— A cam plictisit pe Româniea spectacolul nostru: uite-o cum cască!

— li'o plânge pe ea, Kaizere, că s t ă bine: cascan stal; pe câtă

vreme eu... cască'n n a s !
 2 F U R N I C A Anul X I I , N o . 14, Marţi 24 N o e m v r i e 1915

•a »» Cel dintâi care i-a ieşit în c a l e , a<

I fi" fost servitorul D i m . Păsărică.
&
L'N gologan pentru pribegi! & G r i g o r i u , p î t r u n s d e i m p o r t a n ţ a mi­
•a $• siune! c e - a v e a d e îndeplinit, ia atitu­
&• 0 propunere.
Din i n i ţ i a t i v a d-lui G r . f dinea Episcopului când inspectează m ă ­
-3
•a N. Filipescu şi s u b t p a t r o - ^ năstirea A d a m , urlă, a r ă t â n d cu d e ­
•a n a j u l Ligei, s'a p u s în v â n - & " A p r o a p e nu t r e c e zi fără ca ziarele getul s p r e fundul c u r ţ i i :
•e zare un timbru de ajutor |£ să nu conţie u n «svon d e pace» . Ba
— Ale cui sunt grămezile alea d e
4 care coslă n u m a i zece b a n i ; » că Papa a intervenit în favoarea A u s t r o -
baligă ?
şi e m e n i t să s p o r e a s c ă £•
•a G e r m a n i l o r ; b a c ă A m e r i c a n i i , în cap
Z ă p ă c i t , servitorul Păsărică r ă s p u n d e
| e x i s t e n ţ e i refugiaţilor ding, cu p r e ş e d i n t e l e lor W i l s o n , ar fi dis­
grăbit :
•a
4
A r d e a l şi B u c o v i n a . » puşi — în schimbul u n u i s a m s a r l â c , bine
— A l e părintelui P a t r i c i u .
4 № î n ţ e l e s — să pue capăt m ă c e l u l u i , in­
•e Române ! dacă te îmbie — M i n ţ i , beţivule ! Aia nu-i baligă
t e r v e n i n d pentru p a c e . însăşi cele d o u ă
*i 9 d e p i e o t : pe mine nu m ă poţi p r o s t i . . .
•a Azi dorul Românii 'ntregi, g r u p e î n c ă e r a t e s'acuză reciproc că vor
4 Să dai. să dai cu bucurie — P a r d o n , p ă r i n t e l e , mi-a luat g u r a
4 » p a c e . Biata Pace a ajuns ca D u m n e z e u :
p e d i n n a i n t e ; am vrut să zic că e s t e
«a Un gologan pentru pribegi ! & p r e t u t i n d e n i şi nicăeri !
~i
4
4
ţf
& In timpul a c e s t a . M o a r t e a c o n t i n u ă
a calului părintelui P a t r i c i u .
— T a c i . . . Să nu mai scoţi o v o r b ă ,
I Zdrobiţi dar mândri. vin la tine. &
№ să'şi strângă recolta — cea mai îmbel­
şugată p e care a avut-o d e la crearea
că t e spânzur d e funia clopotului cel
•a Cer ew • căci dânşii înţelegi mare !
I C ă a cerşi le e ruşine
» Lumii.
Şi-a p l e c a t , m u l ţ u m i t . D o v a d a e r e a
Un gologan pentru pribegi 1 &• E x i s t ă şi indivizi cari susţin că a c t u a ­
f ă c u t ă ; «cinstea şi sfinţenia sfântului
-5 № lul război e u r o p e a n se va sfârşi n e g r e ­
•a locaş s c o b o r î t ă , iar curtea bisericei
» şit la p r i m ă v a r ă , a n o t i m p u l când d e
transformată într'un a d e v ă r a t maidan» .
% Sunt sufletele chinuite &>•
*•
obiceiu a u loc şedinţele Congresului
;

