mai profundd a substantelor medi-
mentoasd a cana’ulu! asigura un efect camentoase in canalele radiculare
de liza a preparatului fata de microor- de acces dificiliat a fost propusa elec-
anismele atit Gram-pozitive, cit si troforeza cu solutia Lugol. Cel mai
Gram-negative. Aceasta enzimi con- mare procent de soldari favorabile
stituie nu numai un factor de protec- in tratarea periodontitei se observa
tie umorala naturald a organismului, in caz de aplicare a electroforezei cu
ci se caracterizeaza si prin efecte solutie saturatd de iodurd de potasiu
antiinflamatorii si anesteziante. sau solutie de 5—10% iod in alcool.
1n canalul radicular se obtine mic- In tratamentul periodontitelor cu
sorarea populatiilor microbiene dupa canale impermeabile sau putin per-
tratarea cu clorhexidina in solutie, meabile se recomandd metoda de elec-
ceea ce permite folosirea acestui pre- troforeza cu amestec de tripsinpenici-
parat in tratamentul endodontic. Pre- lina, iod si tripsina, care se adminis-
paratul poseda caractere bactericide treaza de la polul minus. De asemenea
si antiseptice. Eficienta lui fata de se recomanda a aplica enzime pro-
bacteriile Gram-pozitive si Gram-ne- teolitice (prin administrare electrofo-
gative este inalta. reticd) in tratarea tuturor formelor
Compusii-cvaternari ai amoniului, de periodontitd cu fenomene exsuda-
mai ales decamina si decametoxina, - tive vadite.
exercitd o influentd bacteriostatici In ultimul timp in tratarea perio-
nemijlocit asupra microorganismelor dontitei cronice in stomatologie se
si fungilor. aplicd mai pe larg curentii de frecven-
Se obtine un efect curativ satis- ta inalta si ultrainalta, ultrasunetul.
facdtor in tratarea periodontitei cu Stimularea proceselor de involutie
preparate din seria" nitrofuranelor a inflamatiei cronice in tesuturile pe-
(solutie de furacilini in dilutie 1:5000, riapicale se obtine prin terapia cu
furagind 1:13 000, furazolidon I: microunde. .
25 000). Un efect terapeutic inalt in trata-
Din alte antiseptice de raspindire rea periodontitelor se obtine gratie
curenta i tratarea periodontitei vom fonoforezei cu solutie de 2% iod si
mentiona iodinolul, cloramina, clora- fluctoforezei cu solutie de 29 iodura
cida. lodiholul este un compus al de potasiu a canalelor radiculare.
lodului cu polimeri sintetici {alcool Dupé tratarea periodontitei apica-
polivinil) . Preparatul poseda o actiu- le cronice inca se mai observi frecvent
ne antimicrobiand de spectru larg, un procent inalt de complicatii in ter-
este activ contra fungilor, nu este meni apropiati si indepartati. Deseori
toxic, nu poseda caractere antigenice, chiar si in caz de obturatie calitativa
contribuie |a regenerarea tesuturilor. a canalului radicular focarul patolo-
In tratamentul periodontitei se gic in tesuturile periapicale persista
olosesc cu succes glucocorticoizii un timp indelungat, exercitind o in-
(hldrocor‘tizon, trimcinolon, dexame- fluenta negativa
tazon, asupra organis-
prednizolon), care manifest mului. Din aceasti cauza nu incetea-
Caractere antiinflamatorii, desensibili- zd investigarea metodelor si prepara-
Zanlel $i antiexsudative. Pe aceleasi telor medicamentoase care ar preveni
Principii de influentd terapeutica acti- complicatiile nemijlocite in tratamen-
 N
a pulpei. D'v" aceasty o
tul periodontitei apicale cronice necrozd
a Ca“alului 25
accelera procesele de regenerare$1 ?.2 oblurarea mlnugnoaSa
focarul periapical L dicular cu masa obturativ pe Ofa~
Terapia activa a periodontitei api- lungimea acestuia constityje ata
cale cronice consta in crearea in _ICSU' conditie, nerespectarea cirejy I;)rl;ata
turile periapicale a unui depozit de duce la un rezultat defa\,Orab” ie
preparate bioactive sub forma de pas- tratamentul periodontitei. n
te curative, in care intra, de exe[flPlUv Alegerea corectd a metodej (e tra
hidroxid de calciu sau glicerofosfat tament si a volumului de ll!ervenw "
de calciu, derivati ai furanului, ana- in periodontita vor fi detery Minate (q
bolizatori proteici, antisepticepe ve- etiologia si tabloul clinic al
hicul de carotolina, ulei de piersica,
afectiunjj,
camforat sau concentrat de vitami- Tratamentul
na A.Pentru a obtine proprietati radio- periodontitei apicale acute
contrastante la pasta se aditioneaza
sulfat de bariu. Periodontita medicamentoasy acy-
Procesele reparative in tesutul td in stadiul de intoxicatie. Aceastj
0sos se stimuleaza cu pasti de catina formé de periodontita, ca regula, apa-
alba si cu pastd ce contine ulei de re de pe urma aflarii indelungate i
maces. Pastele introduse transapical camera dentara a pastei arsenicale
se resorb treptat pe masura reparirii sau in caz de supradozare
structurii osoase in focarul a acesteia
de des- in tratamentul pulpitei prin metoda
tructie. Procesele reparative se stimu- de devitalizare. Succesul tratamenty.
leaza esential in tesuturile periapica- lui in aceastd forma de periodontiti
le in cazurile de forme destructive se asigurd in primul rind prin inl3-
ale periodontitei la aplicarea pastei de turarea cit mai grabnici a pulpei
mefenamina. coronare si radiculare. Canalele radi-
In tratamentul periodontitei croni- culare se vor spala cu solutii antisep-
ce se obin rezultate bune prin admi-
tice (1—29% cloramina, 3% peroxid
nistrarea transapicali a unei paste cu-
rative de urmatoarea compozitie : 1i-
de hidrogen, furacilind in" dilutie 1:
5000) sau enzime (tripsina, chimo-
zozim 0,001 g, solutie de vitami
na A
1,0 g in ulei, oxid de zinc 0,1 g Apli- tripsind). Apoi in canalul radicular
carea pastei lizozimvitaminice red se va ldsa pentru 1—2 zile o me§a sau
uce un tampon cu substanti medicamen-
numarul de acutiziri a proces
ului toasd in calitate de antidot contra
inflamatoriu in termenij apropiati
pa tratament si in anumit grad
du- arseniului (5% soluie unitiol, solu-
stimu- tie 1% iodinol). La dintii pluriradicu-
leaza procesele reparative in
perio- lari e de preferat ionoforeza cu iodurd
dontiu.
Se recomandi de potasiu. " .
o terapie activa
in caz de prezentd a unuyj foc Daci iritarea periodontiului s-a
ar pe- produs de pe urma aplicarii unui mei
riapical destructiv aplicind mat
erii dicament drastic, atunci tratamentu
stimulente ale osteogenezei. Pen
try a va incepe cu inlaturarea acestul"{-
accelera procesele regenerative
in pe- Scopul tratérii periodontitei acute me*
riodontiu se foloseste hormon
dei tiroide numit calcitonind
ul glan- dicamentoase in stadiul de intoxicatie
in com- consta in a inlatura intoxicatia i f¢-
ponenta pastei lizozimvitaminice cife
o unitate de calcitonini (calcilriné) nomenele exsudative in periodonll 8
in focarul periapical. ceea ce se obtine prin aplicare de a”i_
Tratamentul periodontite; se tidot si de preparate cu E_fe‘jl,"’"di_
va exsudativ pronunfat (furagind
termina prin obturarea canalu in ie
luj ra.
dicular ; astfel se intrerupe patrun lutie 1:3000, furazolidon in dilul
derea din canalul - 1:25 000, hidrocortizon).
radicular in perio- en-
dontiu a microorganismelor, In camera dentara sub pansam se
{oxine. tul ermetic din dentina artificiald vi-
lor microbiene si a produselor de introduc aceleasi preparate. Bolna
222
r-—_—————

dozatd ces exsudativ pronuntat), pentru a

jor li se administreazd cdldura combate durerea si a preveni extin-
qub forma de bai de gurd, precum procesului in-
o analgetice de natura nenarcotica derea ulterioard a
analgina etc.). flamator pe alte portiuni ale regiunii
(flmidopirlfla,
De pe urma .actiunilor curative maxilo-faciale, dintele se va lasa des-
intreprinse durerile de (eg{ula se ate- chis pentru citeva zile spre a asigura
nueaza siin a doua sedinta, de obicei drenarea exsudatului prin canalul ra-
dicular. E important sa se extinda
dupa repetarea tratamentului canalu- (cu burghiu de mind sau mecanic,
|ui radicular culunul din antisepticele de canal) orificiul gplcal
cu burghiu
mentionate mai sus sau cu enzime,
al radacinii dintelui. Dat fiind faptul
acesta se usucd sau se obtureaza cu ca atingerea la dinte in periodontita
un material ce face prizd pina la nive- ma-
acuta e foarte dureroasd, aceste
jul orificiului apical. nopere, mai ales trepanatia coroanel
Daca tratamentul intreprins nu a se
dentare, inlaturarea plombei etc.
= Jichidat agentul iritant al tesuturilor vor face cu mare precautiune, aplicin-
periodontiului si evolutia periodontitei du-se anestezie prin injectii si in unele
medicamentoase acute tergiverseaza, instrumentul
cazufi chiar narcoza,
la a doua sedintd se recomanda a in- nu se apasa pe dinte. In calitate de
treprinde o galvanizare cu o solutie substanta de anestezie se recomanda
fiziologicd de la anod {anodgalvani- solutie 1% lidocaina sau trimecaina.
zare), electroforeza cu solutie de 5% E de mare efect aplicarea in asemenea
iod {pentru molari) sau cu solutie a masinilor-turbine, care
cazuri
saturata de iodurd de potasiu {pentru apasarea frezei pe tesuturile
exclud
incisivi, canini si premolari). Pentru
dentare si asigura o atingere usoara
a jugula procesul acut sint suficiente
proceduri, dupd care durerile la tesuturile dure {adamantina si den-
1—2 tind).
dispar. Dupa galvanizare si electro-
forezd camera dintelui se obtureaza n calitate de remedii antihistami-
cu un pansament din dentina arti- nice bolnavului i se administreaza
ficiald lasind o mesa sterild de vata. peroral fencarol, tavegil, diazolina,
Peste 1 —2 zile in a treia sedin{d, daca suprastin, dimedrol, pipolfen in doze
durerile lipsesc, dintele poate fi plom- curente. Bolnavului i-se recomanda
bat. Daci in periodontita medicamen- de asemenea preparate cu efect anti-
toasa se amplificd reactia inflamatorie microbian {(bactrim, biseptol etc.).
(ge intetesc durerile, apare edem gin- In aceastd perioada este indicat
tratamentul fizioterapic: RJ.U.S.,
gival, pe pliul de trecere al vestibulu-
lui bucal se formeazd un infiltrat cimp electromagnetic, microunde etc.
pronuntat), aceasta denotd aparitia In fenomenele de intoxicatie {(ce-
fazei de inflamatie acuta exsudativa, falee rebeld, febra, indispozitie, mo-
care necesitd alte actiuni medicale dificarea formulei sangvine etc.) bol-
{vezi mai jos). . navului i se vor administra peroral
Periodontita' infectioasd acuta. antibiotice (cite 100 000—200 000 U
Tralz_xrea periodontitei apicale acute eritromicind 4—6 ori pe zi sau intra-
de etiologie infectioasi se [ace de ase- muscular cite 200 000—300 000 U
menea in functie de faza de inflama- benzilpenicilind 3 ori pe zi). Daca
tie acuti. antibioticele administrate peste 24 de
In stadiul de intoxicatie, cind fe- ore nu asigura ameliorarea starii ge-
Nomenele exsudative sint slab mani- nerale, se va considera ca flora bol-
lestate, dupa inldturarea continutului navului este refractara la antibioticul
canalului radicular in el se introduce dat si acesta urmeaza sa fie substituit
O solufie de anestezic sau antiseptic cu un altul, de preferat unul semisin-
Si dintele se ermetizeaza cu un pansa- tetic (meticilina, oxicilina). Daca “si
ment pentru 1—2 zile. . aceasta interventie nu duce la amelio-
ac 0 perioada de stare a inflamatiei rarea starii bolnavului, se recurge la
ute a periodontiului (stadiu de pro- extirparea dintelui.

e
 N
;
metoda (e5 im.
terapica sau se aplicd ulte rioars
caré polvnavulm ”4
pregnare cu' obt ura re
cazurile in
in
antibioticele, ac?ds {ii permeabile a canalului cy par.
sint contraindicate e cu §ulianl!alfl| e
tea vor i substituit
rezorcin-formalinica. In calitateaS a
re
cite 1,0 g de 4 ori Pf_ 2i in asocie €lM lomba de obturatie de canal cyin de
analgezice nenarcotice. - rd de pasta rezorcin-formalini Sl
odunhta_aCl_J‘Va poa-
" In stadiul de peri te fi folositd paracina.
periostitd. Tratamgntul_ penodonl!tej apicale
pronuntata, complicatd cu
va avea efect o injectienivecU anestetic acute de etiologie traumatica se
re,
in plica de trecer e la lu l dl[ltelm
ra orl- mi la lichidarea cauzei {de exem ar'e
terioa ap“f
bolnav cu o sectiune ul se curatd surplusul plombei
ratulut
zontala a abcesudlui1a saapuaritiniafiltsimpto- anterior) si la realizarea unui trae
subperiostal {pin tament simptomatic : se administrea:
). Incizia se vala- 23 analgezice {analgina, amidopiring
mului de fluctuentd
ca de 2 cm
ce de o lungime nu mairiemi a perlos}u: etc.) peroral si proceduri fizioterapice,
cu sectionarea obligato in caz de traumatism masiv insolit
lui maxilarului (de preferinta pind de deplasarea dintelui si in caz de
i). .
la scurgerea puroiulu tiiei acute in suspiciu de leziuni in fasciculul neuro-
Tratamentu peri on
l od
ca vascular e necesar sé se verifice elec-
ri se termina,
dintii monoradicula troexcitabilitatea dintelui si s se facd
este 5—7
reguld, in a doua sedinta {patiilor de o radiografie pentru a exclude o frac-
), dupd lichidarea senz
zile turd eventuald a radécinii. Cerceté-
drii exsudatu-
durere, incetarea secret per- rile reluate in starea pulpei §i a pe-
Jui din canalul radicular, cind
gin- riodontiului se vor face nu mai devre-
cutia este indolord ca si palpatia saptdmini dupa
prepa- me decit peste 3—4
giei. n aceasta sedinta se facement oa- traumatism. In caz de scddere brusca
ra rea instrumentala si medica ulterioard a electrosensibilitatii
sau de
a a ve-
s3 a canalului gi obturati luil ni aparitie a unei infl amat ii peri apic ale,
i al . Ca na lu l se ob tu - de ri-
Jul orificiulu apic se va intreprinde tratamentul
-
reazd cu materiale ce fac priza {fos goare.’
ru o
fat-ciment, endodent etc.) si pent o poa-
etansare mai buna se folo se sc st if turi. Soldarea periodontitei acute Pe-
insdnatosirea clin ica.
Daca dupa plombare apar dureri-, te constitui
restabilit pind
se recurge la fizioprocedu
ri {fluctuo riodontiul nu poate fi
d pind la
rizare) si, in caz de indicatie, la sec- la starea normald existent 'ficat‘a
e modi
e.
tionarea pe larg a plicei de tranzitior afectiune, structura lui
tesut cicatri-
Pentru profilaxia complicatiil din cauza aparifiei unui
obturatia canalului in cial brufal. Insa un asemenea perio-
imediat dupa
func tiil e dest .ul e
dontiu isi execut d
plica de tranzitie in regiunea proiec-
tiei apexului radicular se poate n. in- satisfacator. O soldare mai putin fa-
trecerea infla-
troduce 0,2—0,5 ml hidrocortizo vorabila o constituie
i cu canale matiei acute in proces croni¢:ltlt‘?‘ _ed
La dintii pluriradicular
mai gravd soldare a peri odo{
slab permeabile in a doua sedin{a se
aplica electroforeze cu tincture
ra de iod, osti
acute consti in trecerea el 'in perilof-
, osteomielitd a maxilare
enzime sau anodogalvaniza apoi ti sau
se face impregnarea canalelor cu
na.
amestec rezorcin-formali Dupa Tratamentul 3
aceasta dintele se pans ea zi s
etan pen- apicale cronice
periodontitei
tru 3—4 zile.'In a treia sedi a se face
n{
o
obturatia canalelornicd radiculare cu pas- Actualmente majoritatea.
_mta cro
ta rezorcin-f or ma li sau se recurge cistilor consideri ca periodor o
la metoda combin at a de tratament : nica constituie un foea r infec tios-
l se obtureazd cu de trat ar¢ a per!
¢analul permeabi alegerea metodej
fosfat-ciment sau endodent, in canale- dontitei cronice va depinde dé
de manifestare a fenomenelor o,
le cu permeabilitate redusa se admi-
nistreazi a doua oara procedura fizio- (de extinderea destructiei fesutur!
224
e
si de prezen{a starilor la 2 cm in diametru) se trateaza in
seriapicale)
de focar ale pacientului sectia terapeuticd cu ajutorul medi-
conditionate
(endocarditd septicd, nefritd, reu- camentelor si cu obturarea ulterioara
) a canalelor cu materiale de priza.
matlism veritabil etc.).
Printre numeroase metode de tra- Prima sedinta. Se realizea-
{are a periodontitei cronice putem dis- za preparare a cavitatii carioase, apol
{inge conservative, —conservativ-chi- se face formarea ei cu deschidere pe
rurgicale si chirurgicale. fata necesara {linguala) la inqlswl
si canini sau pe fata masticatorie ]a
premolari. Deschiderea cavitatii asi-
gura un acces bun la canalul radicu-
Melodele conservalive
lar, introducerea directa si nestinghe-
(lerapeulice)
rita in el a extractorului de pulpa,
In tratamentul periodontitei cro- a acului de canal si a instrumentului
nice in fata medicului stau urmatoa- de largire.
rele sarcini: a influenta asupra mi- in caz de coroand intacta a dinte-
croflorei, macro- si microcanalicule- lui cu pulpd necrozata se recurge la
lor radiculare; a inldtura actiunea trepanarea suprafetei respective a
aminelor biogene ; a combate inflama- acestuia. Pulpa necrozatd din canalul
tia in periodontiu ; a favoriza regene- dintelui monoradicular se va extirpa
rarea periodontiului; a desensibiliza in prima sedinta. Se respecta aceleasi
organismul bolnavului. masuri de precautie ca si in extirpa-
Permeabilizarea deplina a canalu- rea pulpei necrozate in periodontita
lui radicular este necesard pentru acutd. Inlaturarea mecanica minuti-
tratamentul medicamentos al perio- oasa si prudenta a maselor necrozate
dontitei cronice. Numai cu aceasta cu administrare preliminara in canal
conditie se reuseste a’obtura complet a unui antiseptic {2% cloramina, fu-
canalul radicular si a-1 exclude ca racilinad in dilutie 1:5000 etc.) previne
sursd de iritatii variate, care sustin propulsarea lui in tesuturile paraden-
procesul inflamator in periodontiu. tale. Acestei etape de preparare a ca-
In afard de aceasta, numai prin cana- nalului radicular i se va acorda o
lul radicular putem influenta activ atentie deosebita. .
asupra procesului inflamator in tesu- Dupa inlaturarea mecanica a pul-
turile periapicale. Dat fiind ci cana- pei necrozate cu pulpextractorul se
lele incisivilor, caninilor si ale pre- face tratamentul antiseptic al cana-
molarilor in majoritatea cazurilor lului radicular cu ajutorul unor mese
sint accesibile pentru prelucrare, pu- umectate in careva antiseptic, in en-
tem considera ci problema tratarii zime cu antibiotice. Canalele inguste
periodontitei in dintii monoradiculari sau partial obliterate ale ridacinilor
se rezolva in fond destul de usor. se lirgesc mecanic sau cu ajutorul
Tratamentul se rezumi la extirparea EDTA. Dilatarea canalelor cu ajuto-
Dulpgi necrotate, la combaterea micro- rul EDTA se bazeazid pe facultatea
lorei din canal prin diferite mijloace acesteia de a forma complexe cu cal-
medicamentoase, la largirea mecanica ciul dentinal, din care cauzi acesta
a canalului siorificiului apical {dupa din urma devine solubil. Se folosesc
indicatie), la influenta asupra tesu- solutii neutre sau usor alcaline de
turilor apicale cu substante medica- 10—20% EDTA. Efectul decalcinant
mentoase si obturafia canalului ra- optim se remarci cind se aplica solu-
dicular a dintelui cu ciment sau pasta. fie 20_% de sare sodicd a acestui acid.
Tratamentul periodontitei apicale T_mind cont de proprietatile anti-
septice ale complexoanelor. precum
cronice in dintele monoradicular. Din- si de llps_a unui efect negativ asupra
tii monoradiculari cu canale accesibi-
le pentru preparare in periodontitele mucoasei cavitatii bucale si periodon-
tiului, solutia poate fi lasata in canal
Lbroasé, granulomatoasd, granulan-
td si in chistul pararadicular (pina pentru 24 de ore.
15 Comanda N 1085
 .

canalului radicular cu un instry N

Metodica dilatarii canalelor radi- endodonlic pind la aparifia senzrg nt
culare cu aplicatie de EDTA se rea- de durere, care marturiseste ¢4 acélleu
urmator. Dupa _extlr-
lizeaza in felul a patruns in periodontiu. Aceasy o a
parea pulpei sau scindareaei §1 pre-
pa este foarte importanta pentr, [ra.
pararea canalului cu peroxid de hid-
rogen, metanol si eter, 0 solutie de tarea periodontitei cronice, Come
denare?.
se numai in caz de permeabilizare
209 complexon pe mesa de vata
pletd a canalului radicular materi;..
introduce in parfea permeabild a ca-
medicamentoasa si obturativy pot fi
nalului. Complexonul poate fi intro-
propulsate pina la orificiul apica|
dus cu acul de canal pe mesa sau al
poate fi propulsat in partea permeabi- radacinii in caz de periodontits fip.
14 a canalului. Peste 20—30 sec. cu un roasa cronicd, sau pot fi refulate i,
tampon de vatid se absoarbe com- focarul de inflamatie in formele des.
tructive ale acesteia. .
plexonul vechi si apoi se administrea-
z3 o noua portie. Acesl schimb de Pentru a ne crea o impresie maj
complexon se face de citeva ori timp precisa despre gradul de patrundere
de 1—2 min. Apoi cu ajutorul bur- a acului in canal, se recomandj a fa-
ghiului de canal, alezorului de canal ce o radiografie a dintelui cu acul in-
se indeparteaza dentina decalcinatd, trodus. Dacd canalul este dilatat de-
canalul se spald cu etanol si se usuca. finitiv, el ‘poate fi obturat.
Complexonul inlatura sarurile de cal- In cazul unui canal putin permea-
ciu dintre dentina si creaza conditii “ bil sau de lipsd de timp ca exceptie
favorabile pentru largirea ulterioarad se poate face obturarea la a treia
instrumentala a canalului radicular. sedintd. In astfel de cazuri in canal
Se va face in mod obligatoriu o se introduce o mesd cu medicamen-
preparare mecanica minufioasa a ca- te, iar camera dentara se acopera cu
nalelor permeabile. Cu instrumente un pansament.
endodontice se exereaza dentina alte- A treia sedinta. Peste2—3
rata de pe peretii canalului radicular, zile din nou se ridicd pansamentul.
inlaturindu-se astfel actiunea amine- Daci mesa este curata si percutia
lor biogene, care au rol in patogenia indolora, canalul se spald cu etanol,
periodontitei. In canalul radicular se eter si se obtureaz cu fosfat-ciment,
lasd o mesa de vatad sau un tampon endodent sau pastd de prizd. Mate-
cu careva antiseptic sau cu solutie rialul de obturatie trebuie si umple
0,1% lizozim si camera dentard se canalul in intregime si sd inchidd
izoleaza cu un pansament etans. etans orificiul apical al rgdacinii; prin
A doua sedinta. Peste 2—3 aceasta se previne patrunderea bacte-
zile se scoate pansamentul si cu riilor i toxinelor lor in periodontit.
extractorul de pulpa se ridicd mesa. Chiar i aceasta intr-o serie de cazur!
Daca exista urme de exsudat sau de e suficient pentru a lichida’ focarul
impurificare a turundei, se recurge de inflamatie cronica, pentru a res-
la o noua preparare a canalului cu taura fesutul osos in formele granu-
enzime, antiseptice dupid metodica lant si granulomatoasa de periodon-
descrisd mai sus. Daca lipsesc urme- titd si chiar in caz de chisturi para:
le de exsudat pe turunda si evolutia radiculare. Aceasta denots, ca tesutu
clinica e favorabila (percutie indolo- periodontiului, spre deosebire de pul-
ra), e suficient sa se spele canalul pa, posedd proprietati regenerative
cu etanol si eter pentru a-l1 usca. inalte. Pentru a accelera prcu:eselE
Dupa acest tratament al canalului reparative in periodon{il in cazul for-
cu un ac de canal sau cu un masuritor melor destructive de periodontitd ina-
de adincime se va preciza diametrul inte de obturarea canalului radicular
orificiului apical. Daca prin introdu- se ya refula transapical una din pas-
cere la adincime maximi a instru- tele biologic active, care pot contin®
mentului pacientul nu resimte durere, glicocorticoizi, anabolizatori proteic!
atunci putem largi partea apicali a (metacil) in asociere cy antibiotic®
226

