Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie « Nicolae

Testemiţanu »
Catedra de propedeutică stomatologică « Pavel Godoroja »

Leziuni interradiculare
La nivelul dinților pluriradiculari se descriu următoarele grade de
afectare ca urmare a proceselor osoase resorbtive și ale retracției
gingivale consecutive:

Ê Gradul I: leziuni incipiente care afectează în principal gingia, care se retrage și

pune în evidență zona de furcație fără ca sonda să pătrundă interradicular.

Ê Gradul II: sonda exploratoare pătrunde interradicular pe o distanță de 1-3 mm;

examenul radiologic nu decelează o resorbție semnificativă a septului
interradicular, dar demineralizarea este prezentă.

Ê Gradul III: sonda exploratoare pătrunde adânc interradicular, dar nu trece pe

versantul opus; examenul radiologic pune în evidență resorbția limbusului
septului interradicular

Ê Gradul IV: sonda exploratoare traversează în întregime spațiul interradicular de

la nivelul furcației până pe versantul opus. Radiologic, se constată grade diferite
de resorbție osoasă a septurilor interradiculare.
Instrumente utilizate în aprecierea gradului de lezare a
spaţiului interradicular

Special Probes for the Diagnoses of

Furcations, Depressions and Grooves:
• EX 3 CH (HuFriedy): Fine and pointed,
paired left-right, bent/curved, for
cheking surfaces, narrow grooves.

• PC-NT 15 (HuFriedey): Right-angle

probe; millimeter markings, with color-
coding each 5 mm (5,10,15).
• PQ 2N (Nabers, HuFriedy): Color-coded
furcation probe (Markings at 3,6,9 and
12 mm).
Grad IV sau F3
În plan vertical există trei grade de afectare, în raport cu dimensiunea
verticală a defectului, a distanţei de la nivelul furcatiei până în
porţiunea cea mai declivă a resorbţiei osoase:

Ê Subdiviziunea A cu o dimensiune verticală de 3-4 mm;

Ê Subdiviziunea B cu o dimensiune verticală de 5-7 mm;

Ê Subdiviziunea C cu o dimensiune verticală egală sau mai

mare 8 mm.

Ê Examenul radiologic arată o resorbţie verticală a osului

alveolar cu caracter inegal ca profunzime și dispoziţie în
diferitele zone ale arcadelor dentare
Aspecte radiologice ale resorbţiei verticale :

Ê - Crater sau defect septal interproximal este rezultatul unei

resorbţii verticale care afectează corticala internă sau lamina
dura, marginea crestei osoase septale și osul spongios
subiacent;

Ê defectul osos rezultat are deschidere crateriformă mai largă

spre coronar şi orientată spre cementul radicular sub
joncţiunea smalt-cement;

Ê limita spre spongioasa subiacentă se face printr-o zonă de

demineralizare cu caracter de radiotransparenţă parţială,
difuză;
Aspecte radiologice de resorbţie
verticală:

Ê Crater sau defect septal aproximal este rezultatul unei

resorbții verticale care afectează corticala internă sau lamina
dura pe ambele fețe mezial și distal ale septului interdentar şi
osul spongios subiacent sub forma unei piramide cu baza spre
coronar şi vârful orientat vertical de a lungul septului spre
apical, la diferite adâncimi.

Ê Resorbție crenelată sau zimțată inegală de la un dinte la altul

al marginilor osului alveolar
TRATAMENTUL leziunilori nterradiculare

Ê • Gradul I:

Ê - detartraj, debridare gingivală

Ê - chiuretaj subgingival

Ê - gingivectomie
TRATAMENTUL leziunilor
interradiculare

Ê Gradul II:

Ê - chiuretaj subgingival

Ê - tunelizare

Ê - operaţii cu lambou și terapie de adiţie

Ê - combinarea tehnicilor de regenerare tisulară ghidată și

de adiţie
OPERAŢII CU LAMBOU

Ê Prin lambou se înțelege un fragment de mucoasă sau/și periost

decolat de osul alveolar subiacent printr-una sau mai multe
incizii

Ê Fragmentul decolat poate fi parțial sau total reflectat, ceea

ce permite un acces direct și o bună vizibilitate asupra zonei
operate si repoziționat fără a fi desprins de restul
mucoperiostului, în scopul protecției plăgii osoase subiacente
și obținerii unui efect cât mại fizionomic. raport
Lamboul poate fi:

Ê - reflectat în întregime

Ê - parţial reflectat

Ê În funcţie de straturile din care este format, lamboul poate fi:

Ê - mucozal

Ê - mucoperiostal
Lamboul poate fi:
Ê În raport cu poziţia în care este plasat lamboul la finalul
intervenţiei, el poate fi repoziţionat:

Ê - apical

Ê - lateral

Ê - coronar

Ê În raport cu gradul de extindere a lamboului:

Ê - lambou extins: pe un grup de dinţi, pe o arcadă

Ê - lambou limitat: în L, pe unu-trei dinţi

Avantajele operaţiilor cu lambou sunt:

Ê 1. Un acces bun la nivelul rădăcinilor, pungilor interdentare și

interradiculare.

Ê 2. Eliminarea conţinutului pungilor situate aproape sau

dincolo dẹ joncţiunea mucogingivală.

Ê 3. Asigură accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea

defectelor resorbtive ale acestuia.

Ê 4. Crearea unei zone fără ţesuturi patologice în scopul unei

bune reacolări gingivale
Dezavantaje operaţiilor cu lambou sunt: :

Ê 1. Risc de rupturi întinse mucoperiostale sau de necroze prin

incizii necorespunzătoare cu afectarea irigaţiei lamboului

Ê 2. Retracţie gingivală prin vindecare fibroasă

TERAPIA DE ADIŢIE

Ê Este completarea defectelor osului alveolar printr-un material

care să favorizeze prin neomineralizare regenerarea osoasă.

