DESPBE RELATIILE' GI,UMETE
social ar exprima gi,ar provoca ostilitate ; doarr cd nu este serios qi nu
Capitolul IV
Despre relafiile glum"te'
Publicaiea comentariului2 lui F.J. Pedler asupra aga-numitelor
,,relafii glumele", urmind altor doui lucrdri pe aceeagi temd ale prof,.
tt"rrri Labouret3 qi Denise Paulmea, sugereazd cI o disculie teoreticd
generald privild natura acestor relalii ar atrage interesul cititorilor
revistei Africas.
:
Ceea ce se inlelege prin termenul,,relafie glumeali" este o relalie
intrd dou[ persoane in care uneia i se perrnite prin tradilie - qi
uneori i se cere - si tachineze sau si se amuze pe seama celeflalte,
care este obligatd sd nu se simt6 ofensatd. Este important sd distin-
gem doui tipuri principale: unul simetric, in care fiecare dintre cele
doui pqldoane se tachineazi reciprbi; gi altul asimetric: A glumegte
p" lui B, in timp ce B accepti gluma cu bund dispozilie 9i fdrd
""u*r - sau A il tachineazdpe B oricit dgreqte, iar B rispunde
sh riposteze
cu mdsur[. Existd o mare varietate de asemenea relatii in diferite
societdfi. Uneori gluma sau tachinarea este doar verbali, alteori
include qi glume de prost gust; citeodat[ conline elemente de obsce-
nitate, alteori nu.
Asemenea relalii sociale tipice sint extrem de rdspindite; nu numai
in Africa, dar qi in Asia, Oceania qi America de Nord. Pentru atealiza
o inlelegere qtiinlific[ a fenomenului, este necesar un vast studiu
.or"p"i.ti"- e."- existi ceva material in acest sens in literatura
antropologicd, de;i nici pe departe cit ar fi, de dorit, intrucit, din
pdcate, raieori asemenea relalii sint studiare ii descrise cu exactitate.
, Retalia glumea![ este o combinalie speciald de priete+ig gi anta-
gonism. comportamentul este de aqa naturl incit in orice altco_r-rtext
1. Din'Africa, vol. XIII, nr. 3, 1940, pp. 195'210.
2. ,Joking Relationships in East Africa", Africa, vol. XIII, p' 17O;
3. ,La Parent6 A Plaisanteries en Afrique Occidentale",p$fripa, vol, TI, p.244.
4. ,Parent6 d Plaisanteries et Alliance par Ie Sang en Afrique Ocqidentale",
Africa, vol. XII, p. 433.
5. p"of*L"of Uu"."i Muo", a publicat o scurtd dezbatere teordi-ig6 pti u."rbti
iiiii" e"ii"ire l'Ecole bratique d.es Hautes. fiud.es, Sectiai dis Sciellices
d.e
religieuses, Tg2T-7928. Acelagi subiect a fost abordat gi de dt F. Eggan, in
Social Anthropology of North American Tlibes, 7.937, pp. 75'81.
trebuie luat in serios. Implicd o pretinsi ostilitate 9i o real6 prietenie.
Altfel spus, estd',o ingEduit[ purtare lipsiti de respect. De ace'ea,
orice analizi completfi trebuie sE fie parte din - sau sd se potriveasci
cu - o teorie a rolului respdctului in relaliile sociale gi in viala socialfl
in gereral:,insd aceasta este;o problemfl sociologic[ foart-e impor'
tanti gi foarte vast6, deoarece este evident cd menlinereA. un-ei ordini
sociale se bazeaz[ pe natura gi gradul, respectului acordat unor
anumite persoane, lucruri qi idei sau simboluri.
Exemple de relalii glumele intre rudele prin alian!6 slnt foarte
obignuite inAfrica qi in alte pirli ale lumii. Astfel, Denis'e Paulme6
consemneazd. cdla membrii tribului Dogon, un birbat se afl6 lntr'o
relalie glumea!6 cu surorile soliei sale g1 cu fiicele acestora. in rnod
frecvent, relalia intervine lntre un birbat qi fralii gi surorile sofiei
lui. Dar in unele cazuri, bdrbatul are relalii glumefe: doar cu,fratii
qi.surorile mai mici ale sofiei, nu 1ns6 9i cu cei mai virstnici decit ea.
Aceste relafii s,peciale cu cgmnalii slnt asociate, in mod obignuit, cu
obiceiuri ce ,impun,respect total, deseori chiar evitarea partiali sau
total6, lntre ginere igi socri?.
Tipul de situalii structurale ln care se g[sesc relaliitre asociate de
glumi qi evitare pot fi descrise astfel. Cds[toria implicl o reajustare
a struciurii sociale prin care relalia femeii cu f,amilia ei se modificd
substanlial gi ea,intri tntr-o noui qi foarte strinsi relalie cu solul ei.
Ace6ta, la rindul lui, este adus intr-o relalie specialfl cu familia soliei,
pentru care r[mine totuqi un strflin. De dragul conciziei, dar qi cu
riscul simplificflrii, vom lua fn considerare numai relalia solului cu
familia sofiei. Aceasta relalie poate fi descrisd ca fiind deopotrivd de
ataqament qi de sepaialie, de conjuncfie 9i disjunc$ie sociali, dac6
putem folosi aceEti termeni, BErbhtul are pozilia lui bine definita in
itructura social[, determinatd de naqterea intr-o anumiti farnilie,
descendenlE sau clan. Cea mai mare parte a drepturilor qi obliga-
,fiilor, a intereselor qi activitalilor sale - pe care le imparte cu ceilalfi -
rezultd din aceast[ poziiie. inainte de c[sfltorie, familia viitoarei
solii li este strlinE, ca gi el pentru familia respectivi. Acest fapt
constituie o disjunclie sociali, care nu va fi eliminat6 prin cflsltorie.
Conjuncfia socialfl rezult[ din continuitatea - degi tntr-o formd modi'
ficat[ - a relatiei sofiei'cu familia sa, din interesul familiei sale
pentru aceasta gi copiit ei. Dac6fntr-adevdr s:tia ar fi cump[ratd *
6. Africa, vol. XII, p. 436.
7. Cei oare nu slnt familiartzEfi cu aceste obiceiuri larg r6sptndite vor glsi
dcrcrlcrl tn Junod, Life of a South African ?)dbe, Neuch0tel, vol. l, pp,229'287,
r; ;l in Soalal Anthropology.of North American Tfibee, editat de F, E88an,
0hlol5o, 1987, pp, 66-67, ,
r 90 srRUcruRA gI FUNcTIE iN socrprerne pnurrtrrvA
.aga cum susfin ignoranlii cI se intimpli in Africa -, aturci nu ar mai
fi cazul unei asemenea relalii apropiate dintre bdrbat
gi pertnanente
fi cump6rali; nevestele - nu.
gi familia sofiei sale. Cici deryi sclavii pot
Disjunclia sociald presupune divergenfd de interese gi, in conse.
cin!5, posibilitatea unor conflicte qi ostilitdfi, in timp ce conjunctia
impune evitarea vrajbei. Cum ar putea o relatie care combini arnbele
elemerr-te s& fie stabild ? Existi dou6 c6i. Una este menlinerea intre
cele dotr[ pIrli a unui respect mutual extrem gi.limitarea contactelor
directe. Aceasta se vede in relaliile foarte formale care, ln numeroase
societtrfi, caracterizeazd comportamentul giqerelui, pe de o parte, gi
al tatdlui'gi mamei sofiei, pe de altd parte. In forma tsa extrem[,,se
manifest[ o evitare totalE a orictrrui contact social intre un blrbat gi
soacra lui.
Aceastd evitare nu trebuie confundatd cu un semn de ostilitate.
Desigur, un om inlelept eviti pe cit posi,bil orice contact cu dugmanii
sdi, dar aceasta este o alt[ problem[. Am lntrebat o dati un bEgtinag
australian de ce lgi evit[ soacra gi mi-a rispuns: ,,Pentru cd imi este
cel rnai bun prieten din lume; mi-a dat-o pe sotia r,nea".Respeotul
reciproc tntre ginere gi socri este un tip de prietenie - preintimpinl
conflictele ce ar putea apdrea din divergenfa de interese.
Alternativa la aceastd relalie de respect qi rezerv[ reciproce este
relafia glumeatd, adicd una de lips6 de respect gi libertinaj rec.iproce.
Orice ostilitate serioasd este prevenittr de un antagonism juciug de
tachinare, care, prin repetare regulat[, constituie o expresie constantl
sau'o amintire a disjuncliei sociale ca parte esenfial[ a relatiei, ln
timp ce oonjunclia sociald este rnenlinutd de prietenia care nu se
las6 ofensat[ de insult[.
Deosebirea ln cadrul familiei sofiei intre 6ei.care trebuie tratali
cu un respect aparte qi cei fafE de care eqti obligat sd fii lipsit de
respect se face pe criteriul generaliei gi, uneori, al virstei, ln aceeagi
generafie, De obicei, rudele respectate stnt din prima generalie
ascelidentd, mam& sofiei gi surorile ei, tatll soliei gi frafii lui, uneori
fratele mamei sofiei. Rudele cu care se glumeqte sint cele din aceeagi
generafie, lnsl deseori se face o deosebire de virstd ln cadrul geno'
rafiei; sora sau fratele mai mare al sofiei poate fi respectat, fn timp
ce fralii ei mai tineri vor fi tachinafi.