Fig. 110. Tratarea periodontitei granulomatoase cu administrare de pasta lizozim-vitaminica
sapical. Radi ogra me.
a— pind la tratament ; b — imediat dupi tratament ; c — peste 12 luni de |a tratament.
hidroxid de calciu sau pasta lizozim-
vitaminici. Dupd aceasta canalul se
obtureazd prin metodicd curentd
(fig. 110).
Tratamentul laosingu-
ra sedinta In ultimul deceniu
tratamentul periodontitei cropice
fost perfectionat, ceea ce permite a
a scurta numarul de sedinte pina la
una singura. Indicatia absoluta pen-
tru tratarea dintilor monoradiculari
la o singura sedintd o constituie pre-
zenta canalului fistular. Prin fistuld
are loc drenarea exsudatului, deci
plombarea canalului §i introducerea
materialului obturator dincolo de ori-
ficiul apical al radicinii dentare nu
sint insofite de exacerbarea procesu-
lui inflamator!
Toate manipulatiile indicate mai
sus {extirparea pulpei necrotizate
. din canal, prepararea lui antisepti-
cd, largirea orificiului apical si obtu-
ratia canalului se fac in aceeasi con-
secutivitate ins3 intr-o singura sedin-
{d. Cind canalele sint prea inguste
sau au fost ulterior obturate cu ci-
ment-fosfat, insd nu pind la apexul
radicular, cind se cere si se piarda’
prea multd vreme pentru a le dilata
§l a scoate obturatia, o anumita parte
din lucru se va lisa pentru a doua
sedinta.
15¢
tran-
Scurtatea termenelor de trata-
ment in cazul dintilor monoradicu-
lari cu tanale permeabile in periodon-
tita cronica este favorizata de aplica-
rea electroforezei intracanaliculare
cu iodura de potasiu. Curentul conti-
a nuu reduce excitabilitatea receptorilor
periferici ai periodontiului, are efecte
_antiinflamatorii si analgezice, redu-
cind prin aceasta numarul de acuti-
zari ale procesului inflamatoriu.
In caz de acutizare a procesului
cronic dupa obturatia canalelor se
recomandd administrarea cortico-
steroizilor sau asocierea lor cu anti-
biotice. Aceste remedii medicamentoa-
se poseda efecte antiinflamatorii. In
plica de tranzitie se' administreaza
0,1 ml hidrocortizon, dizolvat in solu-
tie de 2% novocaina.
In acest mod problema tratarii
periodontitei cronice si chisturilor
radiculare in dintii monoradiculari
se considerd in zilele noastre rezolva-
td. Doar in cazurile de obliterare
partiald sau totald a canalelor radi-
culare, precum si in cazurile de obtu-
raie imperfectd a acestora cu fosfat-
ciment tratamentul va esua.
Tratamentul periodontitei apicale
cronice a dintilor pluriradiculari. Suc-
cesul tratamentului periodontitei cro-
nice a dintilor pluriradiculari depinde
227
—.
 N
ilizare a cana- zile se ridica Pansamenty .
de gradul de perm eab
aca aceste canale nul. Dupd ce se aplicg Vi tam,
lelor radiculare. Du canalului 1—2 picatyri de € ori[iciul’
torul instrumen-
i largite cu ajutor sau solutie de enzime, e in[c![)rafniné
apo obturate, dllflifgluol d:pé:&f;‘
feoltor[si jcar tritusul pulpar din Partea atury
pind la or L a canalelor radiculare, Dacéccesibilg
;?l‘tlenTsPerapla restaurarea tesumll;,' le radiculare permeabj|e n
os0s. Un astfel de tratament se 'C(Zinls obturate in prima sedint 11: U fogg
der radical. Tnsd prepararea si dicera-
canalelor_ dintelui
tututror
sedinta se dilata orificiile
| @
tarea si se obtlureaz& " ap
mari cheltuieli de timp din partea me- Canalele inguste ale djpf:
dicului si nu intotdeauna asigura suc- riradiculari nu intotdeau;?;;ngl,]t“;_ plu.
cesul pretins din cauza caracteru!ul
complicat al structurii lor anatomice parate suficient si obturate in 4 P®
{radacini incurbate, ingustarea cana- me. In astfel de cazuri ceg mn reg
cientd metodd o constituje apl?cl
lelor etc.). L . o
Desi un mare numar de dinti pluri- rezorcin-formalinei sau electroforr<d
radiculari cu canale partial dilatate (ioni, enzime). rezei
si obturate imperfect pot un timp Dat fiind c& in periodontity
indelungat sa nu-l deranjeze pe bgl— lele radiculare sint mai infectatecana
radiologic uneori mar- cit
de.
nav, controlul in pulpitd, metoda rezorcin-for.
turiseste despre imbunatatirea starii malinicd se va aplica de 23 ori
tesuturilor care inconjoara dintele. i(asr %l)ectrofo.reza de mai multe ori
Si mai rar are loc stabilizarea proce-
sului, insa mai frecvent asistim la Se obtin rezultate bune de la ¢ra-
extinderea focarului de osteoporoza. tarea dintilor cu canale impermeabile
Prima sedinta. Se realizea- si care nu tin la ermetizare in caz de
z3 prepararea cavitatii carioase, des- electroforeza cu tripsini. Cura e con-
chiderea camerei dentare, inlaturarea stituita din 2—6 proceduri peste fieca-
tuturor marginilor subminate de {esu- re 1—2 zile.
turi dure deasupra camerei coronare, A treia sedinta. Dupd3—5
precum si exereza partiala a pulpei zile, dacéd bolnavul nu prezinta acuze,
necrozate. Camera si canalele per- iar percutia dintelui si palpatia gin-
meabile ale dintelui se spald cu anti- giei sint indolore, canalele greu acce-
septic {cloramina, peroxid de hidro-
gen, iodinol, decamina, preparate din sibile se plombeazi. Deasupra orifi-
seria nitrofuranelor — furacilina, fu- ciilor canalelor impermeabile se lasd
pasti de rezorcin-formalind Dupa
razolidon, furagini), enzime proteoli-
ll_ce (tripsina, chimotripsina,
aceasta dintele se inchide cu .o plombd
chimop-
de durata. E ; .
sind), lizozim. Canalele radiculare
slab permeabile in prima sedintd e Tratamentul periodontitei C_rlll‘"cle
mai bine s nu fie tratate definitiv, exacerbate. Manifestarile ghmcqrflg
ci doar si se inocuizeze continutul acestei forme de periodontitd nu di e?n
prin nimic de periodontita acu}ar ?
lor prin aplicare la orificiul canale-
lor a unei mese cu fenol-formalina aceastd cauzi tratamentul 12 lflc,ef'is.
sau camforo-fenol sub pansament nu difera de terapia formelor man/c’
etans pentru 1—2 zile. Tn caz de evo- te de periodontita acutd (aS'g‘,‘r:,a,,
lutie clinica favorabili, dupi trata- drenajului prin canalul radi are
mentul instrumental s; largirea realizarea unei inciziuni §UP“",'eir;"a-
ori- a gingiei dupi indicatii $i admlr;neral
ficiului _apical al radacinii dentare
se admite chiar la prima sedinja ob- rea preparatelor cu efect. genelflr
turatia canalului radicular permeabil etc.). Dupd atenuarea fenflmen si-
cu material de prizd dupi o electrofo- acute se realizeaza un tratam= ;e
rezd preliminara in canal, Apoi se milar cu terapia periodontitel €% oy
aplica un pansament etang. cu obturatie a canalelor pif radacinl
A doua sedinfi. Peste 2—3 dupid orificiul apical am
2 en
Existi indica{ii pentru trat
228
'
S
e

monoradiculari in o singura deauna obtinem vindecarea. In astiel

dintilor de cazuri se recurge la metode conser-
el 8 cromiee.
Jeriodontitei apica c, cnd
cind deja
dej vativ-chirurgicale de tratament. Aces-
existd indlca@u pent.ru sectlonar_eg te- tea permit s se pastreze dintele in
suturilor moi pe pliul de tranzitieal intregime sau o parte a acestuia, sa se
maxilarului. Dupa un tratament in- creeze premize pentru functionarea
strumental si gntlseptlc deu rigoare dintelui cu o protezare ulterioara ra-
tionala.
canalul dintelui se obtureazd si ime-
diat dupa aceasta sub anestezie se Se aplica urmatoarele metode qe
realizeaza sectionare pe pliul de tran- tratament conservatiwchirurgi‘cal in
zilie, prin care ulterior se realizeaza periodontitd : rezectia apexului radi-
drenarea exsudatului. cular, separatia corono-radiculara,
Tnsa daca bolnavul, in cazul exa- hemisectia si amputatia radacinii, re-
cerbarii procesului inflar[la_tor, estg plantatia dintilor.
indispus, surmenat sau sjablt, atunci In prima etapa de realizare a aces-
Ja prima sedinta ne limitdim mai frec- tor metode in toate canalele permea-
vent la asigurarea drenalulul exsuda- bile ale dintelui se face in mod obliga-
tului prin canal si la sectionarea tesu- toriu un tratament endodontic, apoi
turilor moi de-a lungul plicii de tran- interventia chirurgicald pe radacini.
zifie. Obturatia canalului si aplicarea Rezectia apexului radicular. Me-
plombei de duratd in asemenea ca- toda consta in rezectia apexului rada-
zuri se lasd pentru a doua sedinta. cinii afectate si extirparea tesuturilor
Soldarea tratamentului. Soldarea alterate. Aceasta metoda de tratament
tratamentului periodontitei cronice a periodontitei se face doar in cazurile
depinde mai ales de calitatea obtura- cind se inregistreaza destructie a te-
tiei canalului. Canalul obturat in in- suturilor osoase in regiunea apicala,
tregime, si mai ales dacd masa obtu- iar canalul dintelui nu este obturat
ratorie a refulat transapical si conti- din cauza anatomica (incurbare, in-
ne pasta bioactiva, ne permite s pre- gustare) sau mecanicd (ruperea in-
tindem la rezultate indepirtate favo- strumentului), ceea ce constituie un
rabile, adicd la lichidarea treptati ~
a focarului de resorbtie a osului. Re- impediment vadit. Rezectia apexului
zultatele tratamentului urmeazi si fie radicular se face atit la dintii mono-
verificate nu mai devreme decit peste radiculari, cit si poliradiculari.
9—1_2 luni, deoarece restaurarea tesu- Separatia coronoradiculari. Acea-
tului osos se produce lent. Pentru res- std metodd se foloseste in trata-
taurarea tesutului osos in caz de re- mentul periodontitei molarilor man-
sorbie a acestuia dibulei. Dintele se sectioneazi in doui
pe o intindere de parti la nivelul bifurcatiei, realizin-
1,5—2 cm e nevoie uneori de 2—3 ani.
Tratamentul du-se un chiuretaj in aceasta regiune.
conservativ poate Apoi fiecare segment
&sua in urmatoarele cazuri: 1) cana- de dinte se aco-
lul dentar a fost obturat nu in intre- perd cu coroane sudate, restabilind
gime ; 2) focarul astfel eficienta masticatorie a dintelui.
apical al inflamatiei
cronice in periodontiu . Hemisectia si amputatia radaci-
are o comuni-
catie cu punga gingivala ; 3) dintele nii. Hemisectia se face pe molarii man-
?re gie suportat d}b_L_lIei si constid in extirparea radi-
o suprasolicitatie
Tunctionali ; 4) in caz de reactivitate cinii impreuna cu partea coronara
!munologici generals a dintelui care ii apartine.
redusa a orga-
nismului. Amputatia radicinii se realizeaza
pe molayii arcadei superioare $i consta
d}n__extlrparea in intregime a rada-
Metodele conservativ-chirurgicale cinii pina la locul de deviere a aces-
Metodele de tratament conservativ teia, iéyé a extirpa partea coronari
a
2_16 perioc!ontitei sint elaborate dintelui.
ient. Tnsa doar prin acestea sufi- Replantatia dintilor. Astfel
nu intot- se nu-
meste tipul de interventie,
cind un
2
 i canalelor radiculare ¢
N
ti rp at , a_p o]i pe lglr;b;z\tc:sréplr:g - de largire. LucA rari] e ef
dinte ex : Ste um
i
aza asi alveold. ui ntel nal cu burghiul de mingectuate ine”le
iz: ia ‘c lz ma lc ri e; u? e la salvarea di cautie §i circumspeefje, (SSilg
‘tf)‘: apofizizeeli alveo! lare.
§i previne atrofiai creazd cu burghiu ey 19 se BN
pericolul de perforare , Der! , Exist
\letoda chirurgicald nalului sau de rupere 5 instcloelui Qaa‘:
ett
ld de trtratatamamen
lui,o din car. e cauzj go "Umeyq,[IN
toda chirururoigicacald tiile maxime,
vor evit
a.dintilor in 8 lury
subN}Er? 'né de extirpare In caz de rupere a instry
con_slltula un ‘
periodontita cronica pala
}nglipa ld ¢de endodontic in canal se vor |
imp indelungat forma pr tative spre a-| retrage,
cronic in flen()- , 2C¢ fen.
n‘crllfidare a Iogcarului instrumentului de cang|
toda ¢ lrl:(l;:
dontiu. Tn ultimul timp medeazd _meh. de orificiul atupe:
i
gicala de tratament ce c i- {rezé sfericd se erodeazy denctl'
c5)nser\'?t|\'-
delor conservative st jurul fragmentului, dypj 0
nd aplicata doar in cazu-
rurgicale, fii "Ir;a din
d. Extir-
Cesta
rile cind alte mefode esueaz mica.
parea dintelui {edentarea) es_?
e indi- © pens;
odon- In cazul in care instry
cata in procesele inflamatoril rupt adinc in canal, acestS mentul g.,4
'tr ata mep tul
togene acute, rebele la sd fie largit
a Urmeays
§qc131e‘ cu aplicat i de ED'?/Z:
endodontic, in caz de boli coa Apoi pe extractorul
a
care reduc considerabil reactivitate de pulpi se iy
fésoarz‘i 0 mesa de tifon, se introdmé
imunologica a organismului, precum
in canal si prin miscari rotati
§i procesele reparative in periodontiu. ve ae
pu!pez(trac’mrulul se fac tentative |i
de
Complicatii in tratamentul a infasura vata pe capatul liber 4 [

periodontitei fragmentului pentru a-| extrage din |

Complicatiile pot fi inregistrate
atit in procesul de tratament al perio-
dontitei, cit si dup obturatia canalu-
lui radicular. Prepararea
radicular cu materii drastice
centratie inaltd de formalina,
rezorcin-formalina etc.) poate provo-
ca intoxicatia periodontiului.
aspect clinic aceasta se prezinid prin
senzatii dolore slab pronunfate in
caz de muscaturd pe dintele afectat.
In astfel de cazuri in canale se lasi
o careva substanta ce nu irit3 perio-
dontiul (eugenol, ulei
Iurapilini in dilutie 1:5000, hidro-
de
cortizon) sau se face electroforeza cu
iodit de potasiu, énzime proteolitice
anodgalvanizare. De pe urma acestor
actiuni durerile de obicei se atenuea-
zd sila a doua — a treia sedinta din-
tele poate i obturat. Durerile aparute
dupa realizarea metodei rezorcin-for-
rr]allnjce pot .fi jugulate peste 3—4
zile fara tratament suplimentar.
_ Foarte frecvent in tratamentul
riodontitei cronice sintem nevoifi
pe-
recurgem la tratamentul mecanic si
al
230
_canal.
Dacéd fragmentul nu cedeazi, se
intreprinde o tentativa de a permeabi-
liza canalul pinad la orificiul apical
canalului alaturi de instrumentul fragmentat.
{con- In caz de esec se face un tratament
fenol, rezorcin-formalinic-al canalului dupd
electroforez cu iodit de sodiu. In ca-
Sub zul in care fragmentul instrumentului
treimea apicald a c?na]ulm,
acopera
partea permeabild \a acestuia se vd
cu fosfat-ciment dupd ce st
obtura
la rezectia apexului.
recurge
O altd complicatie frecventd ,‘lfl
cuigoare, prepararea canalelor cu burghlurlfl_
reprezintd perforatia peretelui carilta
lului radicular. Aceasta se poate €7
controlind mereu directia acplul, Ciflu‘
trebuie s corespunda axului |0fl% -
dinal al dintelui. Se cere in m‘l’ direc-
gator un control radiologic 2 .
tiei instrumentului endo'dOF'l“Cfl i
nal, atit in procesul de Iarg“'esc
tuia, cit si dupd el. In aces! 50,
canalul radicular pe toald 14 ac de
lui accesibila se introduce U “" yp
,
canal, care se imabilizeazad
tampon de vati si in aceas
r——_————

etc.) §i remedil
radiografia dintelui. diadinamoterapie i
alizeazd i cana- analgezice. .
red. "in timpul prepar dri deseor!
radicular apar senzatii de
du- Dupi obturatia canalului
de pe urma
jului
rarea se va inceta si se va se declard o exacerbare foca-
r
rere, prepa zitia instrumentului in ca- necorespunderii dimensiunilo cu can-
iu
<0nlr0|fl po surveni, rului patologic in periodont
Senzatiaia de durere Bpoate obt ura tor iu !ntro-
e urma contactului instrumentu- titatea de material
veni acu-
Jui cu perjofJQFliUI in regiunea apica- dus in el. Cu scopul de a pre
tizarea procesului inf lam ato r se re-
13 a r4dacinii dentare sau in locul monjental j
perforare a pgretelm canalului. comanda a administra uni
de cu |o§|pr9
radicu- procedura de electroforeza
perforatia peretelui canalului
masur d di- de potasiu sau a.
enzima p[ote(zlltlc
lar poate dificilia in mare reduce in mare masurd pro-
si va influenta Aceasta
lui ulterioard i in-
jatarea
In afard de babilitatea acutizarii procesulureapa-
calitatea obturatieiunealui. perio dontiului flamatoriu cromic. In caz de
aceasta, in porti acesteia
invecinat cu orlflglul de
perforatie, ritie a acutizéarii jugularea
teljaplce
apare un focar poate incepe cu proceduri fl%m
ulterior, de reguld, p!.lul de
caz de se si injectii de hidrocortizom in
inflamatoriu suplimentar. In canalu- tranzitie. Cind prin aceste mijloace
constata perforatia perete lui procesul in-
fie urmeazd sa nu se reuseste a jugula
lui dentar, aceasta apare un ab-
pastd de eugenolat de flamatoriu si pe gingie
obturata cu Rezectia duce
fosfat-ciment. Totodatd, se ces, acesta se deschide.
zinc sau
la lichidarea exacerbarii. .
va evita refularea materialului de curind
atie Mai rar in caz de evacuare a unel
obturatie prin orificiul de perfor ura-
in periodontiu. Uneori, cind apexul cantitati mari de material de obt
turi lo_r
este foarte incurbat §i permeabilizarea rie si destructie minima a tesu
periapicale la bolnavi persista senz atii
canalului pe toata intinderea acestuia
este,imposibil3, se recurge la o per- -dolore indelungate la palpatia gin-
foratie “artificiala in apropierea ori- giei si uneori dureri in caz de musgca-
ficiului apical al radicinii pentru a tura pe dintele obturat. Deseori in
obtine accesul in focarul patologic pe- gingie in regiunea acestui dinte exista
riapical. Apoi prin acest orificiu in fo- un canal fistular. Pentru inchiderea
carul periapical se administreaza pas- fistulei se aplica electroforeza cu apli-
te bioactive gi material de obturatie. carea electrodului indiferent in pliul
Deseori in tratamentul periodonti- de tranzitie. cazuri grave in cali-
tei putem observa stari cind dintele tate de electrod putem folosi o sirma
nu rezistd la obturatia etansid. O de aramai sau argint care se introduce
astfel de stare se explicd prin per- in canalul fistular. Drept masurd
meabilizarea incompletd a canalului extremd in asemenea cazuri se reco-
radicular, in care persista detritul de mandi inlaturarea surplusului de ma-
pulpa. De reguld, dupa tratamentul terial obturatoriu cu ajutorul unei
instrumental al canalului si spélarea chiurete mici in canalul fistular sau
lui cu antiseptice sau enzime, dure- printr-o incizie speciala in gingie la
rile sub pansamentul. ermetic nu mai nivelul apexului radicular. Aceasta
apar. Tnsad in unele cazuri procesul interventie este insotita de dureri mari
‘inflamatoriu poate exacerba atit in din care cauzd se face sub anestezie
procesul de tratament, cit si dupa prin injectie.
obturatia canalului radicular. In pri- _Cea mai frecventa cauza a com-
mul caz tratamentul consta in reali- plicatiilor sub forma de acutizare a
i:rga unui drenaj al exsudatului din procesului inflamatoriu dupa un anu-
o giunea apicala a periodontiului prin mit _tlmp dupa efectuarea tratamen-
analul radicular {(dintele, desigur, tului periodontitei o constituie obtu-
zflful_ialsa deschis), la prescriptia proce- ratia_incompletd a canalului radicu-
fizioterapic e (R.U.S.-tera- lar. Cind se rezolvi bl
pie or » rapie,
Mmagnetote ie, [luctuorizat rationalitatea trataarile
unui espr
asem e
enea
231

..
 agesla t_ieseori poate fj
d e o radiograma, cé se vizualizeazi cap d]eo
dinte, este nevoie
a gradul de ob- AR
dupa care s€ apreciaz monoradiculari obtura? e al
radicular si ca-
turatie a canalului
ui de obturatie.
2/3 sau 3/4 de Iungimel Cu ¢
racterul materialul rezectia apexului radicfifae v De

eI oot i
a destul de
Problema se rezolv
tata existenta in
simplu, daca se cons sta exista indicae Ui, dges
nu fac prizd
canal a unor paste ce sau radiologice. Hi Clinieqce
inlaturarea ca-
(zinc-glicerinica etc.), icultati. E X Dintii Pl
pluriradi
iradiculariri 5
rora nu prezinia mari dif rea din inguste si incurbate milf dddcjp;
tu ra
mult mai complicata inla malinice in .cazlde iimposibilitate
ibilita 5 ) { Obluragy
-for
canal a pastei rezorcin prin electroforez si in Cazrztari' lor
dupd priza si cu ati t ma i mult a fos-
zari | inflamatorii frecye € acyf;
fat-cimentului. sului urmeaza sj fie |nte ffle pr ll’;‘
Daca canalul este obturat doar
i putin, sau extirpati. wmlseqi(’“at}
pe 1/4— 1/3 parte sau si ma
e
odontale — parodontoza si periodon-
capitolul 9 tita.
AFECTIUNILE Structura parodontiului. O parte
pARODONTIULUI componenta importanta
tiului o constituie
a parodon-
gingia. Deosebim
gingie interdentara (papi_la'mt'erden-
pefinitia parodontiului tard), gingie marginala si gingie ade-
renta (fig. 112). Papila interdentard
parqdontiu. Pa- ocupé spatiul dintre dintii invecx‘natl,
Notiuni despre
wdontilll sau amfodontiul este com- Ea prezinta vestibular si oral cite o
lexul de tesuturi care inconjoara proeminentd numite papila vestibu-
mor-
dintele, legate intre ele genetic, mor- lara si orala.
fologic i functional. Comp lexu l Gingia aderentd (alveolard) aco-
fofunctional include gingia, tesut
ul peré osul alveolar de care aderd intim.
osos alveolar, periodontiul si tesut u- Ea se continua spre fundul de sac ves-
(fig. I11). tibular cu mucoasa mobil4, iar pala-
rile odontale boltei si a
in anul 1905 savantul rus N. Ne- tinal si lingual cu mucoasa
smeianov formuleaza pentru prima planseului bucal.
data notiunea de complex de tesuturi Papila interdentara are forma unei
odontale. Savantul presupunea, cd in piramide triunghiulare, al carei virf
procesul patologic este afectat intre- este indreptat spre suprafata mastica-
gul complex de fesuturi si propune torie a dintilor si cuprinde spatiul din-
termenul de organ amfodontal. tre dintii invecinati. Cind spatiul in-
Mai tirziu insi, peste hotare, sa- terdentar dintre dintii invecinati este
vantii propun termenii ,paradentium*® mai mare decit cel obisnuit (lipsa
si ,parodont®. Termenul ,parodont” punctelor de contact dintre dinti), pa-
obtine cea mai larga raspindire atit pila interdentara isi pierde forma de
in strainitate, cit si la noi in fara. In piramida triunghiulara, transformin-
multe tari termenii de ,parodontiu® du-se la nivelul festonului gingival
sau ,periodontiu® se folosesc pentru in gingie marginala.
a indica complexul de tesuturi din Gingia marginald inconjoara cole-
jurul dintelui. Tn baza lor, se stabi- tul dintilor spre vestibular si oral ca
lesc denumirile bolilor tesuturilor un guler.

Fig. 111, Structura parodontiului (schema).

1— adamantina (smalf)
pila gingivali ; 5— fesutul: 2—usosdentina ; 3—
alveolar, ot
:
VTP
Fig. 112, Structura gingiei (schema).
=1— pae
paplla gingivala ; 2 — gingie marginala ; 3— gingie
al

233
 rlle Id_}l;clamsoa_ marginale ale osuluj
Nofiunile de mai sus c_tm o
rita Taptului ca ny im’zll"dinl
localizam exact iq procesul ginea compactei vestiby(gpq 0 iy
enite 1
dificarile patglogtl'cef l-surv . pune p.erfect'pe imagines S Supy,
S tg;hilegig paroin ntrd
dote lutara
iuen
au i g;ng\é orale (idem sila septy| Ososc'o Pacty;
are roz-pal, |'1nv tar). In plus, acest tip de e'"terden_'
aderenta sint de culo d este lipsita ,'radionlogi_cé nu permite Vizfi Ninap,
al
trucit mucoasa gingiv imaginii identice in dinamic; 1zarg,
ri guloarea gin-
de submucoasa. Uneo bit de necesara procesuly; do Qeoge,
depunerilor
giei se modifica datoritd vatie clinica. Obser.
cazuri, pe
de pigment. In asemenea si _Radiografi.a' panoramicy
roz-pal apar pete maronil )
fondul obtinerea unei imagini Mirite €rmite
ri de me-
albastrui, rezultat al depune ce a unui maxilar si a °0rpu[u-lden“‘
culoare
\anina. Aceleasi modificari de tuia, dar nu ne di posibilitateaI aces.
l alt or zo ne ale
se produc si la nivelu lizdrii maxilarelor in stare e 0V||Zu.a‘
asa de_gco-
mucoasei bucale {ex. muco Nu indeajuns de clare sint iy Craudzlle.
a__]llorv,
perire de pe fafa interna a obr
e sa rafiile panoramice sj io.
linia de unire). Medicul trebui
rgilor. P §1 zonele mol,.
deosebeasci aceste schimbari de mo-
dificarile patologice similare {mela- In cazul ortopantomografie; iy, |
nom, saturnism). permite vizualizarea ambelor mau-
lare, raportul dintre ele, struclu?:;
" Imagini radiologice ale parodon- osului alveolar, precum si corpurile
tiului. Pe cliseul radiologic vedem: maxilarelor.
{esutul osos alveolar, spatiul perio- La adulli este firesc ca virfurile
dontal, in care este situat periodon- §ep.tqll_1| 0308 interdentar din regiunea
tiul {ligamentele dento-alveolare) si 1nc1§|y|l(_)r sia canipilor sa aiba forms
cementul radicular. conicd, iar in regiunea premolarilor
Cunoasterea radiologici a elemen- si a molarilo—r a unui trunchi de
telor de structurd ale parodontiului piramida (fig. 113), fiind situate la
are o mare importanta in procesul de nivelul liniei cemento-adamantinale
diagnosticare corectd a modificarilor sau la 1—1,5 mm mai sus in cazul
patologice. La ora actuald in paro- maxilarului superior si 1—1,5 mm
mai jos in cazul maxilarului inferior.

