Le-am scris cu unghia pe tencuialg Peun parete de frida goala, Pe intuneric, in singuratate, Cu puterile neajutate Nici de tauru, nici de leul, nici de vuteurul Care au Jucrat imprejurul Lui Luca, lui Marcu si lui Joan. Sunt stihuri fara an, Stihuri de groapa, De sete de apa Side foame de scrum, Stihurile de-acum. # Posie grpate in volumul Flor de mucigai (1931) repre- ‘svdun segment tematic singular al poeziei argheziene, Celor douazeci si cinci de poezii, cat cuprinde volumul Fai de mucigai, le corespund in proza tabletele incluse in solumul Poarta Neagra (1930). *Inspirate din viata derinusilor de drept comun, poemele suit receptate de critica si istoria literara drept o tentativa de ‘suprare gi valorificare a elementelor caracteristice uni este- ‘a uritului, prima ampla incercare de acest fel din poceia ‘sasvé Prin acsiunea sa, Tudor Arghezi a adus 0 contributie eee {n procesul general de depoetizare a limbajului liric ln volumul Flori de mucegai, Tudor Arghezi elibereazd "Pa ‘Constrangerile clasicizate sub aspectul limbajului si Sucturi compozitionale. Arghezi foloseste elemente 2am epg nvesatiei curente, actualizeaza procedeele vari- le ra a lj popular, cu accentul pe vocabu- x Periferia marilor orase, si modalitasile specifice “Titel atin lterare, " tivelal arn / atl str, textul ete eonstane const pe Brey] te Poetice cu functia expresiva a limbit aivtic yconsta. in surprinderea suavitayi sub re lade a A Mahala’ cu cat lexicul este mai indecent, cu att — Consideratii generale de Tudor Arghert Cand nis. 4 tocit unghia in Amlisata ghia ingereasca \ 4 creascy Sinu a mai ctescut — Sau nu o mai am cunoscur, Era intuneric, Plosia batea depart, afar, Sima durea mana ca o ghiara Neputincioass ‘Sd se stranga, ‘Sim-am silit sa Scriu cu unghiile de la mana stanga. (Tudor Arghesl, Versa, vol. 1, Edite i posfana de G.Pienescu, eu 0 prefata de fon Caraion, Editura Cartes Romaneasca, Bucuresti, 1980) vibragia autenticé e mai cuprinzatoare, incat nimeni nu poate fi mai trivial cu atdta suavitate si mai elevat cu mijloace atit de materiale.” (G. Calinescu) + In privinga structuri, in majoritatea poemelor se observ 0 fuziune a genurilor sia speciilor. Mule poeme au o alcatuire narativa (Pui de gui, Ucigi-! Taca), altele sunt pasteluri cu 0 Compoitie individualizata (Mort, Convoitd); cdteva par sec- vente scoase dintr-o piesa de teatru (Sici bei, La popice). in inte- riorul aceleiasi poesii, medicagia se impleteyte cu satira (Nostalgi, Genera), confesiunea cu evocarea (Sarr, Ion lon), descrierea cu dialogul (Cantec mut), Toate aceste procedee au rolu! de a evoca, exhaustiy, lumea diversificata a inchisorii, cu ajutorul unor imagini de un realism tulburator, sumbru, grotesc, terifiant, ort de un pitoresc socant: prezentarea mesei de seard (Cina), tnregis- trarea decedailor (Dimineata), scurta plimbare silnici a deginutilor (Galere), reliefarea tnsusisilor morale (Candont) sau elogiul framuseti fizice (Tinca, Rada, Faralan), Infernul social relevat de Arghezi, cruditatea verbala, macabrul, senzualitatea si suavitatea imaginilor au similitu- dini relevante cu poemele din Les Fleurs du Mal de Ch. Baudelaire, volum pe care poetul intentions thea din tinerefe st-l transpuna in romineste cu titlul Flori de otravit, Scanned with CamScannerSituare contextuali © Poezia Flori de mucigai a fost gandita de Tudor Arghezi cao introducere la volumul cu acelasi titlu, aparut in anul 1931, la Editura Cultura National. Poezia este 0 artd poeticd