16. MICROSCOPUL DE ATELIER TIP MARE (INSTRUMENTAL) 16.1. Generalitifi : in categoria aparatelor optice cu pozifionare mecanicd a pieselor misurate, se cuprind aparatele optice de masurat hmgimi si unghiuri, previzute cu dispozitive mecanice de agezare a pieselor in pozifia de masurare, Apaiate de acest fel, utilizate pentru controlul in construcfia de masini sunt: microscoape de misurare, proiectoare de profile, comparatoare de interferenti fri contact, raportoare optice si alte goniometre, capete divizoare optice, etc. Aceste aparate nu au organe de contact, capabile si deformeze suprafejele piesei misurate, in schimb piesele fiind luminate Pputemic de o lampa, care nici pe departe nu se poate considera izvor de lumind punctual, conturul ior este insofit de penumbrii gi de aici erori de misurare destul de mari. Microscoapele de mAsurare sunt folosite ca instrumente pentru’ masurare direct’, Pentru citit scari gradate, ca instrumente de vizare $i observare, singure sau impreund cu alte dispozitive mecanice si optice. Microscopul e format din doug parfi mari: = microscopul propriu-zis; ~ ansamblul dispozitivelor si accesoriilor, necesare pentru executare comoda $i precisa a masuririlor. Microscoapele de masurat, dup3 gabarit, construofie si precizie se impart in: microscoape de atelier si universale. Microscoapele de atelier, numite adesea si microscoape pentru scule, cuprind la randul lor dovd tipuri: microscopul mic sau mare do atelier. 16.2, Microscopul mare de atelier Se compune dintr-un batiu solid 1, prevazut cu trei suruburi de calare 2, pentru aducere in pozifie orizontali. Pozifia se verifici ou nivela de reglare 7 montata pe batiu. Pe batiu este montati masa de masurare cuprinzind sania longitudinal 4, sania transversala 3 si masa rotitoare 19. Cele doud sini ale mesei se deplaseazi prin actionarea a dowd suruburi micrometrice solidare cu doua tambure gradate 6 gi 21, avand diviziuni de 0,01 mm. Deplasarea pe cele dou direcfii se poate face si cu mina, fiir inregistrare, dupa care masa lisata liber’ se deplaseazA singuré pani la contactul cu guruburile micrometrice. Cursa de misurare a suruburilor micrometrice este de 25 mm, dar se poate mari domeniul de misurare, cursa saniei longitudinale la 150 mm, iar a saniei transversale Ja 50 mm, intercaland cale plan-paralele intre capul surubului micrometric si sania Tespectiva,16.—Microscopul de atelier 99 Masa rotitoare 19 are in partea central 0 placd de sticld transparent si se Toteste la 360° cu rozeta 23, dup deblocarea gurubului 20. Rotirea mesei se masoar§ cu vermierul circular 22, cu precizia de 3’. Piesa se ageaz3 fie pe masi, fie fntre varfurile dispozitivului de centrare 18 sau alte dispozitive speciale care se prind cu suruburi in canalele T ale mesei, in functie de forma, matimea si greutatea piesei. Coloana 11, montati pe axul 10 se poate inclina pe vertical’ in jurul axului, spre stnga sau spre dreapta cu +: 12° 30° cu ajutorul rozetei 8 a vernierului elicoidal cu valoarea diviziunii de 30’ in scopul obfinerii unei imagini clare ta cazul verificdrii filetelor cu pas mare. Pe ghidajele coloanei, braful consoli 24 de Sustinere a microscopului 15 se poate deplasa pe vertical pentru reglarea grosierd pe indltime a tmnicroscopului cu un mecanism cu cremaliera, acfionat prin rotirea rozsiei 13, dupa . slabirea surubului de blocare 12. Microscopul propriu-zis 15 se compune din capui ocular schimbabil 14, obiectival schimbabil 17, rozeta 16 de reglare find a obiectivulii. Pentm Jargirea posibilitifilor de utilizare, microscopul se doteazi cu 0 serie de accesorii cum ar fi: dispozitivul cu varfuri de centrare, suport de prisme de centrare, dispozitiv cu palpator penta masurarea dimensiunilor