j | D'a Ungurilor fărdelegi &

P e baza acestor dovezi s d r o b i t o a r e ,
P ă c e i , d e la H a g a - D a r d a c ă la p r i m ă ­
Din vetrele lor isgonite. . . p> revizorul eclisiastic G r i g o r i u , din V a s l u i ,
vară războiul c u p r i n d e şi O l a n d a , gazda
dresează procesul-verbal N o . 5 3 , în
4 Un gologan pentru pribegi! £• congresului ?
&• u r m a căruia preotul Patriciu este che­
4 I
3-
mat în faţa Consistoriului. Ceva mai m u l t :
^ Femei ce prunci în braţe poartă, & Gândul t u t u r o r a - u n g â n d ascuns ca d o v a d ă să fie şi mai s d r o b i t o a r e , Gri­
•a Soldaţi din luptă întorşi betegi, & m'a p ă t r u n s ! — e la « p a c e » . D a r c u m
goriu , înainte de a părăsi curtea bisericei,.
jj Azi bat sfios la noi la p o a r t ă . . . şi prin cine ?
» scoate din buzunar o bazma r o ş i e , din
4 Un gologan pentru pribegi! T a r e mi-e t e a m ă că răspunsul are să cele cari se dau p o m a n ă la î m o r m â n -
•a № dureze mai mult chiar decât războiul 1
t ă r i , şi o u m p l e c u . . . b a l i g ă , corpul
1 Ei vin ca rude scăpătate, »
Gândul t u t u r o r a e la «pace» şi n i ­ delictului.
3 Tu de pe drumuri să'i culegi, 1 m e n i n ' a observat că scurtarea războiu­ F a t a l i t a t e a v o e ş t e ca în ziua d e 2 1
3 Şi să'i primeşti cu drag de f r a t e . . lui d e p i n d e d e . . . R o m â n i a .
O c t o m b r e , c â n d preotul Patriciu se d u ­
•a Un gologan pentru pribegi ! » Par'că aud pe Goga exlamând trium­
& cea la Huşi să fie j u d e c a t , să aibă un
4 & fător :
& a c c i d e n t d e t r e n în g a r a C r a s n a , cu
% A h , cât au plâns bieţii d'a surda & — C a r e va să zică şi d u m n e a t a eşti
£- p e n t r u intrarea R o m â n i e i în acţiune ?
care ocazie i s'au s d r o b i t degetele pi­
1 P e la miniştrii şi la regi ! &• ciorului d r e p t . P r o c e s u l , care erea fixat
4 Dar cine să se'ndure 'n... Turda? !. & N u : sunt c o n t r a mijloacelor violente p e n t r u a d o u a zi, s ' a m â n ă .
jj Un gologan pentru pribegi ! » c â n d aceleaşi foloase se p o a t e o b ţ i n e
Să'i fi văzut p e revizorul Grigoriu
prin b u n ă î n v o i a l ă . Să vie la noi r e ­
4 prezentanţii p o p o a r e l o r b e l i g e r a n t e şi
cât erea d e a b ă t u t ! Şi nu din cauza
4 Ei vin cu lanţuri de r o b i e . . . a m â n ă r e i p r o c e s u l u i , cât din pricina
j u r , cu m â n a p e sfânta c r u c e , că i m e ­
•a Române ! pân' să le deslegi, «corpului delictului». Dacă până la o
5- diat se va î n c h e i a p a c e . A v e m atâţia
J Să dai, să dai cu bucurie & j u d e c ă t o r i . . . de pace! n o u ă înfăţişare dispare baliga a d u s ă cu
3 Un gologan pentru pribegi ! £> atâta t r u d ă în b a s m a ?
4 George Ranetti Sfinţia Sa s'a svârcolit trei nopţi d e
4 §•
n e s o m n , iar a patra zi s'a dus la far­
•a
& Autentic. macie de-a c u m p ă r a t un b o r c a n d e
s t i c l ă , în c i r e şi astăzi îşi c o n s e r v ă ,
F a p t e l e înşirate mai j o s , n e - a u fost e r m e t i c închis, «corpul delictului».
c o m u n i c a t e d e un d o m n f u n c ţ i o n a r ,
*„FURrilCA"* care şi-a d a t numele şi a d r e s a . Ţ i n e m
R e p e t : faptul s'a p e t r e c u t î n t o c m a i .
Directori: Q. RANETTI, N. D. ŢARANU scrisoarea la dispoziţia celor în d r e p t .
Şi dacă l-am dat publicităţei, n'am tă­
Abonamentul 10 lei pe an; 5 lei pe şease cut-o ca să s e r r i m interesele c u i v a ; c i
.' luni plătit înainte. ===== Vlădica de la Huşi e t a r e supărat p e
ca să vadă şi d-nul Filipescu cu ce
Adresa: Revista „FURNICA" — Bucureşti p r e o t u l Patriciu d e la biserica Sfinţii
se o c u p ă unii preoţi în m o m e n t e l e
T r e i - I e r a r h i , din Bârlad, fiindcă acesta
c â n d t o a t e suflarea r o m â n e a s c ă e cu
face c o n c u r e n ţ ă preotului D o l i n e s c u ,
gândul n u m a i şi n u m a i la realizarea
TESTAMENTUL MEU fiu-său şi paroh la aceiaşi p a r o h i e .
Idealului N a ţ i o n a l .
Ca să se r ă z b u n e , Episcopul d e Huşi
Iar c â n d va fi să plece
o r d o n ă revizorului eclesiastic G r i g o r i u , *
S p r e cer s u f l e t u l m e u ,
din V a s l u i , să se t r a n s p o r t e la faţa
locului şi să iacă preotului Patriciu o Fiţi miloşi
N u în m o r m â n t u l r e c e
a n c h e t ă a s u p r a . . . M ă r o g : când v r e i , cu animalele!
Să m ă ' n g r o p a ţ i , c o l e g a ,
Ci — p e n t r u D u m n e z e u 1 —
poţi găsi p e t e şi'n s o a r e !
In ziua d e 2 3 S e p t e m b r e , anul m â n - D o m n u l tocmai citea un ziar, c â n d
Lăsaţi mă pe veci
Să d o r m , să d o r m în beci tuirei 1 9 1 5 , revizorul eclesiastic, slugă s c u m p a lui j u m ă t a t e intră s g o m o t o s p e
La Mircea în B o d e g a ! credincioasă întru D o m n u l , a p a r e ţ a n ­ uşe — p r o b a b i l ca să'i a t r a g ă a t e n ţ i a .
ţoş în curtea bisericii Sfinţii T r e i - I e - D o m n u l binevoeşte să'i facă pe p l a c ,
Bonvivant
r a r c h i , din B â r l a d . o întreabă :