In anumite societ[fi, se poate spune despre un birbat c[ are rude
prin alian![ cu mult tnainte de a se cls[torin chiar lndat[ dupd
nagtere. Aceasta se lnttmplA ln cazul cdsdtoriilor impuse nau prefe-
renfiale. Vom^lua in considerafie doar un singtr tip de asemenea
aranjamente. In multe societdfi se considerl preferabil ca un bErbat
sH se ctrsdtoreasc[ cu fiica fratelui mamei sale; aceasta este o formd
a obiaeiului numit c[s[torie intre veri. Agadar, veriqoarele lui - eau
toate femeile care, prin sistemul de clasificare, slnt coneiderate ca
DESPRE RELATIII,E GLUME}EI
atare - sint pentru el potenliale solii, iar frafii lor - potenfiell
91
cumnafi, Aceasti formi de c[sitorie se intilnegte la indienii ojibwe
din America de Nord, la tribul Chiga din Uganda, ln Fiji qi tn Noua
Caledonie, precum Ei in alte locuri, Ei este insoliti de relalii de gluml
intre un bdrbat qi copiii fratelui mamei sale; O asemenea situalie se
intilneqte Ia tribul O5iUwa: ,,Cind verii se in'tilnesc, ei inceared s6 se
fac[ de rugine unii pe alfii. "Glumesc" unii pe seama altora, fdcind
afirmafiile cele mai vulgare - atit dup6 standardul lor, cit gi dupl al
nostru. Dar fiind relalii namiabile,, nimeni nu se.supir5. Verii care
nu glumesc in acest.,mod sint considerali bid6rani, pentru c[ nu
participd la acest joc social"8.
Relafia glumea$6 descris[ aici este, in esen!6, de acelagi tip cu
cele despre care am discutat. Este inceputd inainte de cds5torie gi
continu6 dupd aceasta, cu cumnalii gi cumnatele.
in unele p6r!i ale Africii exist[ relalii de glum6 f6ri nici o leg6-
turi cu c6sitoria. Comentariul lui J.F. Pedler, menlionat Ia tnceputul
capitolului, se refer6. Ia relalii de glumi lntre dou6 triburi diferite,
Sukuma qi Zaramu, gi ca dovadi se afirm& cE existau relafii similare
intre Sukuma qi Zigua gi intre Ngoni gi Bemba. Mirturiile femeilsr
arat6 c[, la tribul Sukuma, precum gi la multe alte triburi africane;
existd obiceiul ca persoanele inrudite prin cis[torie si se tachineze
in mod grosolans.
in vreme ce o relalie de glum6 intre dou4 triburi este aparent
rard - gi merit6, desigur, a$a cum sugereazd Pedler, o cercetare
atentd *, o asernenea relalie tntre clanuri a fost observatl tn mai
multe locuri din Africa. Ea este descrisd de prof. Labouret gi Denise
Paulme ln articolele menfionate, iar dr. Fortes a studiat-o Ia tribul
Tallensi, urmlnd sd abordeze tema gi intr'o publicalie viitoarelo.
In aceste exemple, cele dou[ clanuri nu sint ln mod necesar legate
prin cds6torii. Relalia dintre ele este o alian![ bazatl pe o realE
prietenie gi ajutor reciproc, eombinate cu o aparent6 ostilitate.
8. Ruth Landes in Mead, Co-operation and, Competition arnong Primitiue Peoples,
1987, p. 103.
9. ln tredcUt fie spue, i.a fost greu magistratului ed gEsoasc[ un precedent ln
care un b6rbafce respecta obiceiul sE fi fost glsit vinovat de ultraj, chiar
gi cu circumatanfe atenuante, Se pare c[ btrrbatul a lncdlcat eticheta tachl:
,nlndu-ii sofia in prezenfa fratelui mamqi ei, lntruclt in multe ptrrfi ale
lumii se consider{ nepotrivit ca doutr pereoane aflate ln relafii de glum! sE
ee tachineze (mai ales dacd apar 9i obscenitdfi) in prezenla anumitor rude
ale oric6reia dintre ele. Totuqi, tnctrlcarea etichetei nu constituie un ultraj.
Clteva cunogtinfe de antropologie l.ar fi ajutat pe magiatrat ca, punlnd
martorilor tntrebtrri potrivite, sd lnfeleagtr mai bine cazul.
10, Fortrl, M, The Dynanics of Clanehip among the Tbll,snei, Oxford University
Prrrr, 10,[6,
 s2 srBUcruRA gI ruNCTrE iN socmrarne pRrurrrvA
.: GLUMEf,E
'. i PE$PRE RELATIILE 98

, .situafia structurau generard in aceste cazuri pare si fie urmdtoarea:

individul este membrul.unui intimpl* chiar.in multe dintre societ5,tile matriliniare, i.e.,,organizate
g"op, ar unui cran, de exempru, in clanuri sau descendenle matriliniare. Se poate observa frecvent
ln cadrur cdruia relaliile sale "rrr*ii
cu .Jir"igi ,i"t a"ri"ii" a" un set
complex de drepturi 9i obrigalii referitoare tendinla de,a,extinde aceastE alitudine de respect asupra tuturor
ale vrefii sociale gi intdrite p"i" ."".jiuni
I p;;;il;iere aspecte rudelor din prima generatie ascendentd gri, mai departe, asupra upor
clare. poate exista un alt pgrsoane care nu sint rude. Astfel, irr acele triburi din Africa de Est
grup.
in afara grupurui sdu care s6 fie regat a" ,r .1",1"tr"1 incit sr organigate pe grupe de virst6, unui b[rbat i se cere sd arate un
constituie o prelungir: u ,ror rerafii gr *"*iLi" aceragi tip
general. Astfel, in Africa de Est, dupiiuriiice respect deosebit tuturor blrbafilor de virsta tatdlui siu gi soliilor
cum,ne arattr comentariul lui aoestora, .r L.
J.F. Pedlea triburile ,Ziqua gl Zu"r'*u nu i
se tachineaz,, Funclia social5 a acestui cqmportament este evidenti. Tradilia
existi olegdturi mai strlnsi intre ei, nt"i"auii&;;ft);""deoarece
de domeniul in care rerafiile sociale sint dincolo sociali trece de la o generafie Ia urmitoare&. Pentru ca tradifia si
astfer lefiniti,'exist[ gi,arte fre pdstratd, ea t4eluie si fie susfinuti de, autqritate. De acqea, in
grupuri cu care, fiind strdine de grupul.individurui,-p"i
reralii rRod normal se recunoaqte autgritatea membrilor generafiei precedente.
de os-tititate potenliare sau reale] iriorice ".i.t"memurii care imputrr disciplina. Ca urmare, relalia dintre doud persoane din
din doud asemenea grupuri trebuie recunoscuti ""r"ti;;;tirrril
aceastd separafie. generafii diferite conline de obicei un elemeBt de inegalitate, pirintii
Ea nu numai cr este- recun-oscute, dar gi scoasi
cind se stabilegte o. relalie de grumi. Etararea
i" Lria."p atunci gi cei din generalia lor,aflindu-se intr-o pozitie de superioritate fa-fd
respect este expresia permanenta a acelei
ost,it6fii, a ripsei de de copii, care Ie sint subordonali. Relalia inegali dintre tati gi fiul
disjuffi;;:l; ca parte slu este menlinuff, prin cerinla ca fiuI si arate,respect,fatl de tati.
g1e1fial6 a intregii situafii structurare, p"ri. ii.J,'re"e
distrugd sau mEcar s6. o siibear.e, s. ""il ,e o Betralia este asimetricd.
prietenie gi ajutor reciproc. "rig""t.;;j;;ffi'sociald de Ctnd privim relafia unui individ cu bunicii s6i, cu fralii gi surorile
ca urmare, teoria pe.a"e,o inaintdm ace$tora, descoperim c[ in majoritatea sociietElilor umane rudele din
glumi care std lab.azi unei arianf. ai"t""aici este c6 atit relalia de
doud triburi-sau ctanu"i,
a,doua generalie ascepdentd stnt tratate cu mult mai pufin respegt
clt gi cea dintre rudere prin decit cele din prima generalie ascendentE - gi in locul inegalitelii,
slni moduri d; od;;ir"re a unui exist6 o tendintd c6tre o aproximativ6 egalitate prieteneascE,
sistem stabil qi bine definit -arianfi
de .o*port"*ent sociar iniare componen-
Din,cqnsiderente de spafiu, nu dezvoltim o disqutie largd asupia
gi conjunctive,."* r.,u* denumit, stnl*"r1ir,rt" acestei trds[turi de foarte mare importanf6 a structurii sociale. Sint
::Hfr;ltftive 9i
Pentru a s-usfine cu dovezi aceastd numeroase cazurile ln care bunicii gi nepofii sint grupali in structura
gi. examinind in
teorie, urmdrindu-i impricaliile social6; in opozilie cu copiii qi pdrinfii. Un indiciu important pentru
detaliu aplicabilitatea ei la diferite cazu"i, ar
n-evoie de o carte, nude un scurt articor. R lnlelegerea acestui fenomen este faptul cd in cursul vielii sociale,. in
Dar teoria se confirmd lntru timp, cum oamenii so,noscl se maturizeazd,qi mor, nepotii iau, locul
cltva luind in consideratie ferur in care apar
respectur gi lipsa de bunicilor.
respect ln diferite relalii de rudenie, degr
nu putem face decrt o scurtl , In multe societdfi existl o relalie de glg"m6,,de obicei relativ
pre^zentare a citorva aspecte semnificative.-
In studiered unui sistem de inrudire bllnd6, intre rudele unor generafii'alternative. Nepolii fac haz ,pe
este posibil
diferitele categorii de.rude indicrniltip"r qi g""i,riJ" sd distingem qeama bunicilor qi,,a celor numiti astfel, iar aceEtia rdspund Ia fel.
este_ar[tatll. Degi sistemele ae i""-"ai"e variazd ""rr".t care re Bunicii qi nepolii si4t unili prin inrudire; ei sint separali prin
foarte';;lt i;
detalii, existd anumite. principii larg re.pirait"-iliffi;e virsti gi prin deosebirile sociale care decurg din faptul ci aqa cum
este cl unei persoane i se .""" re acestea nepolii se afl6 in procesul de intrare in participarea deplin[la viala
din generalia imediat precedentr, "?"IJ,rr,
,..p"ct deosebit rudelor social5 a eomunitSfii, bunicii se retrag trgptat din ea. Obli,galii
in majorit"i* ,".r.tetiior, tatil importante fati de rudele din propria generalie ;i mai ales din cea
este o rudd cHreia trebuie str i se arate
un vedit respect.iceasta ee a pdrinlilor impun individului numeroase constringeri; dar cu cei
din a doua generalie ascendehtE - bunicii qi rudele colaterAle - se
,r. de rnrudire descrise tn sociat Anthropotosy poate stabili (gi de obicei ata se intimpli) o relalie de simpl[ prie-
XZr;;,1;;X;,TJ,lh;:rr.mere of
resz;ei*"i;;.;*u.'i0,",1*:'iffi i'ff ll"li;,Xiltl,ii,llffiiZ';fr tenie, relativ fdri constringeri. in acest caz, de asemenea, se poate
P p r s f he A me
a e o t n ii
r m ; i N ;; ; ;;i Hi;;;,, ;;i.'ii*frl
ic a u ae u
::t snuns cI relalia de glum6 este o metod6 de a ordona o leglturi ce
ril o.e r, a o combinl disjunclia gi conjunclia social[.

