1.3.3.

Pneutronică
Sistemele de acţionare pneumatice sunt întâlnite într-un număr foarte mare de aplicaţii
industriale deoarece: sunt robuste, simple constructiv, productive, au fiabilitatea
ridicată şi cost mai scăzut.
Se folsesc atunci cand:
 trebuie dezvoltate forţe şi momente de valori medii;
 viteza de deplasare a obiectului manipulat nu trebuie să respecte cu stricteţe o
anumită lege;
 poziţionarea obiectului manipulat nu trebuie făcută cu precizie ridicată;
 condiţiile de funcţionare sunt severe (există pericol de explozie, incendiu,
umiditate etc);
 trebuie respectate cu stricteţe o serie de norme igienico – sanitare (sistemele care
lucrează în industria alimentară, farmaceutică, tehnică nucleară etc.).

1
In anumite aplicaţii ele se utilizează aproape în exclusivitate, fiind de neînlocuit.
Stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare în viitor poziţionează pneumatica în rândul
tehnologiilor de vârf. Într-o recentă monografie, editată sub coordonarea lui G. Vogel –
“L’univers fascinant de la pneumatique”, (Hope International Communications, Freiburg,
2003), cei mai renumiţi specialişti europeni evaluează, cu argumente pertinente,
puternica dezvoltare viitoare a pneumaticii. Sunt identificate şi argumentate principalele
tendinţe şi perspective ale domeniului. Garanţia succesului este condiţionată de
rezultatele unor cercetări fundamentale şi mai ales aplicative, apreciate ca fiind
“fascinante”, pe seama cărora să se diminueze efectele negative antrenate de
proprietăţile fizice ale mediului fluid de lucru: vâscozitatea redusă şi compresibilitatea
ridicată. Acestea reprezintă principalele impedimente în realizarea unor sisteme
pneumatice performante.

2
Sistem de pozitionare

Fig.3

3
Sistem de control al presiunii

Fig.4

4
Sistem de control al fortei

Fig.5

5
 1.3.4. Optomecatronica
Tehnologia optica  sistemele mecatronice intr-un ritm accelerat si a rezultat produse si
sisteme cu componente optice inteligente.
S-au găsit soluții la probleme complexe, obținându-se in acelașii timp performanțe pe care
mecatronica singura nu le poate asigura.
Tehnologia integrată obținută prin fuziunea tehnologiilor optice si mecatronice =
optomecatronica.
Optomecatronica - un rol decisiv in dezvoltarea produselor si sistemelor inteligente in viitor.

Optomecatronica urmarește sa optimizeze integrarea mecanicii, electronicii si tehnicii de

calcul. Scopul urmărit realizarea de produse de înaltă tehnicitate, precum si miniaturizarea
acestora, o mai mare autonomie si inteligenta.

6
Câteva dintre funcțiile care pot fi obținute prin optomecatronica:
 Controlul luminii: lumina trebuie ajustata in vederea obținerii unei imagini de buna calitate
ținând cont de caracteristicile optice ale suprafețelor obiectelor iluminate și de geometria
acestora;
 Realizarea de senzori: exista o serie de senzori bazați pe principiul tehnologiei
optomecatronice ce sunt utilizați pentru a efectua masurări ale diferite mărimi fizice
precum: deplasare, geometrie, forța, presiune, forma 3D, etc;
 Acționarea unor sisteme:
 folosind un servomotor (electric/hidraulic/pneumatic) care are integrat un senzor optic care ii monitorizează
mișcarea:
 generând mișcarea pe baza unui principiu pur optic - lumina poate schimba, de exemplu, proprietățile fizice
ale materialelor prin creșterea temperaturii materialului sau prin influențarea câmpului electric;
8
 Scanare optica: exista mai multe soluții tehnice: folosirea unor oglinzi plane
(galvanoscanere), combinarea unor oglinzi oscilante cu o prisma poligonală, scanere cu
fibra optica si dispozitive de orientare cu servomecanism si senzori optici (CCD, senzori
de deplasare cu fibra) etc.
 Controlul optic al feedback-ului: la multe sisteme mecatronice raspunsul acestora poate
fi urmărit folosind informația vizuala/optica;
 Stocarea/recuperarea datelor optice: Stocarea/recuperarea datelor este realizata de un
disc optic rotativ care are ca principale funcții focalizarea fasciculului și urmărirea pistei;

9
 Comutarea datelor: un sistem de acest tip este alcătuit dintr-o oglindă, un actuator, o
lentila colimatoarea, si fibre input/output prin care intra lumina si este colimata. Apoi,
prin comutare, lumina este direcționata de la o fibra la alta.
 Afișarea informațiilor: dispozitivul digital microoglinda (DMD) realizeaza afisarea prin
proiectie prin convertirea luminii albe in imagini color cu ajutorul modulatoarelor
spatiale de lumina cu pixeli adresabili independenti;
 Variatia proprietatilor optice: proprietatile optice gen polarizarea, unghiul de deflexie si
frecventa undei unui fascicul de lumina pot varia conform miscarii unui element
mecatronic.