V—
dontologie metoda radiologicd de exa-
minare este esentiald si obligatorie. Exista si alte posibilitati de formd
Deosebim citeva tipuri de exami- ale virfurilor septului osos .infierdep-
nare radiografica: radiografie de con- tar : virfuri bifurcate, rotunjite, it
tact (realizatd in interiorul cavitatii
forma de cupold, de semiluna etc. In
bucale) ; radiografie panoramici, ca-
re permite evaluarea de ansamblu a
cazul _dentitiei rare forma septulti
osos interdentar este platd. La copl
arcadelor dento-alveolare, si ortopan-
tomografia. Toate tipurile de radio- si adolescenti existd de asemenea P‘“’i
grafie se completeaza reciproc, permi-
ficularititi de structurd a septuly
tind ob{inerea unei imagini complete a osos interdentar si in structura ospfi?l
situatiei fesuturilor osoase ale maxi- a maxilarelor. De reguld, in cllsein_
larelor, normale si patologice. radiografic observam septul Ofosem.
terdentar ca o placa compactd N€'
Radiografia realizata in interioryl
cavitatii bucale prezinta imaginea a
trerupta atit in virful lui, cit $i 7 £
3—4 dinti i a osului alveolar din zona
nele laterale. Intre placile C.Ompfi de
acestor dinfi. Deosebim clar structura
se afla o components spongiods?v
tesutului osos al septului interdentar fesut osos, care pe cligeul foloBT0,
Pentru vizualizarea aspectuluj osu]ui
apare ca o imagine ansatd in ‘s
diverse, vizualizind SP
modul
alveolar cu dentifie completi sint ne-
cesare 6—12
de dispunere a trabecule
clisee radiografice ansald nu .elerden-
Aceasté metoda
Componenta
nu permite insa ana:
lizarea corectd
formi pe intreg septul 0508 MV 4 rs
a situatiei zonelor tar : la virfuri se observd 0 S
234
Fig. 113. Starea septurilor interdentare in norma. Radiograma endobucala a arcadei inferioare.
o — regiunea incisivilor ; b — regiunea molarilor.

fibrilatd cu ochiuri mici, in zonele de intelegem particularitatile patogenice

mijloc ochiurile sint de dimensiuni ale diverselor afectiuni ale parodon-
medii, iar in zonele apicale ochiurile tiului.
si refelele de fibre sint mari. Gingia. Este alcatuita din corion
Orientarea frabeculelor difera de sau lamina propria si epiteliu. In toa-
la. maxilarul .superior la cel inferior. te zonele, cu exceptia gingiei interden-
La nivelul maxilarului inferior, in tare a incisivilor maxilarului superior,
regiunea premolarilor si a molarilor ea nu are submucoasa si adera intim
se observa clar dispunerea pe orizon- la periostul osului alveolar al maxi-
tald a trabeculelor asoase. In regiu- larului.
nea grupului frontal claritatea se pier- Epiteliul §i corionul au o serie de
de, predominind desenul de refea. particularitati de structura in raport
La nivelul maxilarului superior cu alte zone ale mucoasei bucale si
se poate observa dispunerea trabecu- pielii. Aceste particularitati de struc-
lel.or sub aspect uniform ansat, cu turd sint determinate de functiile
orientare predominant verticald. complexe ale acestora si se refera in
_ Zonele de contact ale plcilor cor- special la epiteliu.
ticale de pe maxilarul superior sint Epiteliul gingival este multistrati-
mai putin exprimate decit pe maxila- ficat, compus din mai multe straturi
rul inferior. Spatiile periodontale ale de celule : bazal i de suprafata (spi-
dlnplor de pe maxilarul superior sint nocelular). In 50% din cazuri epite-
mal inguste decit cele ale dintilor de liul keratinizeaza, constituind stratul
pe maxilarul inferior, iar la dintii granular care contine granule de ke-
rr;?ilan sint mai largi decit la cei fron- ratohialina. Dacd epiteliul nu kera-
tinizeazd, acest strat de celule lipses-
Cea mai lati pogfiune a spatiului te. In 40% din cazuri in epiteliul gin-
f:lrl;?dontal este in zona éoletuplu‘i din- giei se observd fenomenul de para-
keratinizare, situatie in care celulele
" Morfologia parodontiului si joncti
nea
de suprafata ale epiteliului din stra-
dentoginglvali. Cunoseind as- tul spinocelular se taseaza sub influ-
ESS!UI normal morfofunctional al pa- enta actiunilor mecanice, pastrindu-si
cila?ge‘xlulm ne putem explica capa- nucleele.
i mare de adaptare a complexu- Keratinizarea si parakeratoza epi-
e tesuturi ale parodoniiului si teliului gingival trebuie considerata
' 25
 4
ana- {ului sub forma de gy .
ca o particularita te a structurii Epiteliul gingival bgza(;rcoma,nwé)
la realizarea
tomice, care cont ribuie epiteliul aderent. Mlinyy ")
functiei de aparare drept raspuns lorla Spre deosebire de epjfoy;
presiunea mecanica 2 alimente !
epiteliul bazal si aderep I'b
sau altor actiuni. . tnu . g eef;
tinizeazd, are citeva str i
0 alta particularitate a str_ucturll le, dispuse
epiteliului gingiva]ho fqrmegza rege- de-a 1quSIt“rs| de cqf,
avind proprietatea de 3 ¢ rr“a'tului,
nerarea permanentd prin mitoze suc- usor in comparatie cy epitenuelgbenera
cesive, confinutul ridicat de RNA. precum si 0 mai mare permegp,¢4l
in protoplasma celulelor din stratul
bazal si cel spinocelular Ac_est fgp_t datorita vaselor sangvine gj¢ ilitate
indica un schimb intens la nivel _r|d|»
apropiere. Uate iy
) _Corion_ul sau lamina proprig
cat al proceselor si schimbului de agin.
albumine care constituie baza proce- giei prezintd un fesut de |e
spongios (stratul papilar gatury
sului de regenerare activa a celulelor
prin mitoza. epitelului 5 un fesut ligamo2cet 3

Dintre enzimele oxidante de rege-
nerare din celulele stratului bazal
se remarcd activitatea intensivd a
succindehidrazei {SDH), ferment
important din ciclul Krebs, exprimin-
du-se moderat activitalea gluco-
zo-6-fosfatdehidrogenazei (G—6—
PDH) cu reducerea ei spre straturile
de suprafatd. Activitatea lactodehi-
drogenazei {LDH)— ferment legat
de glucoliza, este deosebit de intens3
in celulele stratului spinocelular.
In mod normal celulele din epite-
liul gingival nu contin glicogen, dar
pot ii constatate urme ale acestuia.
Cantitatea glicogenului creste in caz
de inflamatii, proces legat de predo-
minarea oxidarii glicolitice a glucozei
asupra oxidarii- directe.
ntre celulele epiteliului se gisesc
glicozoaminoglicane, care au rolul de
substanta de cimentare pentru celu-
lele epiteliului, indeplinind si functia
de aparare impotriva actiunii bacteri-
ilor si toxinelor acestora.
Cind se examineazi aspectul his-
tologic al tesuturilor parodontiului
deosebim 3 straturi ale epiteliului:
bucal, care acopera gingia la supra-
fafa, bazal (sulcular) si epiteliu] de
Iegélpré (aderent), ale carui celule
prin intermediul formatiunilor hemi-
desmozomale prin trama organici se
leagd cu cristalele de apatiti ale
smalfului {adamantinei). Prin urma-
re, in conditii normale, nu exista pun-
ga gingivala fiziologica, cum se pre-
supunea in trecut cind se considera
ca epiteliul aderd la suprafata smal-
236
dens in zonele adinci ale gingiei (s;flau
tul reticular). Corionul constj ?
substantd de baza (interce[u[aréln
structuri fibroase si elemente celulare,
Corionul sau lamina propria continé
refeaua sangvind, limfatics si ner-
voasd a gingiei.
Bgzg substantei intercelulare o
constituie glicozoaminoglicanele i
glicoproteidele. In reglarea vaselor
si fesutului si mentinerea proprieti-
tilor de aparare ale tesutului de legi-
turd un rol deosebit revine sistemului-
de acid hialuronic— hialuronidaza.
Sporirea activitatii hialuronidazei {de
origine microbiand sau de fesut) duce
la depolimerizarea acidului hialuro-
nic, sporirea permeabilitatii substan-
tei de baza, careia.i se pierde functia
de aparare impotriva toxinelor micro-
biene si altor agenti daunatori. .
Elementele celulare ale tesutului
gingival de legatur sint fibroblaste:
le, fibrocitele, intr-o masurd mai micd
si histocitele {macrofage). In apropi¢-
rea vaselor sangvine se afld un fl“ma.':
redus de mastocite, se intilnesc un!
tati de limfocite si plasmocite. i
Functia de aparare este aSlg”'iare
de activitatea unor elemente celt ati.
din tesutul de legatura )(sinteza an
corpilor, fagocitoza etc.).
Functiagde bazi a fibroblastilifl,
o constituie sintetizarea CDlagenacid
i a mucoproteidelor, care COFt'” sto-
hialuronic §i condroitinsulfati. Mhaepa'
citele contin o mare cantitate d¢ tituie
rind, producerea careia consemle
functia principald a- acestor ©
 terminatii nervoase sensibile sub for-
md de ans3, noduli si corpusculi in-
capsulati (tactili de tip Meissner).
In fiziologia si patologia parodon-
tiului un rol important revine jonctiu-
nii dentogingivale. In prezent s-a con-
statat cé epiteliul gingival adera in-
tim la suprafata dintelui. Zona epi-
teliului bazal are o deosebita impor-
tanta in mentinerea unitatii tesqtu-
rilor parodontiului. Modificarile infla-
matorii ale parodontiului i formarea
pungii gingivale se realizeaza in acea-
Figig. 114. 14. Punga gingivala, parodontal3 {sche- sta zona, cind epiteliul bazal si epite-
liul aderent isi pierd functia de apa-
M3 s s 2 placa dentard 3— punga gingival
LI pung!iga parodontald. rare.
4— Santul gingival. Un rol deosebit
in formarea parodontiului revine san-
tului gingival. Acesta este spatiul sub
in procesul de degranulare, in afard forma de fantd dintre suprafata din-
de heparind se elimina histamina, care telui si gingia care adera la el.
are un rol deosebit in reglarea functi- Santul gingival este notiunea in-
ilor tesutului conjunctiv, precum si trodusa in locul termenului ,punga
derivate ale acidului arahidonic — gingivald normald“. Santul gingival
prostaglandine. este de asemenea alcatuit din mai
Celulele limfatice si plasmocitele multe straturi netede de epiteliu, a ca-
participa direct la producerea anti- ror structurd reprezinta ceva intre
corpilor, ca si in reactia imuna celula- epiteliul local $i cel jonctional.
ra si humorala. $antul gingival este intotdeauna
Structurile fibroase sint reprezen- reprezentat histologic si poate fi de-
tate de fibre colagene elastice $i argi- terminat clinic. In cazul proceselor
- rofile. patologice se formeaza o punga. Gin-
Baza corionului o constituie tesu- givald se numeste punga situatd in
tul calogen dens, ale cirui fibre sint limitele gingiei, iar parodontald—
dispuse [ongitudinal, spiralat etc. Fib- punga in care sint distruse partial
rele de calogen sint dispuse in jurul toate tesuturile care alcatuiesc pa-
dintelui, formind ligamentul circular. rodontiul (fig. 114).
Fibrele elastice se intilnesc cu priori- In santul gingival se afla lichidul
tate in zona papilei gingivale. Fibrele format in urma permeabilitatii sporite
argirofile formeaza membrana sube- a vaselor sangvine din zona santului
piteliald si o retea fini a corionului. gingival din cauza particularitatilor
In gingie este bine exprimata re- de structurd {nu exista anse capilare,
teaua microcirculatorie : arteriole, ca- sint situate mai aproape de suprafata
pilare, postcapilare si venule. In gin- epiteliului). Particularitatile de struc-
g1¢ au jost mentionate si anastomoze turd histologica din zona santului
artergglovenulare. Rolul de bazid in gingival creeaza conditii de sporire a
Mentinerea schimbului normal in fe- permeabilitatii tesutului vascular si
suturile gingivale revine capilarelor. formarea lichidului gingival.
vSt[UC!ura microcirculatiei in zona Lichidul gingival are compozitie
apiald si epiteliul aderent difera de asemandtoare cu compozitia serului
ane“ZOrle gingivale : capilarele nu au din singe si contine electroliti, enzime
o ,Sta._slnt dispuse foarte aproape de si celule. Activitatea unor fermenti
Sp' eliu, determinind o permeabilitate din lichidul gingival depaseste de
porits, ’ multe ori pe aceea din serul sangvin.
N gingie se gasesc si numeroase Santul gingival si lichidul gingi-

237
LA

baza structurii tesutulyi o

-
val normal executa functii Sl]l de ?Pa"at"e . A
lar si cementului radicylay 1. Ve,
X S0s
pz}r og‘l on(a le b]?CEEISi
a tesuturilor de acestea in periodontiu s afaré
si iuri-
Integritatea epiteliului bazal celule epiteliale (relicte) cflre _EésesC
jonctional asigurd prO!eC('a.WS” o mite conditii pot fi cauza unu? 1 any,.
lor paradontale impotriva microorg de chist, a unei tumori a Deril Incem,t
nismelor, a toxinelor acestora sl altor ui. Odon(jy,
factori iritanti. . :
Functiile de bazi ale period
Importanta sanfului gingival si a
lui sint : mentinerea dintelyj in on{jy.
ligamentelor dentogingivale creste la 1a, dispersarea forfei in prog alveg.
ora actuala, intrucit s-a constatat, it
masticatie, ;
asigurarea . esy| de
alimentypii
¢a inflamarea gingiei debuteazad in mentului dentar {functia troficg" ce.
epiteliul bazal si in Iigamentu_l €pl-
aparare, senzoriald si re . e
telial. Tn acest context examinarea Tesutul ososos alS apofgizgier:lt'“-
modificarilor cantitative si calitative
lare. Tesutul osului alveolar Este‘;eo'
ale lichidului gingival, metoda de son-
dare a santului gingival are o deose-
mat dintr-o substanta mmpactéori
bita insemnatate in diagnosticarea una spongioasi. Substanta cgmpacff
preclinica a manifestarilor inflamato: este dispusd in zonele de Suprafalé
rii, permite obtinerea de informatii orald si vestibulara a ridicinij dinai
necesare privind modificarile paro- telui si este alcdtuita din plici osoage
dontiului {spatiul periodontal). de tipul osteonilor. Intre straturile
Periodontiul. Periodontiul este un substantei compacte se afld o sub-
tesut conjunctiv dens, care umple spa- stantd spongioasd, alcatuitd din tra-
tiul dintre cementul radacinii dentare beculi ososi care se interfereazi. Cavi-
siosul alveolar (spatiul periodontal). tatile sint pline cu maduva osoasi
Baza tesutului conjunctiv o constituie grasa.
fasciculele de fibre colagene, dispuse Substanta compactd este striba-
in directii diferite si care tin dintele tuta pe toata suprafata radacinii den-
in alveola, de fibre oxitalane si elas- tare de un sistem perforator de canale,
tice. prin care patrund in periodontiu va-
Intre fasciculele de fibre se afl4 te- sele sangvine si refeaua nervoasa.
sutul ligamentar lax cu substantid Unitatea elementelor parodontiu-
intercelulard, elemente celulare, vase lui se realizeaza prin intermediul iib-
sangvine si limfatice, nervi. relor de calogen ale periodontiului c
n conditii normale litimea spa- gingia, osul alveolar §i- cementul
tiului periodontal nu este uniforma radicular. : .
de-a lungul radacinii, cele mai mari Baza tesutului osos o cons'tltulg
dimensiuni inregistrindu-se la apex albumina — calogen, care'CfJflt}"e °
si la marginea alveolari. In zonele mare cantitate de oxiprolind $! [%fei
mijlocii se constati o ingustare a foserin. O particularitate a m?z’,'ca
spatiului periodontal ; in zona mezi- osoase o constituie continutul iciC
ala spatiul periodontal este mai mare de acid citric necesar procesult!
decit in zona distala. ' mineralizare. S
Odata cu inaintarea in virsts Glicoproteidele din tesutu'lfino:l;)l_
dimensiunile spatiului periodontal sint reprezentate de condrot aci-
scad. In partea de mijloc a periodon- fat, intr-o masura mai micd
fiului se afld plexul intermediar Sie- dul hialuronic si kera'tinsulfatvd,CIJlar
cher (fibrele argirofile) care au un Cementul, Cementul 12 Iafflt”
rol deosebit in regenerarea perio- este un fesut care acoperd SupTel iy
dontiului in cazul unor deplasiri radacinii anatomice a dinteltl @
ortodontice. punct de vedere al structurii$€
O particularitate a compozitiei mani cu un os din fibre rd Stuit
celulare a periodontiului o constituie (mezenchimul). El este alcal pl
prezenfa osteoblastelor si cemento- tr-o substan{i fundamental? De
blastelor. Aceste celule constituie cati, continind fibre colagene:
238
e
. mai contine si fibre colagene sorbtia tesutului osos si mobilitate denta-
meni i dinspre spatiul periodontal ra; gingivita cu punga gingivald si resorb-
care V'nseré in cement cu un capit, tia fesutului osos ; gingivita cu punga gin-
gival4, resorbtia tesutului osos $i mObI|ll_3>‘
i s¢alal It capat fiindA fixat in osul alveo-
(TP te dentara. Fireste, ca asemenea schimbari
celalacestea sintfibrele care constituie patologice cu caracter inflamator cores-
'“,r'i(,dongiul ligamentar. ‘pund mai bine nofiunii de parodontita.
ri
’('rMicros«:Opic distingem ardouasautipupri- Prin lucrari de specialitate, atit auto-
au f_un-
cement : cement acelul rii din tard cit i de peste hotare
scopul separirii diferitelor im-
damentat
de i cement celular. Cementul celu- ale parodontiului cu caracter
bolnaviri
marsse afld cu precadere in zona de primar si inflamator de parodontoza—
lqrf 2 radacinii. De reguld cementul afectiuni de natura distrofica.
nu se resoarbe, are loc un
VI:licular
r?oces de depunere de noi straturi La Plenara a XVI-ea a Societatii
de-a lungul intregii vieti, fapt con- stiintifice unionale a stomatologilor
ale ce-
firmat de multiplele straturi din 1983 a fost adoptatd urmatoarea
i clasificare.
meriILUIFelul acesta toate_e]emente_le
care constituie parodontiul se a]l?
intr-o strinsa Iegét_uré uhlStO!OglCa
fapt ce asigura yea}[zarea
{fig. 115), Bolile parodontiului
tuturor functiilor. Deregldrile in pro-
(morbus parodontalis)
cesul patologic al unei verigi a acestui
complex morfofunctional duce la de-
reglari in unele structuri sau in toate I. Gingivita (gingivitis)— infla-
structurile parodontiului. matia gingiei generata de actiunea dauna-
toare a factorilor locali si generali care
evolueazi fiara a afecta ligamentele gin-
givodentale.
Clasificarea Formi : gingivitd catarala (catarha-
afectiunilor parodontiului lis), gingivita ulceroasa (ulcerosa) si gin-
givita hipertrofici (hypertrophica).
_'In cadrul bolilor parodontiului se Forme de manifestare : usoara (levis),
includ afectiunile ‘unui tesut sau ale medie (media) si grava (gravis).
tuturor tesuturilor parodontale cu ca- Forme de evolutie : acuta (acuta), cro-
ralcter inflamator, ‘distrofic ¢i tumo- nici (chronica) si agravata (exacerbatd).
ral. . Grad de extindere : gingivita localiza-
\ ta (localis) si gingivita generalizata (ge-
Aiec'iiunile tesuturilor parodontale, neralisata).
manifestate prin,inflamatia gingiei, supu- II. Parodontita (parodontitis)
rafie 5i mobilitate dentara erau cunoscute este inflamatia tesuturilor parodontiului,
din cele mai vechi timpuri si numite de caracterizata prin destructia progresiva a
Fouchard scorbut fals -{sec. XVIII). In parodontiului si oaselor alveolare.
anul 1886 Toirac propune termenul de Forme de manifestare : usoara (levis),
»Ploree alveolars“. Tn 1936 Weski gru- medie (media) si gravid (gravis).
g:afi afectiunile parodontiului dupa pro- Evolutie : acuta (acuta), cronica (chro-
tmsi'{l Patologic general — inflamatia, dis- nica), agravata (exacerbata), abces
Siiic‘a' tumoarea i introduce pentru cla- (abcessus) si remisiune (remissio).
o area bolilor parodontiului termenii : Suprafata afectata : localizata (loca-
Parodontita, parodontoza si parodontomul. lis) si generalizata (generalisata).
IOgialmp indelun at, in tara noastrd pato- "'1Il. Parodontoza (parodonto-
termeparodontiului a fost desemnata cu sis) este afectiunea distrofica a parodon-
privitpul de parodontozi. Gingivita era tiului.
pe ba: ¢a un proces secundar, care evolua Forme de manifestare : ugoara (levis),
1esutu|a modificarilor primar-distrofice ale medie (media) si grava (gravis).
EvidenL-“ osului alveolar. Gingivita a fost _ Evolutie: cronicd (chronica), remi-
la(‘iata ca imbolnavire aparte de citre siune (rernissio).
evolufi onov, care a cercetat gingivita in sty Suprafata afectata : generala
ge a (genera -
€ gingivita fdra pungi, {ara re-
239
 -
X . i u dis-
mator sint mai frecyep lesig
.Bolileidiopalice
¢l r, lutie mai grava in tarile
uq
L o
Ve
tructia progresiva donto- si Alrica in raport cy
: jului (parodon
rilor pamdon‘g)._sindr()m“]
n
Pa- si Australia. cele din Eurg,*ba
iza — parodontolys gel:j
neutropenid, agama~ FrecventHd a si gradul e ;
lp:izl?on fl Lefevre, zaharal de co mp
bulinemia, diabetul it
re a afectiunilor sint inVeTsa”I[osla.
sat, precum si alt e bol
1 . {ionale cu nivelul de viats Iropgp.
u\ ( purodonm-
V. Parodontom tu mefian-
tiei si igiena cavita{ii bycgl. ' 1 Pa
i afectiuni
ma) — tumefactii statistice confirma to [ruecalt'
CvenlgDa a
oza etc.)-
te {epulis. fibromat mare de imbolnaviri ale Parodon“ului
in rindul bérbatilor.
Modificari destructive j
Raspinirea, etiologia ale parodontiului la pirgé’,‘f”ame
si patogeneza o virsta de 35—40 de ani sint deTIe in
afectiunilor parodontiului nate, conform datelor O.M_§ ne”""
torita scaderii nivelului de rgzisltj da-
Raspindirea bolilor parodontiului. a fesuturilor parodontale, cj e[ecte"llq
Conform datelor prezentate de
Q.N\;b
-
cumulativ, adicd schimbarilor in';];h
bolile parodontiului sint larg raspin
matorii progresive din copilirie «
dite la populatia de pe intreg glo-
tim-
Stolescents. opilarie i
Manifestarile
bul pamintesc. Cercetdrile epidemiologice efecty.
purii ale bolii cu catacter inflamator ate in rindul populatiei din diverse
10 pina
s-au inregistrat la virsta dela regiuni ale térii ilustreazd o largs
la 20 de ani, iar la 80% din copii rispindire a-schimbdrilor destructiv-
s-au semnalat gingivite. inflamatorii ale parodontiului |a
Modificari destructive ale paro- populatia de diferite virste (80—
dontiului cu afectarea tesutului 0sos 100%).
se manifesta cu pregnanta la persoa- Printre elevii examinati din scolile
nele in virstd de peste 40 de ani. moscovite au gingivitd 69% din elevii
Conform rezultatelor de analiza ale de 10 ani, 77%— din elevi de 12 ani
datelor O.M.S., culese in 35 de state
ale lumii, persoanele in virsta de 35—
44 de ani din 7 tdri sufera de afectiuni cu forméd de mani-
ale parodontiului
ale parodontiului in proportie de peste festare medie {adincimea pungli pa:
75 la suta, in 13 state exista o rés- rodontale de 4—5 mm) s-a observat
pindire a parodontiului de 40—75 la la copii si adolescenti: doa
suta din populatie, iar in 15 tari doar copiii in virstd de 12 ani, T
40 la sutad din populatie suferd de copiii in virsta de 15 ani sicel 18% 12
aceastd boala. Mentionam ca aceste ani dintr e exami -
adolescentii de 16
date nu cuprind cifrele referitoare la V‘A -
nati.
persoanele cu modificari inifiale ale
Prin urmare, larga ra_sP‘"d‘Ee |
parodontiului. S-a stabilit de aseme-
afectiunilor inflamatorii ale p?ro'(;fel.
tiului, schimbarile importantein 5;5
nea, ca afectiunile cu caracter infla-

1Capitolul IV este necesar sa inceapd cu mul dentomaxilar fac din aceasg€ ane~N
in
.Parodontoliza“, intrucit in procesul de clasifi- problemi sociald a medicinei
care a allor parfi principiul etiologic lipseste ral. Este stiut c4 afectiunile paro
si n-ar fi indicata introducerea notiunii de , idio- tiului influenfeaza negatiy moti
fuane“. care presupune o neclaritate a etiologiei.
n plus, afectiunile parodoniului cu destructie functiei digestive, sferei psllhfl‘emiG01a
progresiva se intilnesc mai des la copii, cind ve, reduc rezisten{a organismV
cauzele imbolnavirilor {rebuiesc stabilite {dia- infectji, creind o sensibilizare
betul zaharat, sindromul Papillon-Lefevre).
Introducerea nofiunii de ,boli idiopatice* anu-
alergie a organismului balnfl‘/-Ei
leaza responsibilitalea medicului stomatolog In structura parodon
pentru elucidarea afeciunilor generale, care predomina afectiunile in
constituie cauza parodontolizei, fapt inadmisi- gingivita si parodontita. Ap
bil (subl. autorului). din gingivite o formeazd
240
rrfi——'