rL
r 94 srRUcruRA Sr FUNoTTD'lx socrprlrp* pnnrrrrvA
Aceast6 tezd, cred, poate fi suslinut[ - dactr nu chiar demonstratl -
lutnd ln consideralie detaliile.acestor relafii. Nu avem spafiiu declt
pentru un punct ilustrativ. O fofrnd foarte obignuit6 de.glum6, ln
acest context, este aceea cd nepotul se preface cE vrea sH se tnsoare
cu sotia bunicului sau c[ intenlioneazd s[ facl acest lucru dupd
moartea lui sau s[ se poarte cu ea ca 9i cum deja ar fi nevagta lui.
Alternativ,'bunicul pretinde cd sofia nepotului s[u este sau ar putea
fi nevasta sa12. Substratul acestei glume este pretinsa ignorare a
diferentei de virst6 dintre bunic Ai nepot.
In diferite plrfi ale lurnii exist[ societdli in e&re fiul surdrii 1I
tachineazd 9i se poart[ nerespectuos fa!6 de fratele mamei sale. tn
asemenea cazuri, relalia de gluml pare sd fie asimetricl. De exemplu",
nepotul lgi poate lnsugi proprietatea unshiului sdu, dar nu gi invers;
Eau, la hotentotii nama, nepotul poate lua un anirnal frurnos din
turma unchiului s[u care, tn schimb, ia un animal pipernicit din
Tipul de structurd sociald tn care se lntllnegte obiceiul compor-
tamentului lipsit de respect fatd de fratele mamei in cele rnai
accentuatq forme, de exemplu la Thonga din Africa de Sud.Est, Fiji
gi Tlonga in Pacific Ai la triburile Sioux centrale din America de Nord,
este caracterizat pt'in evidenlierea descendenlei patriliniare,,qi o dife-
Intr-un articol publiiat anteriorl{, am prezentat o interpretare'a
aoestui obicei de familiaritate privilegiat6 fald de fratele mamei. Pe
Bcurt, iat[eare este aceasta. Pentru continuitateaunui sistem social,
copiii au nevoie si fie ingrijili gi educafi. ingrijirea lor cere devota-
rnent afectuos gi lipsit de egoism; educalia lor impune disciplin[. in
societ[file la care ne referim existd o oarecare diviziune a rolurilor
plrinlilor qi altor rude din ambele pdrti. Controlul gi disciplinarea
slnt exercitate in principal de tatl gi de fralii lui, dar gi de surorile
acestuia; acestea slnt rude care trebuie respectate gi ascultate.
Ma.ma este principala responsabil6 de lngrijirea afectuoasd; astfel,
mama, frafii gi surorile ei sint persoanele de la care copilul agteaptE
ajutor gi tnlelegere. Fratele mamei este numit ,,tnamE-bdrbat' in
Tonga gi la unele triburi sud-africane.
Cred c[ interpretarea acestei pozilii speciale a fratelui mamei tn
aceste societlfi a fost confirmatd Ei de alte cercetdri pe teren, de atnd
12, Pentru exemple, vezi Labouret, Les Ilibus du Romeau Lobi, L981, p,248;
qi Sarat Chendra Roy,The Oraons ofChotaNagpur, Ranchi, 1915, pp, 362.364,
13. A. Winifred Hoernl6, ,,Social Organisation of the Nama Hottentot", Amerib)an
Anthropologisf, vol. XXVII, 1926, pp. 1.24.
14. ,,llhe Mother's Brother in South America", South African Journal of Science,
vol. XXI, L924, Yezi cap. I,
iL
, DEoPRE RILATrrL0'CLUMET0 9e
am scris articolul menfionat, Am fost lns6 conqtient la vremea oind
l-am scris cd disculia qi interpretarea nocesit'I dezvolt[rl luplimon.
tare pentru a se alinia la o teorie generalE a funcfiilor eociale de
respect gi lips[ de resPect. rt
Relalia de glum6 cu fratele mamei pare s[ se potriveascl cu teoria
general[ a unor asemenea relalii descrise aici. Principalele obligalii
gi drepturi ale unui individ tl atageazl rudelor paterne, vii qi moarte.
El aparline clescendenlei sau clanului patriliniar. Fa!6 de membrii
descendenlei materne eI este un str6in, degi unul fa!il de care acegtia
manifesti o grijd speciald gi tandrl. Astfel, avem din nou o relatib
ln care se manifest[ qi ataqament (sau conjuncfie), gi separalie (sau
disjunclie) tntre cele dou[ persoane implicate. i
56 ne amintirn lns[ c[ ln acest exemplu, relatia este una asi'
metricfil5. Nepotul dovedeqte lips[ de respect,'iar unchiul accept6
acest lucru. Exist6 inegalitate, iar nepotul este superior. Acest lucru
este recunoscut chiar de bIgtinaqi. Astfel, in Tonga se spune cE fiul
surorii este un ,,qef' (eiki) ai fratelui mamei, iar Junodr6 citeaz6 un
membru al tribuiui Thonga care spunea: ,,Nepotul uterin este gef !
igi permite orice cu unchiul slu matern". Astfel, relalia de gluml
cu unchiul nu anuleazh de fapt relalia obignuit[ dintre cele dou[
generalii, ci o inverse az6. in timp ce superioritatea tat[lui gi a su-
rorii sale este arfitat[ prin respectul ce Ii se aratd, superioritatea
nepotului fa![ de fratele mamei ia forma gpu;e, de ingdduitl lipsl
de respect.
S-a menlionat cd existi o larg[ tendin!6 de a considera cd un
birbat trebuie si arate respect tuturor iudelor sale din generalia
precedentd - gi sE-i traleze ca superiori din punct de vedere social-,
iar obiceiul de a glirmi cu gi pe seama unchiului matern ar contrazice
clar aceast6 tendinfE. Conflictul dintre principiile de comportament
ne ajutl sE inlelegem ceea ce la prim'a vedere pare sE fie o trds[tur6
foarie surprinzatoare a terminologiei gradelor de rudenie la triburile
Thonga gi V"Nd"o din Africa de Sud-Est. La Thonga, degi existd
termJnui malume (= mami-bdrbat) pentru fratele mamei, acestuia
i se mai spune deseori ii bunic (kohwana), iar el il considerd pe fiul
surorii sale nepot de bunic (ntukulu). La tribul VaNdau, fratelui
mamei, gi fiului s6u Ii se spune ,,bunic'1 (tetekulu,literar ,,tata maie"),
15. Exist[ unele societdfi in care relafia dintre fratele mamei gi fiul surorii
este aproape simetricd, fiind astfel una de egalitate. Aqa se lntimplI ln
Insulele Vectice din Strlmtoarea Tbrres, dar'nu cunoagtem nimic despre
existenfa tachin[rii gi a glumelor, deqi se spune c[ fiecare dintre cele dou6
rude lqi poatc lnrugi'proprietatea celuilalt.
L6, Lifc of a South African fi,dbe, vol. I, p. 266,
 96 sTRUCTURA SI FUNoTIE iN socrnretEe pnlurtrvA
iar sofiile lor sint numite,,bunicS" (mbiya), in timp ce fiului surorii
gi fiului surorii tatdlui'Ii,se spune ,,nepot de bunic" (muzukulu).
, , Aceastd manierd aparent fantezisti de clasifrcare a rudelor poate
fi interpretati ca un fel de ficliune legal5 in care rudele bdrbitegti
din descendenla materni sint grupate impreun[, ca avind acelagi tip
de relalie general[ cu o persoan[ anume. De vreme ce aceasti relafie
este una de familiaritate privilegiati, pe de o parte, qi sqlicitudine
gi indulgentd, pe de alld parte, ea poate fr asimilati relaliei obignuite
dintre nepot pi bunic. in majoritatea societ5lilor umane, aceasta este,
intr-adevdr, relalia in care apare cel mai recvent acest model de
comportament. Prin acest artificiu, fratele mamei inceteazi s6 mai
aparfin[ primei generatii ascendente, ai cdrgi membri se consideri
ci ar trebui tratali cu respect.
Ar fi interesant, pentru a justifica aceasti interpretare, sd ludm
in considerare o alti ficliune legald a terminologiei la tribul VaNdau.
iir toate triburile Bantu sud-estice, atit sora tatdlui clt gi sora, in
special sora rpai mare, sint persoane care trebuie tratate cu mare
respect. Ambele aparlin descendelei patriliniare a individului. La
tribul VqNdau, sora tatdlui este numit[,,tatd-femeie" (tetadii), la fel
gi soral?. Astfel, prin ficfiunea clasificirii terminologice, sora este
plasat[ in generalia tatilui, care include persoane faftr de care
trebuie manifestat un respect deosebit.