— Ce v r e i ? •
— C u m , nu remarci nimic d e o ­
s e b i t ? !. . Ia uită-te ici !
D o a m n a apucă rochia cu a m â n d o u ă
mâinile şi o ridică până la g e n u c h i ,
lăsând să se vadă picioarele încălţate
cu ghete la m o d ă , având carâmbii lungi
cât ciorapii. Apoi îl înştiinţează:
—• Chiar adineauri Je-am c u m p ă r a t .
Nu este aşa că'mi şade b i n e ?
D o m n u l a d m i r ă . . . suspină :
— Cât ai daţ p e e l e ?
— Numai Cinci p o l i .
— O sută d e lei o pereche d e
g h e t e ? ! . . . Nevastă d r a g ă , zău a ş a ,
mai g â n d e ş t e - t e şi la m i n e . . .
M'am şi g â n d i t , b ă r b a t e . C â n d
s'o rupe tălpile, carîmbii ţi'i fac c a d o u
ţ i e , ca să'i porţi în loc d e «jambierei
la c a z a r m ă .
A m uitat să vă spun că soţul d o a m ­
nei e căpitan rezerVist, c o n c e n t r a t d'a-
proape o lună.
*
Efectele crizei.
Un ţăran auzind p e «premarul» lor
c ă bucureştenii suferă grozav de «scum­
pirea t r a i u l u i » , şi-a luat d ă s a g a la spi­
n a r e şi a pornit-o spre o r a ş , să vadă
c u ochii lui c u m ştiu boerii să r a b d e
de foame.
Iată'l în inima tîrgului, căscînd gura
Ia firme. F ă r ă să v r e a , privirea îi c a d e
p ' o tablă n e a g r ă , avînd scris franţu­
zeşte cuvîntul : Lingerie.
Ruralul silabiseşte, despicînd vorba
c a cu t o p o r u l : Cînd a isprăvit de citit,
uimit se b a t e cu palma peste falcă :
— S ă r a c a ' n d e maica m e a , rău t r e -
b u e să fi ajuns boerii noştrii de linge-rîc !
Nae Saltimbancii
J)'aş fi fost eu prim ministru...
P a r l a m e n t u l R o m â n s'a deschis cu
« n a sută t u n u r i , şi c u . . . d o u ă p e r e c h i
d e p a l m e schimbate între deputaţii
C o s t - i c a Miile şi un liberal oarecare.
N o i ăştiea cari alcătuim aşa zisa «opi­
nie publică» , c â n d interesele politicia-
nilor cer să fim l ă u d a ţ i ; noi ăştia cari
s u n t e m nişte «cască gură» când i n t e r e ­
sele aceloraşi politiciani p r e t i n d contra­
riul ; n o i , în sfârşit, cele şeapte milioane
d e R o m â n i grupaţi în jurul « F u r n i c e i » ,
noi d e c l a r ă m că n e - a r fi convenit mai
b i n e ca la deschiderea Parlamentului să
se î n t â m p l e lucrurile viceversa : adică
să se tragă numai d o u ă p e r e c h i d e
tunuri şi u n a sută p a l m e !
P e n t r u c ă , în vremea asta când s u n t e m
în ajunul războiului, socotim că este
o risipă d e p u l b e r e de p u ş c ă , d e m u n i -
ţ i u n i , t r a g e r e a celor o sută u n u d e tunuri
cari s'ar p u t e a mai cu folos întrebuinţa
înpotriva vrăjmaşului, decât să servea­
scă a anunţa ceea ce t o a t ă lumea ştiea
cu câteva zile mai înainte : că — m a r e
3
0 întrunire feministă
— D o a m n e l o r , v'anunţ că mă r e t r a g din p r e ş e d e n ţ i a societăţei «Vădu­
velor n e c o n s o l a t e » . . .
— R u ş i n e ! . . . T e - a i v â n d u t şi tu N e m ţ i l o r ! «
— Nu ! D e o a r e c e m u l ţ u m i t ă p u d r e i şi cremei «Flora» o să r e d o b â n d e s c
tenul fraged ce a v e a m în t i n e r e ţ e , sunt sigură că în c u r â n d o să m ă
remărit!
Desen de A . Murnu
scofală ! — iar s'a deschis P a r l a m e n t u l ! Regelui F e r d i n a n d , c a r e e un r e g e
zicem acestea în privinţa tunurilor Din constituţional n e r e s p o n s a b i l , se p u t e a
punctul d e v e d e r e al p a l m e l o r , fireşte, însă să i 'se cruţe această mică scenă
n e - a m fi bucurat ca ele să atingă ţifra neplăcută d e vociferări a n t i g e r r r a n e .
tunurilor s a c r a m e n t a l e o b i c i n u i t e . In Dacă aş fi fost eu p r i m ministru, în
C a m e r ă şi S e n a t , întrunite la un loc locul d-lui Ionel B r ă t i a n u , 'l-aş fi î m ­
în acea zi s o l e m n ă , s u n t e m siguri că p i e d i c a t să se e x p u i e la manifestaţiile
s'ar fi găsit cel puţin una sută unu mojicilor ălora din «Federaţiea Unio­
obraze cari să m e r i t e , în chestie a na­ nistă» citind «Mesajul». L'aş fi c i t i t e u ,
ţ i o n a l ă , să li se t r a g ă I şeful g u v e r n u l u i , şi ar fi fost foarte
Ş i . m ă r t u r i s i m , că ploaia asta d e scurt :
palme ne-ar fi b u c u r a t , ca o d o v a d ă D o m n i l o r deputaţi şi domnilor sena­
d e sinceritate d e convingeri împinsă tori !
p â n ă la violenţa e x t r e m ă , înlocuind ' . Ca prim ministru, nu sunt decât o
ipocriziea d e p â n ă azi a raporturilor p e r s o a n ă interpusă a R e g e l u i , un o m
d i n t r e politicianii n o ş t r i , înţeleşi tacit de paie al S u v e r a n u l u i . D a r să nu c r e ­
să 'şi treacă reciproc şi pe subt m â n ă deţi că şi R e g e l e , c a m susţine mizerabila
uzufructul bugetului la a n u m i t e d a t e . o p o z i ţ i e , este şi el un i n t e r p u s , u n
Z ă u . a m fi fost mulţumiţi ca Parla­ procurist general al G e r m a n i e i , c a r e
mentul R o m â n să devie : P a ' m a m e n t u l administrează în n u m e l e Kaizerului în
R o m â n , adică o adevărată fabrică d e m o m e n t u l de faţă singura colonie care
p a l m e în care trădătorii cauzei naţionale a mai rămas în m â n a n e m ţ i l o r , şi cea
să'şi găsească în sfârşit r ă s p l a t ă . mai prosperă colonie : R o m â n i e a !
D a r n'a tost a ş a . Afară d e medio­ N u , domnilor deputaţi şi s e n a t o r i , nu !
crul incident c e - a m s e m n a U t , deschi­ Unica m e a grijă, ca o m d e paie al
derea Parlamentului a fost şi anul a c e s t a , R e g e l u i , a fost ca să asigur României
chiar şi anul acesta, d e - o banalitate cea mai privilegieată situaţie în E u r o p a :
nepermis d e s t u p i d ă . neutralitatea e t e r n ă !
R e g e l e F e r d i n a n d a venit şi 'şi>a Prin u r m a r e , deputaţi şi s e n a t o r i ,
cetit Mesagiul cu-acelaşi accent stricat grăbiţi-vă să vă bucuraţi d e b i n e f a c e ­
şi cu aceleaşi a c c e n t e entusiaste m a n i ­ rile păcei : faceţi gheşefturi cu vagoane
festate prin aplauze din partea d e p u t a ­ d e e x p o r t , învărtiţi-vă p e la m i n i s t e r e ,
ţilor şi senatorilor g u v e r n a m e n t a l i , cari şi mergeţi să tocaţi în isihie rodul « n u n -
au înăbuşit minoritatea strigătelor o p o ­ cei» voastre p e la «tripourile» şi « ş m -
ziţiei d e «jos Ungurii» şi «Trăiască Ar­ tanurile» din Bucureşti.
dealul» ! Tarascon.
 P E A L E LUMII VALURI

— Am auzit că te însori şi iei pe domnişoara E l v i r a . . . Ştii ca are un c o p i l ?