10
 Controlul sistemelor optice bazate pe senzori: uneori sistemele optice sunt conduse pe baza
informatiilor primite de la un senzor extern. Exemle: sistemele optice care reactioneaza la
informatii furnizate de senzori tactili, de forta, de deplasare, de viteza, de sunet, etc;
 Prelucrarea materialelor: prelucrarea materialelor poate fi obtinuta prin combinarea unei
surse de lumina laser cu un sistem de pozitionare mecatronic. Pe aceasta cale se pot
produce schimbari ale proprietatilor materialului sau taierea materialului si tratarea termica
a suprafetei acestuia;
 Transmiterea informatiilor: transmisiunea datelor optice este larg utilizata cand
informatiile/semnalele obtinute de la senzori sunt supuse perturbatiilor electromagnetice,
cand cantitatea de informatii ce terbuie trimisa este mare, sau cand operatiile sunt facute la
distanta.
11
Exemple de sisteme optomecatronice:
- instrumente de control, inspectie si testare;
- sisteme folosite in procesul de fabricatie;
- aparatura electrocasnice;
- aparatura electronica industriala;
- MEMS - sistemel micro electro-mecanice;
- automobile;
Camera foto digitala moderne este un exemplu tipic; acesta permite controlul aperturii, al
zoom-ului si ajustarea focalizarii, fiind dotat cu un sistem de iluminare proiectat sa
functioneze bine indiferent de luminozitatea mediului ambiant.

12
Un microscop cu forta atomica contine
numeroase componente
optomecatronice: o sursa laser, un
detector de pozitie, un actuator
piezoelectric pentru axa z si un controler.

13
 Reglarea temperaturii in cuva unei masini de spalat
Cu ajutorul senzorilor optici se poate controla temperatura apei din interiorul cuvei si
ajusteaza timpii necesari spalarii, corelat cu nivelul de murdarie din apa care rezulta dupa
spalare.
Alta aplicatii - sisteme de tragere pentru armamentul modern, sisteme de citire a pozitiei si
masurare pentru dispozitive MEMS.

14
Unitatile de citire/scriere a discurilor de tip
CD/DVD. Capul de citire al unitatii este
pozitionat folosind motoare de curent
continuu si citirea/scrierea se face cu
ajutorul unul LED, lumina fiind focalizata pe
suprafata citita prin intermediul unei
lentile.

15
Sistem optomecatronic utilizata in
supravegherea video. Sistemul este
compus din:
 PC, utilizat la prelucrarea datelor
primite de la camera video;
 sistem de achizitie video
 camera video
 sistem de iluminare in infrarosu,
integrat cu camera video
 microcontroller, utilizat pentru
interfatarea PC-ului cu sistemul
de alarma propriu-zis

16
Optomecatronica include:
 Tehnologia optomecatronica
• Sisteme optomecatronice
• Senzori optici si blocuri de prelucrare a
semnale
• Sisteme de comanda si control optic
pentru actuatoare
• Sisteme de procesarea informatiei video
• Micro si nano manipulatoare optice
• Micro si nano optica
 Dispozitive/Sisteme optice
• Elemente si componente optice
• Micro/nano sisteme optice
• Micro/nano actuatori optic
• Senzori si actuatori cu componente
optice
• Dispozitive/sisteme de stocare a
informatiei si afisare
• Sisteme optice adaptive
17
 Aplicatii ce utilizeaza tehnologia  Inteligenta pentru sisteme
optomecatronica optomecatronice
• Imagistica, monitorizarea si controlul proceselor • Control inteligent integrat
• Sisteme video inteligente pentru detectie si • Recunoasterea modelelor
control optice
• Sisteme de masurare a pozitiei si de inspectie • Sisteme optice inteligente
• Retele fotonice • Inteligenta coputerizata
• Sisteme biooptomecatronica pentru optomecatronica
• Robotica • Optica de baza pentru
intefata om-masina

18
1.3.5. Autotronică

Apărut în a doua jumătate a secolului al 19-lea, Până în jurul anilor 1970-1980

componentele mecanice, reprezentau o pondere covârşitoare în ansamblul unui
automobil, partea electrică şi electronică rezumându-se la un număr restrâns de
motoare (demaror, alternator, ştergătoare de parbriz), senzori (pentru temperatura
uleiului şi antigelului, presiunea uleiului, nivelul carburantului), relee (pentru
semnalizare, aprindere) şi becuri.

Dezvoltarea microelectronicii, materializată în circuite integrate logice şi analogice,

circuite integrate de putere, procesoare numerice (microprocesoare, microcontrollere,
DSP-uri), realizarea unor sisteme de acţionare, convenţionale şi neconvenţionale,
performante, a unor tipuri noi de senzori etc., au deschis perspective largi pentru
rezolvarea unor cerinţe, legate de: siguranţa în trafic, economicitate, fiabilitate, confort,
protecţia mediului.

