Sf Taine, despre viafa morali gi socal, despre iubirea aproapeli gi ’ despre viagavitoare, [In paginile urmitoare vor ingra gi teu pe rnd pildele gi ase- ‘inarle din Sfinta Evanghelie. Sunt cele mai frumoasedintre toa- te pildele pe care le-au auzit cindva oameni, tit prin invsfaturile lor alese, ct i prin simplitatea gi uneot prin scustimea lor. PILDELE DESPRE ‘A cuvaNTuL LuI DUMNeEzEU FOCUL EVANGHELIE! 1-1 AB Sie orice erestn cd fnta Serpturk este cartea in care se cuprinde cuvintul lui Damnezea,adic8invtatara pe care Duh Sfint a insula prococlor 9 Apostolilor prin lisue Hristos omnul nostra In cuvintl lui Dumnezeuaverndescoperis ine- lepciunea, voinga gi iubirea lui Dumnezeu. Ca sine arate ce ros fi ‘ce urmati are cavintul lui Dumnezeu in lume, Mantuitorul a rostit, pilda wrmatoare: Foc am venits8 rune pe pdmnt scum as dor fie acum ‘prin. Pace socotit cd am venit 3 aduc pe pmane? VA spun voud: nu, oi deebinare. Ci de acum frainte de vor fi cine! intro cas8, se vor impart tre! impotrva a doi gi doi Impotriva a tre, Va fi tatélimpotrivafeciorlu 5 fecioral Impotriva tatélul, mama impotrva fice s fica impotriva ‘mamei,soacra impotrva nurori si nora impotriva soacre. (erro)Inpilda aceasta est vorba de cuvintul Evangheliet side luptadintre ‘Pighnism i cregtinism,lisas Hristo na vent in lume si vesteascd pacea ct orice pre. Ela cobort dn slava cerului casi arunce foe pe pint focal Duhulsi Sin care arde nedreptatea gi nimiceste ‘minciuna ocul care dezmorffte sulletele i apinde tn inimi da- sgostea de Durnnezeu gi de om. De atitea or vedem inima seman: 1 cao lacie care ade: flacieaibie fii inim’ pe Damnezea, iu ui Dumnezeu S-aintrupat cas despartadevirul de min- ciuna, dreptatea de trimbitate,binele deri slumina de intune- ric In acest scop Ela vestitcamenilor Sfinta Evanghele, poi l-a ‘gig lea trimis pe Dahl Sint, i chip limbilor de foc A 2g care sh sinensis vege devil (63 Oricknd siete tn ume o tnvigiturS nous, ea este pricna de decbinare intr oameni chiar Inte membriaceleag fii, Uni sunt pentru ali contr, La fel este gi cu $finta Evanghele. Ur sunt pente ea, ali impoteva ct gases aprinde focul rizboul ¢ inceput, dar nu un rbot eu arme lunes c un elzboidubov esc, un ribo’ cares di in sulle inte gindurle bane si ee ele, inte Evanghelia Domnulai si cugetele omuli:riboiel advil {mpotriva minciun. finte, care cuprinde inima Focul Evanghelie, pe care -aaprinsin lame Mantuitorul,arde gi astici Flande atit de puternic, inci umineaza gi incalzegte omeni- entntreagi Din foculaeftaprimese toi cretni de pretutindent taming, cildurasiharal mantuii foc arde pleava gi se curd aurul Focl este puterea, EL mig- ca toate masiil, toate motoarele¢inima mult, Focal Dubulu fant mig, amineaed, tnclzefe gi singe sufletul Foeul ew ‘antl Evanghele ardepatimil i utile omenest. Ele ca co- anal care firma stinca nepisiri er 25295caplona rows: nt entoarce in oer, fir si rodeasc (Deut. 23; 0. EL cuvintul Evanghelei ne judecd, acum gin veacul vitor (248) El este ea “osibie de foc, cu doud thiguri pitrunde pin in adancul inimti sean De aceea, omul care a simiit putereasibinefacerile li, nue. mai prtsest nic cu prul vei. Si mane temem de focu rdabotl pe fearel/-aaprinsin lume cuvintul Evanghelie. Else desfigoar8 numat tmadancurileinimii se poarti numai cu arme duhovnicest. Si ne temem mai degrabi cind acest foc sa stins. Unde focul se stinge, acolo se stinge si viafa, Unde nu mai arde focul Evanghelii, acolo foamenit dorm. Unde nu se mai di rizboi duhownicesc, acolo est ‘Pinireaintuneviculi gi pacea morti acolo mu mai este mintuite {Nici de focul necazurilor gal incererior si nu ne