— Puţin îmi pasa: nu e al m e u !
Deten de F. Şirato
 F U R N I C A . 5
CUSUTE CU AŢĂ ALBA Calamburgioaică precoce
S a deschis Parlamentul!

Şedinţele Parlamentului au început cu

î n c ă i e r ă r i . Ceeace d o v e d e ş t e încă o d a t ă
că lupele politice p o t d e g e n e r a adesea
într'o bălaie... în toată r e g u l a .
S e n a t o r i i , cari erau vestiţi prin felul
c u m se m u l ţ u m e a u mai d e m u l t în ş e ­
dinţă să t r a g ă . . . câte un pui d e s e m n ,
s'au învârtoşit şi t r a g acum p a l m e , —
iar tinerii deputaţi cari încasau ,cu v o ­
r a c i t a t e . . . d i u r n a , —au început să în-
caseze de-acum încolo şi câteva supli­
m e n t e 'neprevăzute.
I a t ă , p e n t r u c e , parlamentarii sunt
hotărâţi să-şi c o m p l e c t e z e , în g r a b ă ,
«educaţia lor fizică».
F i e c a r e partid p o l i ţ e , — p e n t r u a
putea face faţă împrejurărilor. — s'a
g r ă b i t I s ă organizeze p e n t r u uzul p a r t i ­
zani 10%, săi , u r m ă t o a r e l e a n e x e :
1) Sfe va creea o sală d e b o x . p e n t r u
formarfa deputaţilor viguroşi, destinaţi
a fi «leacerii» parlamentului respectiv-, .
2) Se va amenaja o p i s t ă , p e care
parlanilr.tarii vor tace exerciţii deVfugSv
— aceasta pentru cazul în care li se/ v a ,
c e r e rf-«retragere s t r a t e g i c ă » . * •
3) S e va deschide un curs d e «jiu-
jitzu» p e n t r u oratorii mai puţin viguroşi, — S p u n e - m i t u , r a ţ ă , ce d e o s e b i r e e între tine şi m i n e ?
— deoarece se ştie că «jiu-jitzu» este un — Mac, m a c ? !
sistem'.Şde luptă care nu se bazează p e — A p r o a p e nici o deosebire : tu ai ciocul lat şi eu am cioculat. . . Zamfirescu!
f o r ţ ă . A vând în vedere acest a v a n t a j ,
:i
Desen de A. Mur nu
— cursuri de «jiu-jitzu» vor organiza
m a i a l e s . . . opoziţia. nitorului Oficial» care p o m e n e ş t e d e A t u n c i , ca un fulger, scoţând mâna
4) Se va clădi o sală d e t r a g e r e lâ desba'irih p a ' l a m e n t a - e , a e x c l a m a t : din b u z u n a r , împreună cu un strigăt
s e n i n . . S e vor obţine deci buni trăgă­
;
—. «Des - baie. Parlamentul ăsta disperat aplică sărmanului Şloim cele
tori c u . . . călimări, pupitre şi alte o- dom'ie !» mai p a r l a m e n t a r e p a l m e ce s'au pri­
;
î>iecte :Contondente. , i L u - r u care e foarte adevărat .* Chiar mit v r e o d a t ă .
5) Insfârşit, pentru î n t ă r i r e a . . . ca­ d . Brătianu primul ministru a fost î n s p ă i m â n t a t însă' de propriul său act '
r a c t e r e l o r , se va înfiinţa şi un cUrs văzut zilele a c e s t e a , tXtrem d e ă-bătuf! d e curaj Iţ c Weiss sări în primul
special p e n t r u «încasarea» cât mai îm­ Cât priveşte opoziţia, ea e h o t ă r â t ă Setebeti care trecea tocmai pe la nas,
belşugată a p a l m e l o r , pumnilor şi pi­ să nu bată... în r e t r a g e r e decât cu — hotărât să nu mai dea ochi niciodată
c i o a r e l o r , în diferite părţi ale c o r p u l u i . cele mai mari sacrificii. cu rivalul s ă u .
A c e a s t a pentrucă domnii deputaţi şi Şloim care pe lângă pantaloni mai
senatori să se obişnuiască încetul cu avea acum şi obrazii cârpiţi , r ă m a s e
întâmplări din Capitală. t