j4. Parodontoza alcituieste

c]?)taarrils% din parodontopatii. Etiologia proceselor
[¢ inflamatorii ale parodon-
Etiologia si patologia afectiuni tiului In procesul de examinare a
lor cauzelor patologiei parodontiului cu-
arodofl‘i“!“" Cunoastefea cauzelor noastem bine la ora actuala factorii
imbolnavirilor parod_ontm]m consti- etiologici, care permit desfasurarea
{uie o sarcind Qe(gseblt fle importanta unei profilaxii si tratarea cu preca-
e Slomal(]]()g'lell, 1r_1truc‘|t_ permite uti- dere a proceselor inflamatorii. Con-
lizarea terapiei etiologice cu mentio- ventional, factorii cauzali au fost
narea cailor de profilaxie. grupati in factori locali si factori
generali, subintelegindu-se cad ei se
in prezent una din sgrpipile deosebit de afld intr-o strinsi
importante ale pa@ologler m_geperal_ este
legatura. Se stie
ca inflamatiile sint determinate de
examinarea mecam_;melor_ leziunilor si pro- factori chimici, fizici, mecanici, imuno-
ceselor inflamatorii la nivelul organelor.
Se stie ca inflamatia constituie baz_a a peste logici, precum si alti factori.
70% a diverselor forme nozologice. Conform datelor O.M.S., cauza
Notiunea de ,etiologie” este strins le-
primara a gingivitei o constituie placa
gatd de notiunea de »patogeneza*, intru- microbiana, intrucit asociatii de
cit prima se referd la aparitia bolii, iar microorganisme ce cauzeazi modifi-
cea de a doua arata evolutia schimbi- cari inflamatorii, se afld in aceasti
rilor patologice. Adesueorl notiunea de etio- placa. Reactia de raspuns a tesutu-
logie a cauzelor bolii se identifici cu un rilor la actiunea microorganismelor
factor concret. Desi factorii etiologici si $i toxinelor lor modifica factorii siste-
cauzele imbolnavirilor nu sint nici pe de- mici. Placa microbiani {fig. 116) aco-
parte notiuni identice. I. Davidovski scria, pera suprafata dintelui. Baza ei 0 con-
ci etiologia bolii nu poate fi redusi nici la
diversi factori din mediu, nici la mediu in stituie complexul de polizaharide si
general si, in genere, nu se reduce la nimic proteine (albumine, hidrati de car-
din ceea ce se poate opune organismului. bon etc.). Componentele principale
Dupa parerea acestui autor, este inadmisi- anorganice sint calciul, fosforul, mag-
bila evidentierea sau particularizarea unui neziul, potasiul si natriul legate de
singur factor- ca principal, esential, cu matricea organica.
atit mai mult a unui factor unic i reduce- Microorganismele din placa mi-
rea la acesta a intregului fenomen etiolo- crobiani se instaleazi conform unei
gic.
In medicina anumite legitati : dupa 2—3 zile pot fi
moderns teoria cauzald
constituie teoria sistemelor de reactii recip- determinati cocii Gram-pozitivi si
roce ale organismului la factorii mediului Gram-negativi ; peste 4—6 zile apar
natural sau social, realizate in anumite fusobacterii, iar dupi 7—8 zile—
conditii, necesare si suficiente. spirili si spirochete. O deosebiti im-
De o deosebits importanta in teoria portantd se acorda microorganisme-
patologici este problema reciprocitatii lor Str. sanguis, Str. mutans, Bac.
Taptorilor interni si externi, in special in melanogenicus, Actinomyces
etiologia parodontopatiilor. Inca viscosus
in anul Fusobact. nucleatum.
l90_3 savantul Arckovy sublinia actiunea Microorganismele constituie peste
reciproca a factorilor locali si a celor gene- 70% din resturile solide ale placii
rali in apariia afectiunilor parodontiului.
eterminismul materialist-dialectic in-
microbiene. Pe masuri ce membrana
terzice antiteza $i separarea creste in grosime, in zonele ej pro-
proceselor funde predomind
interne de cele externe. Corelatia dintre formele aerobice,
intern si extern a fost i va fi intotdeauna iar cantitatea de streptococi se reduce
Un proces bilateral. Baza reciprocittii respectiv pina la 30%. Formarea pla-
O constituje organismul. cii microbiene incepe in zona santului
.
Etapa modern a dezvoltarii medicinei gingival la suprafata dintilor cu pre-
se Caracterizeazs printr-o cunoagtere mai cadere interdental.
Mult sau maj putin aprofundati a cauzelor Importanta membranei microbiene
$1 mecanismelor prin care se realizeaza
este foarte mare in consitituirea
corelatia actiunii organism-mediu. tar-
trului pe suprafata dintilor : diverse
16 Comanda N 1065
241
 duce la formare
microcavitai din tartru 5.“Pf""g'"eg|l,‘i§ . .
(tari) si moj a
'
acii
apar ca rezullatAal viabilitatii Cd < } Schimlbérile ¢
lor bacteriene in wb?tantfl ad II\;Q albe Ilclhidului
mineralizata a larln‘lIU‘vde_"iar'.S, i aliye; 31 cqpi -
atea bucald contpil, .
temele de ferienti ai placii partlcilpa Vel dj, iy,
la formarea materiei organice $i a la formarea g; "uie de
.
componentei minerale a_lariru]m. Se
presupune ca ATP-ul din membran'a
dentara constituie sursa de energie
si donator de fosfati, care duc la
structurarea refelei de cristale ale
hidroxiapatitei. Este stabilit aportul reducerii confinuty|y; i u
fosfatazelor in initierea mineraliza- zim, imunoglobulinelflEdsel
rii din interiorul celulelor in procesul nat impo rtan{adeOSEbitgdez, e
de formare a tartrului dentar. e a ritmuluj gj y, 3 o
O deosebitd insemnatate o au si secrefie a saljvej $i,
ca ur y
datele despre structura tartrului cerea secretiej de j e
supragingival. Acesta este alcatuit Exista date conformnzg?grglqbu““a A
din trei zone : zona placii microbiene bulina de secretie impiediéi F 0glo.
fara semne de mineralizare, spatiul 4o
bacteriilor ]a(suprAafata dinti aderare,
log.
intermediar al zonei a doua cu centri Rolul etiologic g ‘Membrapg;
de mineralizare si zona propriu-zisa microbiene in aparitia
gingivitei
a tartrului supragingival, acoperitd e
dovedit prin observatii clinjce
cu un strat al membranei bacteriene. 3izf03t
fimenta[. Astfel, ingrijirea
Prin urmare, dini(i?e‘
in etiologia inflamatiei in mod nécorespunzitor intr-o perio(;l:
parodontiului un rol de frunte il are da d'ev zece-doudzeci de zile duce |3
factorul microbian i nu componenta aparitia gingivitei {procesul este re.
minerald a tartrului. versibil, gingivita dispare gratie igi-
Factorii care contribuie la forma- enei cavitatii bucale):
rea placii microbiene sint : autocuri-
Este de mentionat dependenta di-
tarea‘msuf!ciemé a dintilor, insufici- recta dintre indicatorii codului de igie-
enta igienei bucale, modificirile can- nad bucald si intensitatea inflamafiei
titative si calitative ale salivej
lichidului bucal.
si parodontiului. Alti factori etiologici
IilorAl;teoglI;rs?r?/r'eq insuficients a din-
ce duc la imbolnviri inflamatori
S
sint: mecanici {obturatiile_si.
Y
4.In urma consumuluj incrustatiile debordante sau insufici
qe ahr_neme moi, predominarea
fia allrr_nentaré
in ra-
a hidratilor
ent adaptate si polizate, coroanele
de car- incorect adaptate
pon‘ refinerea unor resturi alimentare la colet 4et‘c,){
in spatiile cariate, a suprafefelor chimico-toxici sau fizi¢
contact
de {ocluzie traumaticd). Drept r_ezullfl
ale dinfilor in cazy) unor
;gfh:figleocjre?t?m gincélenareavdinli-
ano- apare focarul numit proces .hgutat ca:
re evolueaza conform princnpnlor pro
din'liloror epsle .inn greunatd
Cein: a“U,lO'CLlratarea
cesului inflamator nespecific. fac-
si de cop-
structiile ortopgdlce,
excesul de mate-
Importapia unor asemenca /.5
rial de plomba cif si de tori, precum dispunerea incfi]ecf'elc‘
ortodontice, eparalele dinfilor, anomaliile in muscaturd £t
slarrena pnrszentl,vs»a stabilit ¢ este apreciatd in mod diferit. ened
pentry cercetatori considers ca in asem
- art normala a parodonjulyj este
lnsuf|C|gnta iglena natural, cazuri rolul principal il .dev‘m:ea';difli
necesara fjjng microbian3, intrucit existd celElflfi
cea artificial; prin cunv
farea dinfilor cu periyfs, i pentru pjei
persistenfd. Alli Cerep
L !egerpa sint de pirere ca in urma lsfiic pri-
(ljgexe‘mce $i de Incorectd a mijloacelor
realizare 2 procesuluj se genereaza un proces distro’t® i
intrefinere (curifare) mar al parodontiului, caré fno
3 dinfilor duce la inflamatie. Ei separd
A2
 elimind [erment_;
speciala de jimorfo-nucleice se
ica drept forma a numit ]_!zosorlnll
lizosomi. A. Strukov
arodmpfliului. inflamatiilor, 13l
"mrfiaah
cu- terenul de start al
,7(,313 rezent sint destul de bine uni labrocitul — motorul
ce genereaza
‘UIU factorii de risc ai
afecti - _Degranu‘larea
parodontiului, procesul inflamator. en-
de alim
'msu'n[lamalorii ale labrocitelor este insofita
‘Amvllu(area carora consti
tuie masura ori ai procesu-
orii locali de tarea a diversi mediat _ .
m‘ay'laclicé. Printre fact Jui inflamator.
ol umara anomaliile i defor- Deosebim mediatori
ai procesul ui
{distopia dentara, (sistemul kali-
”S“Crilsc maxilarelor , anomalii in mus- inflamator de plasma a_r)
;?]i;,mar tea dintilor l complement
creinchinind, sisternu
)'. D_in‘tre media-
el
slura etc).
portan{a deloc neglijabi la o si de tesut {de celulé
hinina contri-
vuolv@ar e a te- torii de plasmd, bradic el, sporl_nd
au i anomaliile de dez_ buie la eliminar ea hi st am in
cavitatii bucale : vaselo;, iar
suturilor mol ;i]le (h_g. '117), brusc permeabilitatea
vestibul redus in vol
urq
Kalicreina activizeaza he motaxia leu-
pipertrofie @ frgnululyl gingivola- le ar e si factorul
a__!renule!or cocitelor polimorfonuc coagulare
bial, anomalii de msgrt_le Hagemann din sistemul de
puzelor {fig- 118) si limbii etc. a singelui. o .
care duc
Dintre factorii generali De apar itia _ med iat orilor celulari
anismului
|a scaderea rezistentei org rea se fac raspunzatoare leucocitele
premize pentru genera bazo-
si creaza
i men- polimon‘onuc]eare, labrucitelel
unor afectiuni ale parodontiulu i filele si alte celule. Mediatori
i celu-
tionam afectiunile endocr pros-
afectiunea lari sint histamina, serotonina,
ne ({diabet zaharat, proteazele,
ale taglandina, limfochinele,
Itenko-Cushing, disfunctii hormon substante cu reactie lenta.
ale sistemulu i gen ita l etc ), afe c-
e Sub actiunea substantelor biolo-
tiunil e so ma ti ce si -al
re- gic active are loc destructia substan-
sistemului nervos f{oligof
nie, reumatism, deregldri metabolice tei intercelulare a epiteliului din san-
neuropatii etc.). tul gingival, apar spatii si vacuole
prin care pot patrunde atit toxinele,
Patogenia afectiunilor cit si bacteriile.
in amatoriiale parodon-
fl
O verigd importantd a patogene-
fiului Procesul inflamator de-
buteazd -la nivelul marginii gingi- zei o constituie destructia microcir-
culatiei— reducerea vitezei de circu-
vale in urma scaderii capacitatii de latie a singelui, vascularite, produ-
aparare. Dintre mecanismele funda- cerea de tromboze. Drept rezultat
mentale patogenetice mentiondm : le- evolueaza starea de hipocoagulare si
zarea celulelor {leucocitele polimorfo- hiperfibrinoliza.
_l_'luclelce etc;) ; cresterea continutului ~ Cresterea permeabilitatii vasculo-
de substante biologic active — media- tisulare aduce la imbibarea peretilor
Yori si modulatori ai proceselor infla- vasculari i a tesutului perivascular
matorii ; dereglarea sistemului micro- cualbumine talbumin, fibrin-fibrino-
circulator ; cregterea permeabilitatii gen, imunoglobulina A si M etc.).
Vasculotisulare ;tiefenomenulrd; exsuda- Formarea de infiltrate inflamatorii
tiv si de infiltra celula depoli- dure cu predominarea de limfocite
merizarea substa nte i fun dam ent ale a: si plasmocite
%fjuc‘oullaul conqunctiv gingival, distruc- deformeaza structura
normald a gingiei. Totodatd are loc
i lrangefll{ ui; dereglarea schimbu- depolimerizarea substantei funda-
acamozvscap“-ar $i hipoxia secundaré ; m_e[ltaje a tesutului conjunctiv al gin-
ui dina epiteliulul §i substituirea
cresterii activitatii
bucal - diantul gingival cu epiteliul glet in urma
hialuronidazei de fesut si microbiene
givodém;l"‘:lgerea llgamentu_!ui gini-- si a altor .fermenti, destructia calo-
Vale, si formarea pungii ging
goelnaulul in urma activita{ii sporite a
In urma genazei i elastazei. In acelagi
afectarii leucocitelor po-

243
 raspuns humoral. Este
procesul de sin-
timp se dereglea z4 ri lza( de imunoglobu]ingc?esl‘zla( "iVelm
cau za actiunii in lichidele biologicedin apropjers.s <lasel
{eza a colagenului din
e.
limfocitelor sensibilizat or de pro- lui de inflamatfie — in singele r(j?a IDCaru,
Destructia mecanismel circulalia gingivala, in con‘inulufn Micrg.
tectie este insotita de
dereg]area‘ pro- ful gi“%fi”' i punga parodon1a|5df“ san.
urma carora va combinata nestimulata. Tn g g " Sali-
ceselor de regenerare, in
gra-
se formeaza {esutul patologic de mod
lar gingival se constatd continyg ‘fle_capi.
i- a de B-limfocite si reducerea cg ul Tidicay
nulatie. Evolutia progresiva T-limfocite. ntitatii de
patologice duce la extinde-
ficarilor Se presupune cd in proce;
fe-
rea procesului inflamator asupra 'm afectiunilor parodontiuhfi de :::ue‘fo.‘u\iei
sutului osos alveolar, perlodqnhu matorie sistemul de B-limfocite T infl.
(gingivita trece in p_arodontlta)g .in- rol deosebit in raport cu Trlim[are, un
Paralel cu evolutia procesulm Este stabilit procesul de sintezs 5 ocitele,
imuno- globulinelor G, A, M
flamator evolueazi si devieri in gingia a[’mUnn,
astfel ca afectiunile infla_m}a»_ Existd date conform cirora |5 ectaty,
logice,
torii nespecifice capata caracteristici nele care au luat medicamente piers(,a_
de imunitate. supresive procesul inflamator gin Jmuno-
evolueaza. gival ny
S-a dovedit ca la bolnavii care
imunitard
suferd de tuberculoza pulmonard in
1n reactia specifica si in
a procesului infla- procesul progresiv inflamator un rq) j
forma accentuati portant revine leucocitelor polimorfony, I]m-
mator in parodontiu pot fi inregistrate are. Se stie cd acestea secreti protec o
semne ale unui proces inflamator si produc derivate ale acidului a\rahidorz;ile
specific— prezenta de micobacterii Stimularea leucocitelor neutrofile are Iocc'
si granuloame specifice. prin contactul acestora
cu bacteriile si
Cauzele trecerii gingivitei in paro- endotoxinele din placa dentara. In aceastsé
dontitd nu sint deocamdata clare. Cei conexiune o deosebitd insemnitate revine
mai multi dintre cercetatori sint de profilaxiei formarii plédcii microbiene, veri-
parere ca rolul principal revine reac- gi principald in procesul inflamator al
tivitatii organismului. In afara de parodontiului. Tn prezent nu existi date
aceasta se acorda o deosebitd insem- suficiente privind rolul primar al structu-
rilor imunitare in aparitia afectiunilor
natate microorganismelor din placa inflamatorii ale parodontiului. Ele evo-
dentara subgingivala, a carei compo-
lueazd cu schimbari progresive si sporesc
zifie se deosebeste de cea supragin- modificarile patologice in parodonfiu.
givala. Schimbarile progresive in parodontiu
anoasterea factorilor etiologici sint considerate de unii cercetatori drept
permite elaborarea unor masuri de reacfie de detagare {agresiunea grelei
profilaxie a afectiunilor inflamato- impotriva gazdei). Supozifia are drept
rii — gingivitei, parodontitei, ofera baza faptul c& in structurile de tesut con-
pn_§xbilitatea de a alege metodele si junctiv dur se depun antigene necontrolate
mijloacele de terapie patogenetica. imunologic incontrolabile, dar sub raport
genetic ,proprii“. Asemenea depozite de
antigene {resturi epiteliale Malassez, In"
In ultimii ani se acordi o deosebiti troducerea de resturi de smalf in cemen
atentie aspectelor imunologice ale gingi- tul acelular) pot in anumite condifii 52
vitei si parodontitei. Exista parera ci in- se releve, si acfioneze ca antigene cu
l!amapa parodon{iului evolueazi conform valoare deplina si 3 induc reactii imun”
tipului de reacfie al supersensibilitaii tare in parodontiu.
lente. Aceste modificari sint examinate
de pe pozilia autoagresiunii. Insi studiile - Desi existd un mare n umar de
din ultima perioada nu permit certifi lucridri ce abordeazi aspect: ele imu-
dontale:
acestor supozifii. Studierea (acloriliccrafgeea-
nerali i locali ai reacliei imunitare cely-
laresi humorale indici lipsa in cazul
gingivitei si a paradontitei a unei insyfj. arecomanda o terapie imunocore ;.
cienfe a factorilor locali si generali de re in tratamentul complex i
nilor inflamatorii ale paro |

244
 [mportanta diversiIO( factori ge- regldri generale : bolnavul acuza obo-
nerali in generarea afectiunilor paro-
seald, slabiciune, hemoragii in mucoa-
Jdonlale se discuta de multa“ vreme. se, la nivelul pielii de pe gambe
in prezenl exista mu]te
etc.
Iucrar{ care Schimbirile in cazul insuficientei
confirmé rolul deosehlt.al hllpovgtami- vitaminei C evolueazi in toate tesutu-
nozei C ca si a'a]tor hlpovltan_'unoze,
2 unor afectiuni ale organelor interne rile parodontiului : ingie, pulpa den-
tard, tesutul osos. Tn tesutul osos se
in etiologia si patogeneza afectiunilor constata depunerea de osteoid, de-
arodonfiului. Tn ultimii ani au apa-
reglarea formarii si regenerarii nor-
rut noi date despre influenta nocivi male a tesutului osos. Aceste schim-
2 afectiunilor qndocrme $i stresurilor bari sint identice cu cele din alte
pentru {esuturile parodontice. ) ‘oase ale scheletului. De aceea schim-
Este necesar sd se mentioneze si barile in parodontiu in cazul insufi-
faptul céd toate imbolqéviri]g schimba cientei vitaminei C au caracterul
reactivitatea organismului intr-o unei imbolnaviri independente. In
masurd mai mare sau mai micé si con- afara de aceastd fmbinarea hipovi-
tribuie la aparifia sau evolutia afec- taminozei C cu afectiunile inflama-
tiunilor inflamatorii sau de alt gen torii si distrofice ale parodontiului de
ale parodontiului. altd etiologie conferd schimbarilor
1n acelasi timp nu se poate s nu clinice si patomorfologice din paro-
{inem seama de importanta lor ca dontiu un caracter specific, contri-
factori cauzali, care conditioneazi buind la progresul schimbarilor pa-
aparitia afectiunilor parodontiului. tologice. Tn "acest fel, importanta
Acest lucru se referd in primul rind hipovitaminozei C in etiologia si pato-
la parodonto
— afecti
zd une indepen- geneza afectiunilor parodontale este
dentd de naturd distrofics, ca sila de necontestat.
parodontolizd— stare patologici a A fost mentionati importanta pa-
parodontiului, pentru care rolul de tologiei tubului digéstiv in etiologia
frunte il au unele imbolnaviri ale $i patogenia afectiunilor parodontiu-
organismului, sindroame cu etiologie lui. O importanti deosebita se acorda
neelucidati. cresterii continutului
Insuficienta vitaminei C este inso- de substante
biologice active in serul singelui {his-
titd de modificari accentuate in tesu-
tamind si altele), stirii edematoase
turile parodontiului, care adeseori
sint primare. Prezen{a unor manifes- latente a gingiei, posibilitatii apari-
tiei primare a inflamatiei aseptice
tari clinice similare ale scorbutului
§i modificarile de natura inflamatorie sub forma de ,lizereu histaminic*.
de origine microbiani necesita desfi- In anii din urm3 s-au obtinut infor-
matii despre influenta negativi
surarea unui diagnostic diferential, a
intrucit patogeneza si etiologia aces- gastritei, ulcerului gastric si duode-
tora sint diferite. La baza simpto nal asupra parodontiului. S-a con-
- statat in asemenea cazuri o generali-
maticii clinice in cazul hipovitamino-
zei C
zare rapida a procesului si evolufia
{mobilitatea dintilor etc.) se
afld carent vitaminei C, in urma,ci- progresivd a schimbirilor insofita de
reia este dereglati sinteza devieri importante in starea imunolo-
caloge- gicad a bolnavilor.
nului, se manifests sindromul hemo-
ragic, fapt ce antreneazi dereglarea Dintre afectiunile sistemului endo-
crinologic o atentie deosebita trebuie
fu"C,tiilor periodontului de mentinere acordata
a dintelui tn canalul alveolar, diabetului zaharat. S-a
subliniat o evolutie mai grea si mai
pre deosebire de
aceste schimbari sint revepar odontiti,
rsibile, in-
frecventd a afectiunilor parodontale
trucit’ nu - exists distructia la bolnavii care sufera de
tesutului diabet
0s0s.In afara de aceasta, este carac- zaharat. Acest fapt este caracteristic
teristica prezenta simptopelor pentru formele de diabet decompensa
de de- t
sau a afectiunilor nediagnosticate.

245
 . i

ale bio- tozei un rol deosebit | joacs

Cercelirile morfologice rind afeca-m’.”i
e generali si in primul
potentialului gingival la persoanel sistemului cardio-vascular aillumlQ
cu forma latenta de diab et zah ara t, ca
al_e {e- temului nervos. € sis.
si cercetarile patomorfologlce
Cerceldri de etiologie sj patog@nig
suturilor parodontate i cazul diabe- au Tficut
tului aloxanic (experimental) creea- a parodontozei
Savan(j;
afirmarii prezenfei unei A. Evdokimov, E. Platonoy - Novie
za premizele !
si altii.
forme specifice independente de afec- In teoria neurogenici E. p
tiune, care {rebuie numita parodonto- latongy
liza diabetica. Schimbirile patologice s-a bazat p]e teoriile despre or
ganiza.
rea si reglarea functiilor sj )
din gingie au caracter primar-distro-
rezultat din microangiopatl_lle nervos. Schimbirile distro?itce:]uéy'
fic
parodonfiu (cu urmari complic Iln
si plasmoragiile specifice diabetice
prin inflamatii) E. Platonoy l: e
din peretii vasculari cu evolutia lor -a
si hialinoza. Acest proces privit drept consecintd a dereglr il
in scleroza i i :
de scleroza si hialinoza trofice ale sistemului nervos ip unel?g
este insofit
lipamentar gingival. fard zone periferice sau centrale. [, Novic
tesutului
caracter inflamator. In asemenea con- si N. Danilevski considerd parodop.
ditii inflamatiile secundare evolutive toza drept o manifestare a neyro.
au evoiufie foarte grava si duc distrofiei tesuturilor. Drept doyezj
rapid la destructia tesuturilor paro- ale valabilitdtii teoriei neurogenice 3
dontale. parodontozei s-au adus rezultatele
In tesutul osos predomind schim- influentei experimentale asupra diver-
barile primar-distrofice sub forma de selor zone ale sistemului nervos (hi-
dereglare a proprietatilor tinctoriale : potalamusul, ramurile nervului tri-
zone considerabile de bazofilie, dis- gemen, tuberul cenusiu) prin apisare
paritia regenerarii structurii osoase, (strivire), supraincdrcare sau alte
dereglarea structurii osteonilor, apa- tipuri de traume. E. Platonov a obser-
ritia unor cavitati drept consecinta vat schimbdri identice in parodontiu,
a autolizei si fenomenului de distru- creind conditiile experientelor apropi-
gere osteoclastica {creslerea activi- ate de cele care se manifesta in cazuri
tatii fermentilor din osteocite si osteo- patologice la om (introducerea toxinei
claste). difterice si neurotoxinelor in zona de
Sint deosebit de contradictorii iegire a ramurilor nervului trigemen).
informatiile din literatura de specia- Rolul primar al aterosclerozei in
litate privind rolul dereglarilor func- aparitia parodontozei este exprimat in
tionale ale glandei tiroide : unii autori teoria vasculari a ~savantului A
considera cd in caz de hipertiroidie Evdokimov. _Conform teoriei lu
schimbarile parodontale se manifesta parodontoza évolueazd ca un proces
pregnant, pe cind alti autori vad primar-distrofic in fesutul osului
lucrurile invers. alveolar ca o-consecin{ad a aie}'°5°]ei
Studierea tabloului clinico-radio- rozei arteriolelor parodontiului, drep
logic al parodontiului la bolnavii rezultat al aterosclezorei generale 53';’
cu gusa toxica cu diverse forme de sclerozei vaselor sangvine ale PZ’.‘;_
manifestare a dus la concluzia ca dontiului (conform tipului de car '0_ -
sporirea funcfiei glandei tiroide nu sclerozd). Insemnatatea ateroscler
este insofita de modificari importante zei in etiologia si patogenezd P
in {esuturile parodontale. O stare donfiului a fost exprimatd§i i
agravanta o prezintd defectiunile de cetarile clinice si morfologice 0 Ty
succesiune a dinfilor si situatiile tirziu. In anamneza bOlflaV'lorzl/
tra uma tic e. Mod ifi car ile produse de parodontozi (chiar la virsta de
inflam ati ile gingiv ale usoa nu re
impli- 30 de ani) se observd deregiiy i
ca dereglari deosebite in {esutul osu- sistemului cardio-vascular dis a
lui alveolar. vegetovasculara, hipertonie),
In etiologia si patogenia parodon- vii_acuza spasme ale vaselof
246
e
ferice (amortirea degete!pr ({e la miini
ofc.). La persoanelein virsta de peste Tabloul clinic
50 de ani s-a |nvreg|<st'rat 0 a?erosc]_e- si anatomopatologic
}015 confirmata clinic si b[ochvmlc, al afectiunilor parodontiului
Cercetarile presiunii partiale a oxige-
nului in gingie la persoanele de virsta Gingivita
fragedd care sglier“a de parodontoza,
microscopia vitald si reoparodon- Gingivitele sint afectiunile inila-
tografia au confirmat prezenta unor matorii ale gingiei, determinate
de
manifestari exprimate accentuat in influenta defavorabila a factorilor
microcirculatia gingivala, precum si locali si generali si care evolueaza
existenta unor fenomene yédite de fara dereglarea integritatii jonctiunii
hipoxie primard, care nu sint condi- dentogingivale. .
1ionale de careva procese inflamato- Indiferent de forma clinica si
ii. moriologicd, gingivitele se caracteri-
! Cercetarile patomorfologice ale zeaza prin urmatoarele trasaYari
maxilarelor persoanelor in virsta de diagnostice diferentiale :
peste 50 de ani care sufera de hiper- — afectiunile se manifesta cu pre-
tonie si ateroscleroza au permis (au- cadere la copii si tineri;
tor T. Lemetkaia) stabilirea proce- — prezenta unor depuneri supra-
sului de dezarmonizare a structurii dentale de substante nemineralizate
fesutului osos al maxilarelor fara {placd microbiana, depuneri moi,
existenta resorbtiei inflamatorii a vir- resturi alimentare) si tartru dentar ;
furilor septului osos interdentar. 1n — interdependenta dintre indica-
zonele profunde ale osului alveolar torii codului igienic si gingivita ;
si corpurilor maxilarelor se observi — imbinarea frecventa a gingi-
o alternare a focarelor de osteoporo- vitei cu focare de demineralizare—
23d i osteosclerozd pina la dispari- carii in stadiul de macula in zonele
tia structurii spongioase a tesutului festonului gingival ;
osos (eburnare), dereglarea proce- — prezenta unor manifestari cli-
sului de schimb a substantelor osoase nico-morfologice ale inflamatiei gingi-
si structurii tesutului osos. Asemenea vale si deformarea acesteia : in cazul
schimbari nu sint insotite de schim- gingivitei catarale in urma edemului
béri inflamatorii si evolueaza pe fon- {acutd si acutizarea celei cronice) si
dul schimbirilor sclerotice manifes- infiltratiilor inflamatorii; in cazul
tate diferit in vase {obliterarea va- gingivitei ulceroase — in urma necro-
selor sangvine, depunerea de sare in zei si alteratiei; in cazul gingivitei
membrana intermediari etc). Confir- proliferative— drept rezultat al pro-
marea de mai tirziu a modificirilor liferarii ; .
primare distrofice in tesuturile paro- — hemoragii in cazul unor sonda-
dontale s-a obtinut prin experientele je usoare in zona santului gingival ;
de reproducere a unor situatii extre- — lipsa pungii gingivale ;
me (hipoxie, hipodinamie, hipoxemie) — lipsa unor modificari clare in
St variate tulburiri endocrine (dereg- septul interdentar ;
larea functiilor hipofizei,-paratiroide- — nu apare fenomenul destruc-
lor etc.). tiei osoase pe cligeul radiologic ;
In patogenia parodontozei un rol — starea generala a bolnavilur
aparte revine dereglirii alimentrii nu este alterata decit in- gingivitele
cu singe a tesuturilor parodontiului catarald si ulceroasi acute $i cronice
$1 tulburarii schimbului de substante, acutizate, cind se constata o stare
acestea avind drept consecintd toxicad de grade diferite in functie
re- de
linerea considerabild a unor procese forma de evolutie §i extinderea
pro-
€ mare importanti, cum sint sinte- cesului.
za proteinelor, reinnoirea osului si _Gravitatea gingivitei se stabileste
constituirea tesutului osos. prin cumularea tuturor schimbarilor

M7

e
petrecute in organism si gradului de [ii (‘arll!OF $I' comp]ica;inqr ace
cuprindere a gingiei in procesul pato- in afara de aceasta, gingivi(s
logic. N siv in stadiul preclinic, poate f Cly.
Gingivita cataralda si ulceroasa. nosticatd in cazul vizitelor ml q'ag*
Pentru gingivita catarala si ulceroasa de profilaxie a unor contingemedlcale
de forma usoara este caracteristica nizate (elevi, liceisti etc.)’ € orgy.
afectarea cu precadere a gingiei mterf . Devre'rgulé 'ho!n>akvii Mentioneg, s
dentare, in forma medie este afectata singerari ale gingiei in specia| CinZd
gingia interdentara si marginala, spala pe dinti {cu precadere in se
iar in forma grava este afecrata toa- oada de iarna si primévaré) beri.
care
ta gingia, inclusiv gingia alveolara. d_ispare de la sine f'éré tratamen't N
Mentiondm ca procesul inflamator cial. Cu trecerea timpuluj gj agra\[’m.
gingival alveolar se asociazd deseori rea afectiunii, singerarea gingiej (35?.
cu prezenta pungii gingivale si, prin aproape permanentd, manifestingy,. .
urmare, va fi parodontita. Afectarea si in procesul de masticafie a hransie
gingiei alveolare de catre procesul Bolnavii constatd o schimbare a fo;.
inflamator cataral fara interesarea mei si culorii papilelor gingivale inter.
ligamentelor gingivo-dentare este po- dentare.
sibila in cazul acutizarii gingivitei La examinarea cavita{ii bucale
cronice in urma afectiunilor respirato- (excluzind perioada preclinicd) se
rii acute, gripei si altor afectiuni constata o hiperemie gingivala cu ten.
siin localizarea pe gingie a elemente- ta cianoticd, dilatarea papilelor ging;.
lor de lichen rosu plan etc. vale interdentare (fig. 119). In cazul
Gravitatea gingivitei hipertrofice acutizdrii procesului cronic apar du-
se apreciaza dupa manifestarea hiper- reri in procesul consumului de ali-
trofiei gingivale: in prima forma ea mente, singerdri accentuate, gingia
cuprinde pina la 1/3 din suprafata este rosie, edematiatd, tumefiata.
coroanei dentare, in forma a doua — Daca se introduce o sonda dentard
pina la 1/2, iar in forma a treia, speciala in santul gingival, se consta-
grava,— peste 1/2 din coroana den- ta lipsa pungii gingivale. Singerarea
tara. este prezenta in toate perioadele cli-
Gingivita localizata afecteaza gin- nice si preclinice ale gingivitei..La
gia din zona unuia sau citorva dinti. toti bolnavii se constatd prezenja
Gingivita generalizatd se caracteri- placii microbiene, membranei moi, iar
zeaza prin afectarea gingiei unuia uneori {mai rar) depuneri minerali-
sau ambelor maxilare. zate pe suprafata dentara. o
La adul{i se intilneste cu preca- Indicatorii analizei singelui din
dere gingivita catarala cronicd si circditul periferic (numarul leucocite-
acutizata. Gingivita catara- lor, viteza de sedimentare a hematiilor
lda acuta apare la copii in urma V.S.H.) nu arats schimbari in_cazul
infectiilor acute respiratorii si con- gingivitei cronice. Acutizarea Emg’ylf
stituie simptomul acestei infectii. tei cronice poate fi insotitd de St‘i’f]
Gingivita ulceroasa si hipertrofica toxice usoare (slibiciune genera fl:
apare mult mai rar in raport cu gin- indispozitie, subfebrilitate etc.) d‘,"e?e
givita catarala (aproape 10%) la per- minate de afectiunea care constitu ¢
soanele in virsta de 20—25 de ani. cauza acutizarii. Prin examinarea ?gc,
Gingivitacataralid cro- navilor pot fi diagnosticate unele 2 o
nica debuteazd fara dureri, fapt {iuni ale sistemelor si Ol'ga"ew.rrc;,.
pentru care, de regula, bolnavii nu terne, care nu sint cauza .qu”clu'
se adreseazd medicilor, ignorindu-si rilor gingivale, dar pot constitui {:ma’
afectiunea. rii ce predispun la aparifia inf
Schimbarile. patologice gingivale {iei gingiei.
sint diagnosticate de reguld de medic araclerif
Gingivita catarald s
la persoanele tinere, care se adre- zeazd printr-un timp scurt©1 ‘deV. aparh
Kula-
seazd - acestuia in vederea trati- tic a hematomelor (metoda
248
 Fig. 119. Gingivita catarala cronica generalizata.

