Tragedie i triumf

de Emil Onet | Aprilie 17, 2008

Cartea astfel intitulat a Ligiei Seman, din Hunedoara, ap rut în Editura

Casa C r ii din Oradea, este una din cele patru realiz ri publicistice ale autoarei. În cele
533 de pagini ale c r ii, cititorul face cuno tiin cu fa ete ale societ ii române ti
contemporane, cu care prea pu ini sunt familiariza i, poate i pentru c subiectul a fost o
bun bucat de vreme de domeniul preocup rilor statului i prea pu in al organiza iilor
caritabile, atât de palid reprezentate în România dinaintea lui 1989. Prins în vâltoarea
grijilor cu traiul de fiecare zi, mai ales popula ia ora elor nici nu era informat public
despre existen a i activitatea caselor de copii, a caselor pentru b trâni sau a institu iilor
în care erau internate persoanele handicapate sau cu tulbur ri psihice. Foarte rar
r zb teau informa ii cu privire modul lor de func ionare i atmosfera din aceste institu ii,
poate i datorit faptului c ele erau locurile unde erau plasati i indivizi considera i
indezirabili, cu vederi politice contrare unui regim opresiv, conceput s aib totul sub
control riguros, capabil s dea impresia unei p ci sociale general admise, în care toate
problemele i-au g sit rezolvarea ideal , conform cu principiile egalitariste larg
prop v duite, dar care în realitate se dovedeau a fi lipsite de orice pre uire a omului ca
entitate social . Chiar dac unul dintre ele enun a cu emfaz c cel mai pre ios capital
este omul, modul de organizare si func ionare a infrastructurilor destinate s resolve
problema dezr d cina ilor soartei, era cu mult sub cerin ele fire ti ale unei lumi cu
adev rat civilizate. În aceste institu ii se derulau în permanen tragedii personale pe care
autoarea Ligia Seman, a reu it s le sesizes în toat amploarea lor. Înm nunchind într-o
carte tr rile dramatice ale personajelor zugr vite, Ligia Seman a prezentat cititorilor o
fresc tragic a unui segment al societ ii române ti, pe care pu ini l-au b nuit i care
impresioneaz prin întreaga evolu ie a evenimentelor descrise.

Personajele c r ii, provenind din straturi sociale diferite, dar

preponderent f când parte din grupul celor mai n p stui i: orfani, copiii abandona i, tineri
f r educa ie sau vârstnici “f r nici un c p tâi”, sunt asvârlite de via la marginea
societ ii i duc o existen la limita supravie uirii. În aceste condi ii, o idee care r zbate
din deciziile i comportamentul multora dintre personaje este dorin a de libertate
individual . Cât apar de simpli i lipsi i de educa ie, copiii care fug din orfenilate i ajung
copii ai str zii, î i exprim cu fermitate preferin a de a fi liberi, neîncorseta i de reguli i
nedomina i de ierarhii conven ionale. Pre ul pe care îl pl tesc îns cei mai mul i dintre ei,
este nea teptat de mare, pentru c , în final, i acolo însu irile negative ale omului se
manifest , poate chiar mai dur decât în mediul pe care l-au p r sit. Setea de putere,
dorin a de a domina, avari ia, invidia, violen a, se manifest în asemenea împrejur ri
chiar mai s lbatic decât condi iile restric ionate ale unor institu ii.
La originea multora dintre nefericirile descrise în cartea Ligiei Seman se afl atmosfera
familial disfunc ional , cu p rin i abuzivi, deraia i de la o conduit social normal ,
datorit alcoolului, lipsei unui minim decent de mijloace de trai i altor factori distructivi,
care le face via a greu de suportat. Cei mai vulnerabili la consecin ele nefaste ale unor
astfel de condi ii sunt, evident, copiii care cresc într-un astfel de mediu. Lipsa de
preocupare pentru educa ia lor, limbajul i comportamentul abuziv, creiaz traume
timpurii care se vor reflecta de-a lungul întregei existen a de mai târziu.
Vlad, unul din personajele principale ale c r ii sufer din fraged copil rie ni te
traumatiz ri suflete ti majore, care-l vor marca mul i ani dup ce- i pierde p rin ii i
fra ii. Supus unor maltrat ri fizice i psihice permanente în orfelinatul unde este plasat, el
devine o brut insensibil i refractar chiar la bunele inten ii ale unora din anturajul lui.
Evadarea lui nu-i schimb prea mult statutul de oprimat i claustrat de toate nedrept ile
ce i se fac. Chiar când, cu trecerea anilor, fizic devine mai puternic, î i manifest furiile
doar sporadic, în amintirea lui revenind mereu episoadele din trecut, în care a avut parte
de tandre e numai din partea sorei lui – Ana i foarte rar din partea mamei. Via a
dezordonat , nesiguran a existen ei sale lipsite de afec iune i bucuriii îl fac s se
comporte ca un animal h ituit i s nu vad în jur decât r ut i, egoism, aduc toare de
am r ciuni.
În mentalitatea lui se petrece totu i o schimbare radical atunci când i se explic sensurile
adev rate ale vie ii i când constat c pe lume exist i fiin e pure, cu suflet, care fac
bine f r s a tepte nici o r splat . O familie de intelectuali, îi dovede te, cu diferire
ocazii c oamenii pot fi i buni, gata s ajute i s ierte. Cu toate c , prad unor porniri
animalice, s vâr e te un act mai mult decât reprobabil, atentând la via a unit tân r
misionar, familia Marcu nu îl condamn , ci continu s -l ajute. Întâmplarea îl aduce în
contact în împrejur ri diferite cu membri ai familiei doctorului Marcu, f cându-l s
realizeze c este mai important s ier i i s faci bine, decât s te r zbuni. Turnura din
via a lui este facilitat i de reapari ia în via a lui a sorei lui – Ana – care i-a lipsit atât de
mult în tot i anii de separare.