î n c e t u l , — prin* lovituri g r a d a t e — cu
asprimea luptelor ( a d i c ă ' a bătăilor) par­
lamentare.
La c a p i u l u i din urmă se va deschide
şi un curs particular, al domnului C .
Miile, care are în privinţa aceasta un
sistem original şi p r o p r i u . . .
Insfârşit se va a n e x * P a r l a m e n t u l u i
mai multe t r a n ş e e , o a m b u l a n ţ ă per­
m a n e n t ă , o sală d e diferite a r m e , —în
v r e m e ce Salvarea va sta la dispoziţie
chiar în i n c i n t ă . . .
In felul ace?ta,' Parlamentul r o m â n
*va fi u n x in felul său astăzi.
Tot «luptele» parlamentare.
Un mucalit care s'a strecurat foarte
anevoie într'o t r i b u n ă . . . publică (nu­
mită astfel probabil din cauză că e
lipsită d e public) a fost d e faţă ia u n a
din şedinţele t r e c u t e .
Văzând animaţia discuţiilor, şi gân-
d i n d u - s e cu d r e p t cuvânt la titlul «Mo­
In legătură cu frământările politice
se poate p u n e , cu s i g u r a n ţ ă , şi urmă­
t o a r e a scenă p e t r e c u t ă acum câtva
t i m p în agitata noastră C a p i t a l ă .
Şloim L e i b o v i c i , mare "vânzător d e
mărunţişuri, v a x . cremă d e ghete şi­
r e t u r i , catastife şi oglinzi de b u z u n a r .
— cu prăvălia într'un g a n g din strada
L i p s c a n i , cu alte cuvinte în c e n t r u ,
Şloim Leibovici discută cu a p r i n d e r e
cu Iţic W e i s s , negustor de haine v e c h i .
( A d i c ă aşa le c u m p ă r ă căci d e vândut
le vinde «noui nouţe») Discută «politică
externă».
— Aşa să mor e u . moi I ţ i c . zice
• Ş l o i m . dacă Miile nu este dija un t r ă ­
dător d e ţară i Bl nu mai vrea să ştie
nici m ă c a r d e Galiţia... .
— T a c i m o i , nu vurbi ! Cum poţi
tu să zici aşa o v a d e Miile care e aşa
b u n prieten c u l l o n i g m a n şi cu F a g u r ă ?
D r e p t orice r ă s p u n s , Şloim ripos­
tează, ca la S e n a t :
— Ieşti un p o r c !
un m o m e n t p e r p l e x .
A p o i . meditând o grozavă răzbunare
porni în fugă după t r a m v a i .
începu o g o m ă tragică, Iţic privea
cu ochi îaholbaţi cum distanţa î m r e el
şi u r m ă ' i t o r se micşora m e r e u . încă o
clipă-două trei , sau poate chiar mai
m u i t e , şi răzbunarea avea să v i n ă .
S ă r m a n u l Weiss i se făcuse inima cât
un păduche de l e m n . (Uzitez această
comparaţie d e o a r e c e puricele e mai
puţin cunoscut în L'ps'cani).
. Insfârşit, clipa supremă soseşte, îm­
p r e u n ă cu S e t e b e u l , în s t a ţ i e .
Şloim a a j u n s . T o a t ă fiinţa acestui
om transpiră o ură de n e î n f r â n t .
In mână ţine c e v a , de o formă foarte
s u s p e c t ă . Iţic a îngă b e n i t . D e s i g u r ,
m o a r t e a îl a ş t e a p t ă .
— W e i s s , ieşti dija un bou ! ţipă
cât îl ia g u r a , Ş l o i m , cu cel mai p r o ­
fund dispreţ
A p o i , gâfâind, se d e p ă r t e a z ă .
O n o a r e a era satisfăcută.
Sandy
Pe şoseaua Bănesei. — Spre parcul de aeroplane
In Capitală, a început să apară Libertatea,
ziar nemţofil sub direcţia d-lui Nicolae Fleva.

— H a o l e o , mă Biişe, dă bice calului că o să averii iarnă g r e a !

— De unde ş t i i , barosane?
— Hapoi tu nu vezi cum se'nvârtesc ciorile pe s u s ? ! De** de A . Mumu
 C O N T R A SCUMPIRE! TRAIULUI

— A o l e o , bărbate, ce ne facem iarna asta? Ai auzit ca nu se mai găseşte coks?