prin intermediul careia T. Arghezi dezvolta ideea adeziunii la estetica uratului, decizie expusa si in Testament: Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si presuri noi. ¢ Spatiul inchis, interior cufundat in intuneric. Estetica uratului, «Baudelaire a vorbit adeseori despre frumusefe. Dar in lirica sa, ea s-a retras in formele- metrice si in vibratia limbajului. Subiectele sale nu mai tolereazd conceptul mai vechi al frumusetii. Pentru a-i conferi o atractie agresiva, ,aroma straniului”, Baudelaire recurge la calificative paradoxale care fi modifica semnifi- catia. Ca s& fe la adapost de banal, sfdénd gustul banal, frumusetea trebuie si fie bizara. Pur si bizar” e una din definitiile frumosului la Baudelaire, Dar el a dorit fara nici un echivoc si uratul, ca echivalent al misterului ce trebuia din nou abordat, locul de evadare pentru inalyarea in identitate. ,Din urdt, poetul va face s4 se nasc& un farmec nou.” Diformul produce surpriza, iar aceasta declanseazi ,atacul neasteptat”. Mai_ violent ect pénd acum, anormalitatea se anunté ca principiu al ‘poeziei modeme, o data cu una din cauzele ei: iritarea ‘mpotriva banalului si traditionalului care, in ochii lui Baudelaire, sunt continute si in frumusefea stilului mai ‘vechi. Noua yfrumusete”, care poate coincide cu urdtul, | dobandeste nelinistea prin includerea banalului — 0 data cu deformarea in bizar — si prin ,mpletirea oribilu- cu bufonescul”, dupa cum se exprima intr-o scrisoare, nt formulari mai acute ale unor idei cum se fcuser& Ancepind cu ,bufoneria transcendentala” a lui ‘Schlegel sau teoria grotescului a ui Victor Hugo. ,Pentru grotescul si arabescul resping chipul omenese,” Nici la grotescul nu mai are nimic comun cu hazliul. TEXT SI INTERPRETARE Flori de mucigai. Motivul si t sitema 1. Comentagi titlul poeziei si al volumului th cap ea inclusa, facind referire si la opera poctica a |yj Ch, Baudelaire, care a reprezentat o susa de inspire poetul rom: Les Fleurs du Mal (Fon raulu), 2.Versurile sugereaza atmosfera recluziunii, a unui lipsit de orizont, caracterizat prin inchidere, Descopeiga holuri preluate din lumea inchisorii, valocificind, ip sens, texte precum: Céntec mut, Serenada, Gale, J. Descoperiti termenii care sugercazd 0 atmosfera ty intunecatd,trimigand la imposibiltatea evadari, Structura si compozitie —________ 1. Sub aspect compozitional, poezia este constnits da ase fraze de dimensiuni diferite, grupate céte tre, in dout segmente strofice inegale. Selecta, pe rand, versurile in care vocea poetului de- volta cele trei idei esentiale: a) circumstangele compunerii textului; b) modalitatea de redactare a noilor poeme; c) prezentarea sinteticd a noului univers liric 2. Analizagi structura poeziei, insistand asupra leu dintre anumite caracteristici formale ale acesteia (ves, i ritm etc.) si starea sufleteasca a eului poetic. 3. Selectati cuvintele inn masura s& sugereze © anunith corespondenta intre intunericul din celula si tenebeee «x rioare: Era intuneric, Ploaia batea departe, afard. Sima durea mana ca o ghiara Neputincioasa sd se strangd. 4+-Asezarea fiingelor animale simbolic ratia evangheligtilor, precedate fiecare accentueaza claustrarea. Interpretati valorile simbolice atribuite, tor animale: pPe intuneric, in singurdtate, Cu puerile neajueate Nici de tau, nici de lend, nici de watoral ‘Care-au lucrat imprejurul Lui Luca, lui Mareu gi lui loan." sein relay cuits de conjunctia in contexts #* ES Scanned with CamScanner