John Maxwell Coetzee

Dezonoare

Pentru un bărbat de vârsta lui, cincizeci şi doi de ani, divorţat, reuşise

să-şi rezolve destul de bine, credea el, nevoile sexuale. în fecare joi după-
amiază, merge cu maşina până la reen Point. !a doua după-amiază fx,
apăsă pe butonul inter"onului a#at la intrarea în imobilul $indsor %ansions,
se prezintă şi intra. !a usa apartamentului cu numărul &&', îl aşteaptă
(ora)a. (e duce direct în dormitor, care este plăcut mirositor şi iluminat
discret, şi se dezbrăcă. (ora)a iese din baie, îşi lăsă *alatul sa alunece pe
pardoseala
+ i-aşi"ost
se strecoară lângă
dor de mine el în pal,ea.
îl întreabă
+ %i-e tot timpul dor de tine, îi raspunde el.
i mângâie trupul ca"eniu ca mierea, neatins de razele soarelui, îi
des"ace picioarele, îi sărută sânii. /ac dragoste.
(ora)a este zvelta şi supla, are par lung şi negru sl oc*i negri, limpezi.
0e*nic vorbind, este destul de bătrân în 1 cât să-i fe tata2 însa, tot te*nic
vorbind, un bărbat poate avea copii şi la doisprezece ani. 3 vizitează de
peste un an2 o găseşte total satis"ăcătoare. n plictisul săptămânii pustii, joia
a devenit o oaza de luxe et volupte.
4n pat, (ora)a nu este exuberanta. 5re mai degrabă o fre calma, calma
şi docila. (i, judecând după părerile pe care le are, e surprinzător de
moralista. (e simte o"ensata când vede turistele cum îşi expun sânii dezgoliţi
pe plajele
trebui publice
adunaţi 67ugere8,
de pe străzi şicum
pusilelanumeşte ea92
munca, sa deaconsidera ca vagabonzii
cu matura. ar
:um reuşeşte
sa puna de acord
opiniile personale cu activitatea pro"esionala, pre"era sa n-o întrebe.
/iindcă (ora)a îi o"eră placere, şi findcă nu-i înşală niciodată
aşteptările, a-nceput sa simtă un soi de a"ecţiune pentru ea. Până la un
punct, crede el, aceasta a"ecţiune este împărtăşită. (igur, poate ca
a"ecţiunea nu înseamnă tocmai dragoste, însa cel putin "ace parte din
aceeaşi "amilie de cuvinte. inând cont de începutul tern al relaţiei lor, sunt
norocoşi, şi unul şi celalalt; el s-o f găsit pe ea, ea să-& f găsit pe el.
(entimentele lui, îşi da seama de asta, sunt cele ale unui bărbat
mulţumit de sine, c*iar condescendent. :u toate astea, nu vrea sa renunţe la
ele.
 Pentru o şedinţă de nouăzeci de minute, îi plăteşte <== de rând>, din
care jumătate îi revine 5genţiei ?iscreet @s-corts.
Păcat ca ?iscreet @scorts încasează atât de mult. însa apartamentul cu
nr. &&', ca şi alte apartamente din clădirea $indsor %ansions, le aparţine2
într-un anumit sens, se poate spune ca şi (ora)a le aparţine, aceasta parte a
ei, aceasta "uncţie pe care o îndeplineşte.
5 coc*etat cu ideea de a o ruga sa se întâlnească în timpul ei liber. -ar
plăcea
însa nusă-şi petreacăurmătoare.
şi dimineaţa o seara în compania ei, prea
(e cunoaşte poatebine
c*iar
peosine
noapte întreaga.
pentru ao
supune experientei din dimineaţa următoare, când este rece, ursuz şi abia
aşteaptă sa rămână singur.
5sa e frea lui. şi nu mai are cum sa se sc*imbe, e prea bătrân pentru
asemenea sc*imbări. 0emperamentul lui este "ormat, defnitiv. :raniul, şi apoi
temperamentul; cele mai solide parti din corpul omenesc.
/a cum te îndeamnă frea. şi nu-i o flosofe, nu ar onora-o cu acest
califcativ. @ste o regula, ca şi Aegula ("ântului Benedict.
@l e un bărbat în putere, cu mintea limpede. ?e pro"esie este, sau a
"ost şi este, un exeget, iar erudiţia încă
> %oneda sud-a"ricana. 6C.ed.9 îi solicita, cu intermitente, latura cea
mai intima. 0răieşte în limitele venitului sau, ale frii sale, ale resurselor lui
a"ective.
?aca e "ericit ?upă majoritatea etaloanelor, da, crede ca este.
0otuşi, nu uita ultimul re"ren al corului din 3edip; nu spune ca un om e
"ericit decât după moarte.
:ât priveşte sexul, trăirile lui, desi intense, nu au "ost niciodată
pasionale. ?aca ar f să-şi aleagă un totem, acela ar f şarpele. 3 partida de
amor cu (ora)a probabil ca este, aşa îşi înc*ipuie el, asemănătoare
împerec*erii dintre doi şerpi; lunga, abandonata, însa întru câtva abstracta,
seaca, până şi în momentele cele mai toride.
(a fe şi totemul (ora)ei tot şarpele /ara îndoiala, cu alti bărbaţi şi ea
devine o alta "emeie; la donua e mobile. 0otuşi, la nivel temperamental,
afnitatea dintre ei sigur nu poate f mimata.
?esi, judecând după ocupaţia ei, (ora)a este o uşuratică, el are
încredere în ea, în anumite limite. în timpul petrecut împreuna, el îi vorbeşte
cu oarecare lejeritate, în unele ocazii c*iar i se destăinuie. @a ştie datele
existentei lui. -a povestit despre cele doua căsătorii, despre fica sa, despre
suişurile şi coborâşurile din viaţa acesteia. (ora)a îi cunoaşte multe dintre
păreri.
?espre existenta pe care o duce în a"ara imobilului $indsor %ansions,
(ora)a nu i-a spus nimic. @ste convins ca (ora)a nu e numele ei adevărat.
(unt unele semne ca ar f născut un copil, sau c*iar mai multi. şi poate ca nici
măcar nu e o pro"esionista.
Poate ca lucrează pentru agenţie una sau doua după-amiezi pe
săptămână, iar în rest duce o viaţă respectabila undeva la peri"erie, în
A)lands sau în 5t*lone. ?esi ar f neobişnuit pentru o musulmana, orice e
posibil în ziua de azi.
 ?espre slujba lui nu vorbeşte prea mult, pentru ca nu vrea sa o
plictisească. îşi câştigă existenta la Dniversitatea 0e*nica din :ape, "osta
Dniversitate :ape 0oEn. 5 "ost pro"esor de limbi moderne până la desfinţarea
catedrei de !imbi :lasice si %oderne, o măsură luata în cadrul marii
raţionalizări, iar după aceea a devenit pro"esor
adjunct de comunicare. :a toţi cei care "ac parte din personalul
restructurat, are dreptul sa susţină în fecare an un curs într-un domeniu de
specialitate,
moralul. 5nulindi"erent de numărul
acesta, tine studenţilor
un curs despre poeţiiînscrişi, findcă
romantici. astapreda
în rest, îi ridica
:omunicare &=&, 7:unoştinţe de comunicare8, si :omunicare &=F,
7:unoştinţe avansate de comunicare8.
?esi îşi dedica un număr de ore pe zi acestei noi discipline, considera
ca premisa sa "undamentala, după cum apare enunţata în manualul de
:omunicare &=&, este scandaloasa; 7(ocietatea omeneasca a creat limbajul
cu scopul de a-& ajuta pe om sa transmită semenilor gândurile, sentimentele
şi intenţiile sale8. Părerea lui în aceasta privinţă, desi pre"era sa nu o "acă
publica, este ca srcinea limbajului se a#a în muzica, iar srcinea cântului în
nevoia de a umple cu sunete su#etul omenesc, mult prea încăpător şi
oarecum pustiu.
4ntr-o cariera de un s"ert de secol, a publicat trei cărţi, dintre care
niciuna
6Boito şinu a iscatlui
legenda vâlva, nici
/aust; măcarlui
geneza vreun "rison; prima
%efsto"el9, estedoua,
cea de-a despre opera
despre
viziune ca eros
6Giziunea s"ântului Gictor9, cea de-a treia, despre $ordsEort* şi istorie
6$ordsEort* şi povara trecutului9.
4n ultimii ani, a coc*etat cu ideea unei opere despre B)ron. !a început,
şi-a spus ca va f o alta carte, un alt opus critic. însa toate elanurile sale
scriitoriceşti au degenerat în plictis. 5devărul este ca e satul de critica, de
proza cântărita la Hilogram. :eea ce şi-ar dori într-adevăr sa compună este
muzica; B)ron în talia, o meditaţie despre iubirea dintre sexe, transpusa în
"orma unei opere camerale.
4n timp ce în"runta cursurile de comunicare, prin minte i se perinda
"rânturi de replici, acorduri, "ragmente muzicale din opera sa nescrisa.
Ciciodată n-a "ost un pro"esor prea grozav2 în aceasta instituţie de
învăţământ, trans"ormata si, în opinia lui, secătuita, el se simte mai strain ca
oricând.
nsa, în "ond, la "el se simt şi alti colegi de-ai sai de generaţie care
poarta, ca şi el, povara unei educaţii inadecvate sarcinilor ce le revin2 un "el
de clerici într-o era postreligioasa.
(i cum nu are nici un pic de consideraţie pentru materia pe care o
preda, nici nu produce cine ştie ce impresie asupra studenţilor sai. @i privesc
în gol când le vorbeşte sau uita cum îl c*eama. ndi"erenta lor îl doare mai
mult decât ar vrea sa recunoască. îşi onorează însa conştiincios obligaţiile pe
care le are "ata de ei, "ata de părinţii lor şi "ata de stat. în fecare luna,
clasează, aduna, citeşte şi "ace adnotări pe marginea lucrărilor studenţilor
sai, le corectează greşelile de punctuaţie, de ortografe sau de limba, punând
câte-un semn de întrebare în dreptul argumentărilor slabe, ataşând fecărei
lucrări o succinta şi atenta observaţie critica.
:ontinua sa predea findcă aşa îşi câştigă pâinea2 dar şi pentru ca e o
lecţie de umilinţă, îi aminteşte care îi e locul în lume. Cu-i scăpă ironia
situaţiei; cel care este c*emat sa predea învaţa cea mai aspra lecţie, iar cei
care sunt c*emaţi sa înveţe nu învaţa nimic. @ste un aspect al meseriei lui de
care pre"era sa nu îi pomenească nimic (o-ra)ei. (e îndoieşte ca în pro"esia
ei ar putea exista ironii
4n bucătăria asemănătoare.
apartamentului din reen Point se găsesc un ibric, cesti din
plastic, un borcan cu ness, un bol cu plicuri de za*ar. în "rigider exista o mica
rezerva de apa îmbuteliata. în baie, în dulapul pentru lenjerie curata, se a#a
un săpun şi prosoape împăturite şi aranjate în teanc. (ora)a îşi păstrează
trusa de mac*iaj în mica geanta de voiaj. @ste un loc de tranzit, nimic mai
mult, "uncţional, curat, bine organizat.
Prima data când &-a primit, (ora)a era data pe buze cu un ruj roşu-
aprins şi mac*iata violent la oc*i. /iindcă îl deranja sa simtă cum i se lipeşte
de "ata "ardul ei, a rugat-o sa se şteargă. @a s-a con"ormat, docila, iar de
atunci
> Ir J-sK JJvJJJJJJJJKJJaJnKraJJJKJ(JJEJJJ:J J"K"-p)t
J/iLs-rJB,iM,E>K0KJaJ>K J nu s-a mai mac*iat niciodată. 3 persoana dispusa
sa înveţe, ascultătoare,
4i place doritoare.
să-i o"ere cadouri. ?e 5nul Cou i-a dăruit o brăţară lucrata în
email, iar la înc*eierea Aamadanului i-a dăruit un bâtlan miniatural din
mala*it care i-a atras privirile într-un magazin cu antic*ităţi. îl încânta bucuria
pe care o afşează ea, mai ales ca nu este a"ectata.
@ste surprins sa constate ca cele nouăzeci de minute pe săptămână în
compania unei "emei sunt sufciente sa îl "acă "ericit, el care credea până nu
demult ca are nevoie de o sotie, un cămin, o căsnicie.
Cevoile sale se dovedesc a f "oarte sumare, uşoare şi pasagere, ca
acelea ale unui #uture. /ara sentimente, în orice caz nu "oarte pro"unde, doar
din cele care abia se g*icesc; o părere de mulţumire, un "undal liniştitor de
bas, asemenea vuietului în"undat al trafcului care îi leagănă pe citadini până
cad în braţele somnului, sau liniştii desăvârşite care îi învăluie pe locuitorii de
la tara.
ândul îi zboară la @mma Bovar), întorcându-se acasă împlinita, cu
privirea tulbure, după o dupăamiază de regulat nebunesc. 5şadar,
astai"ericireaN
4şi spune @mma, admirându-se în oglinda. 5şadar, aceasta-i "ericirea pe
care o emită poeţiiN ?aca @mma, spectrala @mma, ar reuşi vreodată sa
găsească drumul spre :ape 0oEn, ar lua-o cu el într-o după-amiază de joi, să-i
demonstreze cum poate sa arate "ericirea; o "ericire moderata, o "ericire
temperata.
5poi, într-o sâmbătă dimineaţa totul se sc*imba radical. ese cu treburi
în oraş. (e plimba pe strada (t. eorge, când privirea îi cade pe o silueta
zvelta, care înaintează purtata de valul mulţimii, c*iar în "ata lui. @ste (ora)a,
"ara îndoiala, încadrata de doi copii, doi băieţi. 0oţi trei cara nişte pac*ete2 au
"ost la cumpărături.
%ai întâi ezita, apoi o urmează păstrând o oarecare distanta. :ei trei
intra în localul cu
specialităţi pescăreşti :aptain ?oregoKs /is* nn. Băieţii au aceiaşi oc*i
negri şi strălucitori ca ai (ora)ei. Cu pot f decât copiii ei.
0rece de restaurant, se întoarce, trece pentru a doua oara prin "ata
localului
"erestrei.:aptain
Preţ de ?orego. :ei trei (ora)ei
o clipa, privirea s-au aşezat la o masa, c*iar
se încrucişează în dreptul
cu privirea lui, prin
sticla "erestrei.
?e când se ştie, a "ost un citadin, simţindu-se ca la el acasă în marea
de trupuri omeneşti în care amorezii se plimba ţanţoşi şi arunca priviri
pătrunzătoare ca nişte săgeţi. Aegreta pe loc sc*imbul de priviri dintre el şi
(ora)a.
!a rendez-vous-ul din joia următoare, niciunul dintre ei nu pomeneşte
despre incident. 0otuşi, amintirea momentului pluteşte în aer, "ăcându-i sa nu
se simtă în largul lor. Cu intenţionează sa tulbure ceea ce trebuie sa fe,
pentru (ora)a, o viaţă dubla, cu toate riscurile pe care le presupune ea. @ste
total de acord cu vieţile duble, cu vieţile triple, cu vieţile trăite în
compartimente.
decât5devărul este ca acum
înainte. (ecretul simte
tau este pentru ea i-ar
ui siguranţă, parca şi mai multa tandreţe
plăcea
sa îi spună.
4nsa nici ea, nici el nu pot ignora întâmplarea.
:ei doi băieţi încep sa se insinueze între ei, jucându-se tăcuţi ca nişte
umbre într-un colt al camerei în care mama lor se acuplează cu necunoscutul.
în braţele (ora)ei, el devine, pentru o clipa, tatăl lor; tata adoptiv, tata vitreg,
tata "antoma. %ai târziu, după ce pleacă din patul ei, le simte privirea
studiindu-& curios, pe "uriş.
/ara voia lui, îi zboară gândul la celalalt tata, cel adevărat. 3are
bănuieşte cu ce se ocupa sotia lui, sau pre"era sa aibă conştiinţa împăcată a
neştiutorului
@l însuşi nu are fi.
:opilăria şi-a petrecut-o într-o "amilie cu multe "emei. Pe măsură ce
mama, mătuşile, surorile au ieşit din peisaj, au "ost înlocuite, la momentul
cuvenit, de iubite, sotii, o fica. :ompania acestora a "ăcut din el un bărbat
care iubeşte "emeile si, până la un punct, un a"emeiat. :u statura sa, oasele
lui tari, pielea oac*eşă, parul
bogat, putea oricând conta pe o anumită doza de magnetism.
?aca privea o "emeie într-un anumit "el, cu o anumită intensitate, ea îi
întorcea privirea, se putea bizui pe asta. aşa trăia el2 de ani, de decenii,
aceasta era coloana vertebrala a existentei lui.
5poi, într-o buna zi, totul s-a s"ârşit. /ara nici un avertisment, puterea
sa de atracţie &-a trădat. Privirile care odinioară răspundeau privirilor lui au
început sa alunece peste el, sa treacă de el, prin el. (-a trans"ormat peste
noapte într-o stafe. ?aca îşi dorea sa aibă o "emeie, trebuia sa înveţe sa
alerge după ea2 adeseori, într-un "el sau altul, sa o plătească.
4şi ducea existenta într-un neastâmpăr promiscuu. 5vea aventuri cu
soţiile colegilor2 agata turiste la barurile de pe "aleza sau la :lubul talia2 se
culca uneori cu prostituate.
%omentul în care i-a "ost prezentata (ora)a s-a produs într-un mic
salon slab luminat, a#at în spatele biroului de primire al 5genţiei ?iscreet
@scorts,
statut decu obloane
ţigară trase
plutind în la "erestre,
aer. (ora)ag*ivece curegistrele
apărea în #ori aşezate în capitolul
lor la colturi, miros
7@xotic8. /otografa o în"ăţişa cu o pa-si#ora rosie prinsa în par şi cu cea mai
fna linie de mac*iaj trasata la coltul oc*ilor. n fsa scria 7Cumai du-pa-
amiaza8.
%enţiunea aceasta este cea care &-a ajutat sa se *otărască;
promisiunea unui spatiu intim, înc*is ermetic, a cearşa"urilor răcoroase, a
orelor "urate.
?e la început a "ost satis"ăcătoare, exact ceea ce îşi dorise. Punct oc*it,
punct lovit. 0imp de un an, nu a "ost necesar sa mai apeleze la agenţie.
(-a produs apoi întâlnirea accidentala de pe strada (t.
eorge şi sentimentul de înstrăinare care i-a urmat. ?esi (ora)a
continua sa vina la întâlniri, simte cum se strecoară între ei o răceală tot mai
pregnanta, pe măsură
client oarecare, ce ea alţii.
între atâţia se trans"orma într-o alta "emeie, iar el într-un
5re o idee destul de precisa despre "elul în care discuta prostituatele
între ele despre bărbaţii care le "recventează, în special despre bărbaţii
vârstnici. îşi povestesc ce "ac, se amuza, dar se şi scutura de sila, aşa cum te
în-fori scârbit când vezi în miez de noapte un gândac de bucătărie în
c*iuveta. :urând, pe nesimţite, şi el va stârni sila. @ste un destin de care nu
poate scăpa.
4n cea de-a patra joi după incident, în timp ce se pregăteşte de plecare,
(ora)a îi "ace anunţul pentru care a tot încercat de atunci sa se pregătească.
+ %ama e bolnava. 5m sa lipsesc, ca sa am grija de ea.
Cu voi f aici săptămâna viitoare.
+ 0e vad săptămâna cealaltă
+ Cu stiu. ?epinde cum se va simţi. 5r f mai bine sa tele"onezi înainte.
+ Cu am numărul de tele"on.
+ (una la agenţie. Gor şti ei.
5şteaptă câteva zile, apoi suna la agenţie. (ora)a
(ora)a nu mai lucrează pentru noi, îi raspunde bărbatul de la tele"on.
Cu, nu va putem pune în legătură cu ea, ar f împotriva regulamentului
agenţiei. 5ti dori sa va prezentam o alta "ata de-a noastră 5vem multe "ete
exotice, la alegere
+ mala)siene, t*ailandaze, c*inezoaice, trebuie doar sa ne spuneţi.
4şi petrece o seara în compania unei alte (ora)a O se pare ca (ora)a a
devenit un nom de commcrcc "oarte popular +, într-o camera de *otel de pe
!ong (treet.
 5ceasta (ora)a nu are mai mult de optsprezece ani, nu are experienta
si, după gustul lui, e uşor vulgara.
+ (i, cu ce te ocupi îl întreabă ea în timp ce se dezbrăcă.
+ @xport-import, îi raspunde.
+ Cu mai spune, adăugă ea.
!a catedra de la "acultate a venit o secretara noua. 3 invita la prânz la
un restaurant a#at la o distanta sufcient de discreta de campus şi o asculta
plângându-i-se,
la o salata de crevete, despre şcoală la care învaţă băieţii ei.
4n jurul terenului de sport îşi "ac veacul trafcanţii de droguri, spune ea,
iar politia nu mişca un deget. ?e trei ani, ea şi soţul ei sunt trecuţi pe o lista
de emigrare la :onsulatul Coii eelande.
+ Pentru voi e mai uşor. Greau sa spun ca, indi"erent care erau
avantajele şi dezavantajele unei situaţii, voi cel putin ştiaţi cum staţi.
+ Goi întreba el. :are voi
+ %a re"er la generaţia voastră. 5cum, oamenii îşi aleg pur şi simplu
legile pe care vor sa le respecte. 5s-ta-i anar*ie. :um să-ţi creşti copiii când
în jur domneşte anar*ia
3 c*eama ?aEn. !a a doua întâlnire, o invita acasă la el şi "ac amor.
@şec total. 5gitându-se şi zgâriindu-&, tânăra munceşte sa atingă apogeul
excitaţiei,
o conduce e"ort care s"ârşeşte
cu maşina înapoi în prin a-& scârbi. i împrumuta un pieptene, apoi
campus.
?upă aceea o evita sistematic, având grija sa ocolească biroul în care
lucrează ea. ?rept răspuns, când se întâlnesc, ea îi arunca o privire jignita,
apoi îl ignora.
0rebuie sa se retragă din sportul acesta, sa renunţe la el.
!a ce vârsta, se întreabă, s-a castrat 3rigene Cu este cea mai
eleganta soluţie, dar nici bătrâneţea nu este o a"acere tocmai eleganta. :el
putin, ar trebui sa se adune şi sa se concentreze asupra singurului lucru
decent pe care trebuie să-& "acă un om bătrân; sa se pregătească de moarte.
