Pinul (Pinus), este un gen de plante din familia Pinaceae, orginar din emisfera nordică și

cuprinde peste 80 specii de arbori (mai rar arbuști) rășinoși, având scoarța roșie.

 Rădăcinile sunt pivotante și au ramificații viguroase.

 Coroana este regulat-conică, sau la unele specii poate fi neregulat-lățită, iar la
maturitate ramurile cresc orizontal, fiind dispuse regulat-verticilat.
 Frunzele acestui gen sunt aciculare, persistente și dispuse în mănunchiuri de câte 2-
5, învelite la bază de o teacă comună, membranoasă.
 Florile sunt unisexuat-monoice; cele femele sunt elipsoidale sau conice, cu carpele
solzoase, având la bază 2 ovule care se transformă în semințe; cele mascule sunt
grupate sub formă de amenți cu numeroase stamine.
 Conurile sunt drepte, orizontale sau pendente, simetrice
sau asimetrice, de mărimi și forme variabile, având solzi
lemnoși imbricați, fără bractee.
 Semințele sunt ovate, aripate, de culoare gri.
Se înmulțește prin semințe, înmulțirea pe cale vegetativă fiind
foarte dificilă .
Se folosesc în parcuri și grădini. Din lemnul unor specii de pin se
obține prin distilare uscată un gudron medicinal folosit în
dermatologie (Pix liquida). De asemenea se foloseste in industria

Conuri de pin
Zâmbrul (Pinus cembra), este un arbore conifer,
specific zonelor montane.
Regn: Plantae

Diviziune: Pinophyta

Clasă: Pinopsida

Ordin: Pinales

Familie:Pinaceae

Gen: Pinus

Subgen: Strobus

Specie: P. cembra

Acest arbore poate atinge o înălțime de până la

20–25 m și un diametru de
2 m, înrădăcinare pivotantă cu o bună rezistență la doborâturile de vânt; are coroana
în tinerețe îngust-piramidală, apoi largă și rotunjită, adesea neregulată, cu multe
vârfuri. Scoarța este verde-cenușie, netedă. Zâmbrul are acele subțiri, în trei muchii,
rigide și grupate câte 5 pe un brahiblast, cu o lungime de până la 10 cm, de culoare
verde-întunecat, lucitoare. Conurile, ovoidale și erecte, conțin semințe mari,
nearipate, cu miezul comestibil, apreciate în unele părți ca alunele la noi, de 10 cm
lungime, și semințe de 5 mm. Lemnul său este maro-închis, foarte rezistent, folosit la
fabricarea mobilei și în sculptură. Produce lemn valoros și foarte trainic.
Zâmbrul este răspândit în Europa, prin Alpi și Carpați, în zona subalpină și alpină,
este rezistent la climatul de mare altitudine, cu geruri și variații termice extreme. Este
pretențios față de lumină. Specie indigenă, se găsește insular, izolat sau în grupe la
limita superioară a zonei forestiere în văi cu fenomene glaciare din munții Călimani,
Rodnei, Făgăraș, Parâng și mai ales în Retezat, unde urcă la peste 2000 m.
Fungi – sarcină de lucru

 Temă de portofoliu: importanța fungilor

 Rezolvarea exercițiilor de la pag.77, manual, trimise până la finalul orei – doar nr. exercițiului și
rezolvarea

IMPORTANTA

Multe ciuperci au un rol benefic in natura. Pentru a se dezvolta, ele absorb substantele nutritive din frunzele
moarte si resturile lemnoase adunate pe sol; astfel, ele contribuie la descompunerea si dezagregarea
acestor elemente vegetale care, fara actiunea ciupercilor, ar acoperi rapid padurile. Alte specii (hribi,
amanite sau vinecioare) formeaza micorize, pe radacinile arborilor din paduri (pini, stejari, castani). Datorita
acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare pentru crestere si, in schimb, ciupercile beneficiaza
de adapost si de hrana. Dimpotriva, alte ciuperci sunt daunatoare: ele sunt parazite. Este cazul manei sau
taciunelui, tipuri inferioare de ciuperci care pot distruge campuri intregi de grau sau porumb. Alte ciuperci
paraziteaza omul, producand maladii numite micoze.

Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astazi exista micologisti in toate marile universitati. Ciupercile
sunt crescute pe jeleu transparent, iar cresterea si viata sunt studiate. Dintr-o astfel de cultura,
de Penicillium, obisnuita ciuperca verde care creste pe fructe si pe gem, a fost descoperita penicilina.

Penicilina este un medicament ce face parte din descoperirile secolului XX, dar oamenii s-au folosit de
ciuperci din timpuri stravechi pentru a face bauturi alcoolice si branza. Vechiul Testament mentioneaza paine
crescuta, adica paine careia i s-a adaugat drojdie de bere pentru a creste. In industria berii si a vinului, alte
ciuperci produc enzime care sparg zaharul in alcool, proces numit fermentare.