La triburile Bantu din.Sud-Est, cele dou[ tipuri de relafii de
glum6 - cu bunicul gi cu fratele mamei - sint asimilate. Pentru a
lnlelege acest lucru, si lulm un exemplu in care bunicul gi cumnatul
sint, ln mod similar, grupali impreund. Indienii cherokee din America
de Nord, care atingeau probabil 20.000 de oameni, erau impdrtili in
qapte clanuri matriliniarers. Un bdrbat nu se putea c6sltori cu o
femeie din propriul sflu clan sau din clanul tat6lui siu. Apartene-nla
la clanul propriu il leag[ cri fralii sli gi cu fralii mamei sale. Fa][ de
tatil lui qi de toate rudele sale din clanul tatdlui, din generatia lui
sau din generalia tatfllui sdu, el trebuie - conform obiceiul'ui - sE
arate un respect marcat. EI folosegte termenul de ,,tat[" qi pentru
fralii tatilui sdu, ba chiar qi pentru fiii surorilor tatilui sdu. Iatd un
alt exemplu pentru acelaqi tip de ficliune descris mai. sus; rudelor
dirr generalia lui c[rora trebuie sI le acorde respect gi care aparfin
descendenlei matriliniare a tat5lui,Ii se adreseaz[ de parcl ar apar-
line generaliei pirinlilor s[i. Rudele apropiate sint incluse in aceste
17. Pentru terminologia gradelor de rudeRie la tribul VaNdau, vezi Boas, ,Das
Verwandtschaftssystem der Vandau", in Zeitschrift fiir Ethnologie, 1922,
pp. 41-51.
18. Pentru date privind tribul Cherokoe, vezi Gilbert, Social Anthropology of
the North American Tlibes, pp. 286-338.
&
DESPRE RELATIILE GLUMETE 97
doul clanuri, aI tatilui gi al mamei. FalE de celelalte tlanuri ale
tribului, el este, intr-un fel, striin. Insd este legat cu dou6 dintre
ele: cu clanurile celor doi bunici - tat5l tatdlui gi tatil mamei.
T\rturor membrilor acestor doud clanuri, indiferent de' vlrst5, Ii se
adreseazl cu ,,bunic" gi ,,bunicd", aflindu'se lntr'o relafie de glum6
cu tofi acegtia. Cind un birbat se c6sdtoregte, el trebuie.si'i respecte
pe pirintii sotiei, dar glumegte cu fratii gi surorile ei. ,r, j
Un aspect interesant este faptul c[ se considerl normal ca un
bdrbat sI se insoare cu o femeie cireia ii spune ,,bunic6", adic[ mem.
br6 a clanului tatilui tatdlui s[u ori a clanului tatdlui mamei sale.
Dacd se lntimplI acest lucru,. fratii Ei surorile soliei sale - pe care
continul sE-i tachineze - slnt dintre cei pe care anterior ii tachinase
ca ,,bunici" gi ,,bunicute". Este asemindtor cu organizalialatg rdsplr:'
ditfl in care un bdrbat are o relalie glumeatd cu copiii fratelui mamei
sale gi este de agteptat si se insoare cu una dintre fiicele acestuia.
.Poate ci ar trebui rnenlionat faptul cd membrii tribului Cherokee
au qi o relalie de glumd unilateral5 in care un b[rbat il tachineazH
pe solul surorii tat6lui s5u. Acelagi obicei se lntilne.;te la tribul Mota,
in insulele Banks. In ambele situalii, avem de.a face cu o societate
organizati pe o bazd matriliniarI, unde fratele mamei este respectat,
fiului surorii tat[lui i se spune ,,tatd" (astfel incit solul surorii tatdlui
este tatil unui ,,tatd") qi exist5 un termen special pentru'solul surorii
tatllui. Este necesari o analizi mai atentd a structurilor sociale in
care se manifestd obiceiul menlionat mai sus, pentru a fi siguri de
interpretarea lui. Nu-mi amintesc ca acest fenomen sd fr fost inregis-
trat in Africa.
in lucrarea de fa!5 s-a incercat definirea in.termenii cei mai gene-
rali qi mai abstracli a tipului de situalie strueturali in care ne putem
aqtepta s[ gisim relaliile de glum[ evidente. Am analizat societdli
in care structura sociald debazd este determinath de inrudire. Prin
naqtere sau adoplie gi, implicit, integrare intr-o anurniti pozifie a
structurii sociale, un individ se leagE prin alianld cu un mare num[r
de alte persoane. Cu o parte dintre acestea se afld intr-o relalie
juridicd qi bine stabilitd, adicd o relalie care poate fi definiti prin
drepturi gi obligalii. De forma structurii sociale depinde cine vo4 fi
aceste persoane gi care vor fi drepturile qi obligaliile acestora. Ca
exemplu de asemenea relalie juridic[ specifici o putem lua pe aceea
existentd in mod normal intre tatd qi fiu sau intre un frate mai ifl
virst[ qi unul mai tinIr. Relalii de acelaqi tip general se pot extinde
in mare misur5 asupra tuturor membrilor unei descendenfe, ai unui
clan sau ai unei grupe de virst5. Pe lingi aceste relalii juridice
specifice definite nu numai negativ, dar gi pozitiv - adicd in termeni
de lucruri care trebuie fdcute gi lucruri care nu trebuie ficute -
existl pt relafii juridice generale exprimate aproape ln lntregime
 98 srnuctunA gI FUNoTIE lN soctsrlrnl pnnttrryA
prin interdicfii, qi care'se extind la nivelul intregii societ[fi politice.
Eete interais s[ ucizi sau s6 r[nesti alte persoane ori s5 tli tnsugegti
sau sE distrugi proprietatea acestora. in afara acestor dou[ clase de
relalii sociale mai existd una, care include o multime de varialii,
carelse pot numi relalii de alianfl sau de asociere. De exemplu, exist6
o f,ormd de alian!6 deosebit de importantIln multe societ6li, in care
dou[ persoane sau doutr grupuri sint legate printr-un schimb de
daruri sau serviciile. Un alt exemplu este oferit de institufia frifiei
de stnge, larg rlspinditl ln Africa.
Lucrarea de faf6 gi-a propus s6 demonstreze cl ielafiile de glum6
constituie o form6 speciald de alian!6 in acest sens. O alian!6 prin
schimb de bunuri qi servicii poate fi asociat[ cu--o relatie de glum6,
ca in situalia remarcatb de profesorul Labouret?o. Sau poate fi com'
binatd cu obiceiul evitdrii. Astfel, ln insulele Andaman, pirintii unui
blrbat'gi p[rinfii soliei sale evit[ orice contact lntre ei gi nu igi
vorbesc; ln acelaqi timp, exist[ obiceiul prin care fac deseori schimb
de cadouri ,prin interrnediul tinerilor cdsltorifi. Dar schimbul de
daruri se poate manifesta qi f[r[ relalia de glum[ sau de evitare, aga
eum se intimpl[ tn Samoa, printr-un schimb de cadouri lntre familia
unui b6rbat gi familia femeii pe care o ia de nevast6, sau printr'un
schimb similar lntre un gef de trib gi ,,purt6torul slu de cuvfnt".
De asemenea, lntr-o alianfE frifie de slnge poate exista o relafie
de glumE,,ca in cazul tribului Zandezl; 9i tntr'o alianfl oarecum
similard creati prin schimbarea de nume se poate vorbi de tachinare
reciproc[. Dar in asemenea aliante poate exista o relalie de respect
profund gi chiar de evitare. Astfel, ln triburile Yaralde gi cele vecine
din sudul Australiei, doi b6iefi aparlinind unor comunitdfi lnde'
p6rtate - gi, de aceea, mai mult sau mai pulin ostile * ajung tntr'o
alianlI prin schirnbul cordoanelor lor ombilicale. Relafia astfel stabi-
litd este sflntd; cei doi bdiefi pot s[ nu'9i vorbeascE niciodat[, Dar
clnd ajung mari, intr6 intr-un schimb regulat de daruri, care dE
nagtere sistemului unui'tip de comer! intre cele doud grupuri cbrora
cei doi le aparlin.
Prin urmare, cele patru tipuri de alian!6 sau asociere - (1) prin
c[s6torie, (2) prin schimb de bunuri sau servicii, (3) prin fritie de
tl singe sau prin schimb de nume sau obiecte sfinte 9i (4) prin relalia
de glumi - pot exista separat sau combinate in'mai multe feluri
diferite. Studiul comparativ al acestor combinalii presupune exis'
tenla cltorva probleme interesante, dar complexe. Intimplbrile
19. Vezi Mauss, ,,Essai sur le Don", Annde Sociologique, serie nou6, vol' I,
pp. 30-186.
20, Africa, vol. II, p.246.
21. Evans-Pritchard,,,Zande Blood'brotherhood",Africa, vol. VI, 1988, pp.369'401,
&-
DESPRP RELATIIXJE GIJUMETE , 99
lnregistrate din vestul Africii de cltre proferorul Lnbouret pi dra
Paulme ne pun la dispozilie un rnaterial valonor. Dar otte nevoie de
un domeniu de cercetare mult rnai vast pentru ca apeste probleme.de
structurl socialA sd poatd fi analizate ln mod qficient. , .
Ceea ce am numit relalii de alienld trebuie comparate cu adev6-
rate,relQtii:goq!1q-c_q-ele. Cete ?in,urmd slnt relalii juridice tipice
stabilite'intre dou6 persoane sau intre dou6 grupuri, in,care fiecare
parte are obligalii clare fafd de ceala1tI, iar neindeplinirea aceslor
indatoriri este supusl sancliunii legale. Intr-o alianld frdlie de singe
exist[ obligatii generale de ajutor reciproc, iar sancliunea legati de
netndeplinirea acestor obligalii,, dup[ cum aratE dr. Evans-Pritchard,
poate fi considerat6 magic6 sau ritualicH, ln alianla prin schimbul
de daruri, nerealizarea obligafiei de a te revanga pentru darurile
primite duce la ruperea alianlei qi instaurarea unui climat de osti-
iitate, puitnd deterrnina gi pierderea prestigiului plrfii vinovate. ln
,,Essaisur le Don", profesorul Mauss a ajuns la concluzia c[ in acest
tip de alianfl existd gi o sancliune magic6 - dar Eceasta nu pare s[
se manifeste tntotdeauna, iap clnd apare, de multe ori poate avea o
importanfE secundard.
Relafia de*glum6 este, intr-un fel, exact opusul une-i..19,1a!ii
corytrg,Ei@Ifri-lodLf- titioi- o5lisrifii" ipebiliC6-cdi;i' tiebuie duii ia
tndfiiininil existd o formE priviligiat[ de libertate, lip-s-* de respect
gi qhiar libertinaj, iarffitrr-robffiali6G6t6strn"u fii pfengetdir lipsa
de ieEpeCt-dtffii*vreme ctt aceasta nu deplEegte limitele obiceiului.