3are în asemenea cazuri trebuie să-i ceri ajutorul unui medic /ireşte,
trebuie sa fe o operaţie simpla; doar animalele trec zilnic prin aşa ceva, iar
animalele trăiesc "oarte bine după aceea, daca ignori o oarecare umbra de
tristeţe. (a tai, apoi sa cosi la loc; cu putin anestezic local, o mâna sigura şi
un strop de sânge rece probabil ca orice bărbat o poate "ace singur, ca la
carte. Dn bărbat aşezat pe un scaun, tăind cu mişcări mici şi iuţi din propriul
corp; o privelişte urâta, însa nu la "el de urâta, dintr-un anumit punct de
vedere, ca aceea în care acelaşi bărbat îşi încearcă puterile pe un trup de
"emeie.
%ai rămâne totuşi (ora)a. 5r trebui sa înc*idă capitolul, în sc*imb,
apelează la o agenţie de detectivi particulari sa o găsească. n câteva zile, îi
ştie numele adevărat, adresa, numărul de tele"on. 3 suna la ora noua
dimineaţă, când presupune ca soţul şi copiii nu sunt acasă.
+ (ora)a întreabă el. !a tele"on este ?avid. :e mai "aci :ând te mai
pot vedea
(e lăsă o tăcere prelunga înainte ca ea sa vorbească.
 + Cu stiu cine sunteţi, spune ea. %a deranjaţi în pro pria mea casa. Ga
cer sa nu ma mai căutaţi niciodată aici.
Ciciodată.
Ga cer. 5dică va ordon. 5sprimea ei &-a luat prin surprindere; nimic din
comportamentul ei anterior nu l-ar f lăsat sa bănuiască aceasta latura a frii
ei. Pe de alta parte, însa, la ce ar trebui sa se aştepte un prădător când
pătrunde în bârlogul vulpii, în căminul puilor ei
Pune
soţul pe receptorul
care în "urca. îl străbate o umbra de invidie, gândindu-se la
nu &-a cunoscut.
0JirJpL,Qi>)'jgrasJJJ >818> 7R>K S -E airR> Ts -R"RpJ
/ara interludiile de joi, săptămâna este pustie ca un desert. (unt zile în
care nu ştie ce-ar putea "ace cu propria persoana.
4şi petrece mai mult timp la biblioteca universităţii, citind tot ceea ce
găseşte despre cercul mai larg de cunoscuţi ai lui B)ron, adunând fse peste
fse care au ajuns deja sa umple doua dosare voluminoase. usta din plin
liniştea din partea a doua a zilei, care domneşte în sala de lectura, gusta
plimbarea către casa, pe care o "ace după aceea; aerul înţepător al iernii,
străzile umede, lumina pe care o re#ecta as"altul.
(e întoarce acasă într o vineri seara, pe traseul mai lung care străbate
parcul vec*iului colegiu, când o remarca pe una dintre studente mergând pe
alee, c*iar
Cumele în "ata lui. %elanie saacs, de la cursul despre romantism. Cu este
ei este
cea mai buna studenta a lui, însa nici cea mai slaba; destul de isteaţă, dar
complet detaşată de problema.
/ata merge "ara graba.
3 ajunge curând din urma.
+ Buna, îi spune el.
@a îi raspunde cu un surâs, clătinând din cap, iar zâmbetul ei e mai
curând "rivol decât sfos.
@ste micuţa şi subţire, cu parul negru strâns la spate, cu pomeţi de
c*inezoaica şi oc*i mari, negri. (e îmbraca întotdeauna ţipător, şocant. 5stăzi
poarta o minijupa de culoarea castanei, asortata cu un pulover de culoarea
mustarului şi colanţi
negri2 brelocurile aurii de pe curea se asortează cu globurile aurii ale
cerceilor.
@ste uşor îndrăgostit de ea. Cu-i mare lucru; nu trece trimestru "ara sa
nu se înamoreze de una sau alta dintre pupilele lui.
:ape 0oEn; un oraş prolifc în "rumuseţe, în "rumuseţi.
(a ştie "ata ca o place
Probabil ca da. /emeile sunt sensibile la lucrurile astea, la greutatea
privirilor încărcate de dorinţă.
Ploua de ceva vreme2 în rigola de pe marginea aleii se scurg mici
şuvoaie de apa.
+ 5notimpul meu pre"erat, momentul pre"erat al zilei, remarca el.
!ocuieşti în apropiere
+ Peste drum. împart un apartament cu o colega.
 + 0e-ai născut la :ape 0oEn
+ Cu, am crescut în eorge.
+ @u locuiesc în apropiere. 0e pot invita sa bem ceva
3 pauza, prudenta.
+ 3S. însa trebuie sa fu acasă la şapte treizeci.
?in grădinile colegiului, intra în insula rezidenţială liniştită unde a locuit
în ultimii doisprezece ani, mai întâi cu Aosalind, apoi, după divorţ, singur.
tinerei?ebloc*ează sistemul
sa intre. 5prinde de siguranţă
lumina, al porţii,
îi ia geanta. /ata descuie usa, de
are picături îi "ace loc în par.
ploaie
Aămâne cu privirea aţintită asupra ei, sincer cucerit. @a îşi coboară privirea,
o"erindu-i acelaşi mic surâs evaziv, poate uşor "rivol, de lanceput.
4n bucătărie, el desc*ide o sticla de %eerlust şi aşază pe o "ar"urie
câţiva biscuiţi şi nişte brânza. :ând revine, o găseşte stând în "ata bibliotecii,
cu capul uşor aplecat şi citind titlurile cărţilor. Pune muzica; cvintetul pentru
clarinet de %ozart.
Gin, muzica; un ritual pe care îl îndeplinesc bărbaţii şi "emeile ori de
câte ori sunt împreuna.
Cu ca ar avea ceva împotriva ritualurilor, ele au "ost inventate pentru a
uşura lucrurile în momentele delicate.
Cumai ca "ata pe care
a adus-o
ani2 este cu eleste
studenta, acasă nu estelui,
studenta doari-a mai
"ost tânără
data îndecât
grija. el cu treizeci
ndi"erent ce de
s-ar
petrece acum între ei, se vor întâlni din nou şi în mod obligatoriu în postura
de pro"esor şi elev. @ste oare pregătit pentru aşa ceva
+ îţi place cursul o întreabă el.
+ %i-a plăcut BlaHe. %i-a plăcut treaba cu $onder-*orn.
+ $under*orn.
+ Cu ma dau în vânt după $ordsEort*.
+ C-ar trebui să-mi spui tocmai mie asta. $ordsEort* este unul dintre
maeştrii mei.
5sa este. ?e când se ştie, acordurile armonioase ale Preludiului îl "ac sa
vibreze cu toată finţa sa.
+ Poate ca la s"ârşitul cursului o sa ajung să-& apreciez mai mult. Poate
ca o să-mi spună ceva, o să-mi devina mai simpatic.
+ Poate. Cumai ca stiu, din experienta, ca poezia ori îţi spune ceva de
la bun început, ori nu-ţi spune nimic. ?upă scânteia unei revelaţii de moment
vine o reacţie inspirata.
5semenea "ulgerului. (au ca atunci când te îndrăgosteşti.
:a atunci când te îndrăgosteşti. 3are tinerii de astăzi se mai
îndrăgostesc, sau mecanismul este depăşit, a devenit deacum inutil,
neobişnuit, ca locomotiva cu aburi 5 ieşit din joc, e demodat. ?inspre partea
lui, se poate ca obiceiul oamenilor de a se îndrăgosti sa f ieşit din moda, apoi
sa f revenit de câteva ori.
+ 0u scrii poezii o întreabă el.
+ 5m scris când eram la şcoală. C-am talent. ar acum nu mai am timp.
+ 0e pasionează ceva 5i vreo pasiune literara
 /ata se încrunta la auzul acelui cuvânt straniu.
+ 5m studiat 5drienne Aic* şi 0oni %orrison în anul doi. şi 5lice $alHer.
%-au prins destul de serios. însa nuas numi-o pasiune.
Prin urmare; nu este o persoana pasionala. 3are încearcă să-i transmită
un avertisment, printr-o aluzie fna
c i Era
+ (8 s Er IrJ82îS8iN8p2K7 >j8 "
+ 5msimplu,
Ga f ceva sa încropesc
"rugal. ceva pentru cina, spune el. Grei sa rămâi la masa
/ata pare ne*otărâtă.
+ @i, *aideN continua el. (pune daN
+ 3S. însa mai întâi trebuie sa dau un tele"on.
:onvorbirea durează mai mult decât s-ar f aşteptat.
?in bucătărie aude şoapte, urmate de pauze.
+ :e planuri de cariera ţi-ai "ăcut o întreabă după aceea.
+ 5ctorie şi design. îmi pregătesc lucrarea de diploma în teatru.
+ şi ce te-a determinat sa te înscrii la un curs de po ezie romantica
@a "ace o pauza, gânditoare, încreţindu-şi uşor nasul.
+ !-am ales în special pentru atmos"era, îi raspunde ea. C-am vrut să-&
studiez pe (*aHespeare din nou. 5m "ăcut (*aHespeare anul trecut.
:eea
simplu; ce acureuşit
anşoa sa încropească
tagliatelle pentru cina este întradevar "oarte
şi sos de ciuperci.
3 lăsa pe ea sa toace mărunt ciupercile. în rest, ea sta pe un taburet,
privindu-& cum găteşte. au masa în su"ragerie şi desc*id o sticla de vin. /ata
pare în largul ei cât timp mănâncă. :e apetit sănătos, pentru o persoana atât
de slăbuţăN
+ îţi găteşti întotdeauna singur îl întreabă ea.
+ !ocuiesc singur. ?aca nu-mi gătesc, nu are cine s-o "acă în locul
meu.
+ ?etest sa gătesc. Presupun ca ar trebui sa învăţ.
+ ?e ce ?aca nu-ţi place într-adevăr sa găteşti, atunci mărită-te cu un
bărbat care găteşte.
:ontempla împreuna, cu oc*ii mintii, aceasta scena; tânăra sotie,
îmbrăcată în *ainele ei îndrăzneţe şi împodobita cu bijuterii ostentative, intra
pe usa, adulmeca nerăbdătoare aerul din apartament2 soţul, insipidul ?omn
Potrivit, încins cu un sort şi amestecând într-o cratiţă, în bucătăria înceţoşată
de aburi. Aăsturnarea de roluri; c*intesenţa comediei burg*eze.
Ji-ix,7ai>. JUV%,W KX -
+ 5sta-i tot, spune el la s"ârşit, după ce au golit castronul.
Cu avem nimic la desert, doar daca nu vrei sa mănânci un mar sau un
iaurt. îmi cer scuze, însa nu ma aşteptam la oaspeţi.
+ 5 "ost bun, spune ea golindu-şi pa*arul, după care se ridica.
%ulţumesc.
+ %ai stai.
3 prinde de mâna şi o conduce spre canapea.
 + Greau să-ţi arat ceva. îţi place dansul Cu sa dan şezi, ci dansul, îi
spune el introducând o caseta în apara tul video. @ste un flm "ăcut de un tip
pe nume Corman %c!aren. @ "oarte vec*i. !-am găsit la biblioteca. Dită-te şi
spune-mi ce părere ai.
Privesc împreuna, aşezaţi unul lângă celalalt pe canapea.
Pe o scena goala, evoluează doi dansatori. înregistrate cu un aparat
stroboscopic, imaginile celor doi, umbre "antomatice ale mişcărilor lor, se
pierd ?esi
în "undal, ca nişte
&-a văzut bătăi
pentru de aripi.
prima oara în urma cu un s"ert de secol, flmul
continua să-& "ascineze şi acum; momentul prezent şi trecut al unei clipe
unice, evanescenta, captiva în acelaşi spatiu.
4şi doreşte ca şi "ata sa fe captivata de flm. nsa simte canu este asa.
?upă înc*eierea flmului, "ata se ridica şi "ace câţiva pasiprin camera.
Aidica iute capacul pianului, atinge clapa noteido.
+ :ânţi îl întreabă ea.
+ Putin.
+ %uzica clasica sau jazz
+ %i-e teama ca nu stiu jazz deloc.
+ îmi cânţi ceva
+ Cu acum. %i-am ieşit din mâna. Poate alta data, după ce o sa ne
cunoaştem maicubine.
@a trage oc*iul curioasa spre birou şi îl întreabă;
+ Pot sa ma uit
+ 5prinde lumina.
@l mai pune un disc; sonatele lui (carlatti, muzica de jazz.
+ 5i o grămadă de cărţi de B)ron, spune ea când iese din încăpere. @
"avoritul tau
+ !ucrez la un studiu despre B)ron. ?espre perioada petrecuta în talia.
+ Cu cumva a murit tânăr
+ !a treizeci şi şase de ani. 0oţi au murit tineri. (au sau ratat în
tinereţe. (au au înnebunit şi au "ost înc*işi la ospiciu. nsa nu în talia a murit
B)ron, ci în recia. 5 "ugit în talia sa scape de un scandal şi s-a stabilit acolo.
(-a statornicit. @ locul unde a trăit ultima mare poveste de dragoste din viaţa
lui. !a vremea aceea, talia era una din destinaţiile predilecte ale englezilor.
@rau convinşi ca italienii nu pierduseră încă legătura cu natura omeneasca.
@rau mai putin îngrădiţi de conveniente, mai pasionali.
/ata "ace încă un tur al încăperii.
+ 5ici e sotia ta îl întreabă, oprindu-se în "ata unei "otografi înrămate,
aşezată pe măsuţa joasa.
+ @ mama. /otografa a "ost "ăcută în tinereţe.
+ @şti căsătorit
+ 5m "ost. ?e doua ori. 5cum nu mai sunt.
Cu continua spunând; acum ma mulţumesc cu ce-mi pica. Cici nu
adăugă; acum ma descurc cu prostituate.
+ Pot să-ţi o"er un lic*ior
 @a nu vrea lic*ior, însa accepta să-i pura un strop de E*isH) în ca"ea. în
timp ce soarbe din ceaşcă, el se apleacă şi o mângâie pe obraz, spunându-i;
+ @şti încântătoare. 5m sa te invit sa "aci ceva nesa buit.
3 mângâie din nou.
+ Cu pleca. Aămâi să-ţi petreci noaptea cu mine.
@a îl priveşte peste buza ceştii, susţinându-i cu "ermi tate privirea.
+ ?e ce
+ ?e
+ /iindcă
ce saaşa ar trebui sa "aci.
trebuiască
+ ?e ce /iindcă "rumuseţea "emeii nu-i aparţine în totalitate. @ste un
dar pe care îl aduce cu sine odată cu venirea pe lume. 5re datoria să-&
împartă cu ceilalţi.
%âna i se odi*neşte încă pe obrazul ei. @a nu se retrage, însa nici nu da
curs gestului lui.
+ şi daca îl împart deja cu altcineva
4n vocea ei se g*iceşte o unda de emoţie. @ste palpitant, întotdeauna
este palpitant când ti se "ace curte; excitant, plăcut.
+ 5tunci, poate ar trebui să-& împărtăşeşti cu mai maregenerozitate.
:uvinte dulci, de-o vârsta cu însăşi seducţia.
0otuşi, în aceasta clipa, crede sincer ce spune. @a c*iar nu-şi aparţine.
/rumuseţea
+ /rumoaselornu-şi"apturi
aparţine sieşi.vlăstare, recita el, iar "rumusetii-un spor
le vrem
de dăinuire.
C-a "ost o mutare inspirata. âmbetul ei şi-a pierdut nuanţa ludica şi
mobilitatea. Pentametrul al cărui ritm slujise atât de bine odinioară sa picure
dulceaţa în vorbele şarpelui nu "ace acum decât să-i înstrăineze. @l a
redevenit pro"esorul, eruditul, păstrătorul moştenirii culturale. @a lasă ceaşca
pe măsuţă.
+ 0rebuie sa plec. (unt aşteptată.
Corii s-au risipit, stelele strălucesc.
+ :e noapte minunataN spune el, descuind poarta gra dinii.
@a nu-şi înalta capul, sa îl privească.
+ Grei sa te conduc până acasă
+ Cu.
+ /oarte bine. Coapte buna.
4ntinde mâna spre ea şi o prinde în braţe. 3 clipa, îi simtesânii mici lipiţi
de pieptul lui. 5poi "ata se desprinde dinâmbratisare şi dispare.
tjYp/ 5cesta este momentul în care ar trebui sa puna punct. Cu pune
punct. ?uminica dimineaţa, se urca în maşină şi merge până în campusul
pustiu, apoi urca în biroul catedrei. (coate din fşier dosarul de înscriere al
%e-laniei saac şi copiază pe o bucata de *ârtie datele ei personale; adresa
de acasă, adresa din :ape 0oEn, numărul de tele"on.
/ormează numărul. îi raspunde o voce "eminina.
+ %elanie
+ 3 c*em imediat. :ine întreabă
+ (pune-i ca sunt ?avid !urie.
 %elanie-melodii; o rima ie"tina. Cumele nu i se potri veste. %ai bine
sc*imba accentul. %elâni; cea întunecata.
+ 5loN
4n acest singur cuvânt, el îi percepe nedumerirea. Prea tânără. Cu ştie
cum ar trebui sa se poarte cu el2 ar trebui s-o lase în pace. (imte doar ca i se
pregăteşte ceva. 7/rumusetiiun spor de dăruire8; poemul merge drept la
tinta, asemenea unei săgeţi. @a nu-şi aparţine şi poate ca nici el nu-şi
aparţine
+ %asieşi.
gândeam ca poate vrei sa iei prânzul în oraş, îi spune el. 0rec sa
te iau la douăsprezece, ce zici
@a ar avea timp sa spună o minciuna, sa se esc*iveze.
Cumai ca a "ost luata prin surprindere, este derutata, iar momentul a
trecut.
:ând ajunge în "ata blocului în care locuieşte, o găseşte asteptându-&
pe trotuar. @ste îmbrăcată într-o perec*e
t>J 7.JJ-86PV0($V(jpp(B"UtVJJ de colanţi de culoare neagra şi un
pulover negru.
5re soldurile înguste, ca ale unei "etiţe de doisprezece ani.
3 duce în ol"ul Uout, în partea dinspre port. în timp ce merg cu
maşina, el se străduieşte sa o ajute sa se destindă. 3 întreabă despre
celelalte
lucrării decursuri.
diploma.i raspunde
Aepetiţiilecaîi joaca
ocupaîntr-o
"oartepiesa.
mult @ste
timp.una dintre cerinţele
!a restaurant, "ata nu are po"ta de mâncare, esteapatica şi priveşte
ursuza spre mare.
+ (-a întâmplat ceva
Grei să-mi spuiceva @a clătină din cap.
+ @şti îngrijorata în privinţa noastră
+ Poate, îi raspunde "ata.
+ C-ai de ce. 5m sa ma ocup eu de asta. Cu voi permite ca lucrurile sa
meargaprea departe.
Prea departe. :e înseamnă departe, sau prea departe, într-o situaţie de
acest soi 3are pentru ea prea departe are acelaşi înţeles ca şi pentru el
5 început sa ploua; ploaia se scurge în ra"ale, ca o perdea densa, peste
gol"ul pustiu. +
Plecam o întreabă el.
3 duce acasă la el. Pe podeaua camerei de zi, în
+ 0.-J
!JL$sJsU."eaEJ8"eiJ"e5NKJ>K sunetele ploii care răpăie în geamuri,
"ace dragoste cu ea. :orpul ei are contururi clare, simple si, în "elul lor,
per"ecte2 desi "ata este pasiva de la început şi până la s"ârşit, găseşte plăcut
actul de amor, atât de plăcut, încât după momentul culminant cade într-un
abandon total.
:ând revine la realitate, constata ca ploaia s-a oprit. /ata sta întinsa
sub el, tine oc*ii înc*işi, are mâinile întinse deasupra capului, iar pe c*ip, o
uşoară expresie de încruntare. @l îşi tine mâinile sub puloverul cu oc*iuri
largi, direct pe sânii ei. :olanţii şi c*iloţii ei zac aruncaţi pe podea, unde
"ormează o grămăjoară, iar pantalonii lui sunt lăsaţi până la glezne. ?upă
"urtuna, îşi spune el; direct din eorge rosz.
/erindu-şi "ata, ea se eliberează, îşi strânge lucrurile şi părăseşte
încăperea. Aevine în câteva minute, gata îmbrăcată.
+ 0rebuie sa plec, murmura ea.
ar el nu "ace nici o încercare sa o retina.
(e trezeşte a doua zi de dimineaţă şi are o stare pro"unda de bine, care
persista.
Poate ca %elanie
trandafriinunu
este
suntla ocurs.
idee?in biroul
buna. lui, suna
:omanda unlabuc*et
#orărie.
de0randafri
garoa"e.
+ Aoşii sau albe îl întreabă o voce de "emeie. Aoşii 5lbe
+ 0rimiteţi douăsprezece fre roz, îi raspunde el.
+ C-am douăsprezece roz.
(a le combin
+ :ombinaţi-le, raspunde el.
Ploaia continua sa cada marţi, toată ziua, aversele scur-gându-se din
norii groşi împinşi deasupra oraşului de vântul care su#a dinspre apus. în
timp ce traversează *olul /acultăţii de :omunicare, la s"ârşitul acelei zile, o
căută din priviri, discret, şi o zăreşte în mijlocul unui grup de studenţi adunaţi
lângă usa de la intrare, pândind momentul în care ploaia se va potoli putin.
(e apropie de ea venind din spate, o atinge pe umăr, îi spune;
+ 5şteaptă-mă
Aevine aici. 0eînconduc
cu o umbrela. timp ceacasă cu maşina.
traversează scuarul îndreptându-se
spre parcare, o trage mai aproape de el, sa o apere de ploaie. 3 ra"ala
violenta de vânt întoarce umbrela pe dos, obligându-i sa continue în "uga
până la maşină în acest mod carag*ios.
@ste îmbrăcată într-o pelerina de ploaie de culoare galbena, "oarte sic.
?upă ce urca în maşină, îşi lăsă gluga. @ste îmbujorata, iar el îi remarca
mişcarea sacadata a pieptului în timp ce respira. /ata şterge cu limba o
picătură de ploaie rămasă pe buza superioara.
3 copilitaN îşi spune el; @ doar o copilitaN :e-o f în capul meu în pofda
acestui gând, simte cum i se încălzeşte inima de dorinţă.
%aşina înaintează în trafcul aglomerat al serii.
FM 
+ %i-a "ost dor de tine ieri, îi spune el. (-a întâmplat ceva
/ata nu îi raspunde. /ixează tăcută lamelele ştergătoarelor de parbriz.
:ând se opresc la sema"or, el îi prinde mâna rece în-tr-alui.
+ %elanie, i se adresează el, încercând sa păstreze unton liniştit.
Cumai ca a uitat cum se curtează o "ata. ar vocea care îi răsună în
urec*i este mai degrabă cea a unui părinte îngrijorat decât a unui iubit.
