1 Foucault, Michel – Securitate, teritoriu, populaţie,

 Are loc o schimbare in arta guvernarii de la mentinerea unei anume esente la

controlarea si manipualrea relatiilor de putere
 Doua aparate fac posibila aceasta schimbare, echilibrul European de forte si politia, care
e subiectul discutat. Politita insemna orice organizare sau grup de oameni cu rol de
conducere publica
 Functia politiei era de a asigura ordinea si splendoarea statului, facand vizibila buna sa
functionare si dezvoltare
 Exista trei rapoarte intre echilibrul European si politie. Primul se refera la cresterea
maxima a fortelor in timp ce se asigura simultan mentinera ordinii in stat. Al doilea este
un raport de conditionare, care presupune faptul ca tarile din Europa erau fortate sa se
vegheze una pe alta pentru a se dezvlota optim si pentru a se asigura ca nu va izbucni
dezordine. Ultimul este raportul de instrumentare, care facea posibila cunoasterea
statului de catre stat prin politite cu ajutorul inventiei statisticii.
 Foucault explica ce ar trebui sa faca politia pe baza unui text numit “monarhia
aristodemocratica”, unde, aici, politia este insasi arta de a guverna. Se mai aduga un rol
la conducere pe langa cele trei existente, anume Cancelarul pentru justitie, Contabilul
pentru armata, si Superintendantul pentru finante, cel de Conservator si general
Reformator al politiei.
 Acesta avea rolul de a mentine o “deosebită practică a modestiei, caritaii, loialitaii,
hărniciei și bunei gospodării”; fiind deci si un rol moral
 Politia trebuia sa fie instrumentul prin care statul isi asigura mijloacele necesare
integrarii activitatii omului in stat.
 Obiectul real al politiei devine comunicarea dintre oameni si coexistenta lor, laolatla cu
fericirea lor, avand in vedere ca statul trebuie sa asigure si aceasta functie a fericirii
pentru a-si asigura buna dezvoltare
2 Boudon, R. - Teorii, teorie si Teorie (paradigme)
3 Ritzer, George – Mcdonaldizarea societatii (modernitatea)
 Mcdonaldizarea ca simbol planetar: toata lumea stie de mc, in orase mici poate fi
eveniment social mare deschiderea unui mc, e prezent peste tot (champs elysees etc)
 Dimensiunile mcdonaldizarii: eficienta (metoda optima de a trece de la o stare la alta;
urmarea pasilor cat mai bine in urma unui proiect dinainte facut), calculabilitate
(cuantificarea pretului, portiei etc), previzibilitate (mancarea si nu numai e la fel peste
tot) si control (clientii sunt directionati sa manance rapid si sa plece; angajatii sunt si mai
constrasi, fiind controlati sa faca un set de actiuni limitate si prestabilite)
 Irationalitatea rationalizarii: mcdonaldizarea e un fenomen cu doua fete: pe de-o parte
ne lasa sa facem anumite actiuni mai repede si mai efficient, dar pe de alta parte ne
impiedica sa ne angajam in alte actiuni; sistemul este deci stimulator si constrangator in
acelasi timp
 Cusca de fier (negarea calitatii umane - Weber): imposibilitatea de a trece dintr-o
structura rationala in alta (cusca), pe langa avantajele eficientizarii, locul modernizat
 dezumanizeaza omul. Birocratia poate ajunge a fi opusul scopul sau, devenind
ineficienta din cauza formalitatii ei. Omul e redus la o masina/robot care face un set de
actiuni
 Holocaustul a fost posibil datorita eficientizarii
 Linia de asamblare: manifestarea eficientiei
4 Elster, Jon - Alegerea rationala (reductionism economic)
5 Berger, Peter si Luckmann, Thomas - Construirea sociala a realitatii (realitatea obiectiva)
 Tema principala abordata este forma structurilor care alcatuiesc realitatea obiectiva,
prin fenomenul institutionalizarii
 Tipizarea este repetarea unei actiuni pana in punctul aducerii sale la un grad ridicat de
simplitate si utilitate comuna, eliminand astfel eforturi constiente inutile
 Tipizarea da nastere unui context in care se pot asuma roluri. Cand doi oameni au
fundalul unei tipizarii, ambii pot prelua rolul adecvat actiunii, reducandu-se astfel
anxietatea si complexitatea necesara stabilirii unui context nou de fiecare data
 Cand un asemena context tipizat se repeta suficient de des, el se solidifica in timp si in
sfera sociala, atunci se poate spune ca actiunea respectiva a devenit insitutionalizata
 Omul creeaza institutii, devine constrans de marginile acestora si ajugne sa fie un
produs al lor. Totodata, institutiile sunt produse omenesti, asadar ele coevolueaza si se
modifica una pe alta, in timp
 Realitatea obiectiva e formata din acele structuri institutionalizate pe care individul le
interiorizeaza subiectiv si care ii devin mediul de trai.
 Rolurile sunt intermediul pirn care insitutionalizarea se manifesta in interioul subiectiv
ale individului
 Vocabularul specializat legitimizeaza rolul prin faptul ca ofera o cognoscibilitate
intelesurilor deja obiectivate. Un alt tip de legitimizare este stocul comun de maxime,
proverbe si alte informatii compacte. Al treilea tip de legitimare este cel format din
teorii specifice care legitimiteaza anumite sectoare institutionalizate prin diferentierea
corpusurilor teoretice. Cel mai complex tip de legitimizare este universul simbolic, care
le incorporeaza pe toate celelalte, folosindu-le drept noduri de localizare a intelesurilor.

