Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică

Raport

Lucrare de laborator Nr. 4

la Prelucrarea Semnalelor
Tema: INTERPOLAREA SEMNALELOR ÎN DOMENIU TIMP

A efectuat: St. gr. TI-173 Bîlici Victoria

A verificat: Secrieru Adrian

Chişinău 2020
 Tema: Interpolarea semnalelor în domeniu timp
Sarcina: Eşantionarea semnalelor de bandă limitată. Reconstituirea semnalelor din eşantioanele
lor.

Noţiuni Teoretice
Teorema eşantionării uniforme stabileşte că un semnal de bandă limitată este univoc determinat de
valorile sale considerate la momente de timp echidistante, dacă distanţa T dintre două momente
succesive satisface relaţia:
1
T≤
2fm ,
f
unde m reprezintă frecvenţa maximă din spectrul semnalului.
Valorile semnalului la momentele kT se numesc valori de analiză sau eşantioane. T se
numeşte perioadă de eşantionare (discretizare), iar Ω=2 π /T reprezintă frecvenţa de eşantionare.
Intervalul maxim permis pentru eşantionare este
T =1/2 f m şi poartă denumirea de interval
Nyquist.
F=1/T =2 f
m reprezintă frecvenţa Nyquist.
Reconstituirea semnalului s(t) în domeniul timp se realizează cu relaţia de interpolare:
+∞
s(t )= ∑ s[ nT ] s i n c ωm (t−nT )
n=−∞ ,
unde funcţia sinc se defineşte
sin( x )
s i n c (x )=
x
cu argumentul x=ω m (t−nT ) . Graficul acestei funcţii este prezentat în figura de mai jos.

Fig.1. Reprezentarea grafică a funcţiei s i n c (x ) .

După cum este cunoscut, un semnal de bandă limitată are în mod necesar o durată infinită. Invers,
un semnal de durată finită are un spectru de frecvenţe infinit. Formula de interpolare de mai sus se
utilizează totuşi pentru semnale foarte diverse: periodice şi aperiodice, pe suport finit sau de durată
infinită. Ultima afirmaţie contrazice clar teorema eşantionării. Atunci, cum se poate utiliza o relaţie
stabilită în anumite condiţii, în condiţii diferite de cele de bază? Este vorba, evident, de reprezentări
aproximative. Dacă, de regulă, semnalele sunt definite pe support compact nu rămâne decât ca o parte
a spectrului de frecvenţe să fie ignorat şi, pe această cale, să se reducă artificial spectrul la o bandă
finită. Efectele acestei tratări reprezintă unul din obiectele lucrării prezente. Din eşantioanele unui
semnal să se reconstituie semnalul, nu importă de ce tip, din eşantioanele sale prelevate mai frecvent
sau mai puţin frecvent.
 Figura care urmează este o ilustrare a modului cum se poate recupera un semnal rectangular din
eşantioanele sale prelevate cu o anumită periodicitate.

Fig.2. Reconstituirea unui semnal rectangular din eşantioanele sale.

Sunt luate în considerare cinci eşantioane nenule prelevate pe durata semnalului, alte eşantioane
fiind, evident, nule deoarece sunt situate în afara suportului compact al semnalului rectangular.
Însumarea celor cinci funcţii sinc multiplicate cu valorile eşantioanelor [...,0,1,1,1,1,1,0,...] produce
“caricatura” (curba cu linie plină) din figură a semnalului rectangular eşantionat. Semnalul
“reconstituit” este nenul acolo und ar trebuie să fie nul, este ondulat acolo unde ar trebuie să fie
constant, are creşteri şi descreşteri în timp finit acolo unde ar trebui să varieze brusc. Dar această
aproximare sau una întrucîtva mai bună ar putea fi satisfăcătoare sub aspect practic-ingineresc sau ar
putea fi corectată pentru a fi utilizată practic.

Mersul lucrării:
% optiune de reprezentare (rep=0) grafic unic, (rep>0) grafice
separate
tmax=10; % timpul maxim de reprezentare
fi=pi/2; % faza componentei secundare
f1=1; % frecventa componentei primare
f2=2; % frecventa componentei secundare
pasmic=0.001; % pasul utilizat la reprezentarea
grafica
fes=4.1; % frecventa de esantionare
rep=1;
tes=1/fes; % perioada esantioanelor
a1=2;
a2=1;
t=0:pasmic:tmax;
y=a1*cos(2*pi*f1*t)+a2*cos(2*pi*f2*t-fi); % pregatirea graficului 1
(semnal original)
t1=0:tes:tmax;
n=round(tmax/tes)+1;
y1=a1*cos(2*pi*f1*t1)+a2*cos(2*pi*f2*t1-fi); % pregatirea
graficului 2 (esantionarea)
y2=y1(1)*sinc(t/tes); % pregatirea graficului 3
(reconstituire)
for k=1:(n-1)
y2=y2+y1(k+1)*sinc(t/tes-k);
end
if rep>0
 subplot(4,1,1)
plot(t,y) % trasarea graficului 1 (semnal)
hold on
ylabel('Original')
title('ESANTIONAREA SEMNALELOR')
plot([0 tmax],[0 0])
for i=1:n
subplot(4,1,2)
plot([t1(i) t1(i)],[0 y1(i)],'b:') % trasarea graficului 2
(esantionarea)
hold on
ylabel('Esantionat')
plot([0 tmax],[0 0])
end
subplot(4,1,3)
plot(t,y2,'k') % trasarea graficului 3
(reconstituire)
hold on
plot([0 tmax],[0 0])
for i=1:n
plot([t1(i) t1(i)],[0 y1(i)],'b:')
end
ylabel('Reconstituire')
subplot(4,1,4)
plot(t,y-y2,'r') % trasarea graficului 4
(diferente)
hold on
plot([0 tmax],[0 0])
ylabel('Diferente')
xlabel('Timp(s)')
else
plot(t,y) % trasarea graficului 1 (semnal)
hold on
plot([0 tmax],[0 0])
for i=1:n
plot([t1(i) t1(i)],[0 y1(i)],'b:') % trasarea graficului 3
(reconstituire)
end
plot(t,y2,'k')
plot(t,y-y2,'r') % trasarea graficului 4
(diferente)
plot([0 tmax],[0 0])
title('ESANTIONAREA SEMNALELOR')
ylabel('Semnal(albastru)/Reconstituire(negru)/Diferente(rosu)')
xlabel('Timp(s)')
end
Figura 1. Eșantionarea semnalelor (original, eșantionat, reconstituire, diferențe). Frecvența < Nyquist

Figura 2. Eșantionarea semnalelor (original, eșantionat, reconstituire, diferențe). Frecvența < Nyquist
Figura 3. Eșantionarea semnalelor (original, eșantionat, reconstituire, diferențe). Frecvența = Nyquist

Figura 4. Eșantionarea semnalelor (original, eșantionat, reconstituire, diferențe). Frecvența > Nyquist

Concluzie:

În urma efectuării aceste lucrări de laborator am făcut cunoștință cu diferite

instrucțiuni ale programului MATLAB, cu studiul eşantionării semnalelor de bandă
limitată. Reconstituirea semnalelor din eşantioanele lor.