Orice abatere ln cadrul relafiei este ca o tncllcare a normelor de
elic.heff se considerl cE persoana respectiv[ nu,gtie sE se co,rnporte.
Intr-o relafie contractual[ autenticE, cele dou6 p4rli slnt unite
printr-un interes comun determinat, prin care fiecare accept[
obligalii specifice. Nu are nici o importanf[ dac6 ln alte privinfe,
interesele celor dou[ p6r!i slnt divergente. In relaliile de glumi qi
unele relalii de evitare - cum ar fi relatia dintre un birbat gi mama
sofiei sale -, un element determinant const[ in faptul cd structura
social5 separd aceste relafii, fdcindu-le s[ aibl numeroase interese
divergente, putindu-se ajunge Ia ostilitdli sau conflicte. Alianla prin
respectul deplin, prin evitarea parliald sau totali previne asemenea
conflicte, pflstrind unitatea pirlilor. Alianta prin relaliile glunele
realizeazl acelagi lucru intr-un mod diferit.
Tot ceea ce s-a incercat sE se realizeze in lucrarea de fatd a fost
evidenlierea locului ocupat de relalia de glumi intr-un studiu compa-
rativ general al structurii sociale. Ceea ce am numit, provizoriu,
relalii de alian!6 sau de asociere se disting de relaliile stabilite prin
simpla apartenenld la o societate politic[, definite in termeni de
ohligatii generale, de etichetE, moralE sau lege. Ele se deosebesc Ai
de relafiile contractuale reale, definite do unele obligalii specifice
 100 srRUcruRA gr FUNoTTE lN soctptero.e, pRurlltrvA
pentru fiecare dintre p[rfile contractuale, in care individul intr6 de
bunivoie. in plus, ele se disting de relali,ile stabilite prin simpla
apartenenlE la un grupidornestic, o descendenlE'sau un clan, fiecare
dintre ele trebuind si fie definide in functie de un set tntreg de
qi obligalii recunoscute social. Relaliile de asociere pot exista
'_ drepturi
doar intre persoane sau grupuri'care, htr-un fel, sint separate social.
Aceastd lucrare trateazd. numai relaliile de glurn6 formalizate sau
lTltipice. A tachina sau'a face haz de cineva este, desigur, un mod obiq'
Inuit de comportament in orice societate uman[. Ea tinde s[ apard ln
anurnite tipuri de situalii sociale. As,tfel, art,'observat in anumite
clase sociale din !6ri vorbitoare'de lirnbi englez[ cE glumele de prost
gust intre tineri qi tinere apar ca o form[ prelirnlnar6 de curtare,
foarte asemindtoare cu felul in care un indian cherokee"glumeqte
cu,,bunicile" lui. Desigur, aceste tipuri informale de comportament
trebuie studiate de un sociolog. Ins6 pentru scopul acestei lucrdri
este sufieient de observat cE tachinarea este intotdeauna un amestec
de prietenie qi rivalitate.
Explicalia gtiinlificfl a instituliei in forma particulard in care
apare intr-o anumith societate poate fi g[siti'doar printr.:urr studiu
intensiv,,care s[ ne dea posibilitatea sI o putem,vedea ca un exemplu
particular al unui fenomen larg r[spindit al unei clase anume.
Aceasta inseamnfl c[ intreaga structuri sociali trebuie analizhtd
amdnunlit, astfel incit forma partiiulari qi incidenla relaliilor de
glumd si poatl fi inlelese ca parte a unui sistem consistent. La
intrebarea de ce societatea respectivd are structura pe care o are,
singuiul rdspuns posibil s-ar afla'in istoria ei. Atunci cind istoria nu
are dovezi, ca in cazul societ[lilor africane, nu putem decit sE facem
presupuneri, care nu ne oferi nici informalii Etiinfifice, nici istoricdzz.
22. Teoia general5. cortturatd in aceastb lucrare este cea pe care am prezentat-o
in conferinle la diferite universiieli, incepind din 1909, ca parte a studiului
general al formelor structurii sociale. Discufiile purtate cu dr. Meyer Fortes
m-au ajutat mult ln prezenta redactare a acestei teorii. l
,l
Capitolul V
ln continuare despre relafiile glumete'
Articolul prof. Griaule ,,L'Alliance cathartique" din Africa
(octombrie 1948) ridic[ o problemi metodologic[ de o importanf[
considerabill. Daci vrem si inlelegem un obicei sau o institulie pe
care o g6sim intr-o anume societate, avem doul cli la dispozifie.
Una const[ ln examinarea rolului pe care il joacl ln sistemul sau
complexul de obiceiuri qi institulii tn care se glseqte gi inlelesul pd
care-l are in acest complex pentru oamenii tngigi. Prof. Griaule tra-
teaz6 tn acesi fel obiceiul p"in .u"" triburile BozL gi Dogon se insultd
reciproc. El il considerd un element dintr-un complex de obiceiuri,
institufii, mituri gi idei la care tribul Dogon lnsugi se referE folosind
termenul nxangou. El ne arat[ gi ce inleles atribuie b6qtinaqii acestui
schimb de insulte (p. 253). Ca element de 'analiz6, articolul este
admirabil gi constituie o contribulie deosebit de important6 la in!e-
legerea tot mai aprofundati a societitii vest-africane.
Dar existi qi alt[ metodi deschisi nou[, qi anume s5. facem un
larg studiu comparativ al tuturor tipurilor de relalii sociale in care
dou[ persoane, conforrn obiceiului, au voie - chiar li se cere - si
foloseascb un limbaj satr un comportament care ln alte situalii ar fi
grav ofensator. Legat de folosirea acestei metode, s-ar pflrea cI prof.
Griaule obiecteaz[. Referindu-se la ceea ce s-a scris deja despre
studiul comparativ a ceea ce se numesc ,,relafii glumete" saa parentd.s
d, plaisanterie, el scrie: ,,Nous adoptons, vis-i-vis travaux parus sur
cette question, une attitudb n6gative".
Etnografii au raportat din America de Nord, Oceania gi Africa
exemple ale unui obicei prin care unor persoane aflate in anumite
relalii rezultate fie din lnrudire, fie mai mult din cIsdtorie, li se
permitea sau li se cerea sd se comporte una faf[ de cealaltl intr-o
manierH lipsit6 de respect sau insult[toare fir6 ca atitudinea respec-
tivl sd fie consideratI ofensatoare. Asemenea relalii au ajuns s[ fie
numite ,,relafii glumete" - care, desigur, nu este o denumire foarte
bun6, Cele mai numeroase gi mai larg rispindite exemple a1e acestui
1. Reprodur din Africa, vol. XIX, 194Q, pp. 133-140.
 102 srRUcruRA SI ruNcTIE lN soctprarpi pnllrlntvA
obicei le lnttlnim tn relalia unui b6rbat cu fralii gi surorile soliei lui,
Dar s-au mai gbsit exemple gi in relaliile dintre verigorii tncrucigefi,
dintre fratele mamei gi fiul surorii gi, lntr-o form6 ceva mai indul-
gent6, lntre bunici gi nepofi. Apare astfel o problem6 de sociologie
comparat[: Ce anume din toate aceste relalii face acest tip de
comportament adecvat, semnificativ gi funclional ?
Unul din primele lucruri care-l frapeaz| pe cercet[torul sociolog
este acela cI obiceiul de a ,,glumi" cu fralii gi surorile soliei este
foarte des asociat cu obiceiul evit6rii stricte a mamei sofiei, frecvent
asociat cu obiceiul evitdrii tatllui soliei gi, ocazional, cu evitarea
fratelui mamei soliei. Deoarece este clar ci obiceiul evitdrii gi acela
de a glumi sint antonime directe sau cuvinte diametral opuse, problema
devenea imediat una de tratare a ambelor tipuri de obicei. Ceea ce
a flcut necesar[ luarea in considerare gi *ltor tipuri de relafii.
Am devenit interesat de acest set lntreg" de probleme in 1908, pe
clnd incercam s[ g[sesc o explicafie a obiceiurilor de evitare in
insulele Andaman. Aici pdrinlii unui b[rbat gi plrinfii sofiei lui
trebuie s6 se evite reciproc. Relafia lor este deserisl de termenul
aha-yat, dintr-o tulpin[ care inseamn[,,interzis" gi un,prefix care se
refer6 la gur[, deci la vorbire. Persoanele aflate lntr-o astfel de
relalie pot sE nu-gi vorbeascE. Pe de alt6 parte, mi s-a spus cI obiq-
nuiau s[-gi trimitl cadouri regulat. Explicalia dat6 de andamanezi
estq: ,,Sfnt buni prieteni, deoarece copiii lor s-au cdsdtorit'1. Aceastd
concepere a relafiilor de evitare ca relalii de prietenie am gisit-o gi
altundeva. Astfel, ln Australia, unde un'b6rbat evitl cu grijl orice
eontact social cu mama soliei lui, mi s-a spue de mai multe ori c6 ea
este cea mai bun6 prieteni a lui de cind i-a dat o sofie. Din nou,
relafia glumea!6 es[e considerat[ ln mod obignuit una de prietenie.
,,Pot s[-l sicii pe fratele mamei mele gi s[-i iau averea pentm ctr
slntem foar.te buni prieteni; slnt fiul surorii lui." ,,Pot glumi cu
bunicul sau bunica gi ei vor glumi cu mine pentru cE slntem foarte
buni prieteni."