— Nu duce grije, nevastă , că am îngrijit eu şi de a s i a : ia uita-te la labele
m e l e . . . Ce m a i k o k s : o să te'ncâlzesc pan' te-o găsi dracii!
Desen de F . Şirato
 8 F U R N I C A
v 0 n redactor dela ziarul « S e a r a » , auzind c ă Ghedeniftii să r e p e d mai mult la g â t , ca să s ţ a p e dt-ov m o a r t e
sigură, a început să p o a r t e în loc de guler o m a n ş e t ă , g ă j r i l e , destinate b u t o n i l o r servindu'i d r e p t o c h e l a r i .
BR A SOAŢE
P ictorul K i m o n L o g h i a deschis o
expoziţie la A t e n e u . O b u n ă p a r t e
din tablourile cele mai a d m i r a t e
r e p r e z i n t ă vederi din T e k i r G h i o l . La­
cul şi plaja vestitei staţiuni b a l n e a r e ,
văzute subt diferite a s p e c t e , sunt aşa
d e fidel şi sugg' stiv r e d a t e d e talenta­
tul arţîsţ, încât d o c t o r u l D o n a 'mi a
prescris să stau câte-o oră zilnic în sala
d e expoziţie ş i , m ă r t u r i s e s c , că ilu-
z i u n e a e atât d e miraculoasa încât simt
mult alinate durerile mele reumatice
stârnite d e prims le Zile friguroase ale
i e r n e i . Aşa căldură se degajează din
pânzele maestrului colorist, ca să nu'i
zîc colorist, că inspiraţiea lui iţi p r o ­
voacă o b i n e t ă c ă t o a r e transpiraţie.
O h , pismuiesc p e bogătaşii cari au
p u t u t c u m p ă r a acele mici c i p o d o p e r e .
Ei vor a v e a în p e r m a n e n ţ a T e k i r g h i o -
lul la ei î o s a l o n , în odaia de c u l c a r e ,
în c e a d e lu ru ; pe c â n d e u , n e n o r o ­
c i t u l , voi fi d>n nou Silit la vară să
mă d u c la Tekirghiol să'mi fac c u r a .
A ş fi preferat p i c t - c u r a lui K i m o n
Loghi la d o m i c i l i u .
ăzboiul n'a făcut victime n u m a i pe
R c â m p u r i l e d e l u p t ă , ci şi în ţă­
rile n e u t r e .
Una din consecinţele cele mai în­
s e m n a t e ale războiului este d e sigur
progresul p e care '1-a realizat falsifi­
c a r e a mărfurilor.
Brânza lui Charles Gervais o fa­
brică a s t ă z i . . . compatriotul nostru
Gherassy (à la guerre c o m m e à la G h e r -
rassy) ! Cumperi azi o :-ticluţă de muştar
cu eticheta «Moutarde F r a n ç a i s e à l'es­
t r a g o n , Bordeaux-France» şi, n u m a i
c â n d ajungi a c a s ă , b a g i d e s e a m ă că
O iavenţie ingenioasă
cu litere mititele î u t r ' u n colţ al etiche­
tei scrie : «préparée p a r Ştefanescu» !•
Iei dela d r o g h e r i e «Savon d e Mar­
seille» , î n c r e d i n ţ a t că ai c u m p ă r a t
marfă franţuzească, şi în c u r â n d t e
convingi că acest săpun nu e a u t e n t i c ,
n'a ieşit adică din Portul Marsiliei, ci
dintr'o altă fabrică a patriei m u m e !
T o t P . M . cu a l t e cuvinte 1 . . .
Şi încă n ' a n intrat în acţiune ! D a r
c â n d o fi şi R o m â n i a I n război ? O să
m â n c ă m m ă m ă l i g ă confecţionată din
c ă r ă m i d ă p:sată şi unt d e Periş pre­
p a r a t din grăsimea cărţilor d e j o c prea
mult î n t r e b u i n ţ a t e !
D omnul H . S t e i n b e r g , librar din
I Bucureşti, a a d r e s a t scriitorilor,
prin u r m a r e şi m i e , o circulară
a d u c â n d la cunoştinţa că domnii G .
Ibrâileanu. profesor de Istorii L i t e r a -
turei R o m â n e la Universitatea din Iasi,
D . O . P ă t r ă ş c a n u . profesor şi literat,
şi H . S a n i e l e v i c i , profesor şi critic
literar, au întreprins să publice în edi­
tura S t e i n b e r g «Tezaurul Literaturei
R o m â n e » , o p e r ă ce va a p a r e în mai
niulte volume şi va c u p r i n d e cele mai
b u n e creaţiuni ale scriitorilor români, etc.
Şi circulara d- lui S t e i n b e r g se în­
cheie cu aceste rânduri :
«Vă r u g ă m deci, stimate d-le a u t o r ,
să aveţi b u n ă v o i n ţ a d e a t r i m e t e p e
adresa m e a , cel puţin un e x e m p l a r
din fiecare o p e r ă a d - v . , cu m e n ţ i u n e a
«pentru t e z i u r » .
. . . Ei b i n e , stimate d-le e d i t o r , cu
r e g r e t t e a n u n ţ că nu'ţi voiu t r i m e t e
n i m i c . Dacă t'\ gust s a m ă citeşti, c u m
p ă r ă d e la librărie cărţile m e l e . Iţi
interzic însă formal şi categoric ca să
r e p r o d u c i ceva din ele pe gratis cum
ai d e g â n d . Căci d ta nu ai întreprins
lucrarea asta «pentru amorul a r t e i » , ci
Desen <le F. Şirato
cu intenţiea d e a realiza un b u n g h e -
şeft; iar p e d nii P ă t r ă ş c a n u , Ibrăi-
lianii şi Sanielevici , d e sigur că'i plă­
t e ş t i , p e n t r u osteneala lor şi p e n t r u c ă
'şi-au î m p r u m u t a t afacerei d-taie nişte
n u m e cu oarecare autoritate în literatură.
R e c u n o s c î n s ă , d-le S t e m b e r g , că
nu eşti n e g u s t o r p r o s t , ba chiar eşti
niţel p s i h o l o g . "Ţi ai făcut asa soco­
teala : — Literaţi R o m mi sunt nişte
naivi, nişte gâşte vanitoase, poţi să le
jumuleşti t o a t e p e n e e şi mai ales p a n a
cu care ar trebui să se h r ă n e a s c ă , m o -
mindu'i cu ispita câ vor avea e x t r a o r ­
dinara o n o a r e d e a figura în «Tezaurul
Literaturei R o m â n e » , un soiu d e «pa­
şaport» p e n t r u a t n ce peste graniţele
Nemurirei.
N u , d-le S t e i n b e r g renunţ cu preţul
ă s t a , adică fără niciun preţ la cele­
b r i t a t e . D a c ă voiu m e n t a - o , o s'o cîş-
tig şi fără mijlocirea vreunui samsar 1
Să j u d e c ă m cinstit, o n o r a b i l e . Ce-ai
zice d-ta d a c ă eu aş trimete cîte un
apel arhitectului B e n n d e y , d lui Hagi
T u d o r a k e , d-lui L e s s e l . e t c . rugînd p e
unul să'mi facă un plan d e c a s ă . p e
altul să'mi trimeată c ă r ă m i d ă , p e al
treilea e m n ă r i e , pe alţii în fine să'mi
p r o c u r e var, m o b i l e , t a p e t e , c o v o a r e ,
subt p r e t e x t că în curînd voiu da la
lumină un volum întitulat «Tezaurul
arhitecturei R o m î n e » ? Eu ştiu ce-ai
zice d e s p r e m i n e , d le S t e i n b e r g . Ai
zice : — Ş m e k e r u l ăsta vrea să'şi facă
o pereche d e case p e gratis ! . . .
înd vr'un n e a m ţ vă întîmpină cu
obicinuita î n t r e b a r e :
— Was machen Sie?
Ca să'i faceţi plăcere, răspundeţi'iaşa :
— V a x 1 Makensen !
Contele de Tekirghiol
Nema puterinţa f şoma chichirez gâlceava ?
 10 F U R N I C A

La judecătorie — F o a r t e frimos şi foarte d e s l u ş i t !

D u - t e acasă şi tae p ' a m â n d o i .
— Astă dija e altă sichitealâ ! înainte
d e a începe războiul şi nu erea criză,
c u m p ă r a m în fiecare zi d o u ă păsări şi
toţi chiriaşii din curte zicea că sunt
b u e r . Chind s'a scumpit traiu şi s'a ri­
dicat d u b u n i a pi a m a n e t , ca să fac
i c o n o n i e . c u m >ăr tot două p ă s ă r i . . .
la două zile udată.
— Şi ce zice ala chiriaşi ?
— Ce să z i c ă ? . . . Aia v e d e că iu
c u m p ă r tot d o u ă păsări, dar nu ştie că
tai numai una în fiecare zi — şi c r e d e
că sunt tot b u e r ! A c u m a , ce să fac
dija : pi care să tai din a m â n d o u ă ?
Burăh r ă m â n e m u t , cu privirea î n ­
d r e p t a t ă fix *spre nasul lui Ş m e k e r ­
son — îl roagă :
— Dă'mi dija p a c e p â n ă m â i n e şi
a m să'ţi spui.