jenco), fapt ce subliniaza scaderea tesuturilor in procesul ciclului car-

rezisténtei capilarelor la vacuum, diac. Acestea permit evaluarea situa-
cresterea numarului de leucocite si tiei venoase si arteriale ale formarii
celule epiteliale migratoare {proba lui parodontiului conform tipului de reo-
M. lasinovski), proba pozitiva Schil- parodontograma (R.P.G.). In cazul
ler — Pisarev — rezultat al acumula- unei forme usoare de gingivita tipul
rii de glicogeni in celulele epiteliale. R.P.G. si toate datele corespund celor
Aceste date caracterizeazi gradul de normale : codul reografic {C.R.) echi-
manifestare a procesului inflamator. valeaza cu 0,07 ohmi ; tonusul perife-
Cantitatea si calitatea compozi- ric vascular (T.P.V.) este de 14—17%,
‘tiei lichidului gingival sint de aseme- codul rezistentei periferice (C.R.P.)—
nea supuse schimbarilor. Cantitatea de 70—83%;. codul de elasticitate
lichidului gingival obtinut cu ajuto- {C.E.)— de 80—90%. In cazul agra-
rul unor fisii de hirtie de filtru creste varii procesului inflamator in gingie
odatd cu agravarea procesului infla- C.R. scade (0,06 ohmi), se reduce
mator. Astfel, .in- caz de indici ai C.E. (pina la 75%), creste T.P.V.
codului P.M.A. 0—10% greutatea {pinad la 25%) si C.R.P. (pina la
lichidului gingival constituie in me- 90%.,) . fapt ce confirma dereglarea to-
die 0,17 mg (in cazul parodontiului nusului vascular, elasticitatii lor si
intact 0,06 mg), in cazul P.M.A. de staza venoasi.
10—20% este de 0,23 mg, iar cind Conform datelor din ultimele luc-
P.MA."este de 40% acesta creste rari de specialitate (I. Jeakonis), in
Pind la 0,37 mg. singele din microcirculatia gingivala
In caz de gingivitd creste si se constatd o crestere insemnata (in
activitatea colagenazei, a altor fer- raport cu $ingele venos periferic) a
menti, se modifici structura celulara, nivelului de imunoglobuline G, A, M
Cantitatea de imunoglobulini la toate " 5i numarul de B-limfocite, fapt ce
clasele_din lichidul gingival. confirma intensificarea factorilor din
lats chimbirile din vasele microcircu- reactia imund humorala locala.
cahe‘,_gl!lgivale caracterizeaza indi— Acelasi fapt il confirma si sinteza
atorii din reoparodontografie : modi- locald a imunoglobulinelor in gingia
Icarea rezistentei ohmice active a inflamata.
249
Fig. 120. Gingivita catarala. Acantoz 3 cpiteliald, distrofie cu vacuole,
Microfotografie. X 150.
Desi in cazul gingivitei
nu se constata schimbari in procesul
analizei clinice a singelui, metode mai
subtile permit depistarea
activitafii fermentilor din
(S.D.H., fosfataza etc.).
Schimbarile anatomopatologice
in gingivitele catarale sint bine expri-
mate. Se constatid dereglarea kera-
tinizarii normale a epiteliului $i apa-
rifia fenomenelor de parakeratoza,
adeseori semnalindu-se si acantoza
epiteliului (fig. 120). Citoplasma celu-
lelor stratului spinocelular
granuloasa, opalescenta, limitele din-
tre celule neclare. Nucleele au aspect
hipercromic si picnomorf. Se relie-
feaza fenomenele distrofice vacuoli-
ce. Se constatd aproape permanent
cresterea cantitafii de glicogeni in
celulele stratului spinocelular.
Modificarile stromei sint ambigue
in diverse zone topografice. Fenome-
nul edematierii este frecvent in zona
legaturii epiteliale si subepitelial, Ij-
psind in zonele profunde.
Dezorganizarea {esutului conjunc-
tiv sub aspect de focar sau gama-
metocromazie difuza este frecvent.
250
infiltralie inflamatorie,
cronice Mai rar se poate constata imbibarea
tesutului conjunctiv cu albumine plas-
matice. Rareori se determind reactia
dereglarii la fibrina.
leucocite in formele ugoard si medie ale
gingivitei fibrele reticulare se ingroa-
s4. Fibrele de colagen din jurul infil-
tratiilor inflamatorii se ingroagd, con-
stituind fascicule rudimentare, groso-
lane si pierzindi-si serpuirea. Fasci-
culele fibroase formate incearcé parca
si limiteze focarele de inflamatie de
tesutul ligamentos inconjuritor. Pyo—_
devine cesul de regenerare a fibrelor papilei
gingivale este insotit de acumularea
de substante PAS-pozitive si gluco-
zoaminoglicane. . s
In infiltratele inflamatorii cél
mai frecventi reprezentanti ai elemen-
telor celulare sint histocitele si celt”
lele limfoidale, mai rar plasmocniele,
precum si polinuclearele segm?"t".le‘
iar in unele cazuri cele eozinofil®
Creste numarul mastocitelor (“%‘
121) cu o y-metacromazie pregnan i
Predomini forme degranulanle T
granule libere. Infiltrafiile se 1075
zeazi in primul rind In zona €p! eces
lui bazal si joncijonal avind 12 2
 \

Fig. 121. Gingivita catarald. Mastocite situate perivascular. Microfotografie. X 400.

nivel un caracter de focar.* fologico inflamatie cronica cu o ugoa-

Au loc schimbari importante si in ra maniiestare de scleroza si hiali-
vasele microcirculatiei gingivale : va- nozi in zonele subepiteliale, infiltratii
sele limfatice sint dilatate ca si ca- timfoido-histiocitare cu amestec de
pilarele, venele prezintd singerari plasmocite. La modificarile mentiona-
si diapedeza, se constata proliferarea te se mai adauga procese intlamatorii
endoteliului, "tumefactia membranei acute care duc la distrugerea stratu-
bazale, pe care apar supuratii perice- lui superficial al tesutului conjunctiv
lulare. In formele grave ale gingi- cu infiltratie mucoidd, care uneori se
vitei, subepitelial se constatd trombi transforma in leziuni fibrinoide, si
hialinici in‘vasele din microcirculatie cu infiltratie leucocitard, deosebit de
precum si vasculite productive. pronuntatd in zona santului gingi-
In- cursul cercetarilor histoenzi- val. Paralel cu dilatarea accentuata
matice ale'stratului germinal epitelial a cofurilor venoase ale capilarelor
se_constatid un confinut sporit de si a venelor, se constatd o crestere
S.DH si L.D.H si fosfatazi acidi. a numdrului capilarelor care functio-
O cantitate medie de asemenea fer- neaza fiind dilatate. In alte cazuri
menti se-constati in infiltratiile celu- vasele relativ pufine se afla in stare
lare. Activitatea G-6-P.D.H . in colabati. Schimbirile cu caracter
infiltrate, perefii vasculari si epiteliu distrofic din epiteliu sint consecintele
este redusa. destructiilor trofice datoriti stazei
In acest fel, in gingivita catarala venelor, cresterii permeabilitatii
se constatda un tablou al inflamatiei fesutului vascular, dereglarilor in
cronice nespecifice cu fenomene {ten- miscrocirculatie.
dinte) de agravare. Afectarea epite- In procesul diagnosticarii clinice
lului se reduce tn general la distro- a gingivitei morfologic se constata
lie {acantozi si distrofia vacuolelor) schimbari in tesutul osului alveolar
3! regenerare {cu atrofie si hiper- in zona septului interdentar. De cele
(rghe manifestate in egala masura). mai multe ori, insa, tesutul septului
Diagnosticului clinic de gingivitd ii interdentar in gingivita catarali ra-
corespunde din punct de vedere mor- mine neschimbat {fig. 122) Rezulta,

251
 .

dinti caria{i si complicatiile cg riilor,

insuficien{a igienei bucale.
Dereglarea
: stariis generale » Eradu|
de manifestare a simptomelor generg
le sint in dependent{a directs de SUPra:
fata de raspindire si forma de gravi.
tate a procesului gingival.
La examinarea cavitalii bucgle
de regula, atrage atenfia cantilale:;
deosebit de mare a depunerilor (dyre
si moi) de pe suprafaja dentara, Fp.
ta bolnavului este pamintie, stare,
generala proastd. Autoigiena dinfjlor
la acesti bolnavi lipseste complet,
intrucit ei nu se mai hrénesc norma|
din cauza durerilor, incetind sd-si
mai spele dintii. Gingia este in sare
de hiperemie, singereazid usor, iar |5
periferia ei se observa o membranj de
culoare gri necroticd (fig. 123). pa-
pilele gingivale se necrozeazi uneori
in intregime si marginea festonats a
Fig. 122. Gingivita catarala. Infiltratie inflama- gingiei se pierde luind aspect orizon-
tiva in regiunea santului gingival si epiteliului
de fixare. Tesutul osos al septului interdentar
tal.
nu este modificat. Microfotografie. X 7. In perioada de maximi intensita-
te a procesului inflamator se consta-
ca schimbarile morfologice antici- td schimbari ale singelui din circula-
peazd schimbarile radiologice, iar tia perifericd sub form& de leucocito-
tabloul anatomopatologic al gingivi- 24, cresterea V.S.H-ului.
tei corespunde adeseori parodontitei. In cazul unor tratamente inefici-
In tabloul clinico-morfologic al ente, recidive frecvente procesele in-
gingivitei ulceroase (gingivita necro- flamatorii devin cronice cuprinzind
tico-ulceroasa Vincent) predomi- si fesutul osului alveolar {parodon-
na fenomenul distrugerii. Afectiu- fita).
nea debuteaza brusc cu indispozitie, Gingivita ulceroasa trebuie deo-
temperatura creste, apar dureri pro- sebita de modificirile necrotice in
nuntate in cavitatea bucald, hemora- cazul bolilor de singe (leucemie etc.).
gii gingivale, bolnavul se hraneste O caracteristicd deosebit de impor-
cu greu. Aceste simptome sint inso- tantd in diagnosticul diferential al
tite de miros neplacut, putrid din gu- gingivitei ulceroase o constituie depis-
rd. Acesti bolnavi se adreseazi de re- tarea prezentei dominante a fusobac-
guld imediat medicului. La anamneza teriilor si spirochetelor in cazul exa-
bolnavii acuzid hemoragii gingivale minérii bacterioscopice a produsului
vechime de la citeva saptamini pina patologic extras din focar la limita
la citiva ani, care nu au fost tratate. cu fesutul sinitos (dupa inlaturarea
Procesul necrotic debuteaza dese- maselor necrotice), lipsa unor schim-
ori in zona retromolara si mai rar cu béri in singele periferic, caracteris:
amigdalele (amigdalita Vincent). tice bolilor de singe.
Factorii care provoacd gingivita In gingivita ulceroasa (fig. 124)
necrotico-ulceroasa sint afectiunile se constatd morfologic defecle ulce-
acute respiratorii, stresul psihic si roase de suprafa{a. Se constata fen®
emotional, extenuarea fizica si psihi- menul de acantozi a epiteliului, e}
ca, hipovitaminoza C, erupfia cu di- seori paralel cu atrofierea de [qcae
ficultate a molarului Il de la nive- a acesiuia. In procesul de alff’['e{i.
lul mandibulei, un mare numir de a epiteliului se reduce simjitor ¢an
252
 DFNTD DT gl et g
iya8
e,
"' .

Fig. 124. Gin, givitd ulcero-necrotici acuti. Necroza epiteliala, iniiltratie leucocitara. Microiotogra-
fie. X 100.

» Y

S (R,
‘ [ ! “‘ ‘\-: o % S .

Fig. 125, Gingivita ulcero-necrotica

Icrofotografie. acuta. Fungii cromomicetei in regiunea
% 400. santului gingival.

253
 N
. fiy
i ning
Jule cu citoplas
) mi Piro
ficarile esen-
tatea de glicogen. Modi
tiale din refeaua v ascula
ra sint plas- cum si de pierderea capacilsm?’ Pre.
rge pind la onale a stromei. llnc i

moragia care poa te me aniza- Gingivita hipertroficj,

dezorg
jesirea fibrinogenu Jui si sululm hipertroficd se deosebesfe q ll1givi|a
(e (esutic
rea stratului de suprafafa deaaa
_mfl_ltram vita ulceroasi si gingivity . &gi.
ligamentar sub forma prin faptul cd in mani[eslarcc araly
mucoida. In zonele subepll?lla!(’ §! nicd predomind procesyl dca i oli.
zonele profunzi ale papilei g_ll]g“[alea rare. Gingivita hipertroficy ! Olife.
oza
se constata fenomenul de fibr evolutie acuta, desi d(\‘OSQbiIT’:H are
stromei. Creste numarul capilarelor, forme clinice : edematoasj gj i, douy
a c_ofu:
se mareste lumenul, mai ales Forma edematoasd se inijpe [roasé.
rilor venoase si venulelor. Se dilata frecvent. ste myj
mult vasele limfatice. Procesul de prolifer are dip 4i, .
Fibre de calogen nu sint prezente
in ifiltratii, fiind distruse. Predomina
este precedat de regula de prg'”gle'
inflamator cataral, de degramfi““
infiltratia cu leucocite, in special po- motiv pentru care pe uny| diatre‘
linucleare segmentate si eozinofile, s i:‘] e
maxilare poate fi diagnosticat
care pot fi observate in toate zont_’le
topografice : subepitelial, in epiteliu, vita catarald, iar pe ce[éla[t‘g ?"
in zona santului gingival si chiar givita hipertrofica. La prolifermn
in zonele profunzi ale papilei gingiva- gingivitei, contribuie diversi factgra]‘
le. Uneori, foarte rar, pot fi obser- iritativi: marginile debordante e
vate elemente limfoidale i histoci- plombei, anomalii in dispunerea din.
tare si celule plasmatice. Se constatd tilor, muscaturile adinci, cit si muta-
o crestere a numarului celulelor tiile endocrine.
grase, cu precadere in stadiul de de- Bolnavii de gingivitd hipertrofici
granulare, se observa granule meta- acuzd aspectul neobisnuit al gingiei,
cromatice si ,umbre* de mastocite. cresterea ei. In forma ei edematoasi
Paralel cu cresterea numarului leu- (fig. 126), bolnavii acuza.in plus
cocitelor se constata si cresterea nu- singerarea in procesul spalarii din-
marului celulelor cu granulatie piro- tilor iar alteori singerdri spontane.
ninofila. In zona de fixare a epite- Manifestari deosebit de grave se intil-
liului si la suprafata papilei gingi- nesc la bolnavii de epilepsie care iau
vale se constata zone fetidice, micro- hidantoin. In astfel ~de cazuri
organisme, precum si fungi de tip cresterea gingiei se poate cqnstatg
actinomyces i chromomyces {fig. nu doar la suprafata ei vestibulard
125). In perefii vaselor se constata ci si la cea orald. Deseori papilele
fenomenul y-metacromaziei si o pro- gingivale mérite acoperd in intregime
nunfata plasmoragie. coroanele dintilor. In procesulcl iti:
Prin urmare, gingivita ulceroasa: examinare se constata de flecare [arit
atit clinic cit si moriologic, prezinta deformiri manifestate in mod di eeS.
tabloul unei inflamatii acute grave ale marginii gingivale, papilele <o
cu manifestare pronunfati de infil- cute acoperd, o parte din coffiaf;ele
tratie leucocitara, schimbari esenti- dintilor, observindu7-se aga-num!
ale ale vaselor sangvine si limfatice pungi false {fig. 127). "
cu fenomenul de stazi si permeabi- Ign cazul gir%givitei h.p?rtr.ofl‘flej lsr:e
litate sporita. forma fibroas3 culoarea gmg'e‘d’;ma.
Este necesar sa men{ionam ca gin- schimba: pe cind in forma €l ¢ ag
givita ulceroasa poate avea o evolu- toas gingia este cianoticd, SNE%).
tie acuta, deseori fiind precedaii de la cea maj mica atingere (P2 s
inflamatie cronica cu scleroza stro- Se constata de asemenea inir-2 uneri
mei. Procesul inflamator se agra- ri mai mare sau mai mica dep
veqzé prin stazd venoasi, hipoxie si de tartru si alte depunerl-
activarea fibroblastelor, fapt con- punci de 'vedere mor;
Din
firmat de cregeterea numarului de ce- pentru gingivita hipertro
254
e

,,;,cteristicé vcrestgrea accentuald a L.D.H. 5i G-6-P.D.H. in vasele sang-

ifelului cu picnoza nucleara: distro- vine, infiltrafiile din stroma si stra-
&J‘;;' vacuola rd a citoplasmei celulelor
stratul spinoce
tul germinativ al epiteliului. Acti-
lular (fig. 128).
vitatea ATP-azei fosiatazei alcaline
Fste dereglat procesul de granulare, este moderata.
Jicogenul Csl_evr!ISAplIS neumif)rm, se Prin urmare, in gingivita hiper-
conslatd canlllqtl ‘mksernnate in zona tofica se constatd o manifestare di-
de parakeraloza §iin zonele pr‘nfunA vers de acutizare a procesului infla-
e ale gelulelor din straty] spinoce- mator cronic cu reactie vascula'ra.
jular. In stroma suhepllellalaA se supuratia stromei in zonele subepite-
manifestd fenomenul de edemaiere, liale si infiltratie mucoida in zonele
de rasfirare a fibrelor, vascularizare, profunde, infiltratie leucocitara pro-
jasmoragie cu focar prin peretii nuntata.
yasculari §i substan{a paraplastica
uneori cu reactie pozltivé‘ la fibrina
din peretii vasculari. Numérul vaselor Parodontita
creste, se observé o dilatare a lumenu-
|ui acestora, pletora. In ambele ca- Parodontita este afectiunea al ca-
zuri predomind dilatarea verigii ve- rei proces inflamator gingival se ex-
noase din microcirculatie. Se consta- tinde asupra altor tesuturi ale paro-
{a tumefierea si uneori proliferarea dontiului. Parodontita se caracteri-
endoteliului. zeaza prin destructia progresiva a
O trasaturd constantd si caracte- periodontiului si tesutului osos al sep-
risticd a gingivitei hipertrofice o tului interdentar.
constituie infiltrarea cu celule limfa- Parodontita se caracterizeaza prin
tice si plasmocite cu dispunerea cu urmatoarele semne diagnostice :
precidere a acestora din urma in. — afectiunea se manifesta cu pre-
vasele periferice. In plus, pentru gin- cédere la persoanele in virsta de peste
givita hipertroficd este constanti si 30—40 de ani;
patognomonicj reactia mastocitari cu — prezenta in anamneza a sin-
degranularea si metacromazia stro- gerarilor gingivale timp de citiva ani ;
mel. " — prezenta pungii gingivale sau
Se observd un proces de fibrozi parodontale ;
al stromei manifestat moderat in zo- — inflamatia gingiei cu predo-
nele profunde ale papilei gingivale. minarea procesului inflamator cata-
Subepitelial se manifesta procesul ral, ulceros sau de proliferare ;
de sclerozi. Mentiondm de asemenea — modificari destructive ale tesu-
infiltratia leucocitars cu dispunerea tului osos al septului interdentar, de-
acestora intre celulele epiteliale (fig. pistate pe cliseul radiologic, lipsa
129), schimbarile lor. necrobiotice sub unor dereglari in zonele profunde ;
iormévde acumulare de substant3 gra- — Prezen{a unei simptomatologii
nulard bazofil. Infiltrate deosebit de clinice diverse, determinati de mani-
extinse i dure se constati in zona festarea destructiei inflamatorii a
de aderents a epiteliului. tesutului osos i a periodontiului, cit
deseori, pe fondul schimbirilor i tabloul clinico-morfologic al infla-
mentionate mai sus se constatd feno- matiei gingivale (mobilitatea dinti-
menul de micozi profunda cu reacie lor, deplasarea lor, dureri, dereglarea
Inllamatqrie de rdspuns, aparitia functiilor etc.) ;
?arCESulm $icresterea fesutului granu- — acutizarea parodontitei croni-
ce si in mod special a celej abcedante,
o Spre deosebire de gingivita ulce- in_squté de manifestarea unor semne
a asd care se caracterizeaza printr-o clinice generale : cresterea
Clivitate scdzutd a tuturor fermen- tempera-
turii, oboseala, modificiri in singele
Seor.“ Ingingivita hipertrofica se ob- periferic conform tipului de schimbari
"™Va o activitate sporita a S.D.H., inflamatorii nespecifice ;
Fig. 128 Gingivit
X 100.

Fig. 129. Gingivita hipertrofica. Leucocite dispuse intre celulele epiteliului. Microfotogralie x 407
e

— cantitati insemnale de depu- adica culoarea ei este roz-pal, este

neri supradentare (tartru, placd tare, adera strins la suprafata din-
microbiana, resturi alimentare elc). tilor, epiteliul adera mai sus {la maxi-
in funclie de gravitatea mani- larul superior) si mai jos {la ma-
festarilor clinice deosebim o forma xilarul inferior) de ligamentul smal-
usoard de parodontita, forma medie fului gingival ;
si forma gravd. O asemenea clasi- 2) lipsa pungii gingivale sau paro-
ficare contribuie la prescrierea corecta dontale ;
a tratamentului chirurgical si ortope- 3) cliseele radiologice nu inre-
dic gistreaza procese active de destructie
Forma usoara de parodontitd se a septurilor interdentare ; lipsesc fo-
caraclerizeazd prin urmatoarele tra- carele de osteoporoza, tesutul osos
situri : adincimea pungii parodontale este tare, de dimensiuni normale ;
atinge 3,5 tnm cu precadere in regiu- 4) lipsa de depuneri dentare, in-
nea spatiului interdentar, destructia clusiv a placii dentare ;
tesutului osos al septului interden- 5)-bolnavul confirma ca i s-a apli-
tar este de grad incipient si de grad cat tratament chirurgical sau prezin-
[ (pind la1/3), dintii sint ficsi, fara td un extras din foaia de observa-
a se depldsa. Starea generald a bol- tie clinicd cu indicarea interventiilor
navului ramine nealterata. terapeutice.
Forma medie a parodontitei se ca- Parodontita acutd. Parodontita
racterizeazd prin : evolutia in conti- acutd se intilneste relativ rar si este
nuare a modificarilor patologice, de focar. Ea evolueaza in urma unor
adincimea pungii parodontale atinge iritari mecanice a tesuturilor paro-
5 mm, destructia tesutului osos este dontale de catre materialele de plom-
de gradul II — scade inaltimea fesu- ba, coroanele dentare, tratamente-
tului osos interdentar pind la 1/2 din lor ortodentare active, ce cauzeaza
indl{imea lui, sint prezente focare de ruperea ligamentului circular al din-
osteoporoza, mobilitatea patologica a telui, afectarea gingiei si a periodon-
dintilor este de regula de gradul I, tiului.
mai rar de gradul II. Este posibila n cazul parodontitei acute bolna-
deplasarea dintilor. vul acuza dureri acute puternice,
Forma grava a parodontitei se spontane, singerari ale gingiei. La
caracterizeazd prin prezenfa pungii examinare se constatd o hiperemie
parodontale cu o adincime ‘de peste gingivald pronuntatd, singerari la
5—6 mm, destructia fesutului osos al palpare. Sondarea constatd prezenta
septului interdentar cu peste 1/2 din pungii gingivale, edematierea gingiei.
indltime sau chiar in intregime, mobi- Parodontita cronica. In practica
litate dentara de gradul II si IIL clinicd mai frecvent intilnita este pa-
Dintii sint deplasati, se manifestd o radontita cronica. Cauzele acestui
traumatizare a articulaiei. fenomen poate fi adresarea cu intir-
ziere la medic, autotratamentul nea-
Formele medie i grava a parodon- decvat.
titei sint adeseori insotite de supuratie In cazul parodontitei cronice usoa-
si abcedare. : re acuzele sint nesemnificative : sin-
Toate manifestéarile descrise ca- gerari gingivale periodice de regula
racterizeaza parodontitele in evolutie, in procesul de spalare a dintilor, mi-
adica in stadiile in care bolnavul se ros neplacut, senzatii gingivale ne-
adreseazd medicului {parodontita ne- plicute, depuneri curente de tartru.
tratata sau tratata insuficient). Schimbarile patologice se pot localiza
Paradontitele in stare de remisiu- in regiunea incisivilor mandibulei sau
ne, care survine doar in urma unui a molarilor din unul sau ambele maxi-
tF{ltament complex, se caracterizeaza lare.
prin : In procesul de examinare clinicd
\
\
1) starea gingiei este normald, se observi hiperemie de staza in zona
17 Comanda N 1065

-
 I {incipient),
Fig. 131. Parodontita usoara. Distrugerea {esutului osos al apolizei alveolare de gradul
Radiograiie de panorama.