3preşte maşina lângă trotuar, în "ata blocului în carelocuieste "ata.
+ %ulţumesc, îi spune ea desc*izând usa maşinii.
+ Cu ma inviţi sus
+ :red ca e acasă colega mea de apartament.
+ şi diseară
+ 5m repetiţie astă-seară.
+ 5tunci, când ne mai vedem
 Cu îi raspunde.
+ %ulţumesc, spune ea încă o data şi se strecoară a"ara din maşină.
%iercuri este la curs, aşezată la locul ei obişnuit. încă sunt la
$ordsEort*, :artea Z din Preludiul, poetul din 5lpi. începe sa le citească cu
glas tare; 7?e pe creasta pustie, întâiaşi data am văzut ?ezvăluit piscul %ont
Blanc, şi inima a lăcrimat :a oc*iul prins-a imaginea pustie :e gândul viu a
uzurpat, :e nicicând nu va mai f sa fe8.
mare + Prin urmare,
deziluzie. ?e cemaiestuosul
(a începemmunte alb, %ont
cu verbul Blanc,
mai putin se dovedeşte
obişnuit, afo
7a uzurpa8.
5 căutat vreunul dintre voi sensul acestui verb în dicţionar
0ăcere.
+ ?aca ati f căutat, ati f constatat ca 7a uzurpa8 are sensul de 7a
impune8, 7a tulbura8 sau 7a atenta la8. 7Dzur pat8, preluat complet, este
per"ectivul verbului 7a uzur pa8. Dzurparea înc*eie acţiunea de a uzurpa.
Corii s-au risipit, ne spune $ordsEort*, piscul s-a dezvăluit, iar su #eţul
nostru, mâ*nit, a plâns când l-am văzut. 3 reacţie bizara pentru un călător în
5lpi. ?e ce lăcrimează su#e tul /iindcă, ne spune tot poetul, o imagine
neînsu#eti ta, o simpla imagine imprimata pe retina a atentat la ceea ce a
"ost odată un gând viu. şi care era acest gând viu
?in nou tăcere. 5erul în care plutesc agăţate cuvintele lui este apatic
ca o coala
sa fe totul goala decomplicat,
atât de *ârtie. Dn încât
bărbat
îţi contemplând un:e
vine sa plângi munte; de le
răspuns cepoate
trebuie
da
el studenţilor :e i-a spus oare lui %elanie în prima lor seara
:a nu exista nimic "ara scânteia revelaţiei. şi unde este "ulgerul
revelaţiei în aceasta sala de curs
4i arunca pe "uriş o privire. (ta cu capul aplecat, este absorbita de text,
sau lasă impresia ca se concentrează.
+ 5celaşi cuvânt, a uzurpa, se repeta după câteva ver suri. Dzurparea
este una din marile teme care revine în ciclul 5lpilor. %arile ar*etipuri
mentale, ideile pure, s"âr sesc toate prin a f uzurpate de imagini senzoriale
pure.
0otuşi, nu putem trai în cotidian *rănindu-ne numai din idei pure,
aparate ca într-un cocon de experientele dobân dite la nivelul simţurilor.
întrebarea corecta nu este; :um putem sa menţinem imaginaţia pura,
apărată de asaltul realităţii întrebarea ar trebui sa fe; Putem descoperi o
modalitate prin care cele doua aspecte sa coexiste :au tati versul M[[.
$ordsEort* scrie despre limitările percep tiei senzoriale, o tema pe care am
evocat-o anterior. Pe măsură ce organele senzoriale ating limita propriei
"orte, lumina lor începe sa pălească. şi totuşi, înainte de a muri complet, acea
lumina mai pâlpâie o data, ca #acăra unei lumânări, o"erindu-ne o viziune a
invizibilului. 0recerea este difcila, se poate c*iar spune ca intra în
contradicţie
F\ 
1($B$JJ.urnE-iEi KNiNiiiEiKELpLiKP%LKJJE unu iJmmmmmmmmm
mnD0G E K. 0$Jt EJ]]mE>]]0$G^K>T>K7R cu momentul %ont Blanc.
nsa $ordsEort* pare sa înainteze prudent spre o stare de ec*ilibru; nu ideea
în stare pura, învăluită în nori, nici imaginea vizuala arsa pe retina,
copleşitoare şi dezamăgitoare sub aspectul clarităţii sale prozaice, ci
imaginea senzoriala, menţinută cât mai evanescenta, ca o cale de a înviora
sau de a activa ideea ascunsa mai pro"und, în solul memoriei.
/ace o pauza. !ipsatotala de înţelegere. 5 mers prea repede şi a ajuns
prea departe. :umsa îi aducă spre el :umsa şi-o apropie pe ea
+ :a atunci când eşti îndrăgostit, continua el. ?aca eşti orb, e
putinprobabil ca teîndrăgostit
doreşte un bărbat poţi îndrăgosti
sa o la primavedere.
vadă pe iubita luiPecudetoată
alta claritatea
parte, c*iar îşi a
rece
organului văzului
Probabil ca este în interesul celui îndrăgostit sa arunce un val asupra
imaginii, pentru a-şi pastra vie iubita, în "orma ei ar*etipala, de zeiţa.
Cu-i tocmai ideea lui $ordsEort*, însa cel putin reuşeşte sa le
stârnească interesul.
5r*etipuri şi-or f repetând în mintea lor.
eiţe :e-o f vrând sa spună :e ştie moşul asta despre dragoste
%intea îi este invadata de o amintire; clipa în care erau întinşi pe jos,
iar el i-aridicat puloverul, dezvăluindu-i sânii mici, "ermi, per"ecţi.
Pentru prima data de laânceputul orei, "ata îşi înalta capul, iar oc*ii lor
se întâlnesc într-o stră"ulgerare de înţelegere. 0ulburata, "ata coboară din nou
privirea.
+ $ordsEort* scrie despre 5lpi, continua el. n tara noastră nu exista
5lpii.
5vem în sc*imb munţii ?raHens-berg, sau, la scara redusa, munţii
0able, pe care îi putem escalada mergând peurmele poetului, sperând ca vom
trai unul din acele momente de revelaţie EordsEort*ie-ne despre care am
auzit cu toţii.
5cum nu "ace decât sa spună vorbe, ascunzându-se în spatele lor.
+ nsa momentele de acest gen nu vor apărea decât daca oc*iul este
pe jumătate desc*is spre marile ar*etipuri ale imaginaţiei pe care fecare din
noi le poarta în sine.
?estulN îi este sila de sunetul propriei voci, şi parca îi pare rau pentru
ea, ca o obliga sa asculte toate aceste con"esiuni care tin de intimitatea lui.
!e spune studenţilor ca sunt liberi, zăboveşte în sala de curs, sperând
ca va putea sc*imba o vorba cu ea. Cumai ca "ata se strecoară a"ara, odată
cu studenţii care se îmbulzesc la usa.
4n urma cu o săptămână, era o studenta "rumuşică din. seria lui.
5cum este o prezenta în viaţa lui, o prezenta vie.
(ala de spectacole a campusului universitar este cu"undata în
întuneric. (e strecoară pe nesimţite în sala şi se aşază într-un "otoliu din
ultimul rând. :u excepţia unui bărbat cu început de c*elie, îmbrăcat în
uni"orma de om de serviciu şi aşezat cu câteva rânduri în "ata lui, este
singurul spectator.
0itlul piesei pentru care se "ac repetiţiile este 5pus de soare la (alonul
lobe, o comedie despre noua 5"rica de (ud, al carei decor este un salon de
coa"ura din UillbroE, jo*annesburg. Pe scena, o coa"eza de o veselie
contagioasa şi uşor stridenta se ocupa de doua cliente, una alba, cealaltă de
culoare. :ele trei personaje sporovăiesc, "ac sc*imb de glume, de insulte.
deea în jurul căreia
gravitează acţiunea pare sa fe cat*arsis-u* toate vec*ile prejudecăţi
primitive, grosolane, sunt expuse în lumina cruda a zilei şi desfinţate prin
*o*ote de râs.
4n scena îşi "ace intrarea un al patrulea personaj, o tânără cocoţată pe
tocuri,+cuacapul încadrat%a
loc, scumpo. deocup
o cascada
imediatdede
bucle.
tine, i se adresează coa"eza.
+ 5m venit pentru slujba, îi raspunde "ata. :ea pentru care ati dat
anunţul.
Gorbeşte cu un vădit accent Saaps. @ste %elanie.
+ 5g, ia o matura şi "ă-te utila, îi spune coa"eza.
a o matura şi se "âţâie pe scena unduindu-şi corpul cocoţat pe tocuri şi
agitând matura în "ata ei. %atura se încurca în frul unui aparat electric.
5r trebui sa se producă /
Ipj"$" r-VR-8-U(/ tr^>ptTQiss_>i/-m`rrs TrJJJtJREJ 0J LE)8 V>
-JKtKJJSJJ  o scânteie, urmata de ţipete şi de agitaţie, însa se pare ca
aintervenit o problema de sincronizare. Aegizoarea vine în graba pe scena,
urmata de un tânăr îmbrăcat într-un costumnegru din piele care începe sa
meştereasca la priza
+ %ai vioi, dinregizoarea.
spune perete. 5tmos"era ar trebui sa fe ceva în stilul
"raţilor %arx, spune ea. 5poi se întoar ce spre %elanie;
+ 3S
%elanie da din cap, semn ca a priceput. 3mul de serviciu de pe rândul
din "ata lui se ridica si, cu un o"tat puternic, părăseşte sala. şi el ar trebui sa
plece. :e a"acere indecenta, sa stea pe întuneric sa spioneze o copila
6nepo"tit, îi vine în minte gândul ca îi curg balele după ea ca unui
destrăbălat9. 0otuşi, bătrâneii în a căror categorie pare ca va intra şi el
curând, golanii şi vagabonzii cu trendurile lor patate, cu dinţii "alşi, crăpaţi, şi
cu urec*ile păroase, toţi au "ost odinioară, demult, copiii lui ?umnezeu, cu
membre "erme şi priviri clare.
Pot f ei oare învinovăţiţi ca se agata pentru ultima oara de locul pe
care l-au ocupat la dulcele banc*et al simţurilor
Pe scena, acţiunea se reia. %elanie împinge matura2 seaude o
pocnitura, urmata de o scânteie, apoi de ţipete alarmate.
+ Cu-i vina mea, striga %elanie pe un ton strident. Pe legea mea, de ce
trebuie sa fu eu întotdeauna de vina pentru ce se-ntâmpla
(e ridica în tăcere şi o ia pe urmele omului de serviciu, pierzându-se în
întunericul de a"ara.
!a ora patru în după-amiaza zilei următoare, se înfinteazaân "ata
apartamentului ei. îi desc*ide usa c*iar ea. Poarta untricou boţit, o perec*e
de pantaloni scurţi de biciclist şi esteâncaltata într-o perec*e de papuci de
casa de "orma unor popândăi, care par desprinşi dintr-o revista cu benzi
desenate sipe care îi găseşte carag*ioşi şi lipsiţi de gust.
 Cu a prevenit-o ca va veni, iar ea este prea surprinsa sa i se opună
intrusului care se năpusteşte asupra ei. :ând o ia în braţe, membrele "etei
trosnesc ca ale unei marionete.
:uvintele se abat ca nişte lovituri asupra spiralei delicate a urec*ii ei.
+ Cu, nu acumN îi spune ea zbătându-se. Gerişoara mea trebuie sa se
întoarcăN
nsa nimic nu îl mai poate opri. 3 poarta în braţe până în dormitor, îi
scoate
care i-&papucii absurzi,
stârneşte actul îiînsărută
sine. picioarele, uimit el însuşi de sentimentul pe
Pesemne ca are o legătură cu apariţia ei scenica; peruca, mersul ei
şerpuit, dialogul "rust. Bizara iubireN :u siguranţă, este forul 5"roditei, zeiţa
născută din spuma marii.
@a nu îi opune rezistenta. (e mulţumeşte sa se "erească, îşi "ereste
buzele, îşi "ereste privirea. îl lăsă sa o întindă pe pat, sa o dezbrace, ba c*iar
îl ajuta, ridicând braţele, apoi coapsele 0rupul ei este scuturat de mici
"risoane scurte, de "rig, iar după ce rămâne goala, se strecoară sub cuvertura
matlasata asemenea unei cârtite în bârlogul ei şi îi întoarce spatele.
Cu e c*iar un viol, nu-i c*iar asa, totuşi este o apropiere nedorita,
nedorita până în măduva oaselor. :a şi când ea s-ar f *otărât sa rămână
inerta, sa moara în "orul ei interior pe durata actului, asemenea unui iepure
când colţii vulpii
ar f departe, i se încleştează
undeva în a"ara ei. în jurul gâtului. :a şi când tot ce i s-ar "ace
+ Pauline trebuie sa se întoarcă dintr-o clipa în alta, spune ea după ce
totul s-a înc*eiat. 0e rog. 0rebuie sa pleci.
@l o asculta docil, însa, odată ajuns la maşină, se simte cuprins de un
asemenea sentiment de mâ*nire, de o asemenea descurajare, încât se
prăbuşeşte pe scaun, incapabil sa sc*iţeze vreun gest.
5 "ost o greşeală, o greşeală enorma. în c*iar aceasta clipa, este sigur,
ea, %elanie, încearcă sa se purifce de ceea ce i s-a întâmplat, sa se spele de
amintirea lui. 3 şi vede
lăsând sa se umple cada, păşind apoi în apa, cu oc*ii înc*işi, ca un
somnambul. şi lui i-ar plăcea sa "acă o baie. 3 "emeie cu picioare durdulii şi
butucănoase, îmbrăcată într-un costum serios, de business, pătrunde în
imobil. (a fe verişoară Pauline, colega de apartament de a carei atitudine
dezaprobatoare se teme atât de mult %e-lanie (e dezmeticeşte brusc,
porneşte motorul şi pleacă.
5 doua zi ea nu vine la ora. 3 absenta neinspirata, findcă este ziua în
care a "ost programata examinarea de la mijlocul trimestrului. %ai târziu,
când completează catalogul, o trece prezenta şi o notează cu şaptezeci. în
partea de jos a paginii, "ace o adnotare în creion, pentru sine; 7Provizoriu8.
aptezeci; o nota indecisa, nici buna, nici rea. @a se tine departe de el tot
restul săptămânii. 3 caută la tele"on în repetate rânduri, însa nu îi raspunde.
5poi, duminica la miezul nopţii, cineva suna la usa.
@ste %e-lanie, îmbrăcată în negru din cap până-n picioare, şi cu o
băscuţă neagra, din lâna. Pe c*ip i se citeşte încordarea, iar el se pregăteşte
sa audă cuvinte "urioase, sa îi "acă o scena.
 4nsa scena nu se produce. 5devărul este ca "ata este cea jenata.
+ Pot dormi la tine în noaptea asta şopteşte ea, evi tând sa îi
întâlnească privirea.
+ :um sa nu, cum sa nu.
4şi simte inima invadata de un sentiment de uşurare.
(e apropie de ea, o îmbrăţişează, lipind de pieptul lui trupul ei
4n"rigurat şi rece.
++ Gino, să-ţi
Cu, nu, "acceai,
"ara un ceai.
nu vreau nimic. (unt epuizata.
C-am nevoie decât de un pat.
4i pregăteşte patul în "osta camera a ficei lui, o sarutaurându-i noapte
buna, o lăsa singura. :ând revine după ojumatate de ora, o găseşte
cu"undata într-un somn pro"und, în *ainele cu care a venit îmbrăcată. îi
scoate pantofi, oânveleste.
!a ora şapte dimineaţa, când păsările încep sa scoată primele triluri,
bate la usa camerei ei. /ata s-a trezit, dar sta întinsa pe pat cu cuvertura
trasa până sub barbie, ui-tându-se în jur cu o privire rătăcită.
+ :um te simţi o întreabă el. @a ridica din umeri.
+ (-a întâmplat ceva Grei sa discutam @a clătină din cap, "ara a
scoate o vorba.
plângă(ecuaşază lângă
suspine. n ea pe pat,
pofda o trage
situaţiei, spreca
simte el.îlîninvadează
braţele lui,
unea
valîncepe sa
de dorinţă.
+ Uai, *ai, îi şopteşte el, încercând sa o liniştească.
i-mi ce s-a întâmplat, continua el. 5proape că-i spune; 7Uai, zi-i lui
taticiiK ce s-a întâmplat8.
@a se aduna şi încearcă sa vorbească, însa are nasul în"undat. ăseşte
o batista de *ârtie şi i-o o"eră.
+ %ai pot sta o vreme aici îl întreabă ea.
+ Grei sa rămâi aici repeta el atent întrebarea "etei. @a nu mai plânge,
însa o scutura suspine prelungi, de amărăciune.
+ :rezi ca ar f o idee buna
/ata nu îi spune daca ar f o idee buna. în sc*imb, se strânge şi mai
mult în braţele lui, lipindu-şi "ata calda de pieptul lui. :earşa"ul aluneca de pe
ea şi constata ca "ata este îmbrăcată doar cu un maiou şi cu c*iloţii.
3are ştie ce vrea, în acest moment
:ând a "ăcut prima mişcare, în parcul universităţii, socotise ca avea sa
urmeze o scurta poveste de amor O iute înăuntru, iute a"ara. şi iat-o acum la
el acasă, aducând după ea o sumedenie de complicaţii. :e joc joaca 5r
trebui sa fe prudent, e sigur de asta. Pe de alta parte, ar f trebuit sa fe
prudent de la bun început.
(e întinde pe pat alături de ea. Dltim vil lucru din lume de care are
nevoie în acest moment este ca %elanie sa-acs sa se mute la el acasă. ?ar
iată ca, în clipa aceasta, gândul în sine este ameţitor. Ga f cu el noapte de
noapte2 în fecare noapte se va putea strecura în patul ei ca şi acum,
+KT; t. ta',.<>i
 6 se va strecura în ea. 3amenii vor a#a, lucrurile astea se a#a
întotdeauna2 lumea va începe sa vorbească, va urma poate unscandal. ?ar
ce importanta are 3 ultima zvâcnire de pasiune înainte ca simţurile sa se
stingă. ?a aşternutul la oparte, se întinde spre ea, îi mângâie pătimaş sânii,
"esele.
+ (igur ca poţi rămâne, rosteşte el în şoaptă. (igur ca poţi.
4n dormitorul lui, a#at doua camere mai încolo, începesa sune ceasul
deşteptător.
+ 0rebuie@a se
sa desprinde
plec acum,din braţeleel.lui5ni
îi spune siâsi trageore.
câteva cearşa"ul peste umeri.
4ncearcă sa mai dormi. %a întorc a prânz, şi-atunci vomputea sta de
vorba.
3 mângâie pe par, o sărută pe "runte. 5manta /iica
3are ce încearcă ea sa îi fe, în su#etul ei :e-i o"eră
:ând se întoarce la prânz, o găseşte treaza, instalata la masa din
bucătărie, mâncând pâine prăjită şi miere şi bând ceai. 5re un aer fresc, de
parca ar f la ea acasă.
+ @i, îi spune el, arăţi mult mai bine.
+ 5m dormit după ce ai plecat.
+ 5cum vrei să-mi spui despre ce-i vorba @a îievita privirea.
+ Cu acum, îi raspunde ea. 0rebuie sa plec. 5m întârziat.
4ţi
+explic data
şi când va fviitoare.
data viitoare
+ 5stă-seară, după repetiţii. 3S
+ Bine.
(e ridica, îşi duce cana şi "ar"uria la c*iuveta 6dar nu le spala9, se
întoarce spre el.
+ @şti sigur ca nu-i nici o problema îl întreabă ea.
+ (igur, e-n regula.
+ Greau sa spun, am lipsit de la o grămadă de ore, însa repetiţiile îmi
mănâncă tot timpul.
+ înţeleg. Grei să-mi spui ca activitatea ta dramatica are prioritate.
Poate ar f "ost bine să-mi f spus de la bun început. Gii mâine la ora
+ ?a. îţi promit.
@a promite, însa. este o promisiune care nu-i o"eră garanţia ca se va
tine de cuvânt. (e simte vexat, iritat. /ata se comporta urât, a câştigat deja
prea mult teren2 învaţă să-& exploateze şi probabil îl va exploata în
continuare. nsa daca ea a obţinut mult, el a obţinut şi mai mult2 iar daca2Ka
se poarta urât, el s-a purtat şi mai urât. în măsura înare sunt împreuna O
daca se poate spune ca sunt împreuna +, el este cel care conduce, iar ea,
cea care se supune. 5r f bine pentru el sa tina minte acest lucru.
V, V-KJJ VKIJJ03JL>J@JJJNIri"JJjJnJ J\>8.i> 0Ult-", KJ" 7L X -T"
/ace din nou dragoste cu ea, pe patul din camera ficei lui. @ste bine, la "el de
bine ca prima oara2 a început sa se obişnuiască cu trupul ei, cu "elul în care
se mişca. @ste rapida, avida de experiente noi. Cu simte la ea apetit sexual în
adevăratul sens al cuvântului doar pentru ca "ata este încă mult prea tânără.
Dn moment îi rămâne suspendat în amintire, când ea îşi încolăceşte un picior
peste "esele lui ca să-& traga mai uşor înăuntru2 iar când tendonul coapsei
"etei i se lipeşte "erm de coapsa, se simte invadat de un val de bucurie şi de
dorinţă. :ine ştie, îşi spune el, este posibil sa aibă, în ciuda aparentelor, un
viitor împreuna.
+ /aci des c*estii de genul asta
+ 5dică ce
+ 0e culci cu studentele 0e-ai culcat cu 5manda
Cu îi raspunde.
5manda este o alta studenta de-a lui, o blonda cu parul subţire şi lins.
Cu se simte atras de 5manda.
+ ?e ce ai divorţat îl întreabă ea.
+ 5m divorţat de doua ori. 5m "ost căsătorit de doua ori şi am divorţat
de doua ori.
+ :e s-a întâmplat cu prima ta sotie
+ @ o poveste lunga. i-o spun cu alta ocazie.
+ 5i "otografi
+ Cu colecţionez "otografi. şi nu colecţionez "emei.
+ Pe mine nu m-ai trecut în colecţia ta
+ /ireşte ca nu.
(e da jos din pat, se mişca nonşalant prin camera şi îşi strânge lucrurile
de parca ar care
"emei f singura. @ste obişnuit
sunt conştiente cu 'Zce "ac atunci când se îmbraca sau
de ceea
se dezbrăcă. Cumai ca "emeile cu care s-a obişnuit el nu sunt nici tinere şi nu
au nici "orme per"ecte.