temem, clei pune un inflept: ,Cind bate vintul peste vatra cu jar, se aprinde focul mate. Tot asa sunt gi incercirile gi necazueile. Ele bat ast ‘pra sufletuli nostru, casi aprind& mai tates fd mai fierbintepentru credinga mai vrednic pentru fapte frumoase.. Damnezew nile trimitetocmai casi ne intireascsufletal.” -Acestaetileul paraboll despre focul Evanghelii, «Feri cei ce cascultdcuvantl lui Dueze sl pies pe (Le. 1128) PILDA SEMANATORULUI 1.2 UD Impiritia lui Dumnezen nus é Intemeiat gi nu crete pe pi- ‘maint nici prin puterea armelor, nici prin degtapticiunea camenilo. a se IntemeiaaA gi creste printr- puteretainic, nts, mai presus de toate armele si puterile omenesti, Puterea aceasta e cuvantul lui Dumnezeu. Cine vestegte, unde se seaman, cum crete ¢ rodegte acest ew ‘nt, ne-o spune Mantuitorul nostru Tiss Heistos in pda eunos- cut sineintrecut de frumeasi a Seminitorulu lesi-a semandtorul- zie Dommul - 38 semene siménga sa Sisemeinénd el, unele au zu pe Kinga cole sau fost cilea- te 5 psi ceruulle-au méncat. Altele au cBzut pe piatrd sidupa ceau raise s-auuscat, pentru cé nu aveau umezea- 1, Alele au czut in mjloculspinilor $i crescAn spi l-au Inecat. lar atele au cBzut pe péimdneul cel bun si cresénd, ‘au fut rod insutit. La itrebarea uceniclor: Ce inseamna pila aceasta”, ‘Miintuitoral rispunde: “eSimitna este cuvintul lui Duronezen, Cele de lin careascltd api vine diavoll ia cut din ima lor, mcum- tia evan sh se mantuiascd Cele de pe pati sunt cei care aud ict Ipucureprimesccuvinta, dar nici nu a ck cred pn lao vreme, iar in oveme de ispita se leapida. Cele cute intre spi sunt ce care aud cuvtu, dar urban cu greg cu bogie seu placeile viet acestel, se indbusese nu adue roada. Tar cele de pe pant bus sunt cea care, aucind cuvntul il pistreazd in nia lor bu pi cura adue roada prin vibare> (Le 845. Veus Mi. 13325; Me 4220). “Agadas, cuvintul lui Dumnezeu, adevirul Evanghelii este ase minitor cu siminfa. Seminitorul este Mantuitorul,Invigitorel, rorocul veitin lume, Domnul nosteu Iisus Hristes. Cum seman’ ‘torul ese cind etimpul potrivitlacimp, casi semene simanta, tot gala eplinicea vremi (Gal) venit in lume Mantuitorul Hristos cea si semene in sufletele oamenilor simanga Evangheliei, cuvantul Jui Damnezeu, Se pune acum intrebarea: Cum cregte gi in ce mi- ‘urd rodegte cuvintul li Dumnezeu in inimile gin faptele oameni cale sunt cetJoe?” Raspunsul elimpede:ca gi semingale aruncate In brazda, uncle mai ine, altele mai lab dupa cum locl s soul pamantul ‘Sant patru felur de pimantur i patra feluri de suflete sun pi- ‘manturi bitute, peste care tec tot fell de drumuri gi ciriei biti torte de oameni; pimanturi pietroase, in care nu estenicio putere de rodire; pimanturi sibatice, nipidite de spini i de buruieni care inibusesc seminfole bune gi in sfiryit pimanturi minoase, Je bane cu imbelyugare Ca sipimanturile sunt si sufletele. Sunt suflete uguratice, peste care trec gindurile bune gi rele, ca oamenii peste pimdntusile cu care radesc semi (329, Ast tele bune, cuvintul lui Dumnezeu nu are aceeasi putere de rode Sunt pimanturi mai pufin sau mai malt roditonre. Inte-un pimint slab roto, dintr-o simanfa crete un spic mai slab, inte-un pint ras, dintr-o simanga crese mai malke spice, toate grase si pline de serine La fal sunt gi sufletele: dup cum e inima lor de bun, aga, sunt si roadele lor. Un suflet care stiruie mai mult sare rlbdare mai _mare, poate ajunge pink la desiviryirea sfnyilor gia mucencilor, canal 0 sut iar fnseamni ci nic in sufle- Atul, care stiruie mai pufin gi are rabdare mai mici, rodegte mai putin, Unul osu altul aizec altul treizeci. Aste