alezajelor, cufite pentru misurarea filetelor de inalté precizie, dispozitiv ou varf . pentru trasaj, etc. Partea comund a : celor trei tipuri de microscoape o Figura 16.1 constituie microscopul propriu-zis. Huminarea obiectului se poate face in doud moduri: pe dedesubt si pe deasupra. Pentru a mari posibilitatile de masurare, microscopul este dotat cu 4 obiective schimbabile avind miririle'de 1X; 1,5X; 3X; 5X. Microscopul instrumental poate méri imaginea de 10, 15, 30 si 50 de ori. Atat microscopul instrumental At si cel universal pot fi dotate cn projector de profile’care se monteazi in locul capului ocular si pe al carui ecran se va obfine proiectia (umaginea reali si marit{) a conturului obiectului observat. in fimofie de mérimile misurate, microscopul poate utiliza pentru capul ocular schimbabil: cap ocular universal, cap ocular revolver (cu filete, unghiuri ori cu racordari) sau cap ocular cu imagine dubla. 16.3 Modul de lucru ain functie de obiect, se stabileste metoda de iluminare: ~ pe, dedesubt daca trebuie observat conturul obiectelor sau detaliile de pe suprafvtele transparente100 Toleranfe si masuxari tchnice - - pe deasupra, pentru observarea suprafetelor la obiectele opace an - combinat, dacd se misoard distanfa de la contur la un detaliu de pe suprafa Dependent de forma geometricd, obiectul de masurat se ageaz’ pe masa, se prinde intre varfuri sau se aseazA pe prisme. Asezarea se face astfel incat elementele de misurat si poat fi aduse in axa microscopului si sii se poatii acoperi cu migcarile mesei dimensiunile respective. Se pune la punct microscopul pe obiect cu reglarea “brut si find. Ocularul se regleaz dup’ ochiul observatorului ca si se vada clar firele reticulare; rotind inelul zimfat cu gradatii in dioptrii. 16.3.1. fn cazul méisuririi unei lungimi (figura 16.2.a) se cauti a se obfine in ocularul céntral suprapunerea unuia din firele reticulare centrale ciiitaginea muchiei din stanga a piesei de-rhasurat, prin deplasarea mesei aparatului de la tamburul mmicrometric lateral 6 (figura 16.1) si rotirea.firului reticular de Ja rozeta ocularului. Se face citirea C; (fafi de axa de referinfa fictiva R) la tamburul micrometric lateral 6. . 4 . Figura 16.2 Deplasind tamburul micrometric, se aduce imaginea muchiei din dreapta a piesei de masurat in campul vizual al ocularului si acelasi fir reticular se suprapune cu muchia, fiicand citirea C; la acelasi tambur micrometric. fn acest caz hungimea pieséi masurate éste L=C>-Cy. : : Analog se misoara si diametral exterior sau interior al unei piese(figura 16.2.). Sé aduce un fir reticular tangent in stnga (pentru citirea C,), apoi tangent in dreapta (pentru citirer C2), actiondnd tamburul micrometrié pentru deplasarea saniei longitudinale si se citeste diametrul’ in directie ‘ofizotitalé, Dg; pentru citirea diametrului pe verticali, Dy, se procedeazi tn acelagi miod, actionand tamburul micrometric 21 al saniei transversale a mesei microscopului (figura /6./). 16.3.2. Jn cazal mésurdrii_unui_unghi, (figura 16.3), firal ieticular 1 se Suprapune cu una din laturi, prin deplasarea corespunzitoaie a piesei cu ajutorul tamburelor micrometrice 6 si 21 (figura 16.1) si rotirea disculuitde.sticl cu firele reticulare de la rozeta capului ocular. in ocularul goniometric lateral: se eféctueazi Prima citire cy, fafi de axa do referingd fictiva (figura 16.3.a); se deplaseazi din nou16. ~ Microscopul de atelier 101 piesa de la tamburele micrometrice, astfel fncat intersectia firelor reticulare sa se gaseascd pe a doua Jaturi a unghinlui de misurat (figura 16.3.6); de la rozeta ocularului se roteste acelasi fir reticular I, pe deschiderea unghiului pana se suprapune cu a.doua Latur’ a unghiului