Westminster Abbey (în română Abația Westminster; de fapt The Collegiate Church of St.

Peter,
Westminster, în română Biserică colegială Sfântul Petru, Westminster) este o biserică din Londra.
Este situată în City of Westminster, la vest de Palace of Westminster. În mod tradițional, aici sunt
încoronați și îngropați regii Angliei (mai târziu monarhi britanici). Construcția sa a început în secolul
XI. Este mormântul majorității regilor și reginelor engleze, dar și a mai multor oameni celebri. Colțul
poeților aduce onoruri scriitorilor Regatului Unit. Aproape toate încoronările monarhilor englezi au
avut loc în această abație.
Această biserică nu trebuie să fie confundată cu catedrala romano-catolică Westminster Cathedral.
Conform legendei, un pescar numit Aldrich a avut o viziune a Sfântului Petru în apropiere
de Tamisa. Între anii 960-970, Sfântul Dunstan, episcopul de Londra, a stabilit o mică
abație benedictină în această zonă. Abația, dedicată Sfântului Petru, a fost reconstruită în anul 1042
de către regele Eduard Confesorul, considerat a fi adevăratul fondator al abației, ce își dorea o
biserică pentru înmormântarea sa și a succesorilor săi. Biserica a fost sfințită pe data de 28
decembrie 1065, la o săptămână înainte de moartea lui Eduard, dar ea a fost complet finalizată în
anul 1090. Pe data de 25 decembrie 1066, aici a avut loc încoronarea lui William Cuceritorul ca rege
al Angliei marcând începutul dominației normande. În această perioadă numărul călugărilor din
incinta abației a crescut considerabil.
Construcția actualei abați a început sub patronajul regelui Henric al III-lea. Cu toate acestea,
biserica în stil gotic a fost finalizată abia în anul 1517.
Abatele de la Westminster era unul dintre cei mai influenți oameni din perioada Angliei medievale.
Acest lucru se datora faptului că abația condusă de el era locul unde erau încoronați și înmormântați
monarhii, cât și locul unde aveau loc nunțile lor sau cele ale unor nobili importanți. De asemenea,
abația se învecina cu Palatul Westminster, abatele având o influență asupra deciziilor luate acolo
sau chiar intervenind în discuți în unele cazuri.
Abația s-a îmbogățit nespus de mult pe urma pelerinajelor și a darurilor. Oamenii veneau aici să se
închine și să vadă locul unde Aldrich a avut viziunea cu Sfântul Petru. Exista o tradiție ca pescarii să
vină să aducă pește din Tamisa călugărilor de la abație. Se spune că abația era cea mai bogată din
Anglia, a doua fiind Abația Glastonbury.
Inițial romano-catolică, abația Westminster a adoptat în anul 1535 anglicanismul în urma Reformei
Protestante. Atunci, călugării au fost alungați, abația desființată (rămânând doar cu numele) și
veniturile ei uriașe au fost confiscate de către stat.
În anul 1540, abația a devenit catedrala Londrei pentru o scurtă perioadă de timp însă, până în anul
1550 când sediul episcopal s-a mutat la Saint Paul. În timpul domniei reginei Maria I (1553-1558) a
avut loc o încercare de restaurare a catolicismului în Anglia în urma căreia benedictinii au fost
readuși la Westminster, până în 1559 când regina Elisabeta I îi va alunga din nou.
În anul 1560, Elisabeta a acordat abației titlul de biserică regală, independentă de episcopie și
supusă direct suveranului. În același timp a devenit biserică colegială fiind întemeiată aici o renumită
universitate. Biserica a suferit numeroase daune în timpul Revoluției engleze, mai ales în anul 1640
când puritanii iconoclaști au distrus unele dintre statuile și mormintele regilor.
Între anii 1722-1745, arhitectul Nicholas Hawksmoor a reconstruit cele două turnuri gotice înalte de
68 de metri. Până în secolul al XIX-lea, abația Westminster a fost unul dintre cele trei mari centre de
învățământ britanic alături de Oxford și Cambridge. Datorită acestui fapt la Westminster a fost
tradusă în limba engleză prima treime a Vechiului Testament și ultima jumătate a Noului
Testament din celebra King James Bible. New English Bible a fost de asemenea tradusă aici.
Printre cele mai importante evenimente contemporane ce au avut loc în catedrală se numără:
înmormântarea prințesei Diana pe 6 septembrie 1997, vizita Papei Benedict al XVI-lea pe 17
septembrie 2010 și căsătoria Ducelui și Ducesei de Cambridge pe 29 aprilie 2011.