gingiei interdentare si in zona unei La palparea gingiei se elimina un con-

parti din gingia alveolara {fig. 130), tinut seros, arareori purulent. Pungile
se constatd o punga gingivala cu parodontale ating adincimea de 4—
adincime de pina la 3,5 mm. 5 mm. Schimbarile se manifesta, de
Cliseul radiologic scoate in evi- reguld, neuniform de-a lungul osului
denta resorbtia placii compacte de la alveolar. Conform datelor definute de
" nivelul septului interdentar, deregla- noi, cele mai semnificative modifi-
rea structurii clare a virfurilor sep- cari se constatd in regiunea incisivi-
tului interdentar in urma destructiei lor maxilarului inferior, precum si a
tesutului osos. Se constata de aseme- molarilor de pe ambele. maxilare
nea descresterea sau reducerea pina {fig. 133).
la 1/3 din indl{ime a septului inter- Anomaliile dispunerii unor dinti,
dentar (fig. 131). In cazul parodon- anomalii de mugcatur, ca si alti fac-
titei usoare lipseste mobilitatea din- tori iritativi locali agraveaza procese-
tilor si deplasarea lor. le inflamatorii din zona acestor dinti.
Parodontita cronica de forma me- De fiecare dati se constatd cantitafi
die se caracterizeaza prin extinderea insemnate de depuneri dentare, atit
procesului inflamator asupra unei supragingivale cit si subgingivale.
parti insemnate din gingia alveolard in forma medie a parodontitei sint
si adincirea pungii gingivale, forma- posibile migrari patologice ale din-
rea pungii parodontale cu o adincime tilor de gradul I, mai rar de gradul
de pina la 5 mm. 1I, ocluzie traumatica. Modificarile
In asemenea cazuri, parodontita gingivale sint de obicei catarale, dar
cronica are evolutie activa, bolnavii sint posibile fenomene de exulceralie
acuza singerari gingivale frecvente in sau de proliferare in diverse zone.
procesul de spalare a dintilor, consu- La examenul radiologic al paro-
mului de alimente tari, schimbarea dontitei medii {evolufie activd) S¢
culorii si aspectului gingiei, mobili- constata destrucfia fesutului 0sos !
tatea unor dinti dispersati i posibili- pre:
ni la1/2 din septul interdentar,
tatea schimbarii poziiei lor pe arcada zenta osteoporozei, lirgirea spafiulti
dentara. / periodontal in zona festonului gingh
La consultatie se constata feno- val (fig. 134). .
mene manifeste de cianoza a papile- Forma grava a parodontitei S€
lor gingivale interdentare {fig. 132), caracterizeaza prin diverse simptome:
modificarea configuraliei (inflamarea Bolnavii acuza dureri in procesu de
usoara la dinli). Gingia masticatie, uneori spontane, schim-
lor, aderarea
singereazd la cea mai micé alingere. barea pozifici dintilor, aparifia spai”
258
Fig. 133. Parodontita cronica de gravitate medie. Distrugerea neuniforma a tesutului osos al apoii-
sei alveolare. Radiograma de panorama.

ului intre dinti, supuratie periodica. La sondare se constata pungi pa-

n procesul de manifestare a paro- rodontale adinci {(5—7 mm sau si mai
dontitei grave masticatia devine ane- mult), dintii au migréari patologice
voioasd, ca si vorbirea, din cauza de gradul II—III. Se manifestd dep-
lipsei unor dinti si migratia altora. lasiri ale dintilor sub forma de evan-
Aparitia mirosului bucal neplicut, tai, rotiri in jurul axei si ocluziuni
aspectul neobisnuit al dintilor actio- traumatice.
neazd asupra psihicului bolnavilor, La examenul radiologic se deter-
ei devenind inchisi, sensibili. mina destructia cu precadere a tesu-
La examinarea cavitdtii bucale de tului osos de gradul ITI—III, focare de
regula se constatd deformarea accen- osteoporozd, pungi osoase (fig. 136).
tuatd a gingiei pe seama prolifera- Starea de remisiune a parodonti-
rii_granulatiilor, fibrozei, infiltratiei tei se constatd de regula dupa un
inflamatorii si hiperemiei de staza. tratament complex, inclusiv chirur-
Papilele gingivale adera fragil la gical si ortopedic.
suprafata din{ilor. Se constatad depu- Starea de remisiune se caracteri-
neri insemnate de tartru, placa micro- zeaza clinic prin absenta singerarilor
bian, resturi alimentare. Datoritd gingivale, a durerilor, absenta supu-
singerérilor accentuate ale gingiei, ratiei si mirosului bucal neplacut.
bolnavii nu-si mai spalé dintii, contri- Durerile acuzate de bolnav in perioa-
buind astfel la evolutia progresiva a da activa lipsesc in perioada de remi-
procesului inflamator parodontal siune. Mobilitatea dintilor de regula
{lig. 135). scade : mobilitatea de gradul I dis-

FigA 134. Parodontita cronica de gravilate medie. Destructie a {esutului osos de gr. adul 11. Radiogra-
Ma de panorama.
Fig. 136. Parodontita cronica grava Destructiz tesutului osos al apofizei alveolare de gradul [1..
I1I. Ortopantomograma.
unor grupe de
pare, cea de gradul II trece in mobi- dinti, reducerea re.
zistentei generale, imbolnaviri provo-
litate de gradul I efc.
Gingia revine la culoarea roz-pal, cate de raceald, insuficienta cardio-
strins la dinti; pungile g{n- vasculara etc.
ader3
givale sau parodontale lipsesc (fl_g. In cazul abcesului parodontal
137). Cliseul radiologic nu inregis- bolnavul acuza dureri violente, are
treaza modificari cu caracter activ intepaturi la unul sau mai mul{i dinti,
ale {esutului osos, lipseste procesul stare generald proastd (cefalee, sla-
progresiv, se observa intarirea fesu- biciune, frisoane etc.). La examinare
tului osos, a septului interdentar, dis-
se constatd netezirea. pliului de tran-
par fenomenele de osteoporozd, con- zitie, tumefactie, fluctuenta la palpa-
turul {esutului osos se reliefeaza din re, dureri acute. Sint posibile ruperi
nou cu claritate (fig. 138). spontane ale abceselor si constituirea
Agravarea parodontitei cronice de fistule {abces cronic parodontal),
se manifestd printr-o evolutie mult Gradul diferit de manifestare a
mai activa, secretiile purulente apar procesului inflamator parodontal,
din pungile parodontale, apare du- gravitatea evolutiei clinice §i formei
rerea. In cazul eliminarilor definitive de manifestare este confirmatde une-
ale puroiului din pungile parodonta- le cercetiri de laborator biochimice,
le, in special din zona dinfilor maxi- probe functionale {probele S_chlller-
larului superior, durerile sint nesem- Pisarev, Kulajenco, lasinovski); car
nificative i dispar de la sine. titatea lichidului gingival si alli ind"
Cind se examineaza gingia, in ca- catori ce caracterizeazd proci_?su! e
zul agravirii, ea are culoarea rosu flamator evolueaza de la g‘”g“”m,
aprins, palparea devine dureroasi si la parodontits grava. In forma Uif;g.
este posibila eliminarea de puroi. Se rd a parodontifei numarul leucoc!
schimba si slarea generald a bolna- lor din lichidul bucal este in medi®
vului : apare indispozifia, slabiciunea 167, a epiteliului descuamat’ro_
si starea toxicd. Agravarea paro- 52 in forma medie si grava de P?un.
dontitei cronice poate fi insotita de dontita numirul epiteliocitelor a
abces (fig. 139). Cauzele ahceselor ge pind la 154 i mai mull, AU
sint supraincdrcarea funclionali a rul leucocitelor — 400 sau mai ‘
260
|
Fig. 138. Parodontita in stadiu de remisjune. Starea tesutului osos al apofizei alveolare pina
Iagiralamenl {a) si dupd aceasta (b). Radiograma endobucala.

Scade rezisten{a capilarelor spre va- initiala partiala a oxigenului pe baza

cuum, constituind in cazul parodon- hiperemiei accentuate.
titei ugoare 20 s, iar in formele medii I parodontite se constatd modi-
si grave —10 s. ficarea unor factori aj apararii nes-
Creste si cantitatea lichidului gin- pecifice in serul singelui, saliva (li-
gival : in parodontita usoar3 el consti- zozim, B-lizine etc.), precum i pre-
tuie 0,52 mg, iar in formele medie si zenta imunoglobulinelor.
gravd — 1,53 mg. Pe masura agravirii parodontitei
Examenul reoparodontografic evi- sporeste numdrul
dentiazi modificiri -de structurs in prostaglandinelor
E si Fya in saliva, serul singelui,
vasele microcirculatiei : anacrotismul
tesutul gingival.
se prelungeste, ‘ascensiunea devine
lenta, fapt ce cofirma incetinirea
Modificarile morfologice ale te-
af- suturilor parodontiului in parodontite
luxului de singe. Virful este rotunji
t, sint deosebit de variate si se
dicrotismul este maj putin mani-
reliefat, festd in toate tesuturile componente
portiunea catacroticj se prelungeste.
ceste modificiri reflects procesul ale parodontiului. In forma usoara
a
scleroz, dificultatea afluxu de parodontitei in gingie se observa
lui si tre- un
cerii singelui prin. zonele termin tablou inflamator cronic nespecific
ale
ale cu fenomene de agravare $i modif
cdri distrofice ale epiteliului, ajun i-
circuitului vascular. La parodon-
tite coddl reografic scade pini gind
0,04 — 0,03
la pind la distrofie balonants {fig. 140).
ohmi, tonusul periferic Uneori, mai rar, se observa
vascular creste pina |a 28%, codul necroza-
rezistenfei periferice rea straturilor de suprafatd
cu
1ar codul elasticitifii
pinad la 135%, tratie leucocitari a epiteliului. infil-
se reduce pina Se constati atrofierea epiteliulu
la 63%. i
: cu reducerea continutului
Fenomenu| hipoxiei secundare este de glicogen
confirmat de reducerea tens (fi%. 141).
mare a oxigenului, creste iunii pri- n stroma conjunctivi se cons
Nec
rea duratei adeseori sclerozarea regiunilor tata
esare pentry difuziunea sube-
oxigenului piteliale si plasmoragie, mai
In vase in tesuturi, reduce
rea inten- dificari fibrinoide. Adeseori rar mo.-
Sitatii proceselor de oxi se con-
aralel’ cu procesy| de doreducere. statd dezorganizarea de
suprafati
agr
Parodontite; cronice creste avare a a tesutului conjunctiv sub
aspec t de
tensiunea infiltratie mucoidi in zona
17+ pungii gin-
261
 3 iteliul
gr
140. Parodontitz i ita grava.
i 140
Fig. ig. istrofia balonanta
Distrol a epiteliu l ui gingival. Microfotografie. X 400,

"
Fig. 141. Parodontita grava. Atrofia epiteliului, reducerea confinutului 2 <
crofoto8"
ogen. Micr®i
de glicog!
fie. X 100.
 plasmatice. Microfo-
Fig. 142. Parodontita generalizaté. Infiltratie inflamatorie cu celule limioide si
tografie. X 400.

143. p, Parodontita generalizata

Fig. 149, ) .
6L Micrafoganttd eencralivat gravd. Corpuscul Russell prntee infiltatet nflamator i ale ) gin-
 fibroase. Nu esle excl,
broas s
citopatic a clementelor Iilm(f_fe(‘lul |
filtrate. Schimbarile din gq.nd¢ din ;¢
sc atrag dupa sine dereglér?ma NI \,:'
re in epiteliu, caracterj, Seeyy,
se atrofice i dislrofzclzdlc Prin D”\:iae
in fesutul osos a] SOpluly:
dentar se constali cu Pl‘ecé(; " infe,.
ficari in regiunca de virf ¢q . ¢ Mo,
ta culoare neuniforms, o € Preg;,
torita celulelor de 1i[;ll] ]sr '
si osteoclaste. Se consta(y ¢ < Olage
a epiteliului de-a lungy| rédacfsmffl
diverse adincimi ale pungii
tia 1esutu|ux.0§os ( reSOI‘bfia nesorb.
si osteoclasticd) se obserys i ieledg
nele laterale ale septulyj, ln““rfla(z?.
" inflamatorii gingivale ade. ele
SCOri se oy
tind asupra tesutului osos lar in any.
mite cazuri intre acestea’ S€ mentine
gingia neafectata.
Paralel se manifestj re. ;
focar a cementului in hnelesz(y:é[:ifle
144) si structurarea lui in alte ZO‘E»
In acelasi timp alaturi de foearelende'
resorbtie a tesutului osos se consta|§
Fig. 144. Parodontitd grava. Resorbtia cementu- focare de stabilizare a resorbiei N
lui radacinii dentare. Microfotografie. X 190. structurare a unui nou fesut osos
givale si in zonele profunde ale gin- Vasele sangvine ale periodontiului
giei, cresterea numarului de mucopo- si maduvei osoase sint dilatate, se
manifesta fgnomene de scleroza si {
lizaharide neutre, fibrele argentafine
se ingroasd si partial sint distruse, hialinoza a tunicii medii, reducerea
se observa si liza fibrelor de colagen. lumenului vascular si scleroza peri-
Se constatd schimbari esentiale vasculara.
ale vaselor sangvine: plasmoragie, in formele medie i grava ale
scleroza, reducerea cursului microcir- parodontitei se pot observa schimbiri
culator si fleboectazie. mult mai profunde si difuze, desi ca-
In toate zonele inflamate ale gin- racterul acestora ramine acellasl..n
giei in caz de parodontife se constata epiteliu existd schimbari distrofice
infiltrate insemnate limfoido-histio- grave, atrofierea epiteliului, hialinoza,
citare (fig. 142) si un numar impor- ingrosarea membranei bazale. . |
tant de plasmocite — corpusculi fuc- bazd
Schimbrile vasculare de venelor.
sinofili sau corpusculi Russell (fig. sint plasmoragia si dilatarea
Se constatd frecvent fenpmenul o
143), importante infiltratii leucocita-
re, mastocite in stadiu de degranula- vasculitd productiva, proliferarea le‘ni
re, granule libere si ,umbre* celu- doteliului, formarea de trombi }'”aoln-
lare. (fig. 145). La nivelul tesqtuluj g o
Prin urmare, in forma usoara de junctiv propriu-zis se manifestd Iaprev
parodontitd in gingie se manifesta cu rirea permeabilitatii vasculntlsl;fl p
claritate schimbari vasculare, care avind drept urmare pl,elsmOFjilZirlc .
certifica un proces evolutiv indelun- iesirea proteinelor din pl?sm“& ). S
gat cu semne moderate de agravare. siv fibrin-fibrinogenul (fig: Ia (o
Semne ale schimbarilor vasculare sint manifestd procese de scl forelo
considerate modificarile distrofice pi- mei (fig. 147), destrucia It re In
na la cele necrotice din structurile colagen i a celor argentafin®
264
Fig- 145. - Parodontitd grava. Trombi hialinici in vasele gingivale. Microfotograiie. X 400

2“4‘0"64 Parodontita gravd. Fenomene de plasmoragie din perelii vaselor. Microfotografie

0.
 {esutului fibros. Microfotografie. x 250"
Fig. 147. Parodontita. Scleroza a gingiei. Proliferarea

celulare sint difuze, .ex1sta Parodontoza

tratiile
acumulari de celule limfoide si plas-
mocite, precum §i un numar mare de Parodontoza este afectiunea tesu-
leucocite polinucleare segmentate. Es- turilor parodontiului cu caracter pri-
te prezent tesutul conjunctiv de gra- mar-distrofic. Pentru parodontozi
nulatie. sint caracteristice urméatoarele semne
Intensitatea reactiilor histoenzi- diagnostice :
matice este redusd, fapt confirmat de
continutul scizut de S.D.G., M.D.G., _ absenta inflamatiei, gingia are
ATP-azi si fosfatazd in toate ele- culoare palida ; .
mentele de structurd ale gingiei. — retractia gingiei si_degosarea
1n {esutul osos se observa procese apoi a rédécinn. d‘entare;_
coletului,
de resorbtie activa, deformarea accen- — absenta pungilor gingivale §i
tuata a septului interdentar (fig. 148), ‘parodontale ;
ca m-
fragmentarea lui. Constatam toate _nu este caracteristica pla
tipurile de resorbtie a fesutului osos : crobiand sau depozitul moale; -
osteoclastica, oncozi, resorbtia nefe- — asocierea frecventd cu patol®
da cu participare a celulelor de tipul glnedcaleca_
gia dintelui, ce nu are ca ori
macrofagelor etc. Procesele de re- (eroziunea smalfului, uzura %
). e
sorbfie a cementului radicular se ma- tul cuneiform, hiperstezie ete
— dinfji igi pastreazd gfl)unflrmte
nifesta diferit, importante fiind schim-
barile periodon{iului : desfacerea fib- in cazul atrofiei mainter-
tie chiar
relor de colagen, infiltratie in zonele
(gradul ll—[lle a sep(urllorlueaza
de resorbtie a fesutului osos. aceasta €VO¥
Constatam, prin urmare,
dentare, intrucil
ci in
sincronic cu rel rac tia gingivald:
parodontite se observa schimbari im- nfla-
portante in toate structurile parodon- — examenul radiologi¢ “I w]u i
destru ct‘ eep
tiului, dominante fiind procesele de - dentiazi semne ale
distructie in raport cu cele de formare matorii a tesutului 0sos 2 8
a tesutului osos.
266
e
dentar, conturul fiind clar, cop-
i"C[IiuA"'SC reducerea indltimii aces-
514' iara focare de osteoporozi, dila-
{1114
- Spatiului periodontal. Tn zonele
arca Je ale osului alvefolar sicorpu-
I)mfll”‘
for ,naxilurelor se relle[e(_jzé semne
rilo I(‘fllrmonizéril structurii {esutuluj
ale ¢ (alternarea focarelor de osteopo-
0505 4i osteosclerozd), sint posibile
r‘él"]?mhéri in structura altor oase ale
Seheletului; ) )
s afectiuni ale sistemului car-
gdiovascular, ale glandelor endocrine
5i deregléri me't‘abollce;
indicatorii unor probe functio-
nale {Schiller— Pisarev, Kulajenco,
Jasinovski) nuau devieri de la norme.
Cantitatea lichidului gingival se men-
ine de asemenea in limitele normale.

Manifestarile clinice ale parodon-

tozei ca proces distrofic se schimba
in cazul asocierii cu procese infla-
matorii. Tn asemenea cazuri tabloul
clinic si radiologic contine semne ale
parodontozei si modificarilor inflama- Fig. 148 Parodontita. Deformarea septurilor
iinteralveolare, pun parodontala, infiltratie
torii, caracteristice gingivitei i pa- inflamatorie a ging . Microfotografie. X 20 5.
rodontitei. In acest caz, paralel cu
reconstructia distroficd a tesutului 151), --adeseori au culoare galbuie,
osos {osteoporoza, osteonecrozi), apare hiperestezia tesuturilor dinte-
poate fi determinatd reducerea uni- lui, dureri in zona dintilor intacti in
formd a indltimii septului osos in- .urma schimbarilor de temperatura,
teralveolar fird fenomene de osteo- afactorilor chimici sau de alta natura.
poroza. aoclete Pentru. parodontoza de forma medie
Forma usoari de parodontoza de este caracteristica dezgolirea pina la
reguldnu se manifesta subiectiv. Unii 1/3 din suprafata radacinii, reducerea
bplngw acuzd senzatii neplicute in pind la 1/2 a inaltimii septurilor osoa-
gingie, prurit, de obicei in regiunea se interdentare.J .
incisivilor maxilarului inferior sau. orma grava a parodontozei se
ambelor maxilare] Culoarea gingiei manifestd prin dezgoliri importante
este neschimbata sau usor palida (lig. ale radacinilor dentare (1/2 si chiar
1149)A Marginea gingiei adera strins mai mult), se deschid spatiile inter-
i}esz\;ggffa}a dintelui, la sondare nu dentare, manifestindu-se f[oarte ac-
A 4 singerdri, punga gingivalad centuat defectiunea estetic’é] (lig.
t?‘_steflle. PIacAa microbiangé lipgsesgte, iar 152).
dezful_este in cantitate redusa, sint Reoparodontografic’ se reliefea-
Cflflignoillte coletele incisivilorsi ale z4 dereglari insemnate ale micro-
gistro or. @xar[lenul radiologic fnre- circulatiei : scaderea elasticitatii, scle-
imit Zz;tfr‘lscadere de 1/3 " a inal- rozarea vaselor sangvine. La exame-
(“fi; 5 ilor osoase interdentare] nul microscopiei vitale se constata
reducerea numarului de capilare, un
"t forma medie de parodontoza fond palid. Este redusa simtitor pre-
?Ep:‘?uflmze Suplimentare,pprivind de- siunea partiala a oxigenului in gingie,
(canin;
2 €stetica : radacinile dintilor fapt ce confirma hipoxia accentuats
§lincisivi) se dezgolesc (fig. (cu caracter neinflamator).
267
Fig. 150. Parodontoza. Modificari distrofice ale fesutului dsos al apofizei alveolare, Rédiflgram~
Ll
de panorama

Pentru tabloul morfopatologic .al Tabloul schimbarilor di: i

parodontozei sint caracteristice prio- tesutului osos, asemfinétorsglorc‘:rg‘le
ritar schimbarile distrofice : intirzie- parodontozd, a fost observat i unelln
rea substitutiei structurilor osoase, endocrinopatii {insuficients crop; 5
coloritul {esutului osos este neuni- paratiroidd) si in situatii extremacla
form, se accentueaza liniile de for{a, (hipodinamie, hipoxie si hipoxemie)e
are loc ingrosarea trabeculelor 0soa-
se din substania spongioasd pind la
pierderea spongiozitatii — eburnares,
care alterneaz cu focare de osteopo- Parodontoliza (leziuni idiopatice
rozi in alte zone (fig. 153). In pa- cu efecte progresive de distrugere
rodontozd predomind aspectul inactiv a tesuturilor parodontiului)
al ‘resorbtiei fesutului osos — resor-
btia neteda, arareori cu participarea
celulelor de tipul macrofagelor. Vir- Bolile insotite de parodontoliza du-
furile septurilor osoase sint dure. pd manifestarile clinice, evolutie §i in
Modificarile tesutului osos descri- special dupd prognoza, nu se incad-
se mai sus se asociaza cu modificari reazd in formele nozologice descrise
pronuntate ale vaselor sangvine ale mai sus. Aceasti categorie de boli
maduvei osoase — hipeplazia endote- cuprinde aféctiuni si sindroame
liului, hialinoza si scleroza cu restrin- ca neutropenia, agamaglobulinemia,
gerea accentuata a lumenului vas- sindromul Papillon — Lefévre, diabe-
cular sau obliterarea completa a aces- tul zaharat {in special la copil §l
tuia (fig. 154). Se transformi fibrele adolescenti)- etc. -
care formeaza membrane elastice si Parodontoliza se caracterizeazd
argirofile. prin urmatoarele semne de diagnos-
In gingie se constatd deregliri tic :
accentuate ale vaselor stromei : tume- _ evolulie progresivi a proces®
factii mucoide, leziuni fibrinoide, nec- lor accentuagte dpe distructie a tgturt;l:
roza fibrelor de colagen si argirofile, tesuturilor parodontiului: ginglé izr-
atrofierea epiteliului, distrofia balo- riodont si fesut osos, asociate ¢! Pni .
nanta a celulelor. In cadrul vaselor derea dinilor in decurs de 2—3 2T
sangvine se constituie trombi hialini — formarea relativ rapida 2 Py
atasati de perefii acestora, reducerea -
gilor gingivale si parodqntfile i"i
microcirculatiei. Schimbdrile distro- de prurit, mobilitate, migrare ¥
fice ale elementelor de structura gin- trofie dentara ; o igindl
givale sint insofite de reducerea ac- = “un tablou radiologic OriEls
tivitatii fermentilor din ciclul Krebs, al modificrilor care survin . a
ciclul pentozofosfatilor si hidrolizei. tructia prioritara de tip vEY
268
 osoase, formarea de lacune
ilor
ing!
P esorb ytia totald a tesutului osos
si timp relativ scurt ;
i”“—,llll
rezenta prioritard in tesutul
p roceselor de osteolizi, care,

atilor specifice (spre exemplu, in

Jul diabetului zaharat). )
cazll cazul unor asemenea sindrome
klgram‘lfl palmard si plan_tari‘,‘ neu-
ca ia, copiilor le cad mai intii din-
Q,r.”gzn]af)te, iar mai tirziu, pe masura
tal;,ariliei dentitiei definitive, cad si

accgl:'regulé, se constata la o exami-

are atentd a bolnavilor si alte semne
"“nice si biochimice caracteristice
fmor afec{iuni {diabetul zaharat etc.).
In diabetul zaharat modificarile din Fig. 153. Parodontoza. Modificari distrofice ale
parodontiu ce corespund notiunii de {esutului osos {osteoporozi si osteoscleroza).
Microfotografie. X 3.
parodontolizé“ se cons_tataA la copii
;i adolescenti in special in cazul Schimbari in parodontiu de tipul
diagnosticarii cu intirziere a afec- destructiei tuturor structurilor pot fi
tiunii sau in cazul evolutiei decom- observate si la adulti. Faptul se da-
pensate. Bolnavii acuzi xerostom toreazd diagnosticarii cu mare intir-
singerari gingivale puternice, mob ziere si, prin urmare, netratarii dia-
litate a dintilor, deplasarea pozitiei betului. Nu putem considera ci in
acestora, prurit, aparitia unui miros diabetul zaharat schimbirile
fetid si pierderea paro-
unor dinti aparent dontale sint numai de tip parodonto-
sdnitosi. La consultatii de reguli se litic. Prin diagnosticarea si tratarea la
constatd un tablou identic cu forma timp a diabetului zaharat parodontiul
gravi a parodontitei, hiperemie gingi- poate rdaminea
vala acutd, modificarea configuratiei intact, sau modifica-
rile sd corespunda gingivitei sau paro-
papilarelor gingivale interdentare da-
toritd edematierii infiltratiei si fesutu- dontitei, conform tipului de compen-
sare.
lui granular. Se constats pungi paro-
‘dontale de adincimi’ diferite,
Talboul morfologic al gingiei in
-
tate nesemnificativy in anumitemobili diabetul zaharat are semnele mic-
seg- roangiopatiilor specifice : leziunea va-
mente a unor dinti $i mobilitate de
%ggdul lI-_lII in alte segmente selor din sistemul microcirculator cu
(fig. insudarea proteinelor din plasmi si a
moc{'.i'De flecar_e_ data se manifesta
polizaharidelor neutre in peretii vas-
entl lcarea pozitiei dmtilo_r in arcada culari,
nil i;réa_& oc[uzne !raun}at:vcé. proliferarea endoteliului vas-
insema iologic evndentngza Exame.-. cular si schimbiri distrofice, inclusiv
destructii formarea de trombe hialine in arterio-
predgnétev ale tesutului osos in care
le (fig. 157). Se constata scleroza
tics (‘[‘;'énalsr&sorbtla lacunara, chis- si hialinoza peretilor vasculari pina
la obliterarea completd a lumenuluij
iin & diagnosticarea paroddontol izei
izei
p';r?al?l?gtul zaharat o. deosontol
ebitim-a
lor {golirea sistemului microcircula-
tor). Gravele modificari vasculare
e Stnge O are anamneza, analizele sint insotite de schimbiri accentuate
23 elcg Privind confinutul de gluco- in stroma gingivala:
i ! . Esfi e oblij gatoriu examenul spe- fenomene de
sclerozi, hialinoza insotita de
1 endocrinolog. reactii
celulare insuficiente. Tn epiteliu
se
269
 Microfotografie. X 8
Fig. 154. Parodontoza. Modificari sclerofice in vasele osului -alveolar.