Ce tnseamnd ,,prietenie" ln aceste contexte ? Bineinfeles, este ceva
diferit de relafia de solidaritate gi ajutor reciproc dintre doi frafi sau
dintre tat6 gi fiu. Pe baza analizei comparative,. mi se pare c[ afir-
mafia legattr de ,,prietenie" presupune o obligalie pentru cele doud
persoane de a nu se certa gi de a nu intra lntr-un conflict deschis una
cu cealaltd, E destul de evident faptul cE o cale de a preveni conflictul
desehis lntre doud persoane este ca ele sE se evite sau sE se trateae
cu un respect deosebit. Cred c[ mai este evident gi faptul cd o relalie
ln care are loc un schimb de insulte, cu obligafia ca ele s[ nu fie luate
ln serios este o relafie care, cu ajutorul conflictelor simulate, le evitd
pe cele reale.
tu
lN coxrwuAno DESIRE RELATTILE GLUMETE 1og
Aceast[ teorie poate fi susfinut[ referindu-ne la alte tipuri de
obiceiuri, dintre care, pentru economie de spafiu, voi menfiona doar
dou6, tipice pentru un gen. In insulele Andaman mi s-a e,pus cE doi
b6,rbafi care au fost initiaii lmpreuntr la aceeagi ceremonie de inifiere
nu vor avea voie s6-gi vorbeasc[ dupl aceqa, dar vor face schimb de
cadouri ln^mod regulat,.Din nou, explicalia era: ,,Slnt foarte buni
pri'eteni", In Australia de Sud era un obicei prin care doi b6iefi,
ndsculi cam in acelagi timp ln doutr clanuri care in mod normal erau
ostile, erau unifi de o relafie speciald prin schimbul acelei p[r!i
a cordonului ombilical care rdmlne Ia copil gi mai ttrziu cade,
Doi birbali aflafi ln aceastE relafie pot sd nu-gi vorbeasc[ niciodatd,
dar fiecare poate vizita clanul celuilalt ln sigura4f4, ducind cadouri
prietenului s5u gi pgimind cadouri ln echimb. Din nou, relalia este
descrisd ca,fiind una de mare'prietenie; prin ea, fi.ecare dintre
cele dou6 persoane este in siguranfl pe un teritoriu care altfel
i-ar fi ostil.
O examinare atent[ a multor exemple din toatd lumea mi se pare
c[ justificH formularea unei teorii generale. Dar, desigur, acistg
forme speciale de ,,prietenie" pot fi tratate pe deplin doar printr-un
studiu al formelor relaliei sociale in general gi nu e locul aici s[ ne
ocupdm de acest subiect foarte vast. Obiceiul cere ca unetre relalii
sociale sd fie bazate pe respect-- de diferite grade gi exprimat in
diferite moduri; altele, si permitl un anumit grad de familiaritate
gi, in cazuri extreme, de libertinaj. Legile etichetei constituie o
metodd de standardizare a acestor trdsdturi ale relatiilor sociale.
Respectul cerut din partea fiului fa![ de tatil s[u, lp m-ulte triburi
africane trebuie arltat tn acest fel. Relatia de evitare este cumva o
formd extreml de respect, in timp ce relalia de glum[ este o form6
de fanriliaritate care perrnite un cornportament lipsit de respect gi,
ln cazuri extreme, libertinaj. De exemplu, este o relafie ln care, tn
unele situalii, obscenitatea poate fi ugor ing6duit6, ca lntre triburile
Bozo qi Dogon. Limbajul obscen, tn toate sau aproape ln toate socie-
t[!ile, este permis doar fntg-o relafie socialE lntre persoane aflate
intr-o relalie familiarl speciald, Interdicfia referirii la probleme sexuale
in fala unui tati - gi chiar mai mult in fafa socrului -, in multe
societ[fi africane, exemplificl acest contrast lntre comportamentul
respectuos qi,familiar s4p licentios, , :
Teo-ria, pe cere am schifat-o tntr-un numdr preceden",! al revistei
Africaz gi fap de care Griaule adopt[ o atitudine negativE, pleac[ de
la ideea cE obiceiurile evit6rii sau respeclului extrem gi al ,,gliimirii'
privilegiate cu fralii gi surorile sofiei pot fi privite ca mijloace de
stqbilipo gi menfinere a echilibrului social fntr-un tip de situalie
2, Afflafi, vol, XIII, nr, 8, 1940, pp, 196-210, Vezi cap. IV
f|'
104 srRUcruRA SI FuNcTIs lm socmmtpe pnllrlltwA
structurall ce apare fn multe societ[ti prin clsltorie. in aceastd
situalie avem dou6 grupuri sociile separate 9i'distincte, familii sau
descendenle;'bare stnt''puse tn leg[tur6 prin unirea unui b[rbat
dintr-un grup cu o'femeie din celdlalt. Soful este in afara grupului
soliei, iar social este separat de el. Frin relalia lui cu 9a, el se afl6
in[r-o leg6tur6 indirectd sau mediat[ cu membrii grupului ei. Pentru
echilibrul social,'se cere ca el sd nu intre, pe ctt posibil, in conflict
cu grupul soliei, dar este obligat si mentin[ o relatie de ,,prietenie"
cu acel grup sau cu membrii lui. Atit obieeiurile de evitare, cit 9i cele
de ,,glum6" sint mijloace prin care aceast6 situ'atie este reglatd social.
Atunci de ce dxisti o diferehld intre comportamentul fa!6 de
plrinlii soliei gi fa!6 de fralii'gi surorile'ei? Rlspunsul se af16 ln
principiul general,Iarg'rbcunoscut, c[ fa!6 de rudele din prima gene'
ralie ascendentd se cere respect, tn timp ce relatiile de'familiaritate
qi egalitate sint adecvate intre'persoane 'din aceeaqi generatie.
b"rigrr", sint gi exceplii de Ia aceast6 regul6, cum ar fi relatii glumete
sau de familiaritate privilegiat[ fa!6 de solul surorii tatalui sau
fratele mamei.
ertrut, situalia structurala deosebita discutata in aceasti teorie
este una a grupurilor care sus,tin separarea lor, fiecare avind propriul
sistem dte relalii interne intre membrii lui qi o leg6turd indirectfl
intre o persoani a unui grup cu cel[Ialt grup printr-o relalie perso'
nal6.particular6. in cazul chsitoriei, relatia indirectl este aceea a
unui b6rbat prii intermediul soliei lui. Obiceiul relaliei glumete cu
fratele mamei se giseEte in societdli in care o persoani aparline
unui grup patriliniar qi de aceea are o relalie indirect[ cu grupul
mdmei prin intermediul mamei Iui. Obiceiul larg r[spindit al rela'
fiilor de familiaritate cu bunicii - adesea luind forma unei relatii
glumele (in Australia, Africa, America de Nord, tribul Oraohs din
india)'- subliniaz[ relalia celor dou6 generalii care, din punct de
vedere social, sint separate. Astfel, bunicii sint puqi in contrast cu
rudele genera{iei pdrinfilor, iar relalia cu bunicul cuiva este una
indirectl, prin intermediul unui pirinte. Relafia glumea!6 lntre
verigorii incru'cigafi (Fiji, Ojibwa etc.) este in mod fretvent o relalie
intre rude posibile'prip c6shtorie, dar relalia este una indirectl, prin
intermediul mamei sau surorii tatdlui.'
Un exemplu crucial interesant pentru aceastd teorie este dat de
indienii crow, Care au clanuri matriliniare. Un b[rbat trebuie s[ fie
respectuos cu toli membrii clanului tatilui siu; deqi nu este membru
al clanului respectiv, relalia lui cu membrii clanului este una de
strins[ solidaritate. in celelalte clanuri ale tribului se pot gdsi unii
b[rbafi care sint fiii bnrbalilor diri'clanul tatilui sdu. Ei aparfin
unor clanuri separate qi distinite nu numai de propriul clan, dar qi
de cel al tat6lui. Cu asemenea b[rbafi, cu care relalia lui personal[
t
iN coNTryuARO DpSPBE f,EI,ATIILEOLUMETB 106
este una indirectd, pnin intermediul clanulu*,tatf,lul rlu, al lrl o
relalie glumea!6; el poate face rernarce ofensatoaro la adrcu lor 7l
le poate primi din partea lor fdri sE fie ofensat. tn tribul Crow,
aceast[ relalie s-a transformat intr-un instrurnent de control social
aI comportamentului, deoarece relalia glumeafi poate atrage atenlia
publicd asupra def,ectelor rudei. lui.
TYibul Cherokee a avut de asernenea un sistem de clanuri rnatri-
liniare care cerea ca un b5rbat sd arate'respect tuturorr membrilor
clanului tatdlui s[u. Dar cu Qlanurile,'tatilui tatilui sdu qi tat[lui
mamei lui el avea doar o leg[turi indirecti,.prin intermediul unui
pdrinte. EI le numea pe. toate femeile acestor clanuri ,,bunic5" 9i
putea avea o relalie familiari sau glgr-nea,tl cu ele' Deoarece cds[-
toria cu o asemenea ,,bgpic[" era aprobati, ele deveneau posibile
solii sau cumnate.
Teoria pe care am prezen{qt'o privind relaliile glumele intre per-
soane inrudite prin c[sdtorie sau inrudire de singe este aceea ch ele
se produc ca institulii sociale in situalii structurale ale unui anumit
tip general in care se afl6 dou{ grupuf,i a ciror separare este accen-
tuati, iar rela,tiile sint stabilite indirect intre o persoani 4intr.un
grup,.qi membrii sau cili"va dintre mqmbrii celuilalt grup._Se poate
spune cd, rel4lia este una care exprim6 gi subliniazd at'it detagarea
(prin faptul cE aparlin unor grupuri sepa.rate), cit, gi ataqamentul
(prin,relafia personal[ indirect6). Aceste relalii de ,,piietenie" - prin
evitare sau glumire - contrasteazd' in mod evident cu rqlatiile de
solidaritate, implicind un .sistem complex de obligatii, care existd in
cadiul unui grup cum este clanul sau descendenlp. Pentru dezvqlta-
rea in c6ntinuare p teoriei, ele trebuie sE fie compar,ate qi cu acele
relalii care se'stibilesc intre persoane aparlinind unor grupuri
difgrite, prin schimbul regulat de cadouri. Astfel, teoria este doar o
parte a incercdrii de a trata sistematic tipurile de relalii sociale care
se pot g[si in societilile primitive.