A doua zi, Ş m e k e r s o n se prezintă

la locuinţa amicului s ă u , strigă din
prag :
— PI care zici tu să t a i ?
— T a i e dija g ă i n a , — r ă s p u n d e d e
subt p l a p u m ă , cel î n t r e b a t .
— Nu ţi-am spus ? . . . Dacă tai g h e i n ă ,
m o a r e dija c o c o ş !
— Ei şi ?. . . Lasă'l dracului să
m o a r ă I — se învârteşte Burăh cu faţa
la p e r e t e , supărat că fusese trezit din
s o m n aşa d e d i m i n e a ţ ă .

Ceva obicinuit. 5

Un individ sărăcăcios î m b r ă c a t , cu
hainele ninse d e făină, intră într'o b r u ­
tărie şi î n t r e a b ă d e s t ă p â n . Grecul d e
după tejghea, răspunde :
— V a să zică, recunoşti c ă , c e r t â n d u - t e cu vecina d u m i t a l e , la un
m o m e n t dat te-ai urcat p e uluci şi aruncând c u un c o r p c o n t o n d e n t , i-ai — E u sunt p a t r o n u l . Ce v r e i ?
s p a r t c a p u l ? . . . Cinci lei a m e n d ă ! —• Caut d e lucru.
— Ai mai lucrat u n d e v a ?
— Plătesc b u c u r o s , d o m n u l e j u d e c ă t o r ; dar să-mi d e a înapoi corpul
— Da : la kir I a n i . . .
c o n t o n d e n t , fiindcă era o cutie d e conserve Ştirbey, care preţueşte m a i
mult decât capul d u m n e a e i ! — H o ţ u ăla ? ! . . . Nu'mi t r e b u e .
Desen de F. Şirato
Calfa d e b r u t a r d ă să p l e c e . . .
Patronul îşi ia seama (kir Iani e con­
curentul din colţul străzii) :
— Mai stăi n i ţ e l . — Cât t i m p ai lucrat
UN^IUBITOR D E . MUZICA — B u r â h , nu ştii ce mi s'a întâm­ la I a n i ?
p l a t ? Azi a m c u m p ă r a t o gheină şi-un — Şase l u n i .
La Iordake, c â n d îi cântă cucoş care s u n t î n d r ă g o s t i ţ i . Mă duc — Ai putut tu să stai şase luni la
O r o m a n ţ ă , bea de s v â n t ă ! la rabin s ă ' n t r e b . . . păcătosu-ăla ? ! - Şi cum făceaţi pâinea ?
Când îi cânt'o s i m f o n i e , — Ce caţi dija la h o d o r o g ala bă­ — Cum se face p â i n e a .
Bea cât un p o g o n de v i e ! trân ; î n t r e a b ă - m ă pi m i n e că sunt tâ­
Iar o r h e s t r a când «La arme»
C â n t ă , b e a . . . până a d o a r m e ! n ă r şi m ă p r i c e p la a m o r !
Nea Iorgu
— Cum îţi zic. . .
— Ş l i u , dija : ai c u m p ă r a t o găină
şi-un cocoş cari sunt a m o r e z a ţ i . Ches-
tiea e să-mi spui ce face aia î n d r ă ­
DIN SPIMTUL.ALTORA
— Adaptări. —
gostiţi ?
— Eşti un p o r c , Burăh !. . . Ce să
facă ? , , . Stă la c o t e ţ . Chind a m vrut
0K
înţelepciunea să tai c u c o ş , ala gheină a lăsat trist
ciocă'n j o s . A t u n c i mi-am z i s : «Astă
lui Burăh. gheină m o a r e pună m u i n e » ; şi a m vrut
să tai g h e i n ă . Chind a m vrut să tai
— Bujur, L e i z ă r ! Ce mai faci, dija? g h e i n ă . ala cucoş a lăsat trist c o a d a ' n
Ş m e k e r s o n se opreşte locului, r ă s ­ j o s . Atunci g h i n d e s c : «Astă cucoş
punde amărît: m o a r e dija p u n ă m â i n e ! »
 F U R N I C A 11