4n după-amiaza aceleiaşi zile, se aude un ciocănit la usa biroului sau de
la "acultate, iar în încăpere pătrunde un tânăr pe care îl vede pentru prima
oara.
0ânărul ia loc "ara sa& f po"tit, studiază încăperea şi clătină admirativ
din cap la vederea ra"turilor pline de cărţi.
@ste înalt şi zvelt2 are o ţăcălie subţire şi poarta un cercel în urec*e.
@ste îmbrăcat cu un veston negru din piele şi cu pantaloni negri din piele.
5rata mai matur decât majoritatea studenţilor lui şi pare genul care aduce
numai necazuri.
+ Prin urmare, tu eşti pro"esorul, spune el.
Pro"esorul ?avid.
%elanie mi-a vorbit despre tine.
+ (erios şi ce ţi-a spus despre mine
+ :a o regulezi.
Drmează o pauza lunga. 5şadar, îşi spune el, puii se duc noaptea acasă
la cuib sa se culce. 0rebuia să-mi f dai seama; o copila de vârsta ei trebuie sa
fe în întreţinerea cuiva.
+
:inesunteti

Gizitatorulignora4ntrebarea
 + 0e crezi deştept, continua el. Dn adevărat crai. :rezi ca osa mai fi la
"el de mândru când o sa a#e nevastă-ta de ce te tii
+ ?estul. :e vrei
+ %ie sa nu-mi spui destul.
:uvintele tânărului se înşiruie acum într-o succesiune mai rapida, într-
un ritm ameninţător.
+ (a nu-ţi înc*ipui ca poţi sa dai buzna în viaţa oa menilor şi după aia
sa pleci când negri
4n oc*ii ai tu c*e".
începe sa îi joace un licăr. (e apleacă spre el şi matura cu
mâinile în dreapta şi-n stânga.
Uârtiile de pe birou zboară în toate direcţiile.
(e ridica.
+ ?e ajunsN @ momentul sa pleciN
'\  mmmmmmmmmmmm
+ momentul sa pleciN îl îngâna băiatul, în bătaie de joc. 3S.
(e ridica şi se îndreaptă "ara graba spre usa.
+ !a revedere, pro"esore :*ipsN 5i răbdare şi-ai sa veziN
?upă care se "ace nevăzut.
Dn ucigaş plătit, îşi spune în sinea sa. /ata e încurcata cuun ucigaş
plătit, iar acum m-am încurcat şi eu cu un ucigasplatitN (imte cum i se
strânge stomacul.
?esi nu se culca, aşteptând-o sa vina până târziu în noapte, %elanie nu
apare. n sc*imb, maşina lui, parcata în "ata casei, este vandalizata. Aotile
sunt dezum#ate, în încuietori s-a introdus lipici, pe parbriz a "ost lipita *ârtie,
iar vopseaua maşinii este zgâriata. 4ncuietorile trebuie înlocuite, iar nota de
plata se ridica la şase sute de rând.
+ 5veţi idee cine a "ăcut porcăria asta îl întreabă lăcătuşul.
+ C-am nici o idee, raspunde el pe un ton scurt şi tăios.
?upă aceasta coup de main>, %elanie se tine la distanta.
Cu este surprins; daca el a "ost "ăcut de ocara, şi ea a "ost"acuta de
ocara. însa luni, ea reapare la curs2 aşezat lângă ea, instalat comod în scaun,
lăsat pe spate, cu mâinile vârâte înbuzunare şi afşând o nonşalantă
obraznica, sta băiatul în negru, iubitul ei.
?e obicei, dinspre clasa se aude un bâzâit de voci, însa astăzi e linişte.
?esi nu crede ca studenţii stiu într-adevăr ce se petrece, este limpede ca toţi
aşteaptă sa vadă ce atitudine va adopta în privinţa intrusului.
:*iar asa, ce are de gând sa "acă :eea ce s-a întâmplat cu maşina lui
pare sa nu fe, desigur, sufcient. Cu încape îndoiala, mai are de plătit şi alte
poliţe. :e ar putea "ace
0rebuie sa strângă din dinţi şi sa plătească.
+ Gom continua cu B)ron, spune el, adâncindu-se înânsemnarile sale.
?upă cum am văzut săptămâna trecuta, notorietatea şi scandalul nu au
a"ectat doar viaţa lui B)ron,
> 5tac neaşteptat, menit să-& ia prin surprindere pe duşman 6&b.
"ranceza9. 6C.ed.9
 (JJJ(â(E"N_YrJ>pgJ(pJJ,G i"j ici şi modul în care publicul i-a
receptat opera. 3mul B)ron a ajuns sa fe con"undat cu propriile sale creaţii
poetice; cu Uarold, %an"red, c*iar cu ?on Vuan.
(candal. Păcat ca asta trebuie sa fe tema abordata astăzi, numai ca nu
se simte în stare sa improvizeze.
5runca pe "uriş o privire înspre %elanie. ?e obicei, este conştiincioasa
şi ia notiţe; astăzi, parca mai trasa la "ata şi cu un aer de epuizare, sta
aplecata deasupra
voia lui. Biata cărţii.
pasare @steîşiînduioşat
"ragila, spune el,şipe
simte
carecaam
i se înmoaie
strâns-o la inima,
pieptul"ara
meuN
!e-a cerut sa citească !ara. însemnările lui sunt despre !ara. Cu are
cum sa treacă peste acest poem. şi recita cu glas tare; 70răia strain, ca du*
rătăcitor, ?in alte lumi picat aici, în zbor, %uncit de sumbrenc*ipuiri de care,
Primejduit scăpase lantâmplare.8>
+ :ine doreşte sa comenteze aceste versuri :ine este 7du*ul
rătăcitor8 ?e ce, re"erindu-se la sine, îşi spune 7muncit de sumbre-
nc*ipuiri8 ?in ce lume vine el
@ mult de când a încetat sa fe surprins de uriaşa ignoranta a
studenţilor sai. Post-crestini, post-istorici, postal"abetizati, la "el de bine
puteau sa f ieşit din găoace c*iar ieri. 5şadar, nu se aşteaptă ca ei sa f auzit
de îngeri căzuţi, sau de sursa în care a citit B)ron despre ei.
putin ?ar se sa
noroc, aşteaptă la conduce
le poată o runda de presupuneri
către de bun-simţ
tinta. Cumai ca astăzi pe care, cu o
îl întâmpina
linişte desăvârşită, o tăcere bine strunita care se organizează în mod palpabil
în jurul străinului a#at printre ei. Ae"uza sa vorbească, re"uza sa intre în acest
joc atâta vreme cât necunoscutul este acolo să-i asculte asculte, să-i judece
şi să-şi râdă de ei.
> B)ron, 3pere, @ditura Dnivers, &[_Z, voi. F, p. F\\, trad. de 5urel
:ovaci şi Girgil 0eodorescu. 6C.ed.9 ItJtL V(t>r03N- Lai
+ !uci"er, spune el. îngerul alungat din rai. ?espre existenta îngerilor
se ştie "oarte putin, însa putem presupune ca nu au nevoie de oxigen. 5casă,
!uci"er, îngerul întunecat, nu are nevoie sa respire. ?eodata, are sentimentul
ca a "ost aruncat în aceasta 7alta lume8 stranie. 7Aătăcitor8; o finţă care îşi
alege propria cale, care trăieşte periculos, care c*iar creează situaţii
periculoase pentru propria persoana. (a continuam lectura.
Băiatul nu s-a uitat nici măcar o data peste text. în sc*imb, arborând un
mic surâs pe buze, un zâmbet în care seg*iceste, "oarte posibil, o nota de
amuzament, îl urmaresteatent în timp ce recita.
7?ar, mai presus de-un egoism de rând, Pentru alţii se jert"ea din când
în când, 3, nu din mila; din perversitate ândind ca numai el sa "acă poate
:e prea putini ar cuteza vreodată, :e tainica mândrieâncrâncenataN
mbold ce-& împinsese, ca pe mine, !a "el, spre "apte bune, ori spre
crime.8>
+ 5şadar, ce "el de finţă este acest !uci"er
?e-acum, este sigur ca studenţii simt vibraţiile care circula între ei doi,
între el şi băiat. Băiatului, şi numai băiatului, i-a "ost adresata întrebarea. şi
asemenea unui somnambul trezit brusc la viaţă, băiatul reacţionează
spunând;
+ /ace ce-i vine sa "acă. Cu-i pasa daca e bine sau rau.
Pur şi simplu "ace ce are c*e".
+ @xact. @l doar "ace, fe că-i bine sau rau. Cu acţionează con"orm unor
principii, ci instinctual, iar sursa pulsiu-nilor lui rămâne întunecata. (a citim
câteva versuri mai departe; 7ar nebunia nu-i a mintii, ci a inimii8. 3 inima
nebuna.
:ere:eprea
estemult.
o inima nebuna
îşi da seama ca băiatul ar vrea sa meargă cu intuiţia
mai departe. 5r vrea sa le demonstreze ca se pricepe şi la altceva decât la
motociclete şi *aine tipatoa
> dem p. '[. <= re. şi poate ca se şi pricepe. Poate ca intuieşte ce va
sa fe o inima nebuna. însa aici, în sala lui de curs, înaintea atâtor
necunoscuţi, cuvintele re"uza sa îi iasă de pe buze. :lătină din cap.
+ Cu-i nimic, sa trecem peste asta. Aemarcaţi ca nu ni se cere sa
condamnam aceasta finţă cu inima nebu na, aceasta finţă la care, din
constituţie, pare ca ceva nu este în regula. ?impotrivă, suntem invitaţi sa o
înţelegem şi sa o tratam cu compasiune. însa şi compasiunea are limitele ei.
Pentru ca, desi trăieşte printre noi, el nu este la "el ca noi. %ai precis, este,
după cum se autodefneşte, un strain, cu alte cuvinte, un monstru. în fnal,
după cumomenesc,
pro"und, sugerează al B)ron, este @N
cuvântului. imposibil sadamnat
este con îl iubim,lacel putin nu în sensul
singurătate.
:apetele se apleacă, studenţii îşi notează comentariul lui.
B)ron, !uci"er, :ain2 pentru ei e acelaşi lucru.
0ermina poemul. !e da tema primele cânturi din ?on Vuan, apoi
s"ârşeşte ora devreme. Peste capetele lor, o striga;
+ %elanie, poţi veni, te rog 5m ceva să-ţi spun.
0rasa la "ata, epuizata, "ata sta dinaintea lui. ?in nou simte cum i se
înmoaie inima de dragul ei. ?aca ar f singuri, ar strânge-o în braţe, ar încerca
sa o înveselească.
Porumbiţa mea, i-ar spune el.
+ (a mergem la mine în birou, rosteşte el în sc*imb.
:u tânărul în urma lor, urca scările, conducând-o spre biroul lui.
+ 5şteaptă aici, îi spune băiatului şi îi încliide usa în nas.
%elanie sta pe scaun în "ata lui, cu capul lăsat în piept.
+ ?raga mea, îi spune el, stiu ca treci prin clipe dif cile, stiu asta, şi n-
aş vrea să-ţi îngreunez şi mai mult şi tuatia, însa trebuie să-ţi vorbesc în
calitate de pro"esor. 5m obligaţii "ata de studenţi, "ata de toţi studenţii. :e
"ace prie tenul tau în a"ara campusului este problema lui. nsa nu pot tolera
să-mi întrerupă cursul. 0ransmite-i, te rog, acest lucru din partea mea. n
ceea ce te priveşte, va trebui sa îţi dedici mai mult timp studiului. Ga trebui
sa participi la ore mai des, în mod regulat. şi va trebui sa susţii testul lacare
nu te-ai prezentat.
(e uita la el uimita, aproape socata. %-ai rupt de toată lumea, are aerul
ca ar vrea sa spună. %-ai "ăcut părtaşa lasecretul tau. Cu mai sunt o simpla
studenta. :um poţi să-mivorbesti asa
 :ând se "ace auzita, vocea ei este atât de mica, încât abiareuseste sa
înţeleagă.
+ Cu pot da examenul, n-am citit pentru examen.
:eea ce ar vrea el sa rostească este imposibil de spus, cel putin nu într-
o maniera decenta. 0ot ce poate "ace este saâi transmită un semnal, sa îi
sugereze, sperând ca ea va înţelege.
+ Prezintă-te la examen, %elanie, la "el ca toată lumea.
Cu contează
examinare. (a fxamca împreuna
nu eşti pregătită, important
o data. :e zici de lueste
neasaviitoare,
treci prin
în cursul
pauzei de prânz 5sta înseamnă ca îţi rămâne s"ârşitul de săptămână pentru
a citi biblio grafa obligatorie.
4şi ridica bărbia şi îi susţine privirea aproape sfdător. /ie nu a înţeles,
fe re"uza mâna pe care i-o întinde.
+ Ce vedem luni, aici, în biroul meu, repeta el.
@a se ridica şi îşi potriveşte geanta pe umăr.
+ %elanie, am obligaţii. :el putin prezintă-te. Cu com plica situaţia mai
mult decât este cazul.
3bligaţii; "ata considera ca acest cuvânt nu merita un răspuns.
:eva mai târziu în cursul serii, revenind spre casa de la un concert,
opreşte maşina la sema"or. 3 motocicleta îl depăşeşte cu un zgomot in"ernal,
o ?ucaţi de
Pasagerii auculoare
căşti peargintie care
cap, însa poarta
asta nu îl doua siluete
împiedica sa învesmântate
îi recunoască.în
Penegru.
locul
din spate sta %elanie, cu genunc*ii depărtaţi şi pelvisul arcuit. îl străbate un
scurt for de dorinţă. 5ni "ost acoloN îşi spune el. ?upă care motocicleta
ţâşneşte înainte, purtând-o cu ea.
Cu apare la testul de luni. ăseşte în sc*imb la cutia poştală o
înştiinţare de retragere ofciala; studenta
\\&=&=&(5%, dra %. saacs, se retrage de la cursul :3%
'&F, cu aplicare imediata.
Cici o ora mai târziu, i se "ace legătura tele"onica în birou.
+ ?omnul pro"esor !urie 5veţi o clipa pentru mine
(unt saacs. (un din eorge. /iica mea este înscrisa la cursul
dumneavoastră. 3 ştiţi, %elanie.
+ ?a.
+ ?omnule pro"esor, ma gândesc ca ne-aţi putea ajuta.
%elanie este o studenta "oarte buna, iar acum spune ca vrea sa
renunţe la "acultate. Ce-a luat complet prin surprindere, suntem şocaţi.
+ Cu cred ca înţeleg.
+ Grea sa renunţe defnitiv la studii şi să-şi ia o slujba.
%i se pare aşa păcat, după trei de "acultate în care s-a descurcat atât
de bine, sa renunţe aproape de s"ârşit. %antreb daca v-aş putea ruga,
domnule pro"esor, sa staţi de vorba cu ea. Poate încercaţi sa o readuceţi pe
drumul cel bun
+ 5ti stat de vorba cu %elanie tiţi ce a determinat-o sa ia o
asemenea *otărâre
 + 5m vorbit tot EeeHendul la tele"on cu ea, sotia mea şi cu mine, însa
n-am reuşit sa o "acem să-şi vina în fre. @ "oarte prinsa într-o piesa în care
joaca, aşa ca, ştiţi, poate munceşte prea mult, poate e prea stresata. a
lucrurile "oarte 4n serios, domnule pro"esor, aşa e ea, se implica prea mult.
nsa daca ati sta de vorba cu ea, poate ati convinge-o măcar sa se mai
gândească.
Ga respecta atât de nuilt. Cam vrea sa renunţe la toţi aceşti ani dintr-o
prostie.
5sa deci, %elanie-%elâni, cu zdrăngănele cumpărate de la 3riental
Piaza şi cu slăbiciunea ei pentru $ordsEort*, ia lucrurile în serios, pune totul
la su#et. Car f crezut. :e altceva nu a înţeles despre ea
+ ?omnule saacs, nu stiudaca sunt persoana cea maipotrivita sa
discut cu %elanie.
+ Ba sunteţi, domnule pro"esor, sigur ca sunteţiN
:um va spuneam, %elanie va respecta "oarte mult.
Aespect
5ti rămas în urma, domnule saacs. /iica dumneavoastră şi-a pierdut
respectul "ata de nune cu câteva săptămâni în urma şi arc şi de ce. 5sta ar f
trebuit să-i spună omului. n sc*imb, răspunsul lui suna;
+ 5m sa vad ce pot "ace.
saacsC-ai
din sa scapi uşoreorge
îndepărtatul din situaţia
nu vaasta,
uitaîşi spune
uşor după cu
discuţia, aceea.
toateşiminciunile
nici tata
pe care le-ai servit şi cu răspunsurile tale evazive.
5m sa vad ce pot "ace. ?e ce nu a mărturisit totul, sa scape de povara
acestui secret @u sunt viermele găunos care roade din mar, ar f trebuit sa
spună. :um va pot ajuta daca tocmai eu sunt sursa nenorocirii voastre
3 suna la apartament şi da peste verişoara Pauline.
%elanie nu este disponibila, îi spune Pauline cu un ton glacial.
+ :um adică, nu este disponibila
+ 5dică nu vrea sa stea de vorba cu tine.
+ (pune-i, continua el, ca este în legătură cu *otărârea pe care a luat-
o de a se retrage de la "acultate. (pune-i ca "ace un gest nesăbuit.
3ra de miercuri decurge "oarte prost, iar cea de vineri, încă şi mai rau.
Cumărul cursanţilor a scăzut, singurii studenţi care se prezintă la ora find cei
cuminţi, cei pasivi, cei docili. Cu poate exista decât o singura explicaţie.
Povestea s-a a#at şi a intrat în circulaţie.
 <<
@ste la cancelaria catedrei când aude o voce în spatele lui;
+ Dnde îl pot găsi pe domnul pro"esor !urie
+ @u sunt, raspunde el automat.
Bărbatul care i s-a adresat este scund, slab şi are umerii lăsaţi. @ste
îmbrăcat într-un costum prea larg pentru el şi miroase a tutun.
+ ?omnul pro"esor !urie
5m vorbit la tele"on. (unt saacs.
+ ?a. îmi pare bine sa va cunosc. Ga invit în birou.
+ Cu-i nevoie.
 Bărbatul se opreşte, îşi aduna "orţele, trage pro"und aer în piept.
+ ?omnule pro"esor, începe el, apăsând pe ultimul cu vânt, poate ca
aveţi multa carte şi ştiţi lucruri de soiul asta, însa ce-aţi "ăcut nu este bine.
(e opreşte din nou şi clătină din cap.
+ Cu-i bine.
:ele doua secretare nu îşi disimulează curiozitatea. în birou mai sunt şi
câţiva studenţi.
0oţi tacne
+ Coi atunci când necunoscutul
încredinţăm ridicavoastre,
copiii în mâinile tonul. find ca ne zicem ca
putem avea încredere în voi. ?aca nici în universitate nu mai putem avea
încredere, atunci în cine sa mai avem C-am f crezut niciodată ca ne-am
trimis "ata într-un cuib de vipere. Cu, domnule pro"esor !urie
poate ca eşti superior şi puternic şi ai tot "elul de studii şi diplome, însa,
daca as f în locul dumitale, mi-ar f ru sine cu mine, martor mi-e ?umnezeu
ca spun adevărul.
(i daca ma înşel, acum e momentul s-o spui, dar nu cred, îmi dau
seama după "ata dumitale.
4ntr-adevăr, asta era ocazia sa spună tot; cei care au ceva de spus, sa
spună acum. nsa el rămâne împietrit, cu limba legata, simţind cum sângele îi
ţiuie în urec*i. @ o vipera; cum ar putea nega
5m+ treaba.
(cuzaţi-mă, rosteşte el şoptit.
(e răsuceşte rigid pe călcâie şi pleacă.
saacs iese după el pe culoarul înţesat de lume.
+ ?omnule pro"esorN Pro"esore !urieN striga el. Cu-tipermit sa "ugi ca
un lasN încă n-ai auzit nimic, asculta-mace-ţi spunN
5sa a început totul. 5 doua zi de dimineaţă soseşte, cu o rapiditate
surprinzătoare, un memoriu trimis de biroul vicerectorului 6pentru problemele
studenţilor9 prin care este încunoştinţat ca a "ost depusa împotriva lui o
plângere care invoca articolul '.& din :odul de conduita universitara. @ste
invitat sa aibă amabilitatea şi sa se prezinte cât mai curând posibil la biroul
vicerectorului.
4nştiinţarea O soseşte ambalata într-un plic pe care sta scris :onfdenţial
O este însoţită de o copie a codului.
5rticolul ' se re"era la agresare sau *artuire din motive rasiale, etnice,
religioase, sexuale, legate de pre"erinţe sexuale sau de un *andicap fzic de
orice "el. 5rticolul '.& se re"era la agresarea sau *artuirea studenţilor de către
pro"esori.
Dn al doilea document conţine o prezentare a :onstituţiei universitare
şi a competentelor comisiei de anc*eta, îl citeşte, simţindu-şi inima cum îi
bate dezagreabil în piept.
5juns cu lectura la jumătatea documentului, îşi pierde interesul. (e
ridica, încuie usa biroului şi se aşază "ara a lăsa *ârtia din mâna, încercând sa
înţeleagă ce s-a întâmplat.
 %elanie nu a "ăcut singura pasul asta atât de serios, este convins ca a
"ost s"ătuita. @ prea candida pentru a f în stare de aşa ceva, nu este încă
conştientă de puterea pe care o are.
@l, omuleţul cu costumul care nu-i vine bine, el trebuie sa fe cel care a
manevrat lucrurile, el şi veri-soara Pauline, "ata asta care spune lucrurilor pe
nume, aceasta duenna>. (igur cei doi au bătut-o la cap spunân-du-i ce sa
"acă, au convins-o şi au dus-o pe sus până la Aectorat.
> uvernanta
spaniola9. sau doamnadomnişoara de companie 6lb.
6C.ed.9
+ Grem sa depunem o plângere, trebuie sa f spus ei.
+ (a depuneţi o plângere :e "el de plângere
+ @ o c*estiune personala.
+ Uartuire, a intervenit probabil verişoara Pauline, în timp ce %elanie
stătea tăcută, copleşită de ruşine.
4mpotriva unui pro"esor.
+ 0rebuie sa va duceţi la camera cutare-si-cutare.
!a camera cutare-si-cutare, el, adică saacs, a prins pro babil curaj.
+ Grem sa depunem o plângere împotriva unuia dintre pro"esorii voştri.
+ G-aţi gândit bine (unteţi sigur ca vreţi sa "aceţi asta
probabil i s-a răspuns, respectându-se procedura obişnuită.
sale o+privire
?a, ştim
prince avem
care de "ăcut,sa
îi interzicea probabil a răspuns el, aruncându-i ficei
se opună.
