Vreau o alt lume VIII

de Victoria Du u | 8 Octombrie 2008

***

Sufletul meu parc e un cerc alb

Gândurile curg libere
Ca niste pete de culoare albastre
Cercul meu e alb
i e atat de larg
i e atât de adânc
Albul acela parc
Mi se desface în aripi
Uneori…
Când gândul e mai s lbatic
Ceva purpuriu începe s -mi
Nasc în suflet
Ceva purpuriu…
i ceva alb, ca o sabie
Îmi taie de multe ori râul,
Râul meu de lumin
i ap … de lacrimi…
Când g ndul s lbatic
Url i strig …
O floare albastra coboar
În cercul meu alb
i o mân care îi mângâie
Frunzele… i o gur …
Care-i s rut petalele
i-mi roste te usor
Printr-un alt gând purpuriu
Îmbinat cu lacrimi albe
„Prime te pacea copil !”

***
M duceam în vis spre izvorul meu
Ma duceam în vis
i acolo eu m rugam
M rugam
i sim eam cum cre te iarba
Cum cresc florile
Sim eam cum cresc copacii
Vedeam cum cresc copcii
Copacii… copacii…
i mergeam în vis spre izvorul meu…
Mergeam în vis spre izvorul meu!…
Izvorul meu!
Apa… apa…
Apa izvorului meu îmi inunda privirile,
Imi spala ochii,
Imi spala ochii
Îmi sp la picioarele
De ce Dumnezeule,
C ram apa asta în mine?
De ce, de ce o c ram Iisuse?
i o beam, o beam, o beam…
i sim eam c însetez…
Însetez, însetez mereu…
Pân când…
Pân când floarea venea spre mine
Caci eu st team sun ap ,
Venea o floare i-mi inunda ochii..
Îmi inunda ochii… ochii…
O floare… o floare…
Ce izvora din izvorul meu…
Din izvorul meu a izvorât odat o floare…
O floare… c ci eu stam sub ape…
Ape… ape ce-mi inundau sufletul…
i-mi sp lau picioarele
Picioarele pline de colb,
Pline de n mol…
i mâinile mele, i fa a mea…
i m-am uscatîn razele soarelui
În razele soarelui m-am uscat!
Ce violet era floare din vis… ce violet..
Ce violet era floarea din vis…
Floarea din vis… ce violet…
M-a doborât rug ciunea…
m-a pr v lit rug ciunea-n genunchi
i-mi c utam lacrimile mele-n p mânt…
Îmi cautam lacrimile mele-n p mânt…
 i eram doborât -n genuchi…
i-mi culegeam floare izvorului meu
Izvorului meu.
Izvorului meu ce pluteam în vis catre el
C tre el… i pluteam mergând în genunchi…
i pluteam mergâng în rug …
i pluteam în genunchi…
Spre un lac…
Spre un lac ce înflori nuferi
i eu plângeam c utându-mi
Iubirea cereasc …
Am coborât cu trupul sub ape
i iubirea mea în iubirea de floare…
O!… Dumnezeule… Dumnezeule…
Plângea iubirea mea dupa Tine!…
Iisuse!…Dumnezeule!.Dumnezeule!…
O!… Dumnezeule!…
O!… Tat ..prive te la Fiul T u…
E de mân cu mine?!…

***

Am întins mâna mea în fa a soarelui

i si desf ceau mugurii în flori
Flori plouau peste tot p mântul
i cerul se desf cea, se dechidea,
i cerul cobora în inima mea,
În sufletul meu,
Se dechidea cerul în flori
i curgea lumina în mugur!
Curgea lumina în mugur!
i eu iubeam, eu iubeam,
i eram atât de fericit !
Era soare si curgea lumina!!!
Speran a!!!!

***

Era undeva, cineva, pe aice, pe-aproape

L-am v zut anul trecut
Era cu ochii alba tri
i fugea, fugea, fugea…
Alerga pân la un copac,
Apoi pân la izvor,
Apoi la o stea!
Pân la un nor, alerga, alerga!
 i deodat’o lumin …
Când m uitai
Avea o icoana în mâini
Ce-i lumina ochii alba tri
i mai avea un penel…
i fugea, fugea, fugea…
Deodat s-a a ezat,
S-a a ezat pe unda izvorului
i plutea maestrul sfânt
i nu mai fugea, penelul fugea…
i maestrul st tea, st tea,st tea…
„Hei, ce faci aici?” l-a întrebat o zân
„Hei, ce faci aici?” l-a întrebat p durea
El n-a r spuns, ci s-a uitata la ceruri,
Plutea ca-ntr-un vis,r stignit pe o cruce…
Pe cer ap ru o stea, o stea, o stea,
La izvor un penel ap ru… de argint…
Ba de aur… diamant? Nu tiu!
Ce- i trimitea în ochi lumini albastre.
Maestrul sfânt fugea, fugea, fugea,
Se ruga, se ruga, se ruga
i a ap rut o stea… o stea… o stea…
Maestrul sfânt!!!