— V r e a u să zic : n'ai învăţat nimic

n o u la e l ?
— Ba d a .
G r e c u , eşind r e p e d e dela spatele
tejghelei :
— S p u n e b r e fraţicule, c e ?
— A m învăţat că nouă sute de g r a m e
fac cât un chilogram d e p â i n e .
— B r a v o . . . T u ieşti d e ş t e p t , bre !
Treci la c u p t o r că te iau în slujbă.
Din dramele străzii.
E lung şi subţire : a fost înadins
« c o n c e n t r a t » , ca se serve ca «punct d e
observaţie» în caz d e r ă z b o i . Ceva mai
m u l t : un ofiţer s u p e r i o r , de « g e n i u » ,
a voit să'l treacă cu sila în «arma» l u i ,
p r e t e x t â n d că numitul ar fi un excelent
stâlp telefonic p e t i m p d e c a m p a n i e , în
recunoaşteri.
E l u n g , subţire şi are nişte lăboae
cât d e zece ori dimensiunea nasului
Ţarului F e r d i n a n d al Bulgariei.
| F i i n d «învoit să iasă în o r a ş » , , vlăj-
"garul se opreşte p e B u l e v a r d , c a să'şi
cureţe «bocancii» d e n o r o i .
Lustragiul asudă, scuipă; şi-apoi m e r e u
d'a capo : s c u i p ă , a s u d ă ; freacă cu p e ­
riile d e i-au ieşit ochii din cap ca la
melci.
C â n d a isprăvit d e văcsuit o g h e a t ă ,
e l , sec e a — o p e r e c h e d e s e c i , cu
poziţie socială diferită, meniţi să aibă
SFÂRŞITUL LUMEI
aceiaşi soartă : g r o a p a c o m u n ă , cutia
cu g u n o a e I — In prima zi de ninsoare a celei d'a
î n g h i t e în sec p e c â n d la c o ' ţ u l gurei doua ierni a Războiului —
isvorăşte încet pâriaşul poftei subt forma #•
unui fir d e salivă.
S ă c a d ă , să c a d ă
Un a l t u l , de-aceiaşi m e s e r i e , vine
şi'l b a t e , p e la s p a t e , cu palma pe Intr'una z ă p a d ă I. . .
umăr : Chilimu'i curat d e h e r m i n ă
— Ce taci a c i , mă ? . . . T e - ai încurcat S'acopere 'ntregul p ă m â n t ,
la c h e f ? Să n u se mai v a d ă
Vânzătorul întoarce capul cu obrajii
Nici l a c r ă m i , nici s â n g e , nici t i n ă ,
îmbujoraţi d e ruşine :
— N u încă ; d a r t a r e aşi vrea să mai Nici tristele t e m p l e 'n r u i n ă ,
m ă n â n c o d a t ă la Capsa ! Iar oamenii — d a c ă mai s â n t !
-— Ai mai m â n c a t v r e o d a t ă ? Subt recele giulgiu, g r ă m a d ă ,
— D e loc ; d a r am dorit d e atâtea ori 1 Găsească'şi gigantic m o r m â n t ! . . . ..
D o a r păsări d e p r a d ă
Rămâie'n văzduhul pustiu
Intime. Al m o a r t e i p l a n e t e ,
Şi'n cor să r e p e t e :
D o a m n a s'a întors d e la ţ a i ă , u n d e Că n u mai există om viu,
a fost să viziteze p e t a t ă s ă u , bolnav d e
oprirea exportului g r â u l u i . Ci toţi's svârliţi în G h e h e n a ,
S e a r a , la m a s ă , tocmai în m o m e n t u l Căci o a m e n i i dat-au d o v a d ă
c â n d slujnica a d u c e a castronul cu s u p ă , C'au suflet mai crud decât h i e n a . .
d o a m n a îşi a d u c e a m i n t e d e ceva : Să c a d ă , să cadă
—r- B ă r b a t e , a m auzit că'n lipsa m e a
ai făcut'o lată !
— Faţă de slugă, n e v a s t ă ? !
î n t r u n a zăpadă,
S ă ningă î n t r u n a aşa c u m azi n i n g e " .
I
— N u : faţă d e î n t r e a g a m a h a l a . P â n ' Soarele însuşi în cer se va stinge ! ,
Chiar aseară te-ai îmbătat ca un p o r c . - \)

lunganul ridică şi celalt picior, ca să'l — E u . nevastă ? 1 . . . Şi cine ţi-a spus ? Gheorghe Biciuşca
pue pe cutie. Nevasta prietenului t ă u I o n e s c u .
Lustragiul îl d ă j o s , scuzându-se : — Ionescu ? !
— P'ăsta ţi'l văcsuesc m â i n e ; a c u m — Ala cu care ai chefuit toată n o a p t e a .
nu mai p o t : sunt r u p t d e oboseală ! — M i n t e , m ă g a r u : el era şi mai b e a t
decât m i n e 1
Nicollo Mascalzoni
VINURILE.
D i n viaţia celor mici.
PARFUMUL LA MODĂ
RHEIM x f ?A2uw.
^ > i
D i m i n e a ţ i a ieşit să v â n d ă Universul H Al Cg*T;l ffl
— cel tipărit peste n o a p t e , n u Universul
creeat de D u m n e z e u în şease zile d e Vestita băcănie
m u n c ă c o n s e c u t i v ă ; a c u m , la ora c â n d E o parfumerie:
magistraţii intră în slujbă, aşteaptă Căci mărfurilor ei m i r o s
s'apară Dreptatea, ca s'o vândă şi p e F r u m o s . . . f r u m o s . . . foarte f r u m o s !
e a . B r e , ce s c e l e r a t ! încât, e lucru curios
Şi cu t o a t e a c e s t e a , vânzătorul d e Ca s'auzi l u m e a d i n p r e j u r
ziare nu t e poate m ă c a r lăuda că «trăeşte S p u n â n d d'o r o z ă , sau d'un c r i n ,
d e azi p e m ă i n e » , spaţiul î n t r e d o u ă C'un dulce , v o l u p t o s s u s p i n :
«ediţii speciale» fiind îndeajuns să'l «Ah, cum miroase a . . . Mereu?-.'
flămânzească în halul lupilor scoşi d e
Trubadur
viscol la drumul m a r e .

S'a oprit la C a p s a , p e trotoarul re­

zervat vara clienţilor goniţi d e g e r înă­ Salon pentru Ras, Tuns şi Frezat
u n t r u , la c ă l d u r ă , ca să discute «răz­ ŞTEFAN CONSTANTINESCU
boiul e u r o p e a n » , «neutralitatea R o m â ­ Calea Griviţei N o . 131 VINURI TINI
S P E C I A L IN LUCRĂRI D E PÂR
niei» , «reluarea ofensivei ruseşti» , «suc­
cesul aliaţilor în B a l k a n i » , «oprirea e x ­
p o r t u l u i » , e t c . e t c . D o a m n e sfinte ce
d e griji p e capul bieţilor o a m e n i plătiţi
p e n t r u atâta m u n c ă c'un p a h a r d e a p ă ,
servit gratis d'un chelnăr m o r o c ă n o s 1
Priveşte la «pateurile» e x p u s e în vi­
trină şi n g h i t e în s e c , făcând cu ochiul
unei sticle d e ş a m p a n i e extra-sec. S e c

11588.—Tip. GUTENBERG, str. Paris, 20 (Doamnei).—Bucureşti.

 P A R A V A N U L SALVATOR
GARDISTUL DEMN1TÂŢEI NAŢIONALE. - Pă unul îl vad eu : e Ionel - dar
eu cine s'o ii pupând în »>ot? '

*<3HHHBH9HS&