@xista un "ormular care trebuie completat. !i se o"eră acest "ormular,
împreuna cu un pix. 3 mâna ridica pixul, mâna pe care el a sărutat-o, mâna
care îi este cunoscuta în cele mai intime detalii. %ai întâi, numele
reclamantului; %@!5C@ (55:(, scris citeţ, cu majuscule. %âna căuta
tremurând în căsuţele din josul coloanei pe cea în care trebuie sa bi"eze.
5colo, îi indica degetul patern, pătat de nicotina. %âna se linişteşte, se
opreşte, marc*ează un h, crucea dreptăţii; VKaccuse. Drmează apoi un spatiu
de completat cu numele pârâtului. ?5G? !DA@, scrie mâna; PA3/@(3A. în
fnal, în partea de jos a paginii, data şi semnătura ei; arabescul literei %, -ul
cu bucla ampla în partea superioara, litera  despicând pagina în jos,
în#oritura s-ului fnal.
5ctul ofcial este înc*eiat. Pe pagina sunt doua nume, al lui şi al ei, unul
lângă celalalt. ?oi în aşternut, şi nu mai sunt iubiţi, sunt duşmani.
(una la secretariatul vicerectorului şi i se "ace programare pentru ora
cinci, după înc*eierea programului.
!a ora cinci aşteaptă pe culoar. 5ram UaHim, suplu şi cu un aer
tineresc, iese din cabinet şi îl po"teşte sa intre. n încăpere mai sunt deja
doua persoane; @laine $inter, şe"a catedrei, şi /arodia Aassool, de la ştiinţe
sociale, care este şi preşedinta comisiei interuniversitare în probleme de
discriminare.
+ @ târziu, ?avid. tim cu toţii de ce te a#i aici, spune UaHim, aşa încât
propun sa intram direct în subiect. :um crezi ca putem aborda mai bine
a"acerea
+ 5ti putea sa ma puneţi la curent în legătură cu plângerea.
 + /oarte bine. ?iscutam despre o plângere depusa de domnişoara
%elanie saacs. şi despre O se întoarce şi se uita la @laine $inter O câteva
nereguli anterioare în care pare sa fe implicata domnişoara saacs. @laine
@laine $inter se pregăteşte sa ia cuvântul. -a "ost antipatic de la bun
început. îl priveşte ca pe un soi de relicva a trecutului, de care, cu cât se
debarasează mai repede, cu atât mai bine.
+ ?avid, exista un semn de întrebare re"eritor la prezenta la cursuri a
domnişoarei
în ultima lunasaacs. :on"orm declaraţiilor
nu a participat decât la douasale O am ?aca
cursuri. vorbiteste
cu ea la tele"on +,
adevărat,
aspectul trebuia semnalat. 0ot ea susţine ca a lipsit de la examinarea de la
jumătatea trimestrului. :u toate acestea, continua ea uitându-se la dosarul
pe care îl tine dinaintea sa, con"orm evidentei scrise de tine, "recventa ei este
nepătata şi are şaptezeci la jumătatea trimestrului. Prin urmare, spune ea
fxându-& cu o privire interogativa, doar daca nu sunt doua studente cu
numele de %elanie saacs
+ Cu exista decât una singura, îi raspunde el. Cu am nimic de spus în
apărarea mea.
UaHim intervine într-o încercare de a tempera tonul discuţiei.
+ Prieteni, nu este momentul, nici locul sa intram în c*estiuni de "ond.
:eea ce-ar trebui sa "acem, continua el privindu-i pe rând pe cei doi, este sa
clarifcam situaţia.
arapsK:, E8i JX s8jTap>NIJ, T\i8J>raiJ`KJJ L>0-V>X.T-RL- -i
nutil sa adaug, ?avid, ca aceasta c*estiune va f rezolvata cu maxima
discreţie. 0e asigur ca aşa va f. îţi vom proteja numele, ca şi pe cel al
domnişoarei saacs. Gom constitui o comisie a carei "uncţie va f aceea de a
decide daca exista motive întemeiate sa se aplice masuri disciplinare. ie şi
reprezentantului tau legal vi se va da şansa sa acceptaţi sau sa respingeţi
competenta membrilor comisiei. 5udierile se vor des"ăşura cu uşile înc*ise.
între timp, până când comisia va "ace recomandări rectorului, iar rectorul va
lua nota şi va adopta o atitudine, totul va decurge ca până acum. ?omnişoară
saacs se va retrage de la cursul tau, iar de la tine ne asteaptam ca te vei
abţine sa iei legătura cu ea. %i-a scăpat ceva
/arodia, @laine :u buzele strâns lipite, dr Aassool da din cap, senin ca
n-a omis nimic.
+ @-o problema tare încurcata, povestea asta cu *ar tuirea, ?avid. şi
încurcata, şi ne"ericita, însa suntem con vinsi ca procedura universităţii este
bine pusa la punct şi corecta, aşa încât o vom lua pas cu pas, iar lucrurile se
vor "ace ca la carte. (ingura sugestie pe care îmi permit sa ţi-o "ac este sa te
"amiliarizezi cu procedura, poate c*iar să-ţi găseşti un avocat.
@ste pe punctul de a riposta, însa UaHim ridica mâna, prevenindu-& sa
tacă.
+ ândeşte-te bine la ce ţi-am spus, ?avid, îi recoman da el.
5 suportat destul.
+ Cu-mi spune mie ce sa "ac. Cu mai sunt copil.
 (e ridica şi pleacă enervat. :lădirea însa este înc*isa, iar paznicul a
plecat acasă. şi usa din spate este încuiata. UaHim va f cel care îi va descuia
sa plece.
5 început sa ploua.
+ Gino sub umbrela mea, se o"eră UaHim, apoi, ajuns la maşină,
adăugă; Gorbesc în numele meu, ?avid, şi vreau să-ţi spun ca te bucuri de
toată înţelegerea mea. (e rios. :*estiile astea sunt îngrozitoare.
vremea4l cunoaşte binemai
când el încă pe juca
UaHim, de ani
tenis, însade zile,nu
acum au are
jucat tenis împreuna
dispoziţia necesaraîn
pentru camaraderia asta masculina. Aidica iritat din umeri şi se urca în
maşină.
(e presupune ca acest caz va f tratat cu discreţie, însa, desigur, nici
vorba de aşa ceva, lumea vorbeşte. 5lt"el de ce, când intra în cancelaria
cadrelor didactice, conversaţia se întrerupe brusc, şi de ce o colega mai
tânără, cu care a avut până acum relaţii per"ect cordiale, pune ceaşca jos şi
pleacă, privind prin el în timp ce trece mai departe şi de ce se prezintă la
primul curs despre Baudelaire numai doi studenţi
%orisca bâr"elor, îşi spune el, se învârte zi şi noapte, măcinând
reputaţii. :omunitatea drepţilor şi a cinstiţilor, care îşi tin şedinţele pe la
colturi, sau la tele"on, în spatele uşilor înc*ise. oapte zglobii.
(c*aden"rcude>. %ai
4şi impune sa întâi secudacapul
meargă sentinţa, apoi
sus pe urmează
culoarele şi judecata.
clădirii în care
"uncţionează /acultatea de :omunicare.
Gorbeşte şi cu avocatul care s-a ocupat de divorţul lui.
+ Uai sa clarifcam mai întâi ceva, îi spune acesta. :ât adevăr conţin
acuzaţiile respective
+ ?estul de mult. 5m avut o legătură cu "ata.
+ (erios
+ şi daca e serios, e mai bine sau mai rau
?upă o anumită vârsta, toate legăturile sunt serioase. :a şi in"arctul.
+ @i bine, în acest caz, s"atul meu este, din punct de vedere strategic,
să-ţi găseşti o avocata care sa te reprezinte.
i da doua nume.
+ încearcă sa obţii o înţelegere în particular. /a şi tu nişte concesii, ia o
pauza, pleacă în concediu, şi poate ca universitatea o va convinge pe "ata,
sau pe părinţii ei, sa renunţe la acuzaţii. @ tot ce poţi spera. 5ccepta cartona
sul galben. :el mai bine este sa reduci pagubele, sa as tepti până se
potoleşte scandalul.
> Placere derivata din nenorocirile altora 6lb. germana9. 6C.ed.9
+ şi ce concesii ar trebui sa "ac
+ Psi*oterapie de grup. %unca voluntara în "olosul comunităţii.
:onsiliere. 5ccepta orice se poate obţine prin negociere.
+ :onsiliere 5dică am nevoie de consiliere
+ Cu mă-nţelege greşit. :e vreau sa spun este ca una din o"ertele pe
care ti le vor "ace ar putea f consilierea.
 + ?e ce (a ma repare (a ma vindece (a ma scape de dorinţele
inadecvate
5vocatul ridica din umeri.
+ :um spui tu.
4n campus a început (ăptămâna de conştientizare privind pericolele
violului. /emeile se declara împotriva violului, au declarat AB3, anunţa
organizarea unui priveg*i de douăzeci şi patru de ore în semn de solidaritate
cu 7victimele
7/@%@!@ recente8.(5
5D U30Ak0 (ubG3AB@5(:8.
usa lui, cineva strecoară o broşură cu tema;
%âzgălit în graba la s"ârşitul materialului, se a#a mesajul; 7:5(5C3G5,
!@!@ 4 (DC0 CD%A50@8.
a cina cu "osta lui sotie, Aosalind. (unt despărţiţi de opt ani2 încet,
prudent, încep sa redevină prieteni O într-un "el.
5semenea veteranilor de război. îl linişteşte gândul ca Aosalind
locuieşte în apropiere2 poate ca şi ea nutreşte aceleaşi sentimente în privinţa
lui. (a ai pe cineva pe care sa te poţi bizui la necaz; când leşini în cada, sau
când descoperi frişoare de sânge în scaun.
?iscuta despre !uc), singura realizare din prima lui căsătorie, şi care
locuieşte în prezent la o "erma din @as-tern :ape.
+ (-ar putea s-o revăd curând, spune el. %a gândesc sa plec într-o
călătorie.
+ !a mijlocul trimestrului
+ 0rimestrul este pe s"ârşite. 5u mai rămas doar doua săptămâni, şi
apoi se termina.
+ 5re vreo legătură cu problemele pe care le ai acum
5m auzit ca ai probleme.
+ Dnde ai auzit ,& 
+ 3amenii vorbesc, ?avid. 0oată lumea este la curent cu ultima ta
cucerire, în cele mai picante detalii. Cu e în interesul oamenilor să-şi tina
gura, ci doar în interesul tau. îmi permiţi să-ţi spun cât este de jenant şi de
stupid
+ Cu, nu-ţi permit.
+ 0ot am s-o "ac. Povestea e stupida2 şi urâta, pe deasupra. Cu stiu ce
"aci în privinţa vieţii tale sexuale, şi nici nu vreau sa stiu, însa, crede-mă, nu
aşa se rezolva lucrurile astea. 5i :ât :incizeci şi doi de ani. :rezi ca unei
copile îi "ace placere sa se culce cu un bărbat de vârsta ta :rezi că-i place sa
te privească în timp ce, în cursul 0e-ai gândit vreodată la asta
@l nu scoate o vorba.
+ (a nu te aştepţi la înţelegere din partea mea, ?a vid. şi nu te aştepta
ca te va înţelege sau compătimi ci neva. (a nu te aştepţi nici la compasiune,
nici la iertare, nu acum şi nu în epoca noastră. 0oată lumea o sa te ara te cu
degetul. (i, în defnitiv, de ce n-ar "ace-o :*iar asa, cum ai putut sa "aci una
ca asta
0onul de alta data, tonul pe care se purtau discuţiile în ultimii lor ani de
căsnicie, se mani"esta din nou O un ton acuzator-patimas. Până şi Aosalind
trebuie sa fe conştientă de asta. şi totuşi, poate ca are dreptate. Poate ca
este dreptul tinerilor sa fe "eriţi de a-i vedea pe cei mai bătrâni prinşi în
g*earele patimii trupeşti. în defnitiv, la asta sunt bune prostituatele; sa
satis"acă dorinţele pătimaşe ale celor mai putin plăcuţi la vedere.
+ n fne, continua Aosalind, spuneai ca vrei sa o vezi pe !uc).
+ ?a, ma gândeam sa plec cu maşina şi să-i "ac o vizita după anc*eta.
(ă-mi petrec o vreme cu ea.
+ ?upă anc*eta
+
+ (e convoacă
:âta săptămâna
promptitudineN viitoare
şi după ce-aios-o
comisie de!uc)
vezi pe anc*eta.
+ Cu stiu. Cu sunt sigur ca mi se va permite sa revin la universitate.
Cu sunt convins ca îmi voi dori sa o "ac.
Aosalind clătină din cap.
+ Dn s"ârşit de cariera lipsit de glorie, nu crezi Cici nu vreau sa te
întreb daca ce ţi-a o"erit "ătuca asta a meritat preţul pe care-& plăteşti. şi cu
ce-o să-ţi omori timpul
0e-ai gândit la pensie
+ :red ca o sa ajung la o înţelegere cu ei. Cu ma pot lăsa "ara un ban.
+ :*iar nu pot Cu f atât de convins. :âţi ani are
iubita ta
+ ?ouăzeci. ?e ani. @ sufcient de mare sa ştie ce "ace.
+
+ vonurile spundespre
Cu stiu nimic ca a luat somni"ere.
somni"ere. @ste
%i se adevărat
pare o invenţie.
:ine ţi-a vorbit de somni"ere
@a îi ignora întrebarea.
+ (-a îndrăgostit de tine 5i sedus-o
+ Cu. Ciciuna, nici alta.
+ şi atunci, de unde a apărut reclamaţia asta
+ :ine poate şti Cu mi-a "ăcut confdente. 5 existat o lupta în culise
despre care nu deţin sufciente date. 5 existat un prieten gelos. 5u mai
apărut şi nişte părinţi scandalizaţi. Probabil ca a s"ârşit prin a ceda. Povestea
ma luat complet prin surprindere.
+ 0rebuia sa te f gândit, ?avid, să-ţi f dat seama. @şti prea bătrân sa
te încurci cu copiii altora. 0rebuia sa te aştepţi la tot ce poate f mai rau.
3ricum, întreaga istorie este extrem de umilitoare. ău asa.
+ Cu m-ai întrebat daca o iubesc. C-ar trebui sa mantrebi şi asta
+ /oarte bine. @şti îndrăgostit de tânăra asta care îţi târăşte numele în
noroi
+ Cu e ea de vina. C-o acuza pe ea.
+ (a n-o acuzN 0u de partea cui eşti Bineînţeles ca o acuzN şi ea este
vinovata şi tu eşti vinovatN întreaga istorie este josnica, de la un capăt la
altul. ?egradanta şi vulgara, pe deasupra. (i, crede-mă, nu-mi pare rau s-o
spun.
3dinioară, ar f izbucnit "urios în acest punct al discuţiei.
Cumai ca astă-seară nu o "ace. i-au tăbăcit pielea
după anii petrecuţi împreuna, el şi Aosalind, sunt insensibili la reacţiile
celuilalt.
 5 doua zi, Aosalind îl cauta la tele"on.
+ ?avid, ai citit 5rgus-vl de azi
+ Cu.
+ @i bine, blindează-te. 5u scris un articol despre tine.
+ şi despre ce-i vorba
+ :iteşte şi a#a singur.
5rticolul este publicat pe a treia pagina, sub titlul 7Pro"esor acuzat ca a
întreţinut
convocat în relaţii
"ata sexuale
comisieicu
deodisciplina
studenta8. (are
sub peste primele
acuzaţia rânduri.
de *artuire 7este
sexuala.
:0D păstrează tăcere pe aceasta tema, într-o serie de scandaluri
printre care se număra plata "rauduloasa a unor burse şi presupusa
organizare a unor cercuri sexuale care "uncţionează în căminele studenţeşti.
!urie 6M' de ani9, autorul unei cărţi despre poetul englez al naturii $illiam
$ordsEort*, nu a putut f găsit pentru comentarii.8
$illiam $ordsEort* 6&\\=-&_M=9, poetul naturii. ?avid !urie 6&[<M-9,
critic al operelor lui $illiam $ordsEort* şi discipol josnic al acestuia.
Binecuvântata fe nevinovata copila. ar el nu unul dintre proscrişi.
Binecuvântata fe copila.
5udierile se des"ăşoară într-o sala de şedinţe a#ata lângă biroul lui
UaHim. @ste po"tit înăuntru şi invitat sa ia loc în capătul mesei, lângă %ânaş
%at*abane
audierile, înînstânga
persoana, pro"esor
sa sunt aşezaţideUaHim,
istoriasecretara
religiilor, care
lui şi va prezidao
o tânără,
studenta la ceva2 iar în dreapta lui, se a#a cei trei membri ai comisiei
conduse de %at*abane.
Cu este agitat. ?impotrivă, se simte stăpân pe el, are încredere în el.
nima îi bate regulat, a dormit bine. 0rufa, îşi spune el, trufa periculoasa a
jucătorului2 trufa şi autosufcienţa. ntra în povestea asta cu stângul, orgoliul
nu este cea mai potrivita stare de spirit. 0otuşi, nu-i pasa.
4i saluta pe membrii comisiei înclinând sec din cap. Pe doi dintre ei îi
cunoaşte; /arodia Aassool şi ?esmond (Earts, decanul nstitutului Polite*nic.
:on"orm *ârtiilor pe care le găseşte aşezate pe masa, în "ata lui, cea de-a
treia persoana preda la coala de 5"aceri.
+ :omitetul întrunit astăzi aici, domnule pro"esor !urie, spune
%at*abane desc*izând şedinţa, nu are nici un "el de putere. 0ot ceea ce le sta
în putinţă membrilor ei este sa "acă recomandări. %ai mult decât atât, aveţi
dreptul sa contestaţi componenta comisiei. 5şadar, permiteţi-mi sa va întreb;
consideraţi ca vreunul dintre membrii comisiei v-ar putea prejudicia în vreun
"el interesele
+ Cu contest pe niciunul din membri-în sens juridic, îi raspunde el. 5m,
în sc*imb, rezerve de natura flosofca, însa presupun ca ele nu "ac obiectul
acestei întâlniri.
(e produce o "oiala generala.
+ :red ca este recomandabil sa ne rezumam la aspectul legal al
problemei, spune %at*abane. 5şadar, nu contestaţi componenta comisiei.
5veţi obiecţii în privinţa prezentei unui observator din partea studenţilor,
delegat de :oaliţia împotriva discriminărilor
 + Cu ma tem de comisie. Cu ma tem nici de observator.
+ Prea bine. (a trecem la c*estiunea zilei. Prima plângere este cea
depusa de domnişoara %elanie saacs, studenta la clasa de actorie2 a "ăcut o
declaraţie din care fecare dintre voi a primit câte un exemplar. @ste necesar
sa prezint în rezumat declaraţia respectiva ?omnule pro"esor !urie
+ ?aca înţeleg bine, domnule preşedinte, domnişoara saacs nu va
participa personal
+ ?omnişoara
?aţi-mi voie sa saacs a compărut
va reamintesc ierieste
ca nu în "ata acestei
vorba de uncomisii.
proces, ci de o
audiere. Aegulamentul nostru de procedura nu este cel al unei instante de
judecata. @xista vreo problema din punctul dumneavoastră de vedere
+ Cu.
+ 3 a doua acuzaţie re"eritoare la aceasta c*estiune, continua
%at*abane, vine de la 5r*iva, prin 3fciul de înregistrare a studenţilor, şi se
re"era la valabilitatea dosarului domnişoarei saacs. :on"orm acuzaţiilor,
domnişoara saacs nu a "ost prezenta la toate cursurile, nu a susţinut toate
lucrările scrise şi nici toate examenele pentru care i-aţi acordat nota.
+ 5ceasta este suma acuzaţiilor
+ 5cestea sunt acuzaţiile.
0rage adânc aer în piept.
+ (untdeîncredinţat
importante "ăcut decâtcasamembrii
readucăacestei comisii
pe tapet au lu cruri
o poveste asupramult mai nu
căreia
exista motive de litigiu.
Aecunosc ca sunt vinovat, la ambele capete de acuzare.
?aţi sentinţa şi sa ne vedem mai departe de viaţă.
#(Ujs"8> v 7-Jii0-itti" I-m>iLEis XL-K 7 -1> 7NLK f UaHim se apleacă spre
%at*abane. între ei are loc un sc*imb de cuvinte, rostite în şoaptă.
+ ?omnule pro"esor !urie, rosteşte UaHim, ma vad obligat sa repet ca
aceasta nu este o comisie de anc*eta. Aolul ei este acela de a audia ambele
parti şi de a "ace recomandări. Cu are puterea, nici căderea de a lua decizii.
%a vad obligat sa repet întrebarea; consideraţi ca ar f mai potrivit sa fţi
reprezentat de o persoana care este "amiliarizata cu procedura noastră
+ Cu am nevoie sa fu reprezentat. %a pot reprezenta "oarte bine şi
singur. ?aca am înţeles corect, în ciuda "aptului ca miam recunoscut
vinovăţia, audierile trebuie sa continue
+ ?orim sa va o"erim posibilitatea de a declara care este poziţia
dumneavoastră.
+ 5m declarat care este poziţia mea. (unt vinovat.
+ Ginovat de ce
+ ?e toate acuzaţiile care mi se aduc.
+ Ce obligaţi sa ne învârtim în cerc, domnule pro"esor !urie.
+ (unt vinovat de tot ceea ce susţine domnişoara saacs şi de a f ţinut
evidente "alse.
4n acest moment al discuţiei, intervine /arodia Aassool.
+ (puneţi ca sunteţi de acord cu declaraţia domnişoarei saacs,
domnule pro"esor !urie, însa ştiţi într-adevăr ce conţine
 + Cu tin sa citesc declaraţia domnişoarei saacs. (unt de acord. Cu stiu
ce interes ar avea domnişoara saacs sa minta.
+ 0otuşi, nu credeţi ca ar f mai prudent sa citiţi declaraţia înainte de a
f de acord cu conţinutul ei
+ Cu. :onsider ca în viaţă exista alte lucruri mult mai importante decât
sa fi prudent.
/arodia Aassool îşi reia locul în "otoliu.
!urie,+si,0ot
maceea ce oare
întreb, susţineţi esteîn"oarte
sunteţi donQuijotesc,
postura domnu
de a va permite le pro"esor
o asemenea
atitudine încep sa cred ca este
+ $jijpEiude datoria noastră sa va protejam de dumneavoastră înşivă,
conc*ide ea, acordându-i lui UaHim un zâmbet glacial.
+ (usţineţi ca nu ati apelat la s"atul competent al unui avocat.