6 Goffman Erving - Viata cotidiana ca spectacol (dramaturgie sociala, perforamarile)

 Se foloseste nomenclatura teatrala ca alegorie. Actori, scena, roluri, performari
 Comunicare verbala si non-verbala. Analiza facuta pe non-verbal: gesturi, manerisme si
indici sociali
 Actorul are interesul de a-si arata cea mai buna fata, publicul are interesul de a intelege
actorul in ciuda acestei fatade.
 Mecanism de aparare: actorul isi protejeaza alinierea dintre rolul asumat si actiunea
facuta; mecanism de protejare: actorul il protejeaza pe celalalt pentru a mentine
fluiditatea interactiunii, cunoscuta drept tact
 Increderea in rolul asumat are doi poli: sinceritatea si cinismul. Primul e complet
absorbit de rol, iar al doilea nu e convins deloc
  Toate conceptele astea sunt inglobate in termenul de performanta. Aceasta are o fata,
impartita in aparenta (semnaleaza statutul social) si atitudine (starea actorului in relatie
cu performata pe care urmeaza sa o faca)
 Disonante interactive: cauzate de corpul fizic, cauzate de gradul de implicare al
actorului, cauzate de cadrul in care se inampla actiunea
7 Bourdieu, Pierre - Spatiul social si spatiul symbolic / Spatiul social si geneza “claselor”
 Sustinator al relationismului, pe mai multe dimensiuni decat cea economica; nu exista
doar agenti, grupuri si realitatii obiective, ci relatiile dintre ele le confera existenta.
Orientare inspre subiectivism
 Raport dintre pozitii sociale (locul unde se afla cineva in fucntie de altcivena –
relationism), habitus (dispozitii si idiosincritatea contextelor pe care un individ le
traieste) si luarea de pozitie (alegere)
 Grupurile sau agentii formeaza clase dupa doua principii de distribuire, anume capitalul
economic si capitalul cultural. Fiecarei clase ii corespunde un tip de habitus
 Habitusul e principiul care genereaza si unifica din caracteristicile intrinseci si relationale
ale pozitiilor sociale un stil de viata unitar. Ce mananca muncitorul si cum, ce sport
practica, opiniile sale politice si ale diferentieri sunt rezultate ale habitusuului
 Spatiul social e un camp multidimensional (de obicei capitaluri) construit pe principii de
diferentiere sau distributie, care confera putere incubantului dimensiunii respective
 Puterea vine din abilitatea de a mobiliza capital
 Definitia capitalurilor: cultural – sistemele de valori si de intelesuri din care individul
operationeaza in lume. Economic- cati bani are. Social – setul de relatii din care poti
manevra, conteaza pe cine stii. Simbolic – cata putere de a defini, insittutionaliza si numi
are cineva
8 Foucault, Michel - A supraveghea si a pedepsi: nasterea inchisorii (aparate disciplinare prin timp)
 Foucault analizeaza pedeapsa in contextul social prin prisma schimarii relatiilor de
putere
 Incepe analiza cu executia publica si tortura. Ambele aveau un caracter ceremonial si
tinta lor era corpul omului. Acestea intareau puterea suverana a regelui
 Schimbarea de la tortura brutala la forma ei mai “blanda”, n-a fost cauzata de pretextul
bunastarii oameninlor, ci de eficientizarea puterii si a manifestarii ei in procedura de
pedepsire
 Contextul ciumei ca aparat disciplinar. Separare, orgnaizare si identificarea indivizilor in
case.
 Disciplina e o serie de tehnici prin care se poate controla corpul. A fost instaurata prin
tehnici militare de organizare a timpului si a spatiului. Are trei elemente, observatia
ierarhica, judecata si examinarea. Prin aceste procese, s-a putut formula notiunea de
norma.
 Exemplul folosit este Panopticonul lui Bentham, o manifestare a eficentizarii optime a
puterii. Cladirea avea un turn in mijloc si prizonierii nu stiau daca sunt supravegheati sau
nu, creand o aura de incertitudnie is deci enforsand control asupra lor.
9 Wacquant, Loïc - “The Pugilistic Point of View: How Boxers Think and Feel about their Trade.”
(neoliberalism)