-lvtu""u
majoritate a eiemplelor de relalii glumele care au fost
inregistrate de etnografi au fost relalii intre indivizi legali prin c[s6-
torie Sau inrudire de singe. De aici referirea la ele in ffancez[ ca
relalii de parentd. Dar au mai fost gdsite Ei exemple ale-unei relalii
similare intre grupuri de persoane prin care un membru al unui
grup putea qi era de'agteptat ci vh lansa remarce insultltoare sau
defavorabile la adresa oricirui membru aI celuilalt grup. Un bun
exemplu este dat tle jum6tSlile ,,coiot" gi ,,pisic[ sdlbaticd" din
tribuiile californiene. Mai recent, obiceiuri similare au fost g[site
in Africa (Rhodesia de Nord, Tanganyika, Africa de Vest)3, unde
asemene[ relafii existi intre doud clanuri ale unui trib sau intre
3. Vtrzi hlhllograllrr, p. I10,
r 106 srRUcruRA SI ruNcTIE tN soctprelpn pnrurrrvA
doub triburi. Acestea pun, desigur, o problemd de un tip oarecum
diferit. Dar este evident cI orice teorie generall valabili a relatiilor
glumete trebuie sd ia ln considerare aceste relalii dintre grupuri.
Tliburile qi clanurile sint grupuri separate distincte, fiecare
menlinindu-gi propria identitate gi autonomie. in cadrul unui clan,
relaliile dintre membrii sdi slnt de solidaritate, in sensul special pe
care l-am folosit in aceasti lucrare. Uneori, doud clanuri pot fi uhite
intr-un mod tn care existd o legituri permanentd de solidaritate
intre clanuri ca grupuri gi membrii acestora. Pe de altd parte, poate
fi qi o relalie intre doui clanuri ostile activ sau latent. Existi gi o a
treia posibilitate, ca intre doui clanuri distincte s[ fie o relalie nici
de solidaritate, nici de ostilitate, ci de,,prietenie", in cat'e autonomia
grupurilor este accentuatI, dar conflictul deschis intre grupurile sau
membrii celor dou6 pdrti este evitat prin stabilirea unei relalii tn
care se pot insulta reciproc, fdrl s[ ofenseze sau sE fie ofensat. Acest
lucru este bine ilustrat tn relatarea fdcutl de dr, Meyer Fortesa
privind clanurile tribului Tallensi. O relalie similari, in care ostili-
tatea este evitat[, poate exista intre doui triburi, ca in cazurile
cunoscute din Tanganyikas. Mi se pare cE ln acest fel, relafia glu-
mea!6 dintre clanuri gi triburi consemnati ln Africa poate fi adusi
in planul unei teorii unice care raporteaz6 toate exemplele unor
asemenea relalii la un anumit tip general de situalie structurald. Ar
trebui sE fie clar c6 aceastd teorie incearcd sd trateze toate cazurilei
gtiute ale unui anumit tip de relalii institufion alizate ugor de recu-
noscut, pentru a descoperi ce trds6tur[ sociall comunl face ca acest
tip de comportament si fre adecvat, semnificativ gi functional.
Este evident c6, intr-o anumiti privin!6, relalia dintre triburile
Dogon gi Bozo este asem[nltoare rela]iilor descrise din alte p[rfi ale
Africii, in special privind schimbul de insulte. Nu existd dovezi cE ar
semdna gi in alte privinfe, dar cu siguranld ci nu slnt intru totul
asem[ndtoare. Relalia este menfionatE ca o ,,alian!d", dar este ceva
foarte diferit de o alianti intre doul naliuni care coopereaz6 purtind
rizboi impotriva alteia. De aceea, termenul ,,alian!d" nu este potrivit
in totalitate, dar nici n-am putut gisi un termen foarte potrivit. Am
folosit termenul ,,prietenie" qi existd o justificare in acest caz, avind
in vedere maniera in care popoarele bEgtinage inseqi vorbesc de
prietenie. In triburile australiene, un bdrbat poate avea un,prreten",
adici o persoand cu care are o relalie personal[ deosebiti. intr-o
regiune, qolul surorii soliei, daci nu este o rudl airopiat[, este un
4. Fortes, M., The Dynamics of Clanship arnohg the Tallensi, London, Oxford
University Press, 1945.
D. Vezi bibliografia, p. 110,
lN coNrmuAnE DEnpRE RELATIIL! CTUMIT! 10?
astfel de prieten. tn alte reg:iuni, un blrbrt port. tl nu.fl flffll
,,prietenul" dintre bdrbalii pentru care foloto;tc tcrmrnul olulflgrtgf
de ,,frate". lntre ,,fra!i", relaliile sint stablllto prln rltttmul dr
fnrudire. El poate alege un blrbat care se afl[ cu el intr.o ralrtla
clasificatoare de ,,cumnat", dar nu propriul cumnat. Clcl cumnrfll,
in mod necesar, apartin tntotdeauna unor grupuri Beparate. Erlrtl
o distinclie clar[ intre prietenie gi relatiile de rudenie.
De aceea, disting o anumiti clas[ de ceea ce eu numesc relafii de
,,prietenie" fafi de ceea ce am numit relalii de,,solidaritate" stabilite
prin rudenia de singe sau ca membru aI unui grup cum este alarrul
sau descendenfa. Aceqti termeni sint folosili doar in scopul analizel
de fa!6, deoarece in aceasti problem[, ca qi in multe altele din antro-
pologia sociali, lnci nu existd termeni tehnici precigi.
Putem considera ca un tip de ,,prietenie" in acest sens relalia
stabilitd lntre persoane sau grupuri pe baza unui schimb continuu
de bunuri qi servicii. Obiceiul rlspindit in toati lumea de a schimba
daruri trebuie privit in leg[tur[ cu aceasta. Dar sint gi alte varietili;
un grup poate ingropa un mort al celuilalt grup sau ii poate indeplini
serviciile rituale. in America de Nord-Vest, un grup chema un grup
,,prieten" sI ridice pentru ei un stilp-totem. O componentl a relaliei
dintre grupuri este in mod obignuit o anumitl opozitie, inlelegind
prin acest termen un antagonism controlat qi reglat social. Cele dou5
grupuri se pot angaja in mod regulat in jocuri competitive, ca fotbalul.
in potlatcho, in America de Nord, exist6 o intrecere sau rivalitate in
schimbul de obiecte valoroase. Relaliile sociale de rivalitate priete-
neasci slnt de o considerabili importan!5 teoreticd. Universitdtile
Oxford qi Cambridge menlin o anumitd relatie intrecindu-se regulat
la canotaj, fotbal etc. Astfel, relalia glumeald este un exemplu dintr-un
tip mai vast; c[ci este o relalie de prietenie in care existi o aparen!6
de antagonism, controlatl de reguli convenlionale.
,,Alian!a" intre triburile Dogon gi Bozo descrisl gi analizati de
Griaule este un exemplu clar de ceea ce am menlionat ca,,prietenie".
Tliburile Dogon gi Bozo sint popoare diferite care se deosebesc prin
limbi qi mod de viali. Interzicerea c6s6toriilor intre triburi menline
aceasti separafie, lmpiedicind crearea relaliilor de inrudire intre
membrii celor dou[ grupuri. ,,Prietenia" apare in interdiclia, sub
ameninlarea pedepsei divine, de a vdrsa singele unui membru al
poporului atiat gi in schimbul regulat de cadouri gi servicii, de
exemplu, serviciile pe care persoanele dintr-un grup le realizeazd
pentru purificarea rituali a celor din celilalt grup. La acestea se
6. I'ermcnul dofinegte un ansamblu de manifestdri (sdrbltori, dansuri, dis-
cur.url, lrnplrflro de bunuri),
 108 stnuotuRA SI FUNoTIE iN SocIETATpR pnIutrIvA
adaugi o ,,relalie glurnea!6" *,schimbul de insulte intre membrii
celor,dou6 grupuri. Ultima tr6situri ne pqaocupd pe noi aici.
., Aceasti alianld este conceput[ de eele doud popoare implicate in
funclie de propqiul lor sistern posmologic de mituri qi idei, iar,arti-
colul,Iui Griaule este o importantd completare a seri€i de publicalii
ln care eI qi colaboratorii sdi au prezentat rezultatele investigaliei
lor in privinla acestei cosmologii. In legdturi'cu aceste idei tribul
Dogon interpreteaz[ schimbul de insulteT. Acest schimb este ,,cathartic",
deoarece elibereaz6 ambetre pirli de impurit6fi. Griaule ne-a oferit
astfel o explicalie pentru schimbul de insulte intre Dogon qi Bozo,
aritindu-ue ce inleles are pentru biqtinagii inqiqi qi scolind in evi-
denld interconexiunile din cadrul unui sistem complex de institulii,
idei qi mituri. El a gisit cd cea mai importantd funclie a alfanlei este
fle a asigr.lra ceea ce el numegte, in lipsa gnui termen mai potrivit,
i.