5ti consultat vreun specialist, de orice "el O un preot, de pilda, sau un
consilier 5ti f dispus şi pregătit sa participaţi la şedinţe de consiliere
4ntrebarea respectiva îi este adresata de tânăra care preda la coala de
5"aceri.
(imte cum îl cuprinde iritarea.
+ Cu. Cici nu am încercat sa primesc s"aturi compe tente şi nici nu
intenţionez sa le caut. (unt bărbat în toa IsJ K 1 ta frea. Cu sunt receptiv la
s"aturile
:*iaravizate
nu maale avocaţilor. s"aturile avocăţeşti.
impresionează
(e întoarce spre %at*abane.
+ @u mi-am susţinut pledoaria.
@xista vreun motiv în virtutea căruia ar trebui sa continuam
dezbaterea
ntre %at*abane si UaHim se produce o consultare rapida în şoaptă.
+ (-a propus, spune %at*abane, ca pledoaria dom nului pro"esor !urie
sa fe analizata de comisie.
Drmează o runda de încuviinţări din cap.
+ ?omnule pro"esor !urie, sunteţi amabil sa ieşiţi din sala pentru
câteva minute, dumneavoastră şi domnisoa ra van $)H, pentru a lăsa
comisiei răgazul sa delibereze
@l şi studentaobservator se retrag în biroul lui UaHim. Ciciunul nu
scoate o vorba. @ste evident ca tânăra nu se simte în largul ei.
7:5(5C3G5, !@!@ 4 (DC0 CD%A50@.8
3are ce impresie îi produce acum :asanova, când se a#a "ata în "ata cu
el
(unt invitaţi sa revină în sala.
5tmos"era din interior nu anunţa nimic bun2 este acida, sul"uroasa O
după impresia lui.
+ Prin urmare, rosteşte %at*abane. (a revenim. ?om nule pro"esor
!urie, afrmaţi ca acuzaţiile care vi se aduc sunt adevărate
+ (unt de acord cu tot ceea ce susţine domnişoară saacs.
+ ?r Aassool, doriţi sa mai adăugaţi ceva
+ ?a.
 ?oresc sa se consemneze o obiecţie la aceste ras punsuri ale
pro"esorului !urie pe care le consider în mod "undamental evazive.
?omnul pro"esor !urie susţine ca este de acord cu acuzaţiile.
0otuşi, încercările noastre de a-i atrage atenţia asupra conţinutului a
ceea ce accepta se lo vesc de o atitudine de subtila persi#are. ?in punctul
meu de vedere, atitudinea sa nu poate sugera decât ca accepta doar "ormal
acuzaţiile în c*estiune. întrun caz cu conotaţii atât de grave, comunitatea în
ansamblul
Cu seeipoate
are dreptul
abţine sa
sa nu îi dea o replica tăioasă;
+ Cu exista conotaţii grave în acest caz.
+ :omunita tea în ansamblul ei are dreptul sa ştie, continua ea
imperturbab il, ridicând glasul şi acoperindu&, cu o dexteritate izvorâta din
exerciţiul practic la catedra, ce anume recunoaşte domnul pro"esor !urie ca a
"ăcut si, prin urmare, motivul pentru care va f suspendat.
+ ?aca va f suspendat, intervine %at*abane.
+ ?aca va f suspendat.
Cu vom reuşi sa ne îndeplinim corect misiunea, atâta timp cât lucrurile
nu sunt limpezi ca lacrima, şi daca nu exprimam
cu toată claritatea recomandări le pe care le vom avea de "ăcut şi
motivele pentru care cerem suspendarea pro"esorului !urie.
+ :red ca pentru noi lucrurile sunt limpezi ca lacrima, doamna pro"esor
Aassool.
Problema este daca ele sunt la "el de clare şi pentru pro"esorul !urie.
+ @xact. 5ti exprimat "oarte exact ceea ce doream sa spun.
5r f "ost mai înţelept din partea lui sa tacă, însa nu reuşeşte să-şi tina
gura.
+ :e-mi trece mie prin minte ma priveşte personal, nu-i treaba ta,
/arodia, îi raspunde el.
(incer vorbind, tu nu aştepţi de la mine un răspuns, ci o recunoaştere a
vi novaţiei printro con"esiune.
@i bine, uite ca nu "ac nici o con"esiune. %iam "ormulat poziţia şi miam
susţinut ple doaria. (unt vinovat de toate acuzaţiile care mi se aduc.
5sta-i poziţia mea. Până aici ma simt eu în stare sa merg.
+ ?omnule preşedinte, ma vad obligata sa protestez.
Problema depăşeşte limitele unei c*estiuni "ormale.
?omnul pro"esor !urie recunoaşte ca este vinovat, însa, ma întreb, îşi
accepta cu adevărat vinovăţia, sau pur şi simplu vrea sa treacă prin
"ormalităţile procedurale, în speranţa ca acest caz va f îngropat sub un
munte de *ârtii şi dat uitării ?aca pur şi simplu bi"ează moţiunea, atunci
insist sa îi aplicam sancţiunea cea mai severa.
+ Ga reamintesc, doamna pro"esoara Aassool, rosteşte %at*abane, ca
nu este de competenta comisiei sa impună sancţiuni.
+ 5tunci va trebui sa recomandam aplicarea sancţiunii celei mai grave.
(a propunem concedierea cu e"ect imediat a pro"esorului !urie şi decăderea
din toate drepturile şi privilegiile.
 + ?avid se "ace auzit glasul lui ?esmond (Earts, care nu a scos nici
un cuvânt până în acest moment. ?avid, eşti sigur ca tratezi acest subiect în
maniera cea mai potrivita îl întreabă (Earts şi continua, adresându-se
preşedintelui; ?omnule preşedinte, după cum afrmam cât a lipsit pro"esorul
!urie din sala, consider cu tărie ca noi, în calitate de membri ai comunităţii
universitare, nu ar trebui sa procedam împotriva unui coleg de breasla într-o
maniera rece şi "ormalista. ?avid, eşti sigur ca nu ai nevoie de o amânare
care să-ţi
+ ?edeacerăgazul
!a ce-arsatrebui
mai re#ectezi, sau poate sa consulţi un specialist
sa re#ectez
+ !a gravitatea situaţiei, pe care, sunt convins, nu o înţelegi la
adevărata sa dimensiune. %ai direct spus, eşti pe punctul de a-ţi pierde
slujba. şi nu-i de glumit cu asta în zilele noastre.
+ şi atunci, ce ma s"ătuieşti sa "ac (a renunţ la ceea ce doamna
pro"esoara Aassool numeşte persi#are subtila
(a vărs lacrimi de căinţă :e-ar trebui sa "ac sa ma salvez
+ Poate că-ţi vine greu sa crezi, ?avid, însa noi, cei adunaţi în jurul
acestei mese, nu-ţi suntem duşmani. :u toţii avem momentele noastre de
slăbiciune, findcă suntem cu toţii oameni. :azul tau nu este singular. 5m dori
sa găsim împreuna o soluţie, sa te ajutam să-ţi continui cariera. UaHim
intervine liniştit în discuţie.
+ ?avid,tinoi
care probabil se vrem sa coşmar.
pare un te ajutam sa găseşti ieşirea din aceasta situaţie
0oţi sunt prietenii lui. 0oţi vor să-& salveze de păcatele lui, să-&
trezească din acest coşmar. Ciciunul nu vi ea să-& vadă cerşind pe străzi,
muritor de "oame. :u toţii îşi doresc să-& revadă instalat la catedra.
+ în tot acest cor al bunelor intenţii, rosteşte el, nu aud nici un glas
"eminin.
!inişte.
+ Prea bine, continua el, vreau sa "ac o mărturisire.
Povestea a început într-o seara, am uitat data exacta, însa nu cu mult
timp în urma. 0raversam parcul vec*iului colegiu şi întâmplarea a "ăcut ca
acolo sa se a#e şi tânăra în c*estiune, domnişoara saacs. ?rumurile noastre
s-au intersectat. 5m sc*imbat câteva cuvinte, iar în acel moment s-a
întâmplat ceva, s-a produs un declic pe care, nefind poet, pre"er sa nu ma
căznesc să-& descriu. @ste sufcient sa precizez ca @ros şi-a "ăcut atunci
intrarea în scena. ?upă aceasta întâmplare, n-am mai "ost acelaşi.
+ C-ai mai "ost acelaşi cu cine întreabă prudent tânăra cu aer de
"emeie de a"aceri.
+ C-am mai "ost eu însumi. 5m încetat sa mai fu un bărbat divorţat de
cincizeci de ani, care trebuie să-şi umple timpul cumva. %-am trans"ormat
într-un slujitor al zeului @ros.
+ 5dică asta este tot ce ne poţi spune în apărarea ta :a ai "ăcut totul
dintr-un impuls incontrolabil
+ ?ar nu vreau sa ma apar. 5ti vrut sa ma spovedesc, uite ca ma
spovedesc. :ât despre impuls, departe de a f "ost incontrolabil. 5m re"uzat
sa accept multe asemenea impulsuri în trecut, mi-e şi ruşine sa recunosc.
 + Cu crezi, intervine (Earts, ca prin însăşi natura sa viaţă de pro"esor
impune anumite sacrifcii :a, pentru binele general, suntem obligaţi sa
respingem anumite placeri
+ 0e re"eri la interzicerea relaţiilor intime între cei din generaţii
di"erite
+ Cu, nu neapărat. Cumai ca noi, în calitate de pro"esori, deţinem o
poziţie de putere. Poate mai degrabă ar f vorba de interdicţia de a amesteca
relaţiile
acest caz.de (au,
putere
celcu relaţiile
putin, sexuale.
ar trebui şi simt ca aşa
sa mani"estam s-au petrecut
o prudenta lucrurile în
extrema.
/arodia Aassool intervine în acest moment al discuţiei.
+ ?omnule preşedinte, iar ne învârtim în cerc. ?a, ne spune el,
recunosc ca sunt vinovat. însa, când încercam sa ajungem la "ondul
c*estiunii, brusc nu mai recunoaşte ca a molestat o tânără, ci ne vorbeşte
despre impulsul ca ruia nu i-a putut rezista, "ara sa pomenească nici un cu
vânt despre su"erinţă pe care a provocat-o2 şi "ara sa pomenească nimic
despre "aptul ca a participat la exploa tarea unei tinere. ?in acest motiv
susţin ca este inutil sa con tinuam discuţia în contradictoriu cu pro"esorul
!urie. :red ca trebuie sa acceptam pur şi simplu "aptul ca îşi recunoas te
vinovăţia şi sa "acem recomandările în consecinţă.
%olestare; parca aştepta sa audă aceste cuvinte. Aostite de un glas
care tremura
3are eade ce emoţie O emoţia
vede când celui
se uita drept.
la el, încât sa o "acă sa fe atât de
încrâncenata Gede un rec*in scăpat printre peştişori neajutoraţi (au poate
ca are o cu totul alta viziune; un mascul osos şi musculos care se năpusteşte
asupra unei copile, înăbuşindu-i sub palma lui mare ţipetele. :e absurdN
5poi îşi da brusc seama; aceeaşi comisie a "ost ieri prezenta în aceeaşi
încăpere, iar ea a stat în "ata lor, %elanie, care abia daca-i ajungea până la
umăr. ansele sunt inegale, cum ar putea nega evidenta
+ înclin sa îi dau dreptate doamnei pro"esor Aassool, spune "emeia de
a"aceri. ?aca domnul pro"esor !urie nu mai are nimic de adăugat, cred ca ar
trebui sa începem deliberările şi sa luam o *otărâre.
+ înainte de a "ace acest lucru, as dori, domnule preşedinte, intervine
din nou (Earts, sa pledez o ultima oara pentru cauza domnului pro"esor
!urie. @xista vreun tip de declaraţie la care ar putea sa subscrie în condiţiile
date
+ ?e ce ?e ce este atât de important sa subscrie la o declaraţie
+ /iindcă asta ne-ar ajuta sa calmam o situaţie care s-a cam încins. în
mod ideal, ar f pre"erabil pentru noi toţi sa rezolvam cazul cu cât mai mare
discreţie, departe de re#ectoarele presei. Cumai ca acest lucru nu este
posibil.
:azul a atras deja atenţia şi are conotaţii pe care nii le mai putem
controla. Privirile tuturor sunt aţintite asupra universităţii, asteaptând sa vadă
cum vom rezolva cazul.
5scultându-te, ?avid, am impresia ca ti se pare ca nu eşti tratat corect.
0e înşeli grav. Coi, cei din aceasta comisie, suntem într-o postura în care ne
străduim sa ajungem la un compromis care sa te ajute sa nu-ţi pierzi slujba.
?e aceea ma întrebam daca nu exista vreo "orma de declaraţie publica,
acceptabila şi din punctul tau de vedere, şi care sa ne permită sa "acem o
recomandare mai putin severa decât sancţionarea, cu alte cuvinte
concedierea cu vot de blam.
+ Grei sa mă-ntrebi daca sunt dispus sa ma umilesc şi sa cer
clementa
(Earts o"tează.
+ ?avid,
străduim c*iar n-are
sa te ajutam. rostfisadefiacord
%ăcar sarcastic şi să-ţi bati
cu amânarea joc de "aptul
şedinţei, ast"el ca ne
încât
sa ai şi tu timp să-ţi reconsideri poziţia.
+ :e-aţi dori sa conţină declaraţia
+ Aecunoaşterea greşelii.
+ 5sta am recunoscut. ?e bunăvoie. 5dmit ca sunt vinovat de toate
acuzaţiile care mi se aduc.
+ Cu-ţi bate joc de noi, ?avid. @xista o di"erenţă între a te declara
vinovat când ti se aduce o acuzaţie şi a recunoaşte ca ai greşit, ştii şi tu
"oarte bine acest lucru.
+ şi asta v-ar da satis"acţie, sa recunosc ca am greşit
+ Cu, intervine /arodia Aassool. 5sta ne-ar readuce în punctul din care
am pornit. %ai întâi, pro"esorul !urie
+ VlNmpm
daca este cazul &MM"IPL0'A>
sa o acceptamtrebuie sa "acă declaraţia.
ca circumstanţă 5poi,
atenuanta. Cunoi vom negocia
putem *otărî
de la bun început ce-ar trebui sa conţină declaraţia. ?eclaraţia trebuie sa vina
de la el, sa fe exprimata în propriile sale cuvinte. ?upă care noi vom putea
constata daca declaraţia sa este sincera.
+ şi sunteţi convinşi ca puteţi deduce O din cuvintele pe care le
"olosesc O ca puteţi şti, aşadar, daca sunt sincer
+ Gom constata ce atitudine exprima cuvintele tale. Gom vedea daca
ele exprima regretul.
+ /oarte bine. 5m proftat de poziţia mea "ata de domnişoara saacs.
5m greşit pro"und şi îmi regret greşeală. @ste sufcient de bine din punctul
tau de vedere
+ Cu asta este problema, daca e bine din punctul meu de vedere,
pro"esor !urie, problema este daca e bine din punctul tau de vedere. 5dică,
re#ecta sentimentele tale sincere
:lătină din cap.
+ 5m spus exact ce mi-aţi propus sa spun, iar acum vreţi mai mult, îmi
cereţi sa demonstrez ca sunt sincer. @ste scandalos. 5sta depăşeşte domeniul
legal. %-am saturat. (a revenim la început şi sa procedam ca la carte, îmi
recunosc vinovăţia. %ai departe de atât nu sunt dispus sa merg.
+ Bine, rosteşte %at*abane din "otoliul sau. ?aca nu mai suni alte
întrebări pentru domnul pro"esor !urie, atunci îi voi mulţumi pentru
participare şi îi voi permite sa plece.
!a început nu îl recunosc. :oboară scările şi abia când ajunge la
jumătatea distantei către următorul etaj aude strigatul; @l el urmat de o
învălmăşeală de pasi.
 4l prind din urma în capul scării, iar unul din studenţi îl trage de *aina
pentru a-& împiedica sa ajungă jos.
+ Putem discuta cu dumneavoastră un minut, dom nule pro"esor !urie
se aude un glas.
 ignora, continuându-şi drumul prin *olul înţesat de oameni care se
întorc sa se *olbeze la bărbatul înalt, grăbit sa scape de urmăritori. 3 tânără
îi aţine calea.
+4şi3"ereste
clipaN "ata
îi spune ea.acoperă instinctiv cu mâna. Dn #as* de aparat.
şi şi-o
3 "ata se agita în jurul lui. Parul drept în care sunt împletite mărgele de
culoarea c*i*limbarului, îi încadrează *ipul. îi zâmbeşte, dezvăluind un şirag
de dinţi albi, re"ulaţi.
+ Ce putem opri sa discutam îl întreabă ea.
+ ?espre ce
:ineva împinge spre el un reporto"on. îl respinge.
+ ?espre cum a "ost, continua "ata.
+ :e sa fe
Blitzul aparatului de "otografat "ulgera din nou.
+ tiţi dumneavoastră, audierea.
+ Cu pot "ace nici un comentariu.
+
+ 3S,
Cu amce puteţi comenta
ce sa comentez.
4n jurul lor, încep sa se strângă gură-cască şi curioşi. ?aca vrea sa
scape din mulţime, trebuie sa îi împingă şi sa treacă printre ei.
+ Aegretaţi îl întreabă tânăra. Aeporto"onul este împins şi mai
aproape de el.
+ Aegretaţi ce ati "ăcut
âmbetul nu dispare de pe c*ipul "etei.
+ :redeţi ca ati mai "ace acest lucru
+ Cu cred ca voi mai avea ocazia.
+ şi daca ati avea ocazia
+ 5sta nu-i o întrebare.
/ata vrea mai mult, mai mult pentru pântecele micului aparat, însa
pentru moment ezita, nu ştie cum să-& ademenească sa comită o noua
indiscreţie.
+ şi cum s-a simţit după experienta asta întreabă cineva sotto voce.
+ (-a simţit îmbogăţit.
Drmează un ţistuit indignat.
+ întreaba-& daca şi-a cerut scuze, îi striga cineva "etei.
+ !-am întrebat.
:on"esiuni, scuze; de unde vine setea asta nestăvilită de umilire, de
degradare (e aşterne tăcerea. !-au încercuit asemenea unor vânători care
au încolţit un animal ciudat şi nu stiu cum să-i vina de *ac.
/otografa este publicata a doua zi în gazeta studenţească, cu subtitlul
explicativ 7:ine a rămas csrcent8, îl în"ăţişează pe el, cu oc*ii ridicaţi spre
cer, întinzând mâna înspre aparat, într-un gest nesigur. Postura este sufcient
de ridicola ca atare, însa ce "ace din aceasta imagine o adevărată bijuterie
jurnalistica este coşul de *ârtii răsturnat pe care îl tine deasupra capului sau
un tânăr care râde batjocoritor. Printr-un joc de perspectiva, coşul pare sai fe
aşezat direct pe cap, asemenea unui coi" al măgarului pe care sunt pedepsiţi
să-& poarte elevii leneşi. ?upă o asemenea "otografe, ce şansă mai are
7:omisia este discreta în privinţa verdictului8 suna titlul articolului.
7:omisia de disciplina care anc*etează acuzaţiile de *artuire şi de proasta
conduita aduse pro"esorului
asupra verdictului de :omunicare
dat ieri. Preşedintele ?avid
%ânaş !urie păstrează
%at*aba-ne discreţia
s-a rezumat sa
declare ca toate concluziile comisiei au "ost înaintate Aectoratului, care va lua
masuri. 4ntr-un duel verbal purtat cu membrii $5A după audiere, !urie 6M' de
ani9 a declarat ca experientele sale cu studente Il-au îmbogăţitL.
(candalul a izbucnit odată cu înaintarea unor plângeri împotriva lui
!urie, specialist în poezie romantica, de către studente din anul sau.8
Primeşte acasă un tele"on de la %at*abane.
+ ?avid, comisia a înaintat recomandarea, iar rectorul m-a rugat sa
intervin personal şi sa am o ultima discuţie cu tine. @ste dispus sa nu ia
masuri extreme, a adăugat el, cu condiţia sa "aci o declaraţie publica, în
nume propriu, şi care sa fe satis"ăcătoare atât din punctul tau de vedere, cât
şi din al nostru.
+
+ %ânaş,
5şteaptă.am!asă-mă
mai discutat o data5m
sa termin. acest aspect.
în "ata mea@uun model de declaraţie
care va satis"ace cerinţele noastre. @ste "oarte scurta. i-o pot citi
+ :iteşte-o.
(i %at*abane începe sa citească;
+ Aecunosc "ara rezerve ca am încălcat drepturile reclamantei şi ca am
abuzat de autoritatea cu care am "ost învestit de universitate. :er sincer
scuze ambelor parti şi accept pedeapsa adecvata, indi"erent care ar f ea, şi
care mi se va aplica în acest sens.
+ Pedeapsa adecvata, indi"erent care ar fe ea8 :e înseamnă asta
+ ?in cât am înţeles, nu vei f concediat. @ste "oarte probabil sa ti se
impună un concediu "ara plata. ?aca vei reveni la îndatoririle de pro"esor,
asta nu depinde decât de tine şi de *otărârea pe care o vor lua decanul şi
se"ul catedrei tale.
+ 5sta-i tot 5cesta-i pac*etul de propuneri
+ ?in cât am înţeles eu, da. ?aca afrmi ca eşti de acord cu declaraţia,
care va avea statut de recunoaştere a vinovăţiei şi va acţiona drept
circumstanţă atenuanta, rectorul va f dispus sa o accepte în acest spirit.
+ n ce spirit
+ în spirit de căinţă.
+ %ânaş, am trecut şi ieri prin povestea asta cu căinţa.
G-am spus părerea mea. C-am de gând sa ma repet. 5m compărut în
"ata unui tribunal legal constituit, în "ata unui brat al legii. ?inaintea acestui
tribunal al laicilor miam recunoscut vinovăţia, o vinovăţie de laic. 5cest act
de recunoaştere cred ca este sufcient. :ăinţa nu are ce căuta nici aici, nici
acolo. :ăinţa tine de o alta lume, de un alt univers şi de un discurs di"erit.
 + 0u con"unzi lucrurile, ?avid. Cu ti se recomanda sa te căieşti. :e se
petrece în su#etul tau este un mister pentru noi, ca membri a ceea ce tu
numeşti tribunal laic, daca nu ca semeni ai tai. 0i se cere doar sa "aci o
declaraţie publica.
+ %i se cere sa adresez scuze în mod public în legătură cu o c*estiune,
c*iar daca nu sunt sincer
+ 5spectul nu are de-a "ace cu sinceritatea. ?upă cum spuneam, asta
te priveşte pe problema
(e pune tine personal
dacaşi eşti
conştiinţa ta.să-ţi recunoşti în mod public
pregătit
greşeala şi sa iei masuri pentru a o repara.