19
Auromobilul modern – un sistem mecatronic complex.
În structura lui există mai multe subsisteme mecatronice: pentru managementul
motorului, ABS, ESP -program electronic de stabilitate, suspensie activă etc.); aceste
subsistme sunt interconectarea cu magistrale adecvate – de exemplu, CAN-Bus, sisteme de
navigaţie, X-by Wire, telematică etc.).
CAN- BUS este prescurtatarea de la Controller Area Network Bus si a fost conceputa de
catre Bosch in 1986. S-a dorit a fi un sistem de comunicatie digital pe doua fire care sa fie
imun la zgomote si interferente de natura electrica, adica exact zona auto.
http://electronicdesign.com/automotive/x-wire-power-x-marks-spot
Telematica = Tehnică de trasmitere și prelucrare automată a informației la mare distanță
prin intermediul sateliților și al altor procedee moderne de comunicație.

20
Funcționarea automobilului este controlată de unitatea electronică de comandă - ECU.
Aceasta contine unul sau mai multe microprocesoare, memorii, circuite de conditionare a
semnalelor, filtre, amplificatoare de putere etc
O multitudine de senzori, integrați în construcția automobilului, furnizează unității
electronice de comandă informații privind parametri funcționali ce definesc starea
automobilului.
Semnalele sunt preluate de către unitatea electronica de comanda (ECU), comparate cu
datele din memorie, in urma acestei comparații rezultând comenzile de reglaj pentru a
realiza corecâiile necesare.

21
22
Foarte multe eforturi ale proiectanţilor şi constructorilor de vehicule au fost orientate
în scopul creşterii siguranţei şi confortului pasagerilor şi implică subsisteme
mecatronice sofisticate.
Sistemele de securitate pot fi active sau pasive.
Sistemele de siguranță active servesc la prevenirea coliziunilor şi la minimizarea efectelor
acestora. Cele mai importante sunt:
 sistemul electronic de frânare (Electronic Brake System), care include:
- ABS (Anti-locking Brake System) – are rolul de a controla presiunea de frânare,
pentru evitarea blocării roților; acest sistem procesează informațiile de la senzorii
care măsoară viteza roților şi controlează motorul pompei hidraulice și valvele care
distribuie fluidul la frâne;
- Brake Assist – interpretează informațiile de la senzorii specifici și corectează
manevrele de frânare ale conducătorului auto;

23
 programul electronic de stabilitate (ESP – Electronic Stability Program), evaluează în
permanență datele măsurate de un mare număr de senzori și compară acțiunile șoferului
cu comportarea vehiculului la momentul respectiv. Dacă intervine o situație de
instabilitate, cum ar fi o virare bruscă, sistemul reacționează în timp real, prin intermediul
electronicii motorului și a sistemului electronic de frânare și ajută la stabilizarea
vehiculului. Sistemul ESP include mai multe subsisteme complexe: ABS, EBD - Electronic
Force Brake Distribution, TCS -Traction Control System, AYC - Active Yaw Control.
 Sistemul de prevenire a accidentelor, care poate include:
- controlul adaptiv al coliziunilor (Adaptive Cruise Control - ACC), bazat pe senzori radar
de distanțe mari. ACC reglează automat viteza vehiculului, în funcție situația mașinilor
din trafic, pentru a asigura o distanță adecvată față de vehiculul din față. Sistemul radar
utilizează principiul impulsuri Doppler pentru măsurarea independentă a vitezei și
distanței.
24
- distanţă redusă de frânare (Reduced Stopping Distance), bazată pe un sistem de frânare
automată în eventualitatea unei coliziuni;
- Stop & Go, bazat pe un sistem radar în infraroșu, pentru distanțe mici, destinat asistenței
pentru traficul urban sau pentru situațiile de pornire şi oprire;
- sprijin pentru urmărirea axului drumului (Line Keeping System), cu cameră CCD și
intervenție activă asupra sistemului de direcție; implică un algoritm de procesare a
imaginilor şi în cazul devierii de la axul drumului, șoferul este avertizat printr-o ușoară
mișcare a volanului, păstrând însă supremația în manevrarea acestuia, etc.

25
Cu un software adecvat se pot obține și alte funcții importante pentru siguranța şi
confortul conducătorului auto. Un exemplu în acest sens programul Hill Start Assist (HAS)
este destinat asistenței șoferilor mai puțin experimentați în cazul pornirii pe pante
înclinate, a opririlor/pornirilor la semafoare sau în parcări.
După ce șoferul a eliberat frâna de mână, HAS întreține în sistemul de frânare o presiune
care asigură menținerea fermă pe loc a mașinii. La pornire (accelerare), HAS reduce
presiunea de frânare, pe măsură ce momentul motorului crește. Controlul presiunii de
frânare ține seama de: presiunea de frânare aplicată de șofer, informații privind motorul
şi transmisia, înclinarea pantei (măsurată de un senzor).

26