În derularea ac iunii c r ii, autoarea descrie cu lux de am nunte

fr mânt rile teribile care macin st rile suflete ti ale personajelor, unele dintre ele
punând la îndoial îns i existen a lui Dumnezeu. “Dac el exist , de ce este nedrept cu
cei n p stui i?” î i pun întrebarea simplist cei din anturajul lui Vlad. Replica celor care
cred altfel, vine cu promptitudine, dar rezult mai mult din desf urarea ulterioar a
evenimentelor.
Bun tatea i altruismul celor din familia Marcu, chiar dac sunt i ei afecta i de pierderi
dureroase, contribuie la transformarea ce se produce în sufletul chinuit al lui Vlad.
Schimb rile induse îl fac s în eleag rosturile pentru care exist i s - i înfrâneze
pornirile instinctuale de r utate care de fapt s-au conturat ca rezultat al schingiurilor
suflete ti la care a fost supus în timp.
Ligia Seman, dotat cu un talent nativ remarcabil descrie în detaliu st rile suflete ti ale
personajelor c r ii, relevând dilemele cu care se confrunt , îndoilelile care le fr mânt
credin a, scepticismul cu privire la ansele ce le au într-o societate bazat pe inechitate
social , pe dominarea celui mai tare, pe porniri hr p re e I de dominare. Nemul umirile
individuale au îns , ca mai totdeauna aspectul haotic al unor frustr ri în care cei implica i
î i asuma vini pe care nu întotdeauna le au, dar care în ochii celor din jur apar ca lipsa de
obiective, de curaj, de oportunit i, cu alte cuvinte lipsa capacit ii de a se orienta în timp
i spa iu. Frustr rile personale nu r mân îns la nivel individual, ci se r sfrâng inevitabil
asupra celor apropia i, care întregesc astfel cercul vicios al nerealiz rii în ansamblu.
Aplecarea Ligiei Seman c tre detalii, confer c r ii un sens de autencititate i o ajut s -l
fac pe cititor interesat s tr iasc el însu i st rile suflete ti prin care trec personajele
c r ii. Chiar dac unele tr s turi sunt mai adânc creionate sau accentuate voit, ele nu fac
decât s coloreze tragismul descrierilor. În paralel cu ac iunea principal , uneori se fac
digresiuni în particularit ile imprimate de timp i loc, f r a se intra în specificul socio-
georgafic, care este totu i oarecum diferit în variate regiuni ale rii. Faptul nu diminu cu
nimic conturarea atmosferei imprimate de mediile în care se desf oar ac iunea.
Expunerea beneficiaz de multe pledoarii cu tent filosofic , cu cuget ri i reflec ii puse
în gura diferitelor personaje, ceea ce genereaz întreb ri i îndeamn la cump nirea
sensurilor existen iale ale efemerului nostru periplu terestru. Felicit autoarea pentru
aceast reu it publicistic i cred c ceea ce a scris, va reprezneta un punct de referin
care va ajuta pe mul i s - i dea seama cu mai mult compasiune de zbuciumul în care unii
dintre semenii no tri î i duc via a.
Phoenix, Arizona

Topice: Recenzii | Edit |