+ 5cum c*iar ca despicam frul în patru. Goi m-aţi acuzat, iar eu am
recunoscut ca sunt vinovat la toate capetele de acuzare. 5sta-i tot ce
aşteptaţi de la mine,
+ Cu. 5vem nevoie de mai mult. Cu "oarte mult, dar ceva mai mult.
(per ca poţi înţelege limpede ca trebuie sa ne o"eri acest lucru.
+ Aegret, dar nu înţeleg.
+ ?avid, sa ştii ca nu pot continua sa te apar de tine însuti. @u am
obosit, ca şi ceilalţi membri ai comisiei. 5i nevoie de mai mult timp sa te mai
gândeşti
+ Cu.
+ Bine. n acest caz, nu-mi rămâne decât sa te anunţ ca vei primi vesti
de la rectorat.
3dată ce şi-a pus în minte sa plece, nimic nu-N mai poate retine.
oleşte "rigiderul, încuie casa, iar la amiaza intra deja pe autostrada. (e
opreşte peste noapte in 3udts*oorn, apoi pleacă în zori de zi, iar după ora
.oo. se apropie de destinaţie, orăşelul (alem de pe ruta
rn*amstovvnSenton, a#at în Uastern :ape.
%ica proprietate a ficei sale se a#a la capătul unu2 drum şerpuit,
acoperit de colb, situat la câteva mile în at,. ra oraşului, compus dintr-un
teren de cinci *ectare, în majoritate arabil, o pompa eoliana, grajduri şi
anexe, şi o o.isâ care se întinde pe un singur nivel, cu pereţi vopsiţi în gai-
ben, acoperiş din tabla galvanizată şi veranda acoperi &, !imita din "ata a
proprietăţii este marcata de un gard. n2p sârma şi de tu"e de călţunaşi şi de
năprasnic, iar în 7eJt de pra" şi pietriş.
Pe alee este parcata o GolHsEagen combi, în spateie >. Ki X reia îşi trage
şi el maşina. !uc) iese din penumbra pri.i vorului în lumina puternica a
soarelui. Pentru o ci2 pa, GV o recunoaşte. 5 trecut un an de când nu a mai
văzui o, iar de atunci s-a îngrăşat. :oapsele şi sânii ei sunt 6încearcă sa
găsească termenul cel mai potrivit9 planturoşi. @ste desculţa şi se îndreaptă
dezinvolta spre el să-& întâmpine, cu braţele larg desc*ise. îl îmbrăţişează şi
îl sărută pe amândoi obrajii.
:e "ata drăguţă, îşi spune în sinea lui în timp ce o strânge la piept. şi ce
primire călduroasă la capătul unui drum atât de lungN
:asa, care este spaţioasă, întunecoasa si, c*iar şi la amiaza, răcoroasă,
datează de pe vremea "amiliilor numeroase şi a oaspeţilor care veneau cu
duiumul. în urma cu şase ani, !uc) s-a mutat aici ca membra a unei
comunităţi de tineri, un soi de trib adolescentin, care "ăceau comerţ
ambulant în ra*amstoEn, ocupându-se cu vânzarea de articole din piele şi
ceramica uscata la soare, şi care, printre şiruri de porumb, cultivau şi ierburi
dagga>.
?upă ce comunitatea s-a destrămat, iar ultimii tineri au plecat mai
departe spre CeE Bet*esda, !uc) a rămas la micuţa "erma, împreuna cu
prietena ei Uelen. (usţinea ca se îndrăgostise de acest loc şi dorea sa se
ocupe
acum, serios de agricultura.
îmbrăcată într-o roc*ie5 în#orata,
ajutat-o sa cumpere
desculţa proprietatea.
şi tot şi ia ţ-o
restul, instalata într-o
casa în care pluteşte aroma de pâine coapta, nu o copila care se joaca de-a
cultivatul pământului, ci o "emeie puternica de la tara, o adevărată boervrou.
+ 5m sa te instalez în camera lui Uelen, îi spune ea.
?imineaţă este scăldată în soare. C-ai *abar ce reci au "ost dimineţile
aici în iarna asta.
+ :e mai "ace Uelen o întreabă el.
Uelen este o "emeie solida, cu un aer trist, o voce groasa şi o piele
urâta, mai mare decât !uc). Cu a reuşit niciodată sa înţeleagă ce a văzut
!uc) la ea2 în "orul sau interior, spera ca !uc) să-şi găsească, sau sa fe
găsită, de o persoana mai buna.
+ Uelen este la Vo*annesburg din aprilie. aşa ca am rămas singura la
"erma,+cu excepţia
5sta ajutorului
nu mi-ai spus. şimeu.
nu ţi-e urât singura aici
!uc) ridica cu indi"erenta din umeri.
+ 5m câini. :âinii sunt încă importanţi. :u cât sunt mai multi câini, cu
atât ma plictisesc mai putin. 3ricum, în cazul unei spargeri, nu vad cu ce-ar f
mai bune doua persoane în loc de una.
+ %are floso" ai devenit.
> :ânepa indiana "olosita ca narcotic2 marijuana. 6C.ed.9
+ aşa este, când nimic nu merge, începi sa floso"ezi.
+ ?ar, spune-mi, ai o arma la "erma
+ 5m o puşcă. 3 sa ţi-o arat. 5m cumpărat-o de la un vecin. C-am
"olosit-o niciodată, însa, se poate spune ca am o arma.
+ Per"ect. Dn floso" înarmat. (unt de acord.
:âini şi o arma2 pâine în cuptor şi grâne pe câmp. @ curios cum el şi
mama ei, amândoi orăşeni şi intelectuali, au putut concepe un copil atât de
anacronic, venit din alt timp, pe aceasta tânără colonista robusta. ?ar poate
ca nu este rodul lor; poate ca a "ost zămislita într-o mai mare măsură de
istorie.
/ata îi o"eră ceai. îi este teribil de "oame şi îng*ite *ulpav doua "elii
uriaşe de pâine unse cu marmelada de cactus>, preparata tot în casa. îi simte
privirea aţintită asupra lui cât timp mănâncă. 0rebuie sa se controleze; nimic
nu este mai dizgraţios pentru un copil decât sa asiste la modul în care
"uncţionează corpul părintelui sau.
Dng*iile "etei sunt departe de a f curate. %izerie de tara.
Pesemne onorabila.
 4şi despac*etează lucrurile în camera lui Uelen. (ertarele sunt goale, iar
în şi"onierul vec*i, imens, nu găseşte decât o salopeta albastra atârnata pe
un umeraş. ?aca Uelen este plecata, înseamnă ca a plecat pentru multa
vreme.
!uc) îl însoţeşte într-un tur al "ermei. îi repeta ca apa este preţioasă şi
ca nu trebuie risipita, ca trebuie sa evite contaminarea "osei septice. tie
lecţia, însa o asculta cu răbdare. ?upă care îl conduce în zona adăpostului
pentru câini.
sunt cinci, !a ultima
trainice, lui vizita,
construite penu exista decât
o "undaţie o singura
din beton, cuşcaşiaici.
cu stâlpi 5cum
montanţi
zincaţi, cu plasa cu oc*iuri mari, şi umbrite de arbori tineri de eucalipt. !a
vederea ei, câinii încep sa se agite; dobermani, ciobăneşti
> în srcinal; pricHl) pear, un soi de cactus 63puntia fcus-indica9 cu
"ructe comestibile, în "orma de para. C.ed.9 germani, ogari cu spinarea
arcuita, bull terrieri, rottEei-leri.
+ 0oţi sunt câini de paza, spune ea. :âini utilitari, care muncesc, aduşi
cu contracte scurte; doua săptămâni, o săptămână, uneori, poate doar un
EeeHend. 5nimalele de companie sunt aduse aici numai în vacanta de vara.
+ şi pisici Cu luaţi şi pisici
+ (a nu râzi de mine. %a bate gândul sa ma reproflez pe pisici. ?ar nu
sunt încă organizata pentru asta.
+
+ %ai
?a. ai
%ataraba aceea din
duc sâmbătă piaţă 3 sa te iau şi pe tine.
dimineaţa.
5st"el îşi câştigă ea existenta; de pe urma pensiunii pentru câini, din
vânzarea #orilor şi zarzavaturilor culese din gradina. Cimic mai simplu.
+ :âinii ăştia nu se plictisesc o întreabă el arătând o căţea buldog, de
culoare arămie, singura în cuşcă, care, cu botul aşezat pe labe, îi urmăreşte
morocănoasa, "ara a se obosi măcar sa se ridice.
+ Sat) 5 "ost abandonata. (tăpânii ei au şters-o. C-au ac*itat nota de
luni de zile. Cu stiu ce voi "ace cu ea.
:red ca am să-ncerc să-i găsesc un alt cămin. @ abătută, însa alt"el
merge. 3 scoatem în fecare zi sa "acă mişcare.
@u sau Petrus. /ace parte din tratamentul câinilor.
+ Petrus
+ 5i să-& cunoşti. Petrus este noul meu ajutor. ?e "apt, din martie, îmi
este asociat. @-un tip pe cinste.
0rece, mergând cu pasi mari alături de ea, pe lângă poiata cu pereţi de
c*irpici în care picoteşte "ara griji o "amilie de rate, apoi trece de stupi,
traversează gradina; straturi de #ori şi de legume bune pentru iarna O
conopida, cartof, s"ecla, ceapa. Gizitează pompa de apa şi silozul care se a#a
la marginea proprietăţii. Ploile din ultimii doi ani au "ost binevenite, iar nivelul
apei a crescut.
Gorbeşte cu uşurinţă despre aceste lucruri. Dn "ermier de "rontiera,
vlăstar al unei noi rase de oameni. în trecut, crescător de vite şi cultivator de
porumb. n prezent, crescător de câini şi cultivator de narcise. :u cât lucrurile
se sc*imba mai mult, cu atât ele rămân mai nesc*imbate.
 storia se repeta, desi parca i-a mai scăzut din vigoare. Poate ca istoria
şi-a învăţat lecţia.
(e întorc pe alt drum, mergând de-a lungul unui sunt pentru irigaţii.
?egetele goale de la picioarele lui !uc) musca din pământul roşu, lăsând
amprente precise. 3 "emeie robusta, bine instalata în noua ei existenta.
/oarte bineN ?aca asta i-a "ost scris sa lase în urma V ui O pe aceasta fica, pe
aceasta "emeie +, atunci nu are de ce să-i fe ruşine.
casa. + Cu-i adus
%i-am nevoie să-ţi pierzi
câteva vremea
cărţi. Cu cu mine,
am nevoie îi spune
decât el după
de o masa ce intra
şi de în
un scaun.
+ !ucrezi la ceva anume îl întreabă ea precauta 6munca lui nu este o
tema de discuţie comuna9.
+ 5m un plan. :eva despre ultimii ani din viaţa lui Bvron. Propriu-zis,
nu-i vorba despre o carte, în fne, nu genul de carte pe care am scris-o în
trecut. %ai degrabă ceva pentru scena. :uvinte şi muzica. Personaje care
conversează şi cânta.
+ Cu ştiam ca încă ai planuri în direcţia asta.
+ %-am gândit să-mi "ac o placere. 5tâta doar ca lucrurile sunt ceva
mai complicate. 3rice om vrea sa lase ceva în urma sa. (au, cel putin, un
bărbat vrea sa lase ceva în urma lui. Pentru o "emeie este mult mai uşor.
+ şi de ce este mai uşor pentru o "emeie
+ Greau sa spun, este mai uşor sa dea naştere unei vieţi de sine
stătătoare.
+ Pentru un bărbat nu contează ca este tata
+ (a fi tata Cu pot sa nu ma gândesc ca a f tata, prin comparaţie cu
a f mama, este o c*estiune întru câtva abstracta. ?ar sa avem răbdare şi sa
vedem ce se mai întâmpla. ?aca se întâmpla ceva, tu vei f prima căreia îi voi
spune. Prima si, probabil, şi ultima persoana.
+ 5i de gând sa compui tu însuti muzica
+ %a voi inspira în cea mai mare parte. C-am nici un "el de mustrări de
conştiinţa sa "olosesc muzica pe care au compus-o alţii. !a început, m-am
gândit ca subiectul impune o orc*estraţie mai complexa. :eva de genul
(trauss. :eea ce m-ar f depăşit complet. 5cum, sunt înclinat sa aleg dintr-un
registru opus, sunt atras de un acompaniament mai simplu O vioara,
violoncel, oboi, poate c*iar "agot. 0otuşi, proiectul a rămas încă la stadiul de
idee. C-am scris nici măcar o nota, am avut alte probleme pe cap. Probabil ca
ai auzit de necazurile mele.
+ Aoz mi-a spus ceva la tele"on.
+ @i bine, n-am c*e" sa discut despre asta acum. Poatealta data.
+ 5i renunţat complet la universitate
+ 5m demisionat. %i s-a cerut să-mi dau demisia.
+ 3 să-ţi lipsească
+ ?aca o să-mi lipsească Cu stiu. C-am produs cine ştie ce cutremur
ca pro"esor. 5m descoperit treptat ca reuşeam din ce în ce mai putin sa
stabilesc o legătură cu studenţii. :e aveam eu de spus nu aveau ei c*e" sa
audă.
 5sa încât probabil ca n-o să-i simt lipsa. Poate c*iar o sami placa
libertatea.
4n usa a apărut un bărbat, un bărbat înalt, într-o salopeta albastra, cu
cizme de cauciuc şi un "es din lâna.
+ ntra, Petrus. /a cunoştinţă cu tata, spune !uc).
Petrus se şterge pe picioare. :ei doi dau mâna. 5re c*ipul brăzdat de
riduri, asprit de vreme2 şi o privire agera.
(a aibăsepatruzeci
Petrus întoarce de ani
spre Poate patruzeci şi cinci
!uc).
+ (pra)-ul, spune el. 5m venit după spra).
+ @ în maşină. 5şteaptă aici, ma duc sa ţi-& aduc.
 lăsă singur cu Petrus.
+ 0e ocupi de câini spune şi el ceva pentru a rupe tăcerea.
+ ?a, am grija de câini şi lucrez în gradina spune Petrus cu un zâmbet
larg. (unt grădinarul şi omul câinilor.
(e întrerupe şi cugeta pentru o clipa.
+ 3mul câinilor, repeta el, savurând expresia.
+ 5m bătut drumul tocmai de la :ape 0oEn. (unt momente când îmi
"ac griji sa o stiu pe fica mea singura.
(ta într-un loc izolat.
+ ?a, eorice
5stăzi periculos, spune?ar
e periculos. Petrus
aici şi se opreşte
cred dincontinua
ca e bine, nou. el şi îi acorda
încă un zâmbet.
!uc) revine aducând cu ea o sticluţă.
+ tii masurile; o linguriţă la zece litri de apa.
+ ?a, stiu.
Petrus iese pe usa joasa, aplecându-se uşor.
+ Petrus pare sa fe un tip de treaba, remarca el.
+ 5re capul bine înfpt între umeri.
+ !ocuieşte la "erma
+ !ocuieşte cu sotia lui în "ostul grajd. 5m instalat curent electric. @
"oarte plăcut şi con"ortabil. %ai are o sotie la 5delaide, şi copii. :âţiva sunt
mari. ?in când în când se duce să-i vadă şi sa stea cu ei.
3 lăsa pe !uc) la treburile ei şi pleacă într-o plimbare tocmai până la
drumul care duce spre Senton. @ste o zi "riguroasa de iarna, iar soarele se
ascunde în spatele dealurilor cu pământ roşu, patate ici-colo cu petice de
iarba decolorata. inut sărac, pământ arid, îşi spune el. (ecătuit.
Bun numai pentru capre. 3are !uc) c*iar are de gând să-şi petreacă
toată viaţa în acest loc (pera sa fe doar o "aza trecătoare.
4l depăşeşte o ceata de copii care se întorc de la şcoală, îi saluta, iar ei
îi răspund, dându-i bineţe. 3biceiuri de la tara.
:ape 0oEn începe deja sa se piardă undeva, în trecut.
/ara nici un preambul, îi revine în minte c*ipul "etei; îşi aminteşte de
sânii ei mici şi "ermi, cu s"ârcurile semeţe, de pântecele ei plat şi neted.
(imte cum îl străbate un for de dorinţă. @ste clar, indi"erent ce sentimente ar
f avut pentru ea, încă nu i-au trecut.
 (e întoarce în casa şi termina de despac*etat. 5 trecut multa vreme de
când n-a mai locuit în aceeaşi casa cu o
\M  mmiJmmmJimmmmmmmmmmm
"emeie. 0rebuie sa fe atent cum se poarta. 0rebuie sa se poarte "oarte
corect.
Planturoasa este un cuvânt prea dulce pentru !uc). Cu peste multa
vreme, se va trans"orma într-o "emeie grasa. Cu o mai interesează aspectul ei
exterior,
devenit ce aşa se întâmpla
"ront cu oamenii
joii, ces c*cveux caresourcils
blonds, îşi iau adio de la dragoste. uKcst
voiitcs
au o cina simpla; supa cu pâine, apoi cartof dulci. în general, nu-i plac
cartofi dulci, numai ca !uc) i-a pregătit cu coaja de lămâie, unt şi piper, ceea
ce-i "ace destul de plăcuţi la gust, c*iar mai mult decât plăcuţi.
+ Grei sa rămâi mai mult aici îl întreabă ea.
+ 3 săptămână (a zicem o săptămână :rezi ca ma vei putea suporta
atât de mult
+ Poţi sta cât de mult doreşti. %i-e teama doar sa nu te plictiseşti.
+ Cu ma voi plictisi.
+ şi după o săptămână, unde ai de gând sa te duci
+ Cu m-am gândit, încă. Poate ca am sa plec într-o *oinăreală, în
marea *oinăreala.
++3ricum, eşti bine-venit
@şti drăguţă aici.scumpa mea, însa as pre"era sa rămânem
sa spui asta,
prieteni. Gizitele lungi strica prieteniile.
+ şi daca n-am numi-o vizita ?aca i-am spune re"ugiu
5i accepta sa te re"ugiezi pe o perioada nedefnita
+ Grei sa spui azil !ucrurile nu stau c*iar atât de prost, !uc). Cu sunt
un evadat.
+ Aoz îmi spunea că-i o atmos"era scârboasa în :ape.
+ %i-am "ăcut-o cu mâna mea. %i s-a propus sa accept un compromis,
însa am re"uzat.
+ :e "el de compromis
+ Aeeducare. Ae"ormarea caracterului. :uvântul de cod era consiliere.
+ şi c*iar te crezi per"ect încât consideri ca nu ţi-ar prinde bine sa fi
consiliat
+ îmi aminteşte prea mult de :*ina din vremea lui %ao.
?ezicere de "aptele tale, autocritica, scuze publice.
@u sunt de moda vec*e, as pre"era sa fu, pur şi simplu, pus la zid şi
împuscat. (a termin repede.
+ (a fi împuscat Pentru ca ai avut o relaţie cu o stu denta Cu ti se
pare ca exagerezi, ?avid 0reburile astea vor continua la infnit. (igur aşa
stăteau lucrurile şi pe vre mea studenţiei mele. ?aca ar f adus pe banca
acuzaţilor fecare caz, atunci breasla pro"esorilor s-ar f stins demuD.
Aidica din umeri.
+ 0răim vremuri puritane. Giaţa particulara a deve nit o c*estiune de
interes public, Pudibonderia este res pectabila, pudibonderia şi
sentimentalismul. i-au dorit un spectacol; bătăi de inima, remuşcări, daca se
poate, şi lacrimi. :a într-o emisiune televizata. -am dezamăgit.
@ra cât pe ce sa adauge 75devărul este ca ar f vrui sa ma castreze8,
numai ca nu se cuvenea sa rostească asemenea cuvinte, nu în "ata fica lui.
?e "apt, acum când se asculta vorbind, detaşat, parca prin urec*ile altei
persoane, întreaga lui tirada îi suna melodramatica, extravaganta.
+ (a înţeleg ca tu ai ţinut-o pe a ta, şi ei pe-a lor. aşa s-a întâmplat
++ %ai
C-armult sau mai
f trebuit putin.
sa fi atât de încăpăţânat, ?avid.
4ncăpăţânarea nu are nimic eroic. i-au dat timp sa te mai gândeşti
+ Cu. (entinţa este defnitiva.
+ /ara drept de apel
+ /ara. ?ar nu ma plâng. Cu poţi recunoaşte ca raci acte josnice, ca
apoi sa te aştepţi la un val de simpatie. Cu după ce ai trecut de o anumită
vârsta. ?upă o anumită vârsta, încetezi sa mai fi atrăgător, eşti "ara drept de
apel. şi asta e. 0rebuie sa tragi obloanele şi să-ţi duci viaţă până la capăt. (a
"aci "ata vieţii.
+ @i bine, mare păcat. Poţi sta aici cât vrei. ndi"erent cum s-ar numi
şederea ta.
(e duce devreme la culcare. în miezul nopţii, este trezit de o cascada
de lătraturi. %ai alesmecanic,
latra insistent, unul dintre câini
"ara întrerupere2 ceilalţi i se alătură, se
liniştesc, apoi, nedorind sa se recunoască învinşi, se alătură din nou corului
canin.
+ :*estia asta se petrece noapte de noapte o întrea ba pe !uc) în
dimineaţa următoare.
+ 3mul se obişnuieşte şi cu asta. îmi pare rau.
@l clătină din cap.
Ditase cât de "riguroase sunt dimineţile de iarna în regiunea muntoasa
din @astern :ape. :um nu şi-a adus *aine potrivite la el, e nevoit sa
împrumute un pulover de la !uc).
:u mâinile în"undate în buzunare, se plimba agale printre straturile de
#ori. Dndeva pe drumul spre Sen-ton, trece *uruind nevăzută o maşină,
lăsând ecoul sa plutească în urma ei, în aerul liniştit. (us pe cer, zboară un
stol de gâşte în "ormaţie. :u ce o să-şi ocupe timpul
+ Grei sa "acem o plimbare îl întreabă !uc) ajungându-
& din spate.
au cu ei trei dintre câini; doi dobermani tineri, pe care !uc) îi tine în
lesa, şi căţeaua buldog, cea abandonata.
:u urec*ile ciulite, căţeaua încearcă să-şi "acă nevoile.
Cu rezulta nimic.
+ 5re probleme, îi explica !uc). Ga trebui să-i dau un *ap.
:ăţeaua continua sa se "orţeze, cu limba atârnându-i în a"ara, iscodind
pe "uriş în toate părţile, ca şi când ar f ruşinată ca este privita.
es de pe drum, trec printre tu"ele pitice, apoi traversează păduricea de
pini rari.
 + /ata cu care ai avut o relaţie, începe !uc). 5 "ost ceva serios
+ Cu ţi-a povestit Aosalind
+ Cu mi-a dat toate detaliile.