Fig. 155. Parodontoliza in diabetul zaharat {a, b). .

i
orvi fenomenul de acantoza, af- cesele similare hiperplastice cu carac-
”hq.(,rp
m“ull}i‘
de focar si disparitia glico- ter inflamator : gingivita hipertrofica,
n astfel de conditii procesul
vmfrly,”nat”r evolueaz foarte grav, hipertrofia unor papile gingivale pro-
fapt vocata de excitanti locali. o
in C‘””(Iitioneazfi $i un pronostic maij Fibromatoza gingiel
ce
s€
er al modificdrilor din parodontiu. aminteste prin manifestarile ei clinice
Vi” tesutul 0sos predomina resorp- de gingivita hipertrofica, fara a avea
. osteoclastica, ienomenul de onco- insa nimic comun cu inflamatia. Bf)l-
!!f‘;l si alte deregldri caracteristice
mhimhfll'”or navii acuza aspectul necbisnuit a‘l gin-
pronuntate distrofice giei, care acopera intr-o masura mai
$¢ destructive. Parodontoliza in sind- mare sau mai mica coroana den}are_i
s:,mul papillon— Lefévre se carac- (fig. 158). Afectiunea se manifesta
{crizefllfi printr-un proces pronuntat frecvent la persoanele de ambele sexe
destructiv-distrofic ‘si evolueaza pe si foarte rar la copii. .
fondul unei keratinizari sporite a epi- O deosebitd importanta in apari-
teliului palmelor si talpilor (keratoza tia acestei boli o are predispozitia
dermica), deshldratarea acestora si genetica, de asemenea este posibila
hiperemie. Afectiunea debuteaza prin si participarea glandei endocrine.
mobilitatea dintilor, edem, hiperemie Spre deosebire de gingivita hipertro-
gingivala, formarea de pungi paro- ficd, in procesul de fibromatoza gin-
dontale profunde. Tn tesutul osos sint givala se constatd deformarea atit a
prezente schimbari destructive impor- gingiei interdentare, cit si a celei al-
'tante si formarea de chisturi, resorb- veolare. In plus, se constata schim-
tia sub formd de pilnie a osului, fapt bari atit in suprafata vestibulara, cit
cedetermina caderea dintilor de lapte, si in cea orala, desi mai putin pro-
iar mai tirziu a dintilor definitivi. nuntate. Culoarea gingiei ramine nes-
EtioJogia afectiunii nu s-a stabilit in- chimbata.
ca. Tinindu-se cont ci sindromul Pa- Moriologic fibromatoza gingivala
pillon-Lefevre se constati la unii prezintd infiltratia tesutului conjunc-
membri de familie, se presupune pre- tiv fibros dens cu o cantitate nein-
dispozitia genetici. semnatd de elemente celulare, iar re-
Un tablou grav al parodontolizei teaua vaselor sangvine este slab dez-
se constata la bolnavii cu afectiunea
voltata.
Hand-Schuller-Christian $i corespun-
de manifestarilor clinice ale formei Epulis este o formatiune pato-
grave de parodontits, adeseori aso- logica, care se intilneste deosebit de
ciata cu hiperplazie gingivali. In ace- irecvent, iar prin manifestarile lui
lasi timp se ‘manifests diabetul ne- clinice se aseamana cu hipertrofia
zaharat, exoftalmie, formarea papilei gingivale interdentare, fapt ce
anr; 11_1 Oase.
de tu-
Boala este o reticulo- necesita efectuarea unui diagnostic
istiocitoza. diferential. Se intilneste cu precadere
la persoanele in virstd de 20—40.de
Parodontoamele ani si mult mai rar la persoanele mai
in virsta. Epulisul se constati ades
la gravide si poate involua dupa nag-
; Parodon\oamel e cuprind tumorile tere.
S1Y procese]
€ cuN aspect P de tumori.
Zl?e“cs“ilf[?ilrlpartnmenl vor fi examinateIn
ace: La aparitia epulisului contribuie
factorii iritabili locali (tartru, resturi
¢ ifurgicve.[‘care _necesitad _intervent
ie radiculare dentare etc.). Aceste for-
ta se vy (aa.ha caror analiza detalia- matiuni apar doar unde exista dinti
ogie chiy €€ In manualul de stomato- (sau cel putin radacini ale acestora),
ni[estér“o“rg{cgla. Cunoasterea ma- evolueaza incet, timp de mai multi ani,
“ologjea eft“lnlce ale unor forme no- fara procese de metastaza. Exista
'ea diggne ©.necesard pentru stabili- tendinta recidivarii in caz de
gnosticy|yj diferential cu tratare
pro- insulicienta.

|
 peretii vaselor i
Fig. 157. Parodontoliza. Diabet sahar at. Acumulare de materii PAS-pozitive in
X250
perivascular. Microfotografie.

Fig. 160. Chist parodontal. Radiograma endobucala

e
navii sint deranjati de prezen- n procesul examinarii bolnavului
Bol
aces tor formatiuni nedureroase, ca- se clarifica :
a7 Jueazd ca marime sisingereaza
1) consultarea initiala {acuzele
re "”‘I alpare. bolnavului, anamneza, inspectia, cele
usorLa 14 examinare
PAE are se
* constata
e tumoriri mai simple cercetari instrumentale si
de forma
for unei_ciuperci (fig. 159), de laborator). Tn acest stadiu diag-
< jata pe un piciorus, fapt, ce-i con- nosticul are un caracter orientativ, de
5'“: epulisului oarecare mobilitate, inceput ; i
ferd.é piciorusele evolueazad in mod 2) examenul amanuntit (de tip
Dac ebit, formatiunea isi pierde forma
(le‘oscillpérCé’ Culoarea
clinic) prin utilizarea unor metode
gingiei este speciale, ce au ca scop analiza dIVEr:
de insa cu tente violacee sau cenusii, selor verigi patogenetice ale bolii
sg[onlé prezentei vaselor sangvine. (starea vaselor sangvine, statutul
La palpare se constatd formatlum imunologic etc.). Un asemenea exa-
moi sau tari, primele singerind usor men medical permite diagnosticarea
|a atingere. o ) detailati a bolii;
Deosebim trei tlp_urJ de epulis : 3) examinarea pe parcursul tra-
fibros, in care predomina tesutul gra- tamentului, in urma caruia se pune
nulos in stadiul de transfo)’mare fib- diagnosticul definitiv.
roasd, vascular, care contine 0 can- Scopul consultérii pacientilor cu
titate insemnata <_1e vase sangvine, si afectiuni ale parodontiului este stabi-
epulis cu celule gigante in care exista lirea diagnosticului, clarificarea di-
celule gigante polinucleate. ) verselor verigi patogenetice ale proce-
1n aceasta grupa includemchis - sului patologic, determinarea rolului
tul parodontal. Din punct de unor factori generali si locali in apa-
vedere clinic el poate fi inflamator. rifia si evolutia modificarilorin paro-
Examenul radiologic constati zone dontiu.
ale destructiei tesutului osos cu forme
rotunjite (fig. 160). Deosebim metode principale si
complementare de examinare.
Metodele de baza (principale)—
Metodele de examinare interogatoriul si inspectia— permit
si diagnosticarea de cele mai multe ori stabilirea exis-
afectiunilor parodontiului tentei patologiei parodontiului, mani-
festata clinic, gravitatea si complica-
tiile schimbirilor patologice, precum
_ Rezultatele actiunilor medicale si investigatiile ulterioare prin exame-
sint determinate de procedeele de ne clinice cu diverse aparate, analize
diagnostic si utilizarea metodelor si de laborator, metode functionale etc.
mijloacelor ‘de tratament.
a img $ltlf- c'é. pro_cesul dg diagnostic Interogatoriul bolnavului
gic ao na\(lrllo; include judecata lo- permite a stabili momentul cind aces-
cores mediculuj, utilizarea metodelor ta a observat primele semne ale bolii,
navulpu‘{nz'atoare_ de_exammare_a bol- aparitia de noi simptome, stabileste
nosti ! si analiza importantei diag- numarul dintilor extrasi in ultima
Ec‘? a simptomelor bolii. perioadd datorita mobilitatii lor. Se
si ex:fit‘a deosebiri intre consultarea stie cd evolutia progresiva accentuats
ia precégarea h_qlnavulqn Consulta- a schimbirilor patologice in parodon-
Qlflriiicar e exammqrea $i are ca scop tiu cu pierderea dintilor este posibila
Xami €a unor simptome ale bolii. in cazul lipsei de diagnostic a dia-
H Narea include o parte sau betului zaharat sau altor imbolnaviri
Jorj ma-
ex;‘r‘naitnea Procedeelor si metodelor de ale organismului.
eVidaer:‘.raPt ce permite scoaterea Este necesar si se stabileascs pre-
carilor
Survenite '@a 2 esentei R modifiYRR zen{d sau absenta a careva obisnuinte
1 nocive {masticatia intr-o singura par-
8 Comang N 1065
 ‘

te etc.), noxelor profesionale, modul dire a hiperemiei : gingia j

alimentare {regularitatea servirii ra, marginala sau aglvego]a|-l;e]gien!a,
de .
meselor, priorilatea in meniu a hid- gie sint posibile hemoragii, pi
ratilor de carbon sau a altor sub-. tari, rezultate din traume, ,nanigfmm
stante, modul de preparare a hranci rea sindromului hemoragic i leue“%'
efc.). Se stabileste de asemenea in ce aparifia lizereului bismut iy lC]oza,
perioada a zilei isi spala dintii si ce intoxicatiilor profesionale say currna
mijloace foloseste {pastd sau praf de racter medicamentos. Este Dosibc-ai
si pigmentarea congenitali a gin vllg
dinti).
se poate depista melanomuyl| Eing!u."
Aflam de asemenea ce tratamente O deosebita atentie se acordy cElel.
au fost rezullatele. ACes?Q‘
a urmat si care
evolutiei figuratiei papilelar gingivale.
Stabilind particularitatile pot fi deformate ca urmare a edem a
clinice a afectiunii parodontale, medi- sau necrozirij Ma.
tierii infiltratiilor res{nn;’, fi
cul constata si starea generald a bol- pot
navului nu doar din anamneza, ci in
dificarile patologice
sau difuze. ¢
urma concluziilor altor specialisti.
Manifestarea cantitativa si durata
Deosebit de importantd este in-
spectia bolnavului si a cavitatii
gingivitei se poate stabili cu ajutory)
bucale cu diferite aparate pentru diag- codului specific al gingivitei.
nosticul gravitatii diverselor simpto- . Codul gingivitei (CG). Acest cod
a fost propus in anul 1967 de citre
me ale bolii.
savantii Loe si Silness. Se.examineazj
Dup4 inspectia externa a bolnavu- gingia in zonele 11, 16, 24, 44, 3] i
lui se trece la inspectia amanuntita a 36 a dintilor
cavitatii bucale. Se determina pozitia
dintilor pe arcad, prezumtia de dias- 6114
teme, treme, muscatura. Se apreciaza
calitatea plombelor, mai ales pe fetele 1116
de contact ale dintilor si in regiunea
de colet, calitatea protezelor. Criteriile de apreciere ale codului :
Acordam o atentie deosebitd deni- 0 — absenta procesului inflamator,
velarilor si rapoartelor de ocluzie. | — inflamatie usoard {(mici modi-
Pentru determinarea etanseitatii con-
ficari de culoare), 2 — inflamatie me-
die {edem, hiperemie, posibila hiper-
tactelor de ocluzie utilzam metoda
colorarii cu plombaginé sau ceara de trofie), 3 — proces inflamator grav
(hiperemie accentuatd, ulceratie).
ocluzie. Se stie ca leziunea parodon-
fiului este adesea asociata cu dereg-
larea procentului normal de uzurad a suma semnificatiilor la sase dinti
CG =
tesutului tare al dintilor sau, dimpot- 6
riva, se observa uzura patologica deo-
sebitd. Ambele situatii au o influenta Intervalul CG privind gravitatea
negativa asupra parodontiului si ne- gingivitei : 0,1—1,0 — gingivita usoa-
cesita corectari. Apoi se noteaz3 pro- rd, 1,1—2,0 — gingivitd medie, 2,1—
funzimea vestibulului bucal, starea 3,0 — gingivita grava.
mucoasei bucale si frenulului labial. Codgulgparodontal (CP). In paro-
dontife gradul de ~manifestare
Examinind mucoasa bucald se schimbirilor destructive, inflamator!
apreciazd capacitatea de umectare, este apreciat cu ajutorul codului P:_
prezenta unor elemente morfologice, rodontal, propus in anul 1956 de S
apoi se trece la aprecierea fesuturi- vantul Russell.
lor parodontale. Se constata culoarea Criteriile de apreciere sint urma-
gingiei, diversele tente de culoare de
la rosu-aprins pina la cianoza, care
toarele: 0— fara modificari: 1= -
gingiviti usoara (procesul inflama
confirmi procese acute sau cronice. n-a cuprins tot dintele); 2_"‘5',:“1‘.
Se apreciaza suprafata de raspin- vita fara punga clinica; 6 — &' g
274
o

vita cu pungd, dintele este fix; §_ Rezultatele metodelor principale

jestructie accentuatd a tuturor tesu- de investigatie permit
[¢
rilor parodontale
aprecierea pa-
(dintele este mo- tologiei parodontale, acuitatea proce-
‘hl:| prezenta pungii parodontale). sului inflamator, manifestarile clini-
co-morfologice si gravitatea gingivi-
tei, parodontitei, caracterul de focar
suma semnificatilor dintilor examinali sau difuz al leziunii.
cp= numirul dintilor Toate aceste date permit stabilirea
diagnosticului prezumtiv al afectiunii.
Gravitatea parodontitei in functie Dintre metodele complementare de
de codul parodontal se apreciara investigatie, rolul principal revine
astfel : '0,1—1,0— parodontitd usoa- metodeiradiologice, intru-
ra, 1,5—4,0— parodontita medie, cit se poate aprecia patogeneza bolii,
4,0—8,0— parodontitd grava. localizarea, caracterul si gradul de
" Mobilitatea dentar patologici. manifestare al schimbirilor din te-
Mobilitatea patologicd se determina sutul osos.
cu pensa dentara, distingindu-se trei O idee mai ampld despre sta-
grade ale acesteia: gradul | — de- rea tesutului osos in apofi-
plasarea dintelui in sens vestibulo- zele alveolare si in corpul maxilaru-
oral de maximum 1 mm ; gradul II — lui se obtine prin radiografie
deplasarea dintelui in sens vestibulo- panoramica sauortopanto-
oral si meziodistal de peste | — 2 mm; mografie. Radiografia intrabu-
gradul IIT — deplasarea dintelui in cala vine sa completeze cele doud me-
toate sensurile. tode precedente si ne oferd o imagine
Incazul retractiei fes- clara privind structura tesutului osos.
tonului gingival se aprecia- In” cazul lipsei aparatului necesar
z4 suprafata dezgolirii riddacinii den- realizirii radiografiei panoramice si
tare. Calitatea curdtirii ortopantomografiei se foloseste ra-
dintilor se apreciazi cu ajutorul diografia interna de contact in zona
indicatorilor de depunere a plicilor celor yase grupe de dinti orientate
bacteriene {solutie de fuxini bazici, functional (6 radiografii).
eritrozina, Schilier — Pisarev) (vezi Cu ajutorul radiografiilor depis-
mai sus). tam trei tipuri de schimbari ale te-
Se médsoari in continuareadin - sutului osos la nivelul maxilarelor :
cimea pungii gingivale inflamatorii, distrofice si asociate.
Sau parodontale la cele patru Primul tip de schimbdri destructi-
fete ale dintelui. Se retine cea mai ma- ve ale tesutului osos la nivelul alveo-
- re adihcime. In acest scop se utilizea- lar al maxilarelor nu se extinde asup-
24 0 sondé speciali cu diviziuni de 1 — ra altor zone ale acestuia si nu produ-
.mm sau o sondd cu bila cu di- ce schimbiri la nivelul altor case ale
Viziuni de 0,5; 3,5; 55 mm reco- scheletului. Acest tip de schimbari
mandati de'O.M.S. sint o consectintd a procesului infla-
Adincimea pungii constituie baza mator.
stabilirii metodei chirurgicale de tra- Deosebim 4 grade ale destructiei
tament. tesutului osos la nivelul alveolar al
In urma sondarii sanului gingival maxilarelor — destructie de inceput,
est, € necesar si apreciem vizual sin caracterizatéd prin absenta plicii com-
-
€erarea gingiei (conform re- pacte de la virfurile septului osos in-
¢omandarilar O.M.S.): 0 — absenta terdentar, osteoporoza lui fari resorb-
flngerérii; | — prezenta singerari- tie accentuata ; gradul | — reducerea
or,
cu 1/3 a inaltimii septului interalveo-
In parodontite se poate aprecia lar, gradul II — reducerea cu 1/2 si
Prezenta puroiului prin palparea mai mult a inaltimii septului interal-
FS})ara a gingiei, sau fistula abcesu- veolar. Acest tip de resorbtie se con-
Wi, daci exista. stata in procesele inflamatorii ale
18
 afectiunilor antecede”
parodontiului (in parodontite). In cli- si coaso ciate este necesary
seul radiologic constatam resqrbtle parerea medicului_internist sg,
cu precidere orizontald, verticald sau alta specialita!& Concluziile privi ¢
de tip chistic. Adeseori se pot constata starea generald a bolnavului sing nd
toate tipurile de resorbtie la un singur pentru selectarea ulteriogys
cesare
bolnav. a mijloacelor de actiune gefleraqé
Al doilea tip de modificdri ale te- asupra organismului. 1
sutului osos sint cele distrofice, care Manifestérile clinice inflamatg,;;
ca o reconstructie scle-
se manifestd
rotici a tesutului osos in asociatie
in parodontiu, rezultatele proceselqs
patologice se constatd nu numaj din
cu osteoporoza zonei alveolare a ma- situatia tesuturilor parodontale, ; i
xilarelor si corpurilor acestora. Sint dupd reactia organismului, situaj
posibile modificari §i in alte oase ale
reactiilor de adaptare si compensare
scheletului. Tipul doi de schimbdri se Asa se explicd faptul, cd din com.
constatd in parodontoze.
Al treilea tip de schimbdri il con-
plexul de metode de examinare com.
stituie schimbarile asociate ale celor plementare un rol deosebit revine ce.
doud tipuri de mai sus. lor care caracterizeazd pregnant pro.
Metoda radiograficd este obliga- cesul inflamator parodontal si sitya.
torie in diagnosticul afectiunilor pa- tia rezistentei nespecifice. Tn acest
rodontiului si in aprecierea eficientei
scop putem utiliza proba Iasinovski
terapeutice. care constd in numairarea leucocitelor
A doua metodd complementara din lichidul bucal care au migrat si
obligatorie o constituie analiza a celulelor epiteliale descuamate.
clinicdaasingeluigiacon Mai putem aprecia gradul de ma-
tinutului de zahdr in sin- nifestare a procesului inflamator pa-
‘ge. Rezultatul analizei singelui rodontal, dupad analizele Kulajenco,
poat e indi ca agra vare a inflamatiei bazate pe determinarea stabilitaii ca-
cronice in parodontiu, prezenta unei pilarelor la vacuum.
gingivite ulcero-necrotice {cresterea Conform datelor noastre, in gingi-
V.S.H.-lui, leucocitoz, devierea for- vita catarala analizele Kulajenco al-
mulei spre stinga etc.). In unele ca- cituiesc in medie 21 s, in parodontita
zuri analiza singelui permite consta- usoard — 20 s, iar in cea medie §i
tarea unor modificari caracteristice .grava — 10 s.
anemiei (reducerea cantitatii de he- Pentru a diagnostica parodontita
moglobina, reducerea numdrului de o deosebits importan{d se acordd exa-
eritrocite etc.), fapt ce necesitd noi minarii cantitatii lichidu
analize (determinarea continutului de lui gingival e
fier in serul sangvin etc.). Adeseori In anul 1958 Brill descopera pen-
stomatologul este primul care pune tru prima datd prezenta lichidului
diagnosticul de diabet zaharat pe ba- gingival in santul gingival. Ulterior
za procesului progresiv din parodon- s-au apreciat schimbarile morfolo-
tiu si rezultatelor analizei glicemice gice din fesuturile parodontale n 1&-
(sau a curbei de zahir in solicitatie). giturd cu cantitatea lichidului gin-
Analiza chimica a singelui este obli- gival, stabilindu-se corelatia acestor2-
gatorie in cazul gingivitelor necrotice. Existd mai multe lucrari privind ¢&
Un bolnav cu leucoza sau agranulo- pendenta directa a cantitatii lichidu-
citoza nediagnosticata i cu modificari lui gingival de intensitatea procesul™!
necrotice gingivale se adreseazi in inflamator. R
primul rind stomatologului. Tn felul Pentru obtinerea lichidului 'gl{‘%;é
acesta, totalitatea schimbarilor clinice val utilizam figii standarde de hirt'e
si analizele singelui permit diagnosti- de filtru, care se introduc pind 12 r]eé
cul sau ipoteza unor afecfiuni ale fuz in $anful sau punga gingiv
sistemului hematopoetic. pentru 3—5 minute. Infensitate?/-
Pentru a patrunde in esenia secrelie a lichidului se determind
276
P

4 suprafala imbiba_t
é a fisiei (in ur-
ma tratarii cu §0Iut|g de ni In scopul stabilirii caracter u-
saul prin cintarlre? fisiil nhidrinz) lui reactiei imune se deter-
or inainte si mind nivelul de imunoglobuline,
dupa introducere in 5an(q! gingiv nu-
Existd si-metoda extrageri al. marul de limfocite B si T, populatiile
i lichidulyj lor in serul singelui periferic, in sin-
gingi‘/al cu micropipete sau cu
mese gele din microcirculatia gingivala, in
de vatd sterild de 81 mm. amestecul de saliva precum si in li-
Pentru a stabili situatia vaselo chidul gingival.
sangvine, alimenta_rea_cu sin r
ge a te- Importants diagnosticd au si me-
suturilor parodontiului folosim mefo. todele de examinare a activitatii
da ,—eoparodontog unor
rafiei fermenti (examenul
care constd in determinarea rezist , citoenzimatic)
din neutrofile si limfocitele din singe-
en.
fei electrice a tesuturilor la trecer le periferic.
unui curent de inalti frecve ea
nts — Prin metodele citologice si bacte-
fapt legat de viteza de scurgere rioscopice sint efectuate analizele rac-
a sin-
gelui. Pentru reografii se foloseste latului din santul si punga gingivale.
reopletismograful (R.P.G.»?O?), In multe cazuri este necesara
aparat cu doud canale si patru analiza biochimicd a sin-
elec-
trozi si electocardiograf gelui {continutul
ul , Elkar* cy de electroliti, co-
patru canale. Paralel cu inregistra- lesterol — lipoproteide etc.) in sco-
rea reogramelor se efectueazj si ele pul stabilirii patologiei generale {ate-
c-
trocardiogramele. roscleroza etc.)
Pentru depistarea modificirilor ce Prin urmare, in functie de scopu-
“nu se manifestd clinic se efectueaza rile propuse, stabilim metoda de exa-
probe functionale (excitanti minare a bolnavului, posibilitatile de
termici, substante vasoactive etc). diagnostic ale institutiei curative, apa-
Se face apoi analiza cantitativa ratura de care dispune, examenele
§i calitativdi a reogramelor. Putem de laborator etc.
deduce astfel modificarile tonusului Pentru stabilirea diagnosticului,
vaselor sangvine (cresterea sau sci- gravitétii afectiunii si volumului de
in-
derea acestuia), prezenfa stazei ve- terventii terapeutice, de cele mai mul-
noase, modificéri de sclerozi in vasele te ori este necesar un minim de metode
parodontiului, elasticitatea vaselor si de examinare, de care dispune orica
re
alte schimbiri, policlinica stomatologica.
Situatia proceselor de oxidoredu-
cere, gradul de manifestare al hipox
iei
gingivale poate fi stabilit prin de- Tratamentul
€rminarea presiuniipar- afectiunitor parodontiuluj
tiale a oxigenuluiprin meto-
da polarografics cuy ajutorul polaro- Terapia afectiunilor parodontale
gratului ,BIAN*. Se foloseste de ase- urmdreste inlaturarea factorilor etio-
mene a si metoda biomicroscoptei, cu logici {sau reducerea actiunii
ajutorul cireia apreciem situatia va- nocive
a acestora asupra parodontiulu
selor din microcirculatia gingivali. i),
acliuni asupra verigilor patogene
Asocierea unor metode funclionale tice
ale afectiunii, in scopul restabilirii
Permite formarea unei idei despre proprietatilor structurale $i func
aprovizionarea cu singe a tesuturilor tio-
nale ale elementelor ce alcatuiesc
Parodontale, determinarea vitezei de pa-
rodontiul.
Circulatie a singelui etc. Cea mai mare raspindire si impo
entru stabilirea factorilor tantd in structura afectiunilor r-
Nespecifici paro-
de aparare
din dontale o constituie imbolniviril
Saliva si serul sangvin al bolnavilor e
flamatorii : gingivita si parodont in-
Se determinj confinutul de lizozim, Terapia curativi a afectiunilor ita.
[‘Zi"e,_ Manifestarea matorii ale parodontiului infla-
§i perfectiunea cuprinde :
agocitozej etc, 1) terapia etiologics care
are ca
277

¥
 .
{opedice, ce nu corespund eXiE Bn[ |
suprimarea factorului sau fac- — coreclare a ano mal iil or d: Or;
scop
torilor etiologici ; . punere a dentitiei, musciturii 4 ':l?ioiX
2) terapia patogeneticd $i utiliza- maliilor de insertie a frenululy;
rea de metode si mijloace de actiune elc.;
a
asupra diverselor verigi ale proce _ suprimarea unor obiceiyyj di
sului inflamator-destructiv_din paro- u- -
nitoare prqiesim]ale, fumatul, Masti
dontiu, inclusiv simptomatic; cafia pe o singurd parle a maxilary "
area
3) terapia ce prevede utiliz etc.). fl
de mijloace cu acfiune sti mul ato are
a mecanismelor de aparare si ada -
pta
O deosebita importants afj -
re ale organismului; procesul terapeutic, cit si pmmdctl'n
4) {erapia reparatoare (reabili- al afectiunilor inflamatorii ale parlt
tarea).
dontiului o are instruirea pacientulo-'
pentru o bund igiend sy rl!l
bucala,
Tratamentul imbolnavirilor infla-
matorii ale parodontiului urmareste : mind astfel placa microbiani suppr -
— o terapie complexa, adica aso- dentara — factorul principal in g g-
cierea corects de metode si mijloace ritia gingivitelor. Pacientului sep\,;;
de actiune asupra focarului de infectie arita modul de control al curatrj
din parodontiu si a organismului bol- dintilor prin coloratie revelatoare ca-
navului in general ; re evidentiaza placa dentara (solutie |
— o terapie complexd strict in- de fuxind bazicd, solufia Lugol etc.). |
dividualizata, tinind cont de gravita- Pentru dezactivarea placii micro-
tea si particularitatile evolutiel clinice biene si facilitarea suprimarii ei se
ale afectiunii si a stérii generale a or- utilizeazd solutie 0,06% de clorhexi-
ganismului pacientului; din cu care se clateste gura la2—3 |
— alegerea metodelor si mijloa- minute dupd spélarea dinfilor in de-
celor de tratament trebuie sé fie bine curs de 5—7 zile. O utilizare prea
recomandata.
fundamentate pentru fiecare caz in indelungata- nu, este
parte ; deoarece poate duce la disbacteriozé.
— diversele metode si mijloace Paralel cu obisnuirea pacientului cu
ale terapiei complexe si se aplice in o igiend bucala corectd si controlul
ordirfe stricta ; X efectudrii jei se inlaturara depunerile
— in perioada de remisiune, in supradentare cu ajutorul instrumen-
scopul profilaxiei acutizdrii procesu- telor speciale de suprimare a tartrului
lui cronic parodontal, sa se desfagoa- dentar, precum si prin intermediul
re sedinte ale terapiei de intrefinere ; ultrasunetului (aparatului ,Ultras:
— necesitatea supravegherii cli- trom*), realizind si slefuirea selectivd
nice. a dintilor. Inlaturarea placii bacterie-
Dintre metodele terapeutice etio- ne este deosebil de importanta. Bolna-
trop este necesar si ne oprim asup-
e vului trebuie si i se recomande mi-
ra acelora ce contribuie la suprimarea loace de igien bucala. Dimensiunile
factorilor iritativi locali: partii active a periutei de dinfi trebui®
— instruirea si controlul pacien- 54 fie de maximum 25—30 mm, $i 14°
tului pentru a realiza corect igiena {imea de 10—12 mm, iar rindurile de
cavitatii bucale; pér si fie situate la distan{a de
— suprimarea depunerilor supra- 2,5 mm in numir de trei. Sint re’”
dentare (placa microbiana, membra- mandate periufele cu fire de par 1
na microbiand moale, tartru) ; tetice. Spalarea dinfilor se Vfl,radci.
— corectarea suprafefei de oclu- timp de 3—7 min de doua ori pe 2! { e
zie prin slefuirea selectivid a dinfilor ; mineafa si seara dupd servirea ]TCfl
_ reconstituirea cu minufiozitate sei). Calitatea spalarii se va verf!
a punctelor de contact prin plombarea cu ajutorul solutiei Lugol. i
cavitatilor aproximale; In procesul de suprimare 2 P%3,
— ‘suprimarea constructiilor or- microbiene, paralel cu folosire?
278
V
mijloace pulernice| antisepti;e si an-
persteziei dentare se recomanda pas-
imicrobiene, un rol deosebit il va avea tele de dinti cu continut de fluor si
“‘ jementarea salivatiei, ritmul s; calciu (.Ceburaska“, -, Fluorodent“,
rv(itgeza de secretie, care participi |a ~Jemciug", Remodent”, Pepso-
(V.nminarea segretiel [gA cu rol de dent*, ,Binaca“, wFluodent*). .
aparare locald. Este necesar ca in Nu sint indicate prafurile de dinti
aceastd perioadd sa se evite mijloace- in cazul afectiunilor inflamatorii, in-
le ce reduc salivatia. ln_aces_t scop nu trucit poseda proprietati de uzura a
se vor recomanda antiseptice slabe, smaltului (abrazivitate sporita) si nu
inclusiv prepqr?_tele vegetkale, pentru contin extracte de plante medicinale.
clatirea cavliatnvbvu.cale, intrucit ele Elixirul bucal poseda proprietati com-
nu posedé cgpacxtatl_reale de actlun_e pleméntare pentru igiena bucala,
asupra placii bacteriene, dar contri- amelioreaza perceptia gustativa, po-
puie la uscarea mucoasei bucale, sedd caractere usor antiseptice si de-
avind proprietéti tanante. zodorizante.
Suprimarea depunerilor supra- Dupa suprimarea factorilor iri-
dentare de catre medic se va realiza tativi locali printr-o buna igiend a
cumigald, urmind ca suprafetele den- cavitatii bucale vom trece la urma-
tare sa fie lustruite cu ajutorul unor toarea etapa curativa, actionind asup-
paste speciale, periute, instrumente de ra diverselor verigi patogenetice ale
polizare. Bolnavul va fi educat sa procesului inflamator. Mentionam ca
foloseasca fire dentare pentru o buni pentru terapia gingivitelor, in spe-
curdtare a suprafetelor de contact cial a gingivitelor usoare, sint sufi-
ale dintilor. Se pot recomanda si sti- ciente adeseori masurile aratate mai
mulatori interdentari. sus.
Recomandarile privind folosirea Actiunea asupra verigilor pato-
unor paste, solutii sau altor mijloace genetice ale procesului inflamator
igienice se vor face de citre medic parodontal urmareste :
in functie de manifestarile clinice ale — inhibarea fermentilor lizoso-
simptomelor. Proprietati antiinflama- mali (proteaza, hidrolaza etc.) ;
torii:si actiuni dezodorizante compor- — reducerea activitdtii substan-
td pastele cu clorofila, clorofilind de telor biologice active {histamina, chi-
sodiu ; ,Lesnaia“, ,Extra“, »Novin- nina, prostaglandina etc.) ;
ka—72 si altele. Aceleasi proprietati — reducerea procesului de exsu-
le au si pastele , Romaska“, ,Sput- datie, edematiere, normalizarea “per-
n_ik“, »Aira“, bazate pe plante medi- meabilitatii vasculotisulare ;
cinale. Toate se pot recomanda in scop — actiuni asupra vaselor din mi-
profilactic, avind si proprietati de re- crocirculatie, imbunatitirea procesu-
ducere a gingivoragiei. Proprietiti cu- lui metabolic din parodontiu ;
rative deosebite au pastele de dinti — actiuni asupra procesului pato-
»Osobaia®, Belo-rozovaia“, ,Ciaro- logic din tesutul osos ;
deika“, »Ulibka“, ,Prozracinaia“ —sustinerea fortelor de aparare
si
altele: Tn compozitia lor intrj extracte ale organismului, care asigura sta-
d:nplante medicinale si fermenti (li- bilitatea tesuturilor parodontale, a
So0zim ‘etc.) cu proprietati sporite ‘de organismului in general impotriva
Curatare, diverselor actiuni iritative, inclusiv
Aceste paste de dinti sint recoman- microbiene.
date indeosebi persoanelor la care se Actiunea asupra verigilor patoge-
Ormeazi usor placi microbiene. Ace- netice ale inflamatiei include mijloa-
©asi proprietifi au si pastelede dinti ce medicamentoase, ortopedice si chi-
saline »Lazuri®, , Zefir*, desi provoa- rurgicale, precum si utilizarea facto-
€a ades si ‘iritatii ale mucoasei gingi- rilor fizici. Se vor recomanda cu pre-
Vale si hiperstezia tesuturilor paro- cddere medicamente cu proprietati
dontale, antiinflamatorii, Este eficient unguen-
In fenomenul uzurii sporite si hi- tul de acid acetilsalicilic 3% sub for-