crete yi rodey- te in viafa gi in faptele camenilor cuvintul li Dumnezeu. Stim © parte din simanga cade pe cale, pe piatr iin spin, sine doare ‘paguba, dar ne méngtierodul insutit, Celce are urechi de aucit, sada. 6 CASA ZIDITA PE STANCA 1.5 69 Inainte de a incheia Predca de pe Munte (57) in care 4 cu prind cele mai frumoaseinvapitur din St Evanghelie, sus Hristos ‘Miantuitorul a asemdnat pe cresting buni cu camenil care ii zdese ‘casa pe stinc iar pcx ri cu oamenil care zidese casa pernisip: De accea, orzine aude aceste cuvinte ale Mele gi le impl- nest, i voi asemna cu omulingelept care s-azidit casa pe patra sia zu ploaia, au vent rduril, au suflat vanturile 4 au btu in caso aceeo gi n-acBzut, pentru cd era inteme- ‘ata pe piatr si orcine aude aceste cuvinte ale Mele si nu le implineste, asemiina-se-va omului nebun, care g-a zit asa pe nisip. $a cézut ploaia si au venitréurile gi au suflat vénturile au love tn casa aceea sia czut. $i fost cerea eimare. (e724) (Cand sideste omuleass,atunci maint alege locul porivt. Nimeni tna zideste casa pe nisip sau in mlagtind. La fl cand cineva doreste Scgi faci o casi sinatoasi, nu-si pune temelie sabi de pimant, citemelie de piatrd sau de beton armat cu fer. Aga lucreaz omulinge- lept. Cam aga stim gicu casa sufletulul. Daca vrem si fe sindtoast strani, nu o putem zi decit pe temelia de stinci a cuvintuli ui Dumnezen, Sunt gi temeli de nisip pe care ig zidese unii cameni neintelepti ‘casa sufletulis necredinta, iubirea de sine, licomia, pote pi toase, plicerilevinovate, gindurile gi pirerle degarte. Toate acestea sunt temeli slabe. Cnd bate vintal indoililor, cind vin furtunile {ncercirilor i apele durerilor,atunct ~ daci ne-am zidit casa pe ni sip ~ toate se ristoarnd in noi stn jurul nostra. Atuncinepierdem capa ne vlitim nu matin ncotro i oud, ‘Onl de eredinyi, omul care sti cu sufletul pe temela destined a Evangheliei Domnului, nu poate fi clintt dn oe de nici Furtund, denicioindeialt de cio dere. Omul acest cca since: potbate {nea cit vor spele mist, cin o pot migca din loc Valurileospalé so lasi mai cuata de cum a fost, dar tot nemigata Exist pentru noi, oameni opiate ve leas de mare prety (:Pet sa «Piatra cea din capul unghiulis pe care aaa ziditori nu «ag in seams (2:4), temelia vii vegice:lisus Hristos (Cor 101), Orie elie fr Else dma. Orie neseultare de cuvantul Evanghelici Lai se plitefte sump, ca orice rticire gi ca orice gre- {eali. Noi cretni, wuntem zip temclia Apostalilr sa prov lo patra cea din cpl ugh in sug Tus Hristo (220-2, ® CCrefterea aceasta mi se poste face, fri ascultarea de cuvintul Bvanghelii: «Cel ceasculta cuointul Fil face via Tatil Cees, cela mare Seva chema i pani ceruriore (539) ‘Omnl care nu-siasazd viata suletulu pe temelia de stinct acu vyintelor lui Dumnezeu, este un fa pierdut, ameningat sisi ruineze fericivea si sisi risipeascd in zadar toatAviafa, Crestinal bun e ful ascultitor de Tatil Siu, Dumnezeu, Una din griie ni de caipete- nie est si faci voia Domnului gsi nu iasiniciodats din ascultarea ‘Brangheliei Lui, dupa cum i scrs stein Cartea Sfinta: «Sit iubeyti _peDomnul Duomnezeud tau din toatainima ta, din tot sufletl ta gi din toat virtutea ta! Poruncile pe care i ledau ast, se pstrezi in Anima ta 8 eset in sult flr tis worbesttdeelecnd stat Incase ta, cid cates, cnd te cule i cind te scl, Leagi-le ca pe ‘ws sens, poarti-leca pe otablita pe fruntea ta, seriele pe ufort casei tales pe porile tale (Det. 69) ‘Nu ieginiciodata din cuvantul Domnului, Odthneste-i suletul pestinca Evanghelii¢iia seama totdeauna ci «nu numa cu pine ‘Eri oma, ci cu tot cunt ui Demnezeu» (Le. 44