Ê Asocierea procedurilor de regenerare tisulară ghidată cu

terapia de adiție reprezintă o modalitate modernă și eficientă
de tratament a defectelor osoase parodontale. Rezultate
deosebite se obțin în special în tratamentul furcațiilor, dar
metoda poate fi folosită și pentru regenerarea osoasă a
pungilor parodontale din spațiile interdentare.
GREFE OSOASE

Ê Indicaţii

Ê - reducerea adâncimii pungilor parodontale

Ê - realizarea unei joncţiuni gingivo-dentare înalte

Ê - micşorarea gradului de resorbţie osoasă

Ê - înălţarea nivelului de os alveolar restant

REGENERAREA TISULARĂ GHIDATĂ

Ê REGENERAREA TISULARĂ GHIDATĂ constă în blocarea

proliferării ţesutului epitelial în interiorul defectelor osoase
parodontale și de stimulare a restructurării conjunctive
desmodontale.

Ê Regenerarea tisulară ghidata este o modalitate terapeutică

realizată prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal
bariere mecanice cu valoare biologică: matrice de
biovitroceramică în colagen și care conduc la regenerarea
gingivo-parodontala
Ê Barieră între epiteliu și ţesut conjunctiv îl au “membranele “
prin împiedicarea granulaţiei epiteliale cu rol favorabil pentru
restaurarea parodonţiului profund

Ê “Membranele “ pot fi:

Ê - neresorbabile din cauciuc de digă sau latex, din e PTFE-

Gore-Tex (politetrafluoretilenă expandată) : tratamentul
defectelor furcaţiilor de clasa II, III

Ê - resorbabile din colagen, acid polilactic, acid poliglicolic :

tratamentul defectelor furcaţiilor de clasa II
REGENERAREA TISULARĂ GHIDATĂ [2]
Extractia dinţilor parodontotici nerecuperabili și cu leziuni
interradiculare de gradul IV

Ê Extractia dinţilor parodontotici nerecuperabili este indicată în

cazul dinţilor cu mobilitate excesivă de gradul III, în plan
orizontal și în sens axial

Ê Decizia de extracţie a acestor dinţi este dată de lipsa unui

suport osos alveolar, capabil să susţină dintele în cursul unui
act minim de masticaţie. Examenul clinic al mobilităţii
dentare este suficient în aceste ca zuri pentru a constata
excluderea funcţională completă a acestor dinţi
Extractia dinţilor parodontotici nerecuperabili și cu
leziuni interradiculare de gradul IV

Ê Extracţia trebuie făcută sub anestezie prin infiltraţie.

Tendinţa de extracţie fără anestezie a acestor dinţi este total
greșită din următoarele motive:

Ê - dinţii parodontotici cu mobilitate excesivă au o vechime

mare de evoluţie a bolii și prezintă o fragilitate radiculară cu
risc de fractură de rest radicular
Extractia dinților parodontotici nerecuperabili și cu
leziuni interradiculare de gradul IV

Ê Extracție facuta prin lipsa de anestezie și recuperarea restulul

radicular fracturat este chinuitoare pentru pacient

Ê - chiuretarea completă a tesutulul de granulatie restant este

greu de realizat în absenta anesteziei, ceea ce favorizează
sângerari persistente și revenirea la medic pentru oprirea
acestora

Ê - în cazul înlocuiri tesutului de granulatie printr-un tesut

scleros sau hialin, extractia uscată fără sângerare trebuie
urmata de chiuretarea atenta a acestul țesut susceptibil de a se
infecta, de a favoriza aparitia unei alveolite
Premolarizarea

Ê Premolarizarea este indicată în cazul unor pungi parodontale

cu exsudat purulent, persistent și cu leziuni interradiculare de
grad IV

Ê Se realizează la nivelul molarilor inferiori după devitalizarea

și obturarea corectă a rădăcinil sănătoase, coroana dentara este
secționată în sens vestibulo-oral, iar rădăcina cu punga
parodontală și cu leziuni interradiculare de grad IV este
extrasă
Premolarizarea sau hemisecţia [2]
Amputarea radiculară

Ê Amputarea radiculară se realizează după devitalizarea și

obturarea rădăcinilor sănătoase și constă în secționarea
rădăcinii cu punga parodontală rebelă la tratament, la nivelul
jonctiuni corono-radiculare, urmata de extracția acestei
rădăcini; de asemenea, se realizează în afectarea gingivo-
osoasă de gradul IV a bi- sau trifurcațiilor.

Ê Amputarea radiculară este indicata mai frecvent la rădacina

palatinală a molarilor superiori, atât în cazul unei pungi
parodontale care nu cedează la tratament, cât si în cazul unei
retracții excesive, uneori până la apex, a fibromucoasei care
acopera rădăcina palatinală.
TRATAMENTUL leziunilor interradiculare

Ê • Gradul III și IV:

Ê - chiuretaj subgingival paliativ

Ê - operaţii cu lambou și tehnici de regenerare tisulară ghidată

de adiţie cu rezultate incerte

Ê - premolarizare

Ê - amputaţie radiculară

Ê - extracţie dentară
Bibliografie

Ê 1.Parodontologie. Horia Traian Dumitriu, 2009.

Ê 2. CARRANZA’S CLINICAL PERIODONTOLOGY, 2006,

2009, 2012, 2014.

Ê Note de curs elab. conf.univ. T. Porosencov