279
 Terapia gingiviteij
mia de pansament gingival: f\c'dpl
prin roase trebuie sa fie actiyy Ul
acetilsalicilic se caract_erlzeaza ma zi de prezentare a bojpg,, 1 Pri
actiuni antiinflamatorii pronuntate : medic. La inceput se face Unului|
[fl
reduce fenomenul de exsuda!l?.‘edefri- ment antiseptic riguros cy clo; traty.
si durerea. Acidul acetilsgllmllc nd §i apd oxigenata, se inlityy CXidj.
neaza sinteza prostaglandlnelor, care nerile dentare supragingivale, 1, P
intr-un anumit stadiu al inflamatiei ye; "
ma anesteziei tronculare in|g¢ginaf“
important in patogeneza. porti unea
au un rol
de o chiuretd find
Proprietati similare are_unguentul necrozatd, apoi aplicim panSag"’alé
3% de salicilat de sodiu, uflguer_'mI cu solutii de enzime proteoliticmenl
de indometacini si derivate ale pira- poate folosi de asemenea Sa"gvir?t S
butadion).
zolonului {unguent de 5%
trihopol (local si intern), clorheg
Putem recomanda solufii de 1% de na. Recomanddm o igien3 bucal;,xm!‘
sodiu mefeminat sau pastd cu adaos nufioasd cu folosirea de paste Q:”'
de caolin si apa (0,1 g sodiu mefemi- Sare
sa contind enzime proteoliticegj altu
nat si 0,9 g caolin). preparate de clorofild, precu m
Nu sint indicate medicamentele
mijloace curative pe bazi de Planlz
antiinflamatorii steroide, intrucifi re-
medicinale.
duc proprietitile imunitare ale gingi-
Recomanddm in_mod obligatoriy
ei, iar antibioticele care intrd in com-
pastelor oficinale nu actio- vitamina C cu rutind, dimedrol (peste
ponenta
neazi asupra microflorei din punga noapte), iar in cazul unor stari toxice
parodontala in parodontite. Putem recomandam salicilat de sodiu, mai
recomanda de asemenea solutie alco- rar sulfamide. Recomandam de ase-
olici 0,2% si emulsie de 1% de sang- menea un regim alimentar variat,
viritrina, intrucit poseda proprietati biuturd abundenta.
antimicrobiene, inclusiv protozoare si Alegerea tacticii curative in gin-
fungi. Sangviritrina este recomandata givita hipertrofica este de
in gingivita ulceroasa sub formd de terminata de factorii cauzali: la gra-
aplicafie gingivald §i prin inoculare vide se suprima depunerile dentare,
in punga parodontala in perioada de se controleazi starea igienicd a ca-
agravare a parodontitei cronice inain- vitatii bucale, se recomandd prepa-
te de interventia chirurgicald. . rate antiinflamatorii si heparina. Chi
Pentru reglementarea permeabi- rurgical (gingivectomia) se intervine
litatii vasculotisulare se recomanda numai dupi nagtere. Tratamentul
unguentul cu heparina sub forma de conservativ in aceastd periqadfl'e‘s‘f
pansamente sau aplicatii. In calitate putin eficient. In medicatia dilantinica
de inhibitor al fibrinolizei se recoman- a gingivitei (cu hidantoine) este rlae”
di solutie de acid aminocaproic 5% cesars examinarea bolnavulul ‘_e
sub forma de spalaturi orale in spe- ciitre medicul psihiatru pentru© e\;ela]-
cial in urma interventiilor chirurgica- tuala suspendare temporard 2 €
le sau pe cale de electroforeza. hldantolne.
tamentului sau inlocuirea
Din alte preparate folosite in prac- cu alt medicament. Tnlaturdm de a:n.
tica paradontologica sint de mentio- meni cu migali depunerile SUPAC s
nat enzimele proteolitice (tripsind tare, recomandam principii de ‘g'ma_
etc.), metronidazolul (trihopol) drept bucali, realizam terapia antunflfie
mijloc de actiune asupra florei anae- torie si antiedematoasa. Forma oot
robe. . matoasi trece in fibroasd, d€ axislr’i
Terapia gingivitei cata- efectudm gingivectomia cin €
r al e sereduce de obicei la desfasu - hipertrofie. . fice
rarea consecventd a unor acfiuni igie- Terapia gingivitei hipertr®
nice, inclusiv igiena bucala profesio- cazul patologiei (anontaliel
nala, folosirea de mijloace antiinfla- caturd cere i terapia Orto
matorii pentru obfinerea unui rezul- Dintre mijloacele medic2
tat curativ pozitiv, daca lipsesc facto- cu proprietdti de reducere 2
agiugenerali de agravare.
i
Jui pap”
n‘l'"n troficgingseival
hipere'e e mand
reco a injec- In cazul abceselor aplicam gingi-
cu solutie de vectomia. Unica modalitate de supri-
!11;75 (numai dupd suprimarea pro- mare a pungii gingivale i parodonta-
lid elor inflamatorii, cu forma de fib- le este interventia chirurgicala, orice
CES;,). in procesul terapiei complexe tratament medicamentos al pungii
;gfosim diverse tipuri de masaje, constituind doar o etapa pregatitoare.
eledrom,—ezé cu heparini si alte me- In formele usoare de parodontita
(cu adincime a pungii de pind la
%ratamentul parodontitei 3,5 mm) chiuretarea pungii gingivale
resupune anumite dificultati, intru- se face sub anestezie, de regula efec-
cit necesitd introducerea in planul tuata in zona spatiului interdentar,
terapiei complexe a tratamentului chi- conform metodelor uzuale, cu trata-
rurgical si ortopedic. Tn urma trata- rea minutioasa a radacinii dintelui si
mentului parodontita va fi trecuts inldturarea epiteliului de pe peretii
din starea de evolutie activd in faza interiori ai pungii gingivale.
de remisiune. Doar o remisiune inde-
lungaté si sigurd a parodontitei, in- In forma medie de parodontiti (cu
o adincime a pungii parodontale pina
diferent de forma de gravitate, con-
la 5 mm) vom realiza chiuretajul
stituie rezultatul final eficient al tra-
deschis.
tamentului.
Varietatea simptomelor clinice ale
Metodica operatiei. Dupa
parodontitei necesitd intocmirea unui asanarea cavitatii bucale facem anestezie
plan terapeutic, prin irjdicarea tuturor tronculara sau infiltrativd cu trimecaina
actiunilor terapeutice necesare. Tra- si adrenalind spre a realiza o incizie cu
tamentul incepe prin controlul igienic bisturiul la nivelul virfurilor papilelor gin-
al cavitdtii bucale, educarea pacien- givale, apoi vom desprinde papilele vesti-
tului in spiritul unei igiene rationale, bulojugale si linguale cu chiureta sub con-
intrucit farad respectarea acesteia se trol vizual, realizam detartrajul subgingi-
mentin depunerile supradentare si val si curatarea partiald a granulatiilor.
este de neconceput eficienta altor me- In continuare indepartam definitiv cu aju-
tode curative, in’special cea chirur- torul foarfecelor tesutul de granulatie si
epiteliul proliferat de pe versantii interiori
gicala. al ‘pungii, reconstituim marginea gingiei,
_Terapia_medicamentoas. a pun- suprimind 1—1,5 mm din gingia modi-
gilor gingivale si parodontale nu poa- ficata, dar pastram marginea festonului
tefi considerata intemeiata i cu efect gingival. Facem apoi hemostaza prin tam-
curativ de’sine statitor, intrucit epi- ponare, dupé o prealabila spilare cu apa
teliul, vegetant este refractar la medi- oxigenatd si ser fiziologic. Plaga se inchi-
camentele aplicate. Un asemenea tra- de, aplicindu-se un pansament pentru 2—
tam§nt nu suprima pungile. Face ex- 3 ore. Interventia chirurgicala se reali-
zeazd in zona a 3—6 dinti. De
ceptie . doar agravarea parodontitei dupa 2—4 zile gingia regenereazi,
regula,
cronice supurative. Recomandim adera
astiel. de cazuri pentru jugularea fe-in intim
normald.
la suprafata dintelui, are culoarea
In cazul ci se mentine o mica
nomenelor inflamatorii "acute admi- zona de hiperemie se pot aplica mijloacele
Nistrarea de solutii de enzime proteoli- antiinilamatorii indicate mai sus sub or-
tice, trihopol, sangviritrini si alte pre- ma de pansamente.
farate, maximum 2-—3 sedinte. Tnla-
urarea depunerilor supradentare, In parodontitele inveterate {adin-
plombarea cariilor sint de asemenea cimea pungii parodontale depiseste
obligatorii in procesul terapiei com- 5 mm) metoda de electie o constituije
Plexe. Numaj dupd aceste interventii plastia cu lambouri.
Se trece la metode chirurgicale : chi-
Metodica operatiei. Bolnavul
uretajul pungilor gingivale
gingivale si si paro ) va fi pregatit ca pentru o operatie
ontale, tratamentul chirurgical al rurgicald ambulatorie. Pozitia pe
chi-
Pungii pa rodontale (chiuretaj deschis nul stomatologsic
scau-
va fi semiculcata. Ca-
Sau plastic in lambouri). vitatea bucala va fi pregitita prin trata-

281
 .
anestezid {ron- In terapia complexd sing Tolog;
rea cu anfiseptic. Dupa vita ite
av|1—adrc- cu prioritate grupele de
culara sau infiltrativa lriv11e§ B sub [Orm[nme
nalinica facem doud incizii vert ical e de-a C. P si din grupul
La indicatia sj ol aa d
lungul osului radicular in zona a 3/(7 pnlivitamine.
recomandacon
aza medicului se pot
dini, prin incizia orizontala se sec{ione dul
i sti.
interdentare, desprv’nzind un biogenici, care sporesc
papilele mulenti
lambou mucoperiostal. si amelioreaza proCCSQleelm
bolismul
hemosta-
Spalam bine plaga si facem
bine suprafefele regenerare (biosed, prodigiozan o
care curatam ),
za dupa
iile. lisozim, metacil etc.
dintilor de tartru si inlaturam granulat In perioada aculizérii parodony;.
Tesutul epitelial proliferat din lambou se
suprima cu foarfecele, remodelam margi- {ei se recomandd intern salicilafj pr
(dimg‘drocl.
nea gingiei ca in cazul chiuretajului des- parate hiposensibilizante
indi’
chis si spalam plaga cu solufie de clor- suprastin efc.), iar foarte rar cy
hexidina. Apoi saturam lamboul muco- cafii stricte, antibiotice (cum gar ;
periostal cu catgut prin fiecare spafiu in lincomicina). !
terdentar pe linia de incizie verticala. Pos- Scopul tratamentului reconstryc.
toperatoriu recomandam bolnavului timp tiv constd in normalizarea procese.
de 1—2 zile spalaturi ale gurii cu solufie
5% de acid aminocapronic. Se recomanda lor de schimb din {esuturile paro.
intern ascorutin si dimedrol pe noapte dontale si ameliorarea microcircyla.
Interventia chirurgicala in zona urmatoa- tiei
re se va face peste 7—10 zile. Injectiile cu preparate din acidul
Tratamentul ortopedic in parodon-
nicotinic (solutie de acid nicotinic
tite are caracter de terapie patogene- 1% si nicotinat de sodiu) sint folo-
tica, intrucit suprima mobilitatea din- site pentru ameliorarea proceselor de
tilor, traumele de articulare, reechi- oxidoreducere din peretii vasculari.
libreazi starea morfo-functionald a Putem recomanda tratament cu injec-
arcadelor dentare si repara defectele tii, dar vom supraveghea starea gene-
arcadelor dentare. Alegerea justd a rala a bolnavului, pentru a stabili
constructiei protezei,aparatului si ca- daci nu sint contraindicatii. Este indi-
litatea realizarii lui vor influenta cat si se recomande in acelasi timp
intr-o mare masura evolutia bolii si cocarboxilazd si piridoxin intramus-
rezultatul altor metode de tratament. cular. Este necesar si utilizam si
Se folosesc proteze imediate, pro- factorii fizici. Foarte des se aplicd
teze cu atelad indoita, punti, construc- darsonvalizarea, electroforeza cu me-
tii fixe, imbinari ale acestora. O gre- dicamente, diadinamoforeza, diverse
seald frecventd in tratamentul orto- tipuri de masaje (vibratie, vacuum,
pedic al bolnavilor de parodontite o hidromasaje, masajul digital, masa-
constituie folosirea frecventd a unor jul gingiei cu periuta), terapia mag:
proteze demontabile in locul unora fi- netica, cu laser, hidroterapia $i alti
xe, alegerea incorectd a dintilor de factori fizici. [
sustinere in constructiile-punte, im- In perioada de remisiune a paro-
plantarea prea adinca a marginii co- dontitei in scopul profilaxiei rgaF‘!t‘i
roanei artificiale sub gingie, decalajul zirilor vom efectua controlul igien®
nemotivat intre timpul de montare a cavitatii bucale, integritatii plomPe
protezelor pe unul dintre maxilare lor, calitatii protezelor, pastrarii unul
si dintii opusi, fapt ce duce la supra- regim alimentar rational, precum 3! a
incarcarea functionald a unor grupe regimuluj de munci si odihna; In P&
de dinti si sporirea mobilitatii Jor. rioada de iarna si primavard se Vo'
Dupi aplicarea tratamentului lo- prescrie intern polivitamine (flscor”u
cal este necesara intocmirea epicri- tin, panhexavit, decamevit etc. SZLI
zei, pe etape, indicind datele ini- vor fi recomandate A injectabil
€22,
(in lictnd
s
tiale ale starii stomatologice precum patologiei tubului digestiv), 807"
(in urma {ratamen- aceste preparate se vor utiliza
si starea finala
tului), precum si recomandérile pen- factorii fizici. ede
tru perioada urmitoare. Terapia parodontozelor PréY
282
r

- primul rind tratamcnlul unor holj precum si a medicilor de altd specia-

m‘perale de care suferd pacientuyl - litate. Tn scopul acordarii unei asis-
Q;:Ctmni ale sistemului cardiovascuy. tente specializate pentru acest con-
?;”v thrqsc\emz?, (lis!onAie va_sculg, tingent de bolnavi in sectiile si poli-
yegetativa etc., intrucit in etiologia clinicile stomatologice s-au amenajat
i patogeneza pargdonmzelor le- re- cabinete, unde lucreaza medici paro-
vine un ol deosebit. dontologi
']’rgtamentul special are caracter Sarcinile medicului parodontolog
simptomatic si urmareste suspenda- sint :
rea hiperes_!ezlcl {terapia reminerali- — acordarea unei asistente medi-
satoare, glicerolat de fluorura, elec- cale specializate de inalta calificare
iroforeza preparatelor cu fluor, cal- bolnavilor cu afectiuni ale parodon-
ciu, vitamina B etc.)., plomtgarea ero- tiului ;
ziunilor de smal{ si a defectiunilor — rdspunde la cererea de con-
cu aspect de pana. l?ulem recomanda sult a medicului terapeut pentru ale-
masaj gingival, alfi factori fizici ce gerea metodelor si mijloacelor de
regleaza microcirculatia si schimbul tratament a persoanelor cu afectiuni
din {esuturile parodontale. Tn unele ale parodontiului ;
cazuri se pot prescrie injectii cu mij- — organizarea asistentei metodo-
loace de amplificare a microcircula- logice ;
{iei {prodectind, trental etc.) de acord — organizarea dispensarizarii
cu medicul internist. bolnavului in conditiile cabinetului
Terapia parodontolizei imbina parodontologic si de catre medicul de -
actiunile de terapie a afectiunii de sector ;
bazi, factorul cauzal al schimbirilor — aplicarea in practica a celor
din parodontiu si un complex de acti- mai noi realizari in domeniul de pro-
uni curative similare celor aplicate filaxie a bolilor parodontiului :
in terapia parodontitelor acute cu fo- — periectionarea asistentei cura-
losirea de mijloace medicamentoase, tiv-profilactice si aplicarea O.S.M.
metode chirurgicale si de protezare. Cabinetul parodontologic trebuie
s fie inzestrat cu urmatoarele apa-
Asigurarea asistentei rate : instalatie stomatologica : apa-
rat cu ultrasunete pentru suprimarea
curativ-profilactice depunerilor dentare — ultrastom (ca-
pentru bolnavii , vitron) ; vacuum-aparat; set de
cu afectiuni ustensile necesar suprimarii depune-
ale parodontiului. rilor dentare $i tratamentului chirur-
Dispensarizarea gical (foarfece, bisturiu, chiurete,
excavatoare), set de coloranti pentru
Calitatea asistentei medicale acor- stabilirea placii microbiene {solutie
date bolnavilor cu patologia paro- de fuxinad, Schiller-Pisarev) ; sticle
dontali depinde in mare masura de pentru luarea de probe necesare exa-
buna organizare a asistentei in po- mindrii citologice §i bacterioscopice.
liclinics. Evolutia cronica a afectiu- In prezent in policlinici se amena-
nilor parodontiului, tendinta de acuti- jeaza cabinete de igiena bucali, unde
zare a schimbirilor inflamatorii ne- medicii §i asistentele (cu pregitire
cesitd supravegherea prin dispensari- speciald) realizeaza educarea unor
zare, varianta optimd de asistentd . deprinderi de igiena si controlul cura-
medicald curativ-profilactici pentru tarii corecte a dintilor. Aceastd acti-
Un asemenea contingent de bolnavi. vitate pregititoare usureazid munca
Realizarea terapiei complexe a medicului parodontolog si creeaza
olnavilor cu afec{iuni ale parodon- timp pentru alte actiuni curative. In
iului necesitd concursul stomatologi- timp de 6 ore prin cabinetul de igie-
lor ¢ e toate profilele (terapeut, chi- néd trec 15—25 de pacienti. Tn cabi-
rurg, ortoped, stomatolog pediatru), netul parodontologic fiecarui bolnav

283
 N
uit) cu ilor chirurgicale, medicul parog,,
i se face o figa (de tip obisnuil) log poate primi in decurs de 5m°~
anexe speciale pentru o mai buna na evi-
evi
10 bolnavi, dintre care unul pemror
den{3 a starii stomatologice si o fisa prima interventie si 1—2 pentry tl: 0
de evidenta la dispensar. . &
bolna- tament definitiv. In acest timp e
In cabinetul parodonlologlc {e realiza o gingivectomie in lamgoa‘
vul se prezinta cu trimitere de la me- doud chiuretaje deschise {(in 200"*
dicul de sector, din cabinetul .de'exa» unui segment de 6 din{i), se Iioan[a
minare dupd plombari preliminare
efectua slefuirea selectivd la 2 pac'e
ale dintilor si suprimarea tartrului enti, suprimarea depunerilor defllar‘é
dentar. .
si aplicarea de pansamente Curatiye
Medicul parodontolog il exami- la al{i 2 bolnavi si completarea foij
neazi pe bolnav prin determinarea
de observatie clinica pentru pacienty|
codurilor parodontale, a codurilor de
starii parodontiului {adinci- care i s-a prezentat prima oarj,
igiena,
mea pungii. gradul de mobilitate den- Dupa tratarea gingivitelor, for.
tara etc.), apoi il trimite la consul- melor usoare de parodontite gj ,
tatie la medicul terapeut si la alti formelor ajunse la remisiune, la hol.
specialisti (analiza clinica a singelui, navii cu parodontitd cu forma medije
analiza glicemica etc.) si examenul si gravd, acestia sint readresati pen-
radiologic al maxilarelor. In urma tru supravegherea (dispensarizarea)
examinarii se pune diagnosticul de- ulterioard medicului de sector de douj
finitiv si se intocmeste un plan curé- ori pe an. Dacd medicul parodonto]og
tiv, care trebuie inclus in foaia de are sub observatie (in dispensari-
observatie clinicd a fiecarui bolnav. zare) 40 de bolnav i, medicul de cir-
in cabinetul parodontologic se cumsriptie are 100—150 de bolnavi.
aplica toate metodele necesare trata- In procesul de dispensarizare deo-
mentului complex {educatia igienicd, sebim 2 etape: prim a etapd o con-
slefuirea selectiva a dintilor, instala- stituie selectarea bolnavilor pentru
rea de sine temporare, interventii supraveghere la dispensar, iar cea de
chirurgicale pe parodontiu, aplicarea a doua— desfasurarea unui com-
de pansamente curative. Gingivecto- plex de actiuni de terapie i insdna-
miile cu lambouri sint efectuate in tosire. .
cabinetul de chirurgie impreund cu Conform formelor nozologice, spre
medicul chirurg sau in cabinetul de dispensarizare se preteazd urmétoa-
parodontologie in zilele stabilite. Se rele grupe de bolnavi : persoanele cu
pot stabili zile din saptamina si pen- stadii preclinice de gingivitd si pre:
tru gingivectomii in lambou, dupa zenta unor factori de risc; bolnavil
pregatirea prealabild a cabinetului. cu gingivite'; bolnavii cu forme u§0a
Toate. celelalte actiuni curative, re si medii de parodontite ; bolnavil de
inclusiv chiuretajul deschis, se efectu- parodontoze indiferent de forma de
eazd in cabinetul parodontologic. In gravitate in virstd de pina Ia'.60 ‘?e
planul terapiei complexe se prevede ani; bolnavii cu parodontolize 11
si tratamentul ortopedic. EI poate virstd de pind la 30 de ani; bol-
fi realizat de catre specialisti in or- navii tineri cu parodontite grave.
topedie in cabinetul parodontologic Pentru etapa a doua remarcam
sau in sectia de ortopedie. doud grupe de bolnavi : cei care 2t
Varianta optima de organizare a urmat un tratament activ $i bo’"""é”
asistentei parodontologice o consti- aflati sub supraveghere (perioada .
tuie cuprinderea in cabinetul de paro- remisiune).
dontologie si a specialigtilor in ortope-
die, alcatuirea planului de tratament Concluziile in urma dispensarizari! 2;
in urma consultului medical al paro- aprecierea eficienfei acesteia se reqllz(‘ig "
dontologilor, ortopezilor si chirur- in doud etape. Aprecierea primel eafi-
gilor. . cuprinde intregul proces de dispens ilor
1n conditiile efectudrii interventi- zare, depislarea la timp a afectiunil®

284
V

]aniiesléf”e. timpurii), luarea la timp in

zarii se tine seama si de numarul extrac-
{Videnta medicu
evlcrite'i”e celelui
i de a doua etape sin
tiilor ca urmare a mobilitatii dentare.
desiis“’a'ea iUlegraI_é a acti t- Concluziile privind starea parodont'”'!-"
unilor cura- se fac conform urmatoarelor
: i de insdnatosire, respectarea ter- aprecieri:
tive jor de examinare si a insdnatosire, remisiune, ameliorare, agra-
numaruluj per- vare. Acesti indicatori stau la baza situa-
men nelor transferate din grupele de
so:”l acti
trata- tiilor de analizi a fiecarei grupe de bol_rla‘{{
v in grupele de supraveghere.
Utilizam aprecieri
conform formelor nozologice, gravitatii
cqntltatlve si cali- imbolnavirii si circumstanfelor agravante
{ative pentru dispensarizare. Aprecierea ale actiunilor generale.
antitativa cuprinde _ponderea absoluté
¢ ersoanelor luate din nou in evidents : Rezultatele dispensarizdrii sint
ra,uenérul persoan.elor, in procente, iesite apreciate dupd 2—3 ani de la incepe-
din evidenta gle dlspensar in decur§ qe‘un rea tratamentului.
an ; divizibilitatea medie a examinarilor
active ce revin unui bolnav intr-un an; Daci asistenta curativ-profilacto-
ponderea absolutd rie a bolnavilor cu afectiuni parodon-
a bolngvllor care nu
s-au prezentat spre examinarea tale este organizata corect, in trata-
de con-
ment se afl4 persoane cu forme timpu-
trol. S . o
Aprecierea calitativa a dispensarizarii rii de fmbolnaviri (gingivite, paro-
include ponderea absoluta“a celor insa dontite usoare etc.), numarul
- persoa-
nitositi ; ponderea absoluti a bo]ngvilor nelor vindecate creste, perioadele de
in perioada de remisiune ; durata perioadei remisiune cresc, se reduce numarul
de refacere ; frecventa agravirii afectiu- bolnavilor cu forme agravate ale
nilor. . X i afectiunii (parodontite grave, abcese,
Tn procesul de apreciere a dispensari- parodontoze grave etc.).