!lj ,purificarea". Deci temporar, eI propune sd numim acest'pip de
ii alian!6, ata, cum a fost gdsit intr-o regiune extins6 din Africa,
,,alian!6 cathartie5". FirE indoial5, n-a sugerat cE ar trebui s[ folqsim
ll aeest terrnen pentru schimbul de insultg dintre clanurile tribului
ii Tallensi squ Bemba, sau intre triburile din Tanganyika.
t
Marcel Mauss, gi cu mine am cdutat tirnp de mai mulli ani si
gisim o,teorie generalS satisfdcitoare pentru ceea ce am numit
relalii de ,,prieleniel' intre grupuri separate de persoane aparlinind
unor grupuri peparate. O parte a.unei asemenea teorii trebuie sd fie
un studiu privind prestirile sau schimburile de bunuri qi servicii'
AltE parte trebuie s[ fie studiul ,,relatiilor glumefe". Fald de astfel
de studii, Griaule adopt[, cum spune el, ,o atitudine negativi". EI
sugereazi ci a clasifica laolalt[ diferitele exemple de ,,relafii glu-
mete" gi a c[uta o explicafie generald este ca gi cum am pune la un
loc ceremoniile Ia care se trag clopotele bisericii - cum sint funeraliile
qi nunlile -, numindu-le pe toate cirdmonies d, cloches. Aceasta esfe
problema de metodologie din antropqlo.gia qociald care mi se,pare
importg;rt6. Pentru Griaule pare si f.re discutabild valabilitatea gtiin-
lifrcd a metodei comparative ca mijloc de a ajunge la interpretiri
teoretice generale ale instituliilor sociale
Doar fplqsind o metodd comparativd putem ajunge la explicalii
generale.,Alternativa estg sd ne limitdm la explicatii particul4riste,
aseminitgare cu ale istoricilor. Cele doui tipuri de bxplicalii sint
deopotrivh legitime qi nu intrd in conflict - dar amindoud sint
necesare pentru inlelegerea societ[lilor Ei instituliilor lor. Faptul cd
tribul Dogon explici schimbul de insulte drept mijloc de purificare
a ficatului nu ne impiedicd sd tratdm institulia tribului ca un
7. Africa, vol. XVIII, nr, 4, pp. 253-254.
iN oor.nrNuARE DEspRt BETATTILE, GLUMETE '; r, 109
exemplu de form6 larg r6spinditi de ,,priete'nief', ln care,un,aB0Bl6DBa:
schimb este o trisflturi.distinctd' I r rri '
Nu se pune problema dac[teoria rnea sau oricare altd teorie gsne.
ral6 a relaliilor glumefe este sau nui satisfHcitodre, ci dac6 p asemenpa
teorie generalE este,posibili sau daci lncercdrile de a qjunge Ia ea
ar trebui abandonate,, in favoarea explicaliilor particulariste.,
Aceeagi problemd de metodologie se riclicd in leg6tur[ cu coneluzia
articolului lui Griaule. El invoc6 pe.scurt nevoia unei explicat'ii'pentru
alianta Dogon-Bozo ,,en tant que systbme de groupes coupl6s et dont
Ies deux parties ont des pr6rogatives et devoirs compl6m.entaires"9.
EI gdsegte explicalia in ,,les fondements mOme de la m6taphysique
dogon, En effet, dls Iorigine du monde, la rbgle 6tait de g6mell6it6.
Les Otres devaient naitre par couple"e, Este o explicatie particularistd
adaptatd ideilor tribului Dogon in privin{a gemenilor.
.
Relatii de acest tip lntre grupuriiperechi se g6sesc in multe p6rli
ale lumii. Exemple importante sint date de organiaafii din America
de Nord gi Sud, din Melanezia gi Australia. Cel mai obignuit mod de
reprezentare a'acestei unit[li in dualitate, punind laolalt6 dou6 gru'
puri intr-o singurl societate, este prin perechi opuse, cum ar fi cerul
qi p6mintul, rlzboi qi pace; rogu,Ei negnu, pdmint,qi ap5, coiotul qi
pislca silbaticd;.qoimul qi cioara. Conceplia debazd, urmdrind fiIo-
sofia lui Heraclit, se refer[ la unitatea contrariilor. Aceasti teorie e
dezvoltatd foarte pe larg de chinezi prin filosofia lui Yin qi Yang;
yang qi yin reprezint5 masculinul gi femininul, ziua gi noaptea, vara
gi iarna, activitatea qi pasivitatea etc., iar punctul de vedere,qonstE
in faptul ch. yang qi yin alcltuiesc impreuni o unitate sau armonie
(fao), precum unireh dintre so! Ei sofie sau ciclul format de iarnl qi
vard pentru a marca anul.
eqadaa cei din tribul Dogon sint mai neobiqnuili prin'faptul cd
reprezintd relaliile dintre grupurile-perechi cu referire la cazul
gemenilor. ins[ aceasti conceplie prin care gemenii apar ca o entitate
i"mpdrlit6 in doud poate fr viiuti ca un fero-et deosebit gi foarte
r[spindit in Africa, Un,studiu .o-1i"riti, al,obiceiurilor Lfricane
privind gemenii prezinti aceasth conceplie dezvoltat[ in diferite
moduri.
trr.or*otrogia Dogon;'a$a cum a fost ea arralizati de Griaule gi
asocialii sdi, cea mai importantd conceplie a unitdlii in dualitate
pare sd nrr fie cea a naqterii gemenilor, ci'mai degrhbi antagohismul
pdrli au privi,legii gi indato'
,,,..ca sistem de grupuri cuplate, ale cdrui doud
8.
riri complementare" (in francez[ln original) (n.tr.).
9, ,,..,1n lnieli fundamentele metafizicii dogon. tntr.adevlr, de la lnceputul
lumll, blca sra gemelitatea. Oamenii trebuiau gI se nasc[ in cupluri" (ln
ftanoul ln orlginal) (n,tr,).
 110 srRUcruRA $I ruNcTIE lN socrnttroA PRIMITIVA
principiilor feminin gi m'asculin, precurn yin ;qi yang in China.
Fiinlele umane se nasc lnzestrate cu ambele principii, iar prin
operaliile de circumcizi,e gi clitorideetomie, devin cu adevdrat, bIrbat
gi'femeie, apirtnd astfel din nou rlniunea heraclitianfi a contrariilor
in unirea sexuald a b6rbatului cu femeia. Un reper util ln infelegerea
ideilor cosmologice Dogon - sau m6car a, unora dintre ele - iI
reprezintl modul tn care dualitatea masculin'feminin se combind cu
dualitatea in unitate a gemenilor. CeI de.al doilea tip de dualitate
corespunde numdrutrui 2, primului li revine opozitia dintre 3, simbol
masculin, qi 4, simbol feminin, care, adunate, formeaz[ cifra 7, simbol
al unit6lii fiintei.
Reprezentirile simbolice Dogon conlin similitudini izbitoare cu
cele gdsite in alte zone ale lumii in afari de Africa de Vest. Baza
oricirei inlelegeri gtiinfifice a lor ar trebui sE fie, un studiu partir,
cularist cum este cel al lui Griaule gi colaboratsrilor s6i; se impune
insi a fi suplimentat cu un studiu comparativ sistematic, cit mai
extins cu putin!6. Conceptia de unitate in dualitate a fost folosit[ nu
doar la stabilirea unor sisteme cosmologice, dar'qi la rorganizarea
ll
structurilor sociale. IJn asemenea studiu comparativ, cum a fost cel
I
al relaliilor de glum6, este'de agteptat sE ajute ln multe privinle la
inlelegerea sistemului Dogon, care altfel n-ar fi decit un produs
deosebit al unui popor deosebit.
t Oricum, trebuie sd avem o definilie pentru a orienta qi controla
Bibliografie
tr'ortes, M. (1945). The Dynamics of Clanship among'the Tallensi,,London:
Oxford University Press.
Moreau, R.E. (1941). ,The Joking Relatiopship (utani) in Tanganyika",
Tanganyika Notes and Record.s, 12' pp' 1-10.
- (1944\.,Joking Relationships in Tan$anyika",Africa, vol. XIV, No. 3,
pp. 386-400.
Paulme, Denise (1939). ,Parent6 d plaisanteries et alliance par le sang en
Afrique occidentale', Africa, vol. XII, No. 4, pp. 433'444.
Pedler, F.J. (1940): ,,Joking Relationships in East Africa", Africa, vol. XIII'
No. 2, pp. 170-173.
Radcliffe-Brown, A.R; ([940). ,On Joking Belationships", Afiica, vol. XII,
No. 3, pp. 195-210
Richards, A.I. (192?). rReciprocal Clan Relationships among the Bemba of
N. Rhodesian, Man, vol. XXXVII, p.222.
Schapera, I. ,,Customs relating to twins in South Africa", Journal Afr, Soc,,
vol. XXVI, cii, itp. Ll7-L37.
Capitolul VI
Teoria sociologici a totemismuluil
A'existat in trecut o discufie gi un oarecare dezacord in ceea ce
privegte definitia totemisrnului. Vreau s[ evit, atit cit se poate,
angajarea lntr-o asemenea disculie. Scopul definiliilor preliminare
in gtiin!6 este acela de a desemna pentru studiul special o anumit[
clasl de fenomene. Un termen este util dacl gi in misura in care ne
atrage atenfia asupra unor fenomene care, in realitate qi nu doar in
aparenld, sint strins legate unul de altul. Ca parte a tezei mele din
prezentul studiu, consider ci oricit de larg sau de restrins ne-am
ing[dui sd definim totemismul, nu putem ajunge Ia o inlelegere a
fenomenelor pe care Ie denumim astfel daci nu studiem sistematic
un grup mult mai larg de fenomene, qi anume relalia generald dintre
om qi speciile naturale in cadrul mitologiei gi ritualului. S-ar putea
pune intrebarea dac6 ,,totemismul", ca termen tehnic, nu a supra-
vieluit cumva utilit[lii sale.
disculia noastr[. Voi folosi termenul in sensul mai larg, aplicabil ori
de cite ori o societate e divizat[ in grupuri qi existi o relalie speciald
intre fiecare grup qi una sau mai multe clase de obiecte care, in mod
obiqnuit, sint specii naturale de animale sau plante dar, ocazional,
pot fi obiecte artificiale sau pdrli dintr-un Animal. Cuvintul e folosit
uneori intr-un sens mai restrins, aplicindu-se numai atunpi cind
grupurile respective sint clanuri, l.e. grupuri exogame, ai cdror mem-
bri sint privili ca fiind strins legali prin descenden!fl pe o singur6
linie. Voi considera deci,,totemismul de clan" ca fiind doar o varietate
de totemism, in sensul mai larg al acestuia2.
1. Din Proceed.ings of the Fourth Pacific Science Congress, Java, 1929.
2. Se spune uneori cd totemismul are doud aspecte: un aspect social 9i unul
religios sau ritual. Ceea ce se referd la ,,aspectul social" al totemismului
este pur qi rimplu organizarea de clan. Dar clanurile exogame : similare,
ln toate punctele erenfiale, clanurilor totemice citl vreme funcfia economicd
rau juridlci lucrgaztr - pot exieta, cum binE gtim, ftrr[ toternism. Aga-numitul
,arp€ct rocial" al totomirmului de,clan este pur ryi rimplu aspectul social al
clanului,