Sistemul de aprindere

Sistemul de aprindere este conceput ca variantă constructivă cu bobine de aprindere cu o singură

scânteie. Bobinele de aprindere cu o singură scânteie sunt montate direct pe bujie şi nu necesită în acest
fel cablu de aprindere de la bobina de aprindere la bujie. Suplimentar, se economiseşte spaţiul necesar
unei bobine de aprindere separată pentru toţi cilindri.

1-Bobină de aprindere cu o singură scânteie

2-Ștecher bujie

3-Racord de joasă tensiune exterior

4-Miez din fier lamelat

5-Bobinajul primar

6-Înfășurările secundare

7-Bujie

8-Contact de înaltă tensiune interior prin contact cu resor

SISTEMUL DE SUPRAALIMENTARE

Turbina este controlată de o supapă de vid. Supapa de vid controlează supapa de descărcare a turbinei,
care redirecţionează o parte din gazul de evacuare după turbină, acţionând ca regulator. Supapa de vid
este presetată în cursul fabricaţiei şi nu se va interveni asupra acesteia. Sistemul de admisie a aerului
este prevăzut cu o supapă de derivaţie pentru ocolirea turbinei. Aceasta ventilează sistemul de admisie a
aerului când este închisă clapeta şi generează recircularea aerului înapoi în sistemul de admisie a
aerului.

Pe turbocompresor se găsesc:

supapa electromagnetică - reglarea presiunii de admisie

supapa de aer ambiental

supapa electromagnetică - supapa de recirculare.

Turbocompresor în compartimentul motor Informaţia despre presiunea actuală de compresie o

primeşte de la senzorul al . Este vorba deci despre un circuit de reglare închis. Prin intermediul supapei
electromagnetice este reglată presiunea de admisie în mod individual la starea de operare existentă. La
supapa electromagnetică este prezentă presiunea de admisie a rotorului compresorului. Comanda
reglării presiunii de admisie a electrovalvei se realizează direct. Presiunea care acţionează asupra
elementului poziţioner vacuumatic - turbocompresor, este deci dependentă: de presiunea de admisie
existentă de raportul de acţionare al semnalului . Pentru comanda supapei electromagnetice sunt
valabile următoarele valori orientative: Raportul de acţionare de aproximativ 80% - (Supapa – bypass
de supraalimentare este complet închisă) Raportul de acţionare de aproximativ 20% - (Supapa –
bypass de supraalimentare este complet deschisă) O închidere bruscă a clapetei de acceleraţie
cauzează un recul în tubul de aspiraţie dintre clapeta de acceleraţie şi rotorul compresorului -
turbocompresorului. Frânarea rotorului compresorului are ca urmare existenţa mai întâi a unei presiuni
scăzute la o nouă accelerare şi doar a unei presiuni de admisie reduse. Aceasta duce la pierderea puterii,
până ce turbocompresorul atinge din nou turaţia sa optimă. Acest comportament este desemnat ca fiind
"gaura" de turbo. Prin intermediul supapei de recirculare este evitat un recul în cazul închiderii clapetei
de acceleraţie. Supapa de recirculare este comandată de supapa electromagnetică - supapa de
recirculare la o închidere bruscă a clapetei de acceleraţie cu depresiune. Prin intermediul unui bypass
aflat acum deschis pe supapa de recirculare, presiunea de admisie este dirijată spre latura de admisie a
compresorului. Turaţia turbocompresorului este astfel menţinută. Reglarea supapei de recirculare are
loc prin intermediul supapei electromagnetice - supapa de recirculare. Informaţia despre presiunea
actuală din conducta de aspiraţie o primeşte de la senzorul al . Este vorba deci despre un circuit de
reglare închis. Supapa electromagnetică – supapa de recirculare este alimentată de galeria de admisie şi
suplimentar de pompa de depresiune cu subpresiune. Astfel este posibilă comandarea supapei de
recirculare independent de presiunea conductei de aspiraţie. Prin intermediul semnalelor de la supapa
electromagnetică este comandată depresiunea şi implicit deschiderea, respectiv închiderea supapei
recirculare. Prin intermediul supapei electromagnetice îi este posibil să determine momentul de
deschidere şi de închidere al supapei de recirculare. O deschidere mai devreme a supapei de recirculare
duce la evitarea reculului la o închidere bruscă a clapetei de acceleraţie. Astfel sunt reduse emisiile de
zgomote şi este crescută durata de exploatare a turbocompresorului. Prin răcirea aerului de
supraalimentare, puterea motoarelor cu supraalimentare poate fi mărită, reducându-se în acelaşi timp
emisiile de noxe. În timpul comprimării, aerul se supraalimentare se încălzeşte. Dat fiind faptul că aerul
cald are o densitate mai mică decât cel rece, încălzirea are efect negativ.

1-Răcitorul de aer

2-Carcasa ventilatorului

3-Admisia de aer de supraalimentare

4-Motorul ventilatorului

Răcitorul de aer de supraalimentare conectat după turbocompresorul acţionat de gazele de eşapament

răceşte din nou aerul. Prin reducerea temperaturii aerului alimentat, în acelaşi volum este cuprinsă o
cantitate de aer mai mare. În acest fel în camerele de combustie ajunge mai mult oxigen, astfel încât să
poată fi ars mai mult combustibil şi, în consecinţă, să se mărească puterea motorului. La o sarcină mai
mare a motorului şi la o viteză de deplasare redusă se poate întâmpla ca fluxul de aer produs în timpul
deplasării să nu fie suficient pentru o răcire optimă a aerului de supraalimentare.

În aceste condiţii, PCM (modul electronic transmisie) porneşte ventilatorul montat la răcitorul aerului
de supraalimentare. Pentru pornirea şi oprirea ventilatorului, ca variabilă principală de intrare, senzorul
MAPT (presiune absoluta admisie si temperatura) foloseşte semnalul senzorului de temperatură.