si se face a doua citire a (figura 16.3.c). Diferenga dintre cele doua citiri va da valoarea unghiului dintre laturi: a = | o-] a) 4) o Figura 16.3 _- 16.3.3 La verificarea filetelor se utilizeaz capul ocular revolver pentru filete si unghiuri, al c4rui ocular este montat excentric fata de placa de sticld. Se cauta a se obfine suprapunerea imaginii reale si marite a conturului spirelor cu profilul teoretic corespunziitor, in asa fel ca linia medie a profilului teoretic (pe care este inscrisa valoarea pasului) si se suprapund valorii zero a scdrii gradate fixe in partea stinga a cAmpului vizual (figura 16.4.q). in acest mod se poate determina pasul filetului atat pentru filete metrice ct si pentru cele in inch.102 Tolerante si masuriri tehnice Ficand suprapunerea pe rand a fiecimi flanc al imaginii cu flancul corespunzator al profilului teoretic gi citind de fiecare data pe scara gradat din campul vizual valoarea indicat de linia medie a profilului, diferenfa celor dowi citiri ne va da asa numita asimetrie a profilului filetului verificat. " Capul ocular cu racordari are aceeasi constructie ca si capul ocular pentru filete si serveste la determinarea razei unei racordiri sau unei curbe (figura 16.4.5). 16.3.4 Pentru determinarea distantei dintre centrele a doud alezaje ale wei piese in forma de plicusa (figura 16.5) se utilizeazi capul ocular cu imagine dublé. Dupa asezarea piesei pe placa de sticla se face centrarea uneia dintre cele dowd alezaje, deplasand piesa cu ajutoml celor = doug ~—tambure micrometrice 6 si 21 (figura 16.1); se noteazd cu X; valoarea citité po tamburul micrometric 6 gi cu Y; cea de pe tamburul 21. Se centreaz4 in ocular cel de al doilea alezaj si se fac citirile XX si Y2.distanja dintre axele alezajelor se calculeazd cu formula: tafe, -x%,F+G,-z). * 64) in cazul cand piesa poate fi asezati in aga fel incdt alezajele sii se giseascd pe aceiagi linie cu directia de deplasare longitudinal sau transversal a siniilor mesei, distanta dintre axele alezajelor va fi: L=X>X2-X;| sau L= Y=|¥2- ¥;|, (16.2) intrucat una din cele doud coordonate va fi nulé. 16.4.5 Pentru médsurarea in coordonate polare , se lucteaz cu masa rotativa a microscopului. Se pot utiliza doud metode: cu aducerea polului sistemului de coordonate in centrul de rotatie al mesei si faird. In cazul primei metode, operafiile de masurare sunt mai simple, pentru 4 se citesc odati cu tamburul suruburilor micrometrice coordonatele polului si in continuare, fara si se manevreze tambumul migcArii transversale, se roteste masa cu Piesa si se deplaseaz4 longitudinal pana cnd punctul de determinat ajunge in centrul reticulului. Se citeste din nou pe tamburu! miscirii longitudinale si diferenta fata de Prima citire reprezinté deplasarea (modulul razei vectoare a punctului de misurat). ‘Unghiul de rotafie se citeste la vernicrul 22 al mesei (figura 16.1). Aducerea polului Piesei in axa mesei rotitoare se face astfel: se monteazd pe masi bara speciala de centrare; se deplaseazd masa pan cand centrul reperului de centrare ajunge in central16. - Microscopul de atelier 103 seticulutui; se deplaseaz piesa pe masa pana cand polul sistemului de coordonate (axa giurli, intersectia de linii) se aduce in axa microscopului. in cazul celei de a doua metode, trebuie de fiecare dati si se aduck directia pol-punct de determinat , paralelé cu miscarea longitudinal a mesei si si se citeasci coordonatele ambelor puncte. Aplicatia const in masurarea de lungimi, diametre (exterioare §i interioare), distanfe intre axele alezajelor, filete si raze de curburi, datele misurilor trecdndu-se in tabelele de mai jos. Tabelul 16.1 Diametre exterioare sau interioare [mm] i Dy +Dy 2 Orizontal Vertical D