+ @ste srcinara din regiunea asta a lumii. ?in eorge.
4mi era studenta. ?e "apt, se juca de-a studenta, însa este o studenta
"oarte atrăgătoare. ?aca a "ost ceva serios
Cu stiu. :ert este ca a avut consecinţe serioase.
+ şilaacum
gândeşte ea s-a terminat îţi este dor de ea 3are sa terminat (e mai
+ C-am ţinut legătura, îi raspunde el.
+ ?e ce te-a reclamat
+ Cu a precizat, iar eu nu am avut ocaia sa o întreb. @ra într-o situaţie
difcila. @xista un tânăr, iubitul sau un "ost iubit, care n-o lăsă în pace. 5u mai
"ost şi câteva "ricţiuni în clasa. 5poi povestea a ajuns la urec*ile părinţilor ei,
care au descins la :ape 0oEn. Presupun ca "ata n-a mai suportat presiunile
tuturor.
+ şi mai erai şi tu.
+ ?a, mai eram şi eu. :red ca nu am "ost un personaj tocmai comod.
5jung în dreptul unei porţi, iar pe panoul de pe poarta sta scris
avertismentul 7(5PP ndustries O Proprietate privata. ntruşii vor f daţi în
judecata8.
+ 5sa,/acspune
cale întoarsa.
!uc). şi ai plătit. Poate ca, în timp, când se va gândi la
tine, nu te va mai judeca la "el de aspru.
(a ştii ca "emeile sunt în stare sa ierte când nu te aştepţi.
(e aşterne tăcere. 3are !uc), propriul lui copil, încearcă sa îi tina o
prelegere despre "emei
+ 0e-ai gândit ca te-ai putea recăsători îl întreabă !ucv.
+ :u o "emeie de aceeaşi vârsta cu mine, vrei sa spui. Cu sunt "ăcut
pentru viaţa de "amilie, !uc). 0e-ai convins pe pielea ta.
+ ?a. Cumai ca
+ Cumai ca ce @ scandalos sa alerg după "etiţe
+ Cu asta am vrut sa spun. ?oar ca, în timp, o să-ţi  fe din ce în ce
mai greu, în nici un caz mai uşor.
C-a mai discutat până acum cu !uc) despre viaţa lui intima. şi se pare
ca e o treaba anevoioasa. ?ar, daca nici cu ea nu poate discuta, atunci cu
cine sa vorbească
+ îţi aminteşti de BlaHe o întreabă el. %ai uşor sa ucizi un prunc în
leagăn, decât să-ţi stăpâneşti pasiunile înăbuşite
+ ?e ce îmi aminteşti citatul asta
+ Pasiunile înăbuşite se pot dovedi a f la "el de urâte la bătrâni, ca şi la
tineri.
+ (i
+ /iecare dintre "emeile de care am "ost mai apropiat ma învăţat ceva
despre mine însumi. ?in acest punct de vedere, ele m-au ajutat sa devin o
persoana mai buna.
 + (per ca nu ai pretenţii ca şi reciproca ar f valabila. (a nu spui ca le-
ai "ăcut mai bune pe "emeile pe care le-ai avut.
3 priveşte atent şi sever. @a îi surâde.
+ lumeam, adăugă ea.
(e îndreaptă spre casa, re"ăcând acelaşi drum pe şoseaua as"altata.
5colo unde drumul coteşte spre mica proprietate, se a#a un panou pe care nu
&-a remarcat înainte. Pe el sta scris cu vopsea următorul anunţ; 7/!3A
PA35(P@0@.
::5?@@>8 şi o săgeată indicatoare 7& S%8.
+ :icadee o întreabă el. tiam ca legea interzice sa cultivi cicadee.
+ @ste ilegal sa scoţi bulbi de cicadee de pe câmp.
Cumai ca eu le cultiv din seminţe. 3 să-ţi arat.
:ontinua plimbarea, cu cei doi câini tineri trăgând în lesa şi încercând
sa se elibereze, cu căţeaua gâ"âind greoaie în urma lor.
+ şi tu 5sta vrei tu sa "aci în viaţă o întreabă el, "ăcând un gest
amplu înspre gradina, înspre casa pe al carei acoperiş sclipesc jucăuş razele
soarelui.
+ @ sufcient, îi raspunde !uc) liniştită.
@ste sâmbătă şi zi de târg. !uc) îl trezeşte la ora cinci, după cum
stabiliseră, cu ca"eaua "ăcută. în"o"olit de teama
"runze> "oarte
/amiliemari,
de plante tropicale gimnosperme,
asemănătoare cu tulpina "aranervuri şi
cu palmierii. 6C.ed.9
>m
"rigului, i se alătură lui Petrus în gradina unde, la lumina unei lămpi cu
*alogen, acesta taie deja #orile.
(e o"eră sa preia treaba lui Petrus, însa degetele îi îng*eaţă atât de
rapid, încât, curând, nu mai reuşeşte sa lege #orile în buc*ete. îi înapoiază lui
Petrus şnurul şi trece la ambalat şi la împac*etat.
Pe la şapte, când lumina zorilor începe sa mângâie dealurile şi câinii
prind sa se agite, treaba este terminata.
4ncarcă în combi lădiţe cu #ori, saci cu cartof, ceapa şi varza. !uc) este
la volan, iar Petrus sta aşezat în spate.
(istemul de încălzire nu "uncţionează. 5bia g*icind drumul prin
parbrizul aburit, !uc) apuca pe şoseaua spre ra*amstoEn. (ta în "ata, lângă
ea, muşcând din sandvişurile pe care i le-a pregătit. îi curge nasul şi spera sa
nu-& vadă nimeni.
Prin urmare; o noua aventura. /iica lui, pe care odată ca niciodată o
ducea cu maşina la şcoală şi la cursurile de balet, la circ, sau la patinoar, îl
scoate acum în aceasta plimbare, îi arata cum este sa trăieşti, îi "ace
cunoştinţă cu aceasta lume di"erita, total necunoscuta.
4n Piaţa ?onHin, tarabagiii îşi instalează deja măsuţele rudimentare,
cocoţate pe căpriori, şi încep să-şi etaleze măr"urile. n aer se simte miros de
carne arsa. ?easupra oraşului atârna o pâcla rece2 oamenii îşi "reacă mâinile,
îşi lovesc picioarele sa se încălzească, înjura. @ste o adevărată demonstraţie
de bonomie de care !uc), spre uşurarea lui, se tine deoparte.
(e a#a în ceea ce pare a f zona pentru produse naturale.
 4n stânga lor, sunt trei a"ricane cu lapte, masa şi unt de vânzare2 iar
într-o găleată acoperita cu o pânza jilava au oase de supa. n dreapta lor s-a
instalat o perec*e de a"ricani> bătrâni pe care !uc) îi saluta numindu-i 0ante
%iems şi 3om Soos, şi un mic ajutor cu un "es balaclava,
> în srcinal; 5"riHaner O sud-a"ricani de srcine europeana, urmaşi ai
coloniştilor 6în special olandezi9 stabiliţi în 5"rica de (ud în secolul al hG-lea,
care vorbesc 5"riHaans 6dialect al limbii olandeze9. 6C.ed.9 care nu are mai
mult de zecemurături,
marmelada, ani. :a şi"ructe
!uc), confate,
au cartofpac*etele
şi ceapa decuvânzare, dar ceai
ceai buc*u, şi borcane
de cu
iedera, plante medicinale.
!uc) a adus doua scaunele cu "undul din pânza. n aşteptarea primilor
cumpărători, beau ca"ea dintr-un termos.
4n urma cu doua săptămâni era la cursuri, explicân-du-le tinerilor
plictisiţi ai acestei tari di"erenţa dintre a bea şi a bea până la "und, dintre ars
şi mistuit de "oc. Per"ectivul exprima o acţiune consumata, care se
des"ăşoară până la ultima ei consecinţa. :ât de departe îi par toate acestea
acumN 0răiesc, am trăit.
:artofi aduşi de !uc), răsturnaţi într-un cos împletit, au "ost curăţaţi
per"ect. :artofi aduşi de Soos şi %iems sunt plini de pământ. n cursul
dimineţii, !uc) reuşeşte sa strângă aproape cinci sute de rând. /lorile ei se
vând încet!aşitaraba
produse. sigur. !a
cu unsprezece dimineaţă,
lapte şi carne lăsa
este destul dedin preţagitaţie.
multa şi îşi vinde
însaultimele
perec*ea de bătrânei, aşezaţi unul lângă celalalt, împietriţi şi gravi, se
descurca mai prost.
%ulti dintre clienţii lui !uc) o stiu după nume; majoritatea sunt "emei
de vârsta a doua, afşând un soi de atitudine de proprietare la adresa ei, ca şi
când succesul ei ar f şi al lor. îl prezintă pe rând fecăreia dintre ele;
+ /aceţi cunoştinţă cu tatăl meu, ?avid !urie. Genit în vizita de la :ape
0oEn.
+ 0rebuie sa fţi mândru de fica dumneavoastră, domnule !urie, i se
spune.
+ ?a, "oarte mândru, le raspunde el.
+ Bev conduce adăpostul pentru animale, îi spune !uc) după una din
prezentări. 3 mai ajut din când în când. (a ne oprim la ea, în drum spre casa,
daca eşti şi tu de acord.
Bev (*aE nu-i spune nimic O o "emeie scunda şi îndesata, agitata, cu
puncte negre pe "ata, par sârmos, tuns scurt, şi "ara gât. Cu-i plac "emeile
care nu "ac nimic sa fe atrăgătoare. @ste un tip de rezistenta cu care a avut
de
"urca şi înainte în cazul prietenelor lui !uc). Cimic de care sa fe
mândru; este o prejudecata care i s-a fxat în minte, i s-a stabilit "erm acolo.
%intea lui a devenit un re"ugiu pentru gândurile vec*i, leneşe, sarmane, care
n-au alt loc unde sa se duca. 5r trebui sa le alunge, sa "acă o curăţenie
generala. 0otuşi nu are c*e" de asta, nu-i pasa, sau, mai precis, nu-i pasa
sufcient de mult.
 !iga pentru Protecţia 5nimalelor, odinioară o asociaţie caritabila activa
clin ra*amstoEn, a "ost nevoita să-şi înceteze activitatea. 0otuşi, o mâna de
voluntari conduşi de Bev (*aE continua sa lucreze la clinica din vec*ea
clădire.
Cu are nimic împotriva iubitorilor de animale cu care !uc) a "ost
dintotdeauna asociata. :u siguranţă, lumea ar f un loc mult mai rau daca ei
nu ar exista. Prin urmare, când Bev (*aE le desc*ide usa de la intrare, îşi
compune o expresie
râie de câine binevoitoare,
şi de soluţie Ve)es care în ciuda mirosului
îi întâmpina din de urina de pisica, de
prag.
:asa este exact aşa cum şi-a înc*ipuit ca arata; mobila luata de la cei
care nu mai au trebuinţă de ea, un mănunc*i de bibelouri şi alte decoraţiuni
de interior 6ciobăniţe din porţelan, tălăngi, un pămătu" din pene de struţ de
alungat mustele9, văicăreala unui aparat de radio, piuit de păsări în colivii şi
pisici peste tot, încurcându-se printre picioarele oamenilor. Bev (*aE nu este
singura în adăpost, mai este si Bill (*aE aici, la "el de bondoc ca şi ea, bând
ceai la masa din bucătărie, un individ cu o "ata rosie ca s"ecla şi par argintiu
şi un pulover cu guler obosit.
+ a loc, ?ave, ia loc, îl invita Bill. (erveşte-te cu ceai, "ă-te comod.
5 "ost o dimineaţă lunga, este obosit, iar ultimul lucru de care are c*e"
este sa stea la sueta cu aceste persoane, îi arunca o privire lui !uc).
+
(eCuuitastam, Bill,din
pe una spune ea. 5m
"erestre spretrecut sadin
curtea iauspate;
nişte me dicamente.
un mar din care pica
"ructe roase de viermi, buruieni şi bălării înal j
te cât zidul, o zona împrejmuita cu "oi de tabla zincata,  paturi de
scânduri, cauciucuri vec*i, printre care îşi "ac veacul, scormonind, găinile şi
ceea ce pare a f o antilopa mica a"ricana care picoteşte într-un colt.
+ :e părere ai îl întreabă !uc) după ce pleacă şi ajung K în maşină.
+ C-aş vrea sa fu nepoliticos. @ste vorba, cu siguranţă, de o subcultura
cu o "orţă remarcabila. Cu au copii
+ Cu, nu au copii. C-o subestima pe Bev. Cu este nebuna. /ace
extraordinar de mult bine. (e duce de ani de zile în satul ?, la început pentru
Protecţia 5nimalelor, acum, pe cont propriu.
+ Probabil ca poarta o bătălie pierduta.
+ ?a, aşa este. Cu mai au fnanţare. Pe lista de prio j ritati a acestei
naţiuni nu a rămas loc şi pentru animale.
+ Probabil ca situaţia asta o deprima. şi pe tine la tel.
i;
+ ?a. Cu. Cu contează. mportant este ca animalele pe Kj care le
îngrijeşte nu sunt deprimate. (unt "oarte uşurate.
+ 5tunci e minunat. îmi pare rau, "etiţo, însa îmi este i imposibil sa
ţopăi de "ericire pe tema asta. :eea ce "aci
N este admirabil2 şi ce "ace ea. Cumai ca pentru mine oa-9 menii care se
implica în protecţia animalelor aduc cu o anumită categorie de creştini. 0oată
lumea e aşa de "eri-j cita şi de bine intenţionată, încât după o K0eme îţi vine2
să-ţi iei câmpii, sa pleci în lumea larga şi sa "aci prostii, j sa violezi, sau sa
je"uieşti. (au sa c*inui pisici.
 eşirea pe care o are îl surprinde c*iar şi pe el. Cici măcar nu este
nervos. Cici pe departe.
+ :rezi ca ar trebui sa ma implic în lucruri mai im portante, spune !uc).
5u intrat acum pe drumul principal, iar !uc) conduce şi îi vorbeşte "ara
să-& privească.
+ /iindcă sunt fica ta, crezi ca ar trebui sa "ac ceva mai bun în viaţă.
?eja clătină *otărât din cap.
PBP%PP(PP%J$N8LNLN>LJJ
+ Cu nu nu, protestează el în Imuşoaptă.
+ :rezi ca ar trebui sa pictez tablouri cu natura moarta sau sa învăţ
ruseşte. Cu eşti de acord ca sunt prietena cu oameni ca Bev şi Bill (*aE,
findcă nu ma pot conduce spre o viaţă elevata.
+ Cu-i adevărat, !uc).
+ Ba este adevărat. @i c*iar nu sunt un model de viaţa elevata, findcă
nu exista aşa ceva. 5sta este singura viaţă posibila. :ea pe care o împărţim
cu animalele. 5cesta este exemplul pe care oamenii de "elul lui Bev vor să-&
dea. 5cesta este exemplul pe care doresc eu să-& urmez.
(a împart câteva din privilegiile mele de finţă umana cu animalele. C-
am c*e" sa ma reîncarnez într-o alta existenta ca porc sau câine, şi sa fu
obligata sa trăiesc aşa cum trăiesc porcii şi câinii cu noi drept stăpâni.
+ !uc),:ât
viaţa corect. draga mea,animale,
despre nu te supăraN ?a,mea,
pe legea recunosc, acesta
trebuie sa neepurtam
modelul de
"rumos
cu ele. 0otuşi, sa nu pierdem simţul realităţii. Ce a#am pe o alta treapta a
creaţiei decât animalele, nu neapărat superioara, dar di"erita. aşa încât, daca
trebuie sa fm buni cu ele, s-o "acem mai degrabă din pura generozitate, nu
findcă neam simţi vinovaţi sau de teama ca vom f pedepsiţi.
!uc) trage aer în piept. Pare sa fe pe punctul de a da o replica predicii
lui, însa se răzgândeşte. 5jung acasă "ara ca vreunul din ei sa mai scoată o
vorba.
(ta aşezat pe canapea în camera din "ata şi urmăreşte un meci de
"otbal la televizor. (corul este zero la zero2 niciuna din ec*ipe nu da semne ca
ar f interesata sa câştige.
:omentariul crainicilor alternează între sot*o> şi x*osa>, dialecte din
care nu pricepe un cuvânt. Aeduce sonorul, până se aude un murmur slab. 3
după-amiază de sâmbăta în 5"rica de (ud; un moment consacrat bărbaţilor şi
placerilor masculine. 5ţipeşte.
:ând se trezeşte, îl găseşte pe Petrus aşezat lângă el pe canapea, cu o
sticla de bere în mâna. 5 mărit volumul.
+ Bus*bucH, spune Petrus. @c*ipa mea. Bus*bucH si (undoEn.
:elor din ec*ipa (undoEn li se acorda un corner. !a gura porţii se
produce o melee. Petrus mormăie nemulţumit şi îşi da o palma peste cap.
?upă ce pra"ul se împrăştie de pe teren, se zăreşte portarul de la Bus*bucH
întins la pământ, aşezat cu pieptul peste minge.
+ @ bunN @ bunN exclama Petrus. @ un portar bun. 0re buie să-&
păstreze.
%eciul se termina "ara puncte. Petrus sc*imba canalele.
 Box; doi omuleţi, atât de mici încât abia îi ajung la piept arbitrului,
ţopăie în cerc, îşi dau târcoale, se ataca reciproc.
> rup de limbi bantu înrudite, incluzând tsEana, vorbite însudul 5"ricii.
6C.ed.9
> !imba a populaţiei bantu care locuieşte în partea de est aprovinciei
:ape, din 5"rica de (ud. 6C.ed.9
(e ridica, se îndreaptă "ara graba spre partea din spate a casei. !uc)
sta întinsa
+ :e în pat, îno camera
citeşti întreabăei,
el.şi citeşte.
 priveşte ze#emitor, apoi îşi scoate căştile de la urec*i.
+ :e citeşti repeta el întrebarea, după care continua; Cu merge, nu-i
asa Grei sa plec
@a zâmbeşte şi lăsă cartea deoparte. %isterul lui @dEin ?rood>, în nici
un caz genul de carte la care s-ar f aşteptat.
+ (tai jos, îi spune ea.
(e aşază pe pat, îi mângâie absent piciorul gol. Dn picior "rumos, bine
"ăcut. şi oase bune, la "el ca mama ei. 3 "emeie în #oarea vârstei,
atrăgătoare în pofda masivităţii, în pofda *ainelor care o dezavantajează.
+ ?avid, din punctul meu de vedere, lucrurile decurg cum nu se poate
mai bine. (unt bucuroasa ca eşti aici. 5ţa ta doar, ca îţi trebuie ceva vreme
sa te n-ai
vezi, acomodezi cu plictiseşti.
sa te mai via ta de la tara. îndată ce îţi vei găsi o preocupare, ai sa
?a din cap, însa mintea îi este în alta parte. 5trăgătoare, îşi spune el,
însa o cauza pierduta pentru bărbaţi. 5r trebui să-şi reproşeze sieşi, sau
poate, indi"erent ce-ar f "ăcut, tot la asta s-ar f ajuns ?in ziua în care i se
născuse copilul, simţise pentru fica lui dragostea cea mai spontana, mai
nestăvilita. @ste imposibil ca ea sa nu-şi f dat seama. /usese prea multa,
iubirea lui "ata de ea 3 resimţise ca pe o povara 3 su"ocase i dăduse ea o
conotaţie sumbra
(e întreba cum se simte !uc) în compania iubiţilor ei, şi cum se simt
iubiţii respectivi alături de !uc). Cu i-a "ost niciodată teama sa urmeze un
raţionament până la ultima lui consecinţă, şi nici acum nu se "ereste s-o "acă.
3are a conceput o "emeie pasionala :ât poate ea o"eri, şi cât nu poate o"eri,
în privinţa placerii senzuale 3are sunt ei în stare sa discute despre acest
subiect !uc) nu a dus o viaţă cumpătată. ?e ce sa nu fe sinceri unul cu
celalalt, la ce bun să-şi impună limite, într-un moment în care nimeni nu o
mai "ace
> Aoman neterminat al lui :*arles ?icHens 6C.ed.9 __
+ îndată ce îmi voi găsi o preocupare, spune el, trezinduse din
meditaţie. :e propui
+ %-ai putea ajuta cu câinii. 5i putea transa carnea pentru câini.
întotdeauna mi s-a părut greu s-o "ac. şi apoi, ar mai f şi Petrus. Petrus este
ocupat cu organizarea proprietăţii lui. (a ştii ca l-ai putea ajuta.
+ (ă-& ajut pe Petrus. îmi place ideea. îmi place nostimada asta
istorica. :rezi că-mi va da şi un salariu în sc*imbul muncii mele
 + ntreaba-&. (unt sigura ca te va plati. !a începutul anului, a obţinut
un împrumut de la ?epartamentul pentru 5gricultura, o suma sufcient de
mare încât să-şi poată cumpăra un *ectar de teren şi o bucata de pământ de
la mine. Cu ţi-am spus !inia de *otar trece prin bazinul de apa. Aezervorul îl
deţinem în comun. 0ot pământul care pleacă de la rezervor este al lui. 5re o
vaca O o sa "a te la primăvară. 5re doua neveste, sau o sotie şi o iubita.
?aca şi-a jucat cărţile corect, atunci s-ar putea sa primească un al
doilea împrumutstandardului
grajd. :on"orm pentru a-şi construi
de viaţă odin
casa, şi atunci
@astern :ape,sesevapoate
puteaspune
muta ca
din
este un bărbat cu c*eag. aşa ca cere-i să-ţi plătească. îşi permite. @u nu sunt
sigura că-mi pot permite să-& mai plătesc.
+ Bine, ma voi ocupa de carnea pentru câini, ma voi o"eri sa dau la
sapa pentru Petrus. 5ltceva
+ 5i putea da o mâna de ajutor Va clinica. (unt disperaţi sa găsească
voluntari.
+ 5dică s-o ajut pe Bev (*aE.
+ ?a.
+ Cu cred ca ea şi cu mine o sa ne înţelegem.
+ Cu trebuie sa te înţelegi cu ea. Cu trebuie decât s-o ajuţi. ?ar nu te
aştepta sa fi plătit. Ga trebui s-o "aci din bunătate.
+ Cu stiu
comunităţii. (unacede
saparca
spun, as
!uc). (una
vrea exact ca o nişte
sa răscumpăr munca în "olosul
greşeli ale trecutului.
+ :ât despre motivul pentru care o "aci, ?avid, fi convins ca pe
animalele de la clinica nu le interesează.
Cici nu-ţi vor pune întrebări şi nici n-o sa le pese.
+ Bine, bine, am s-o "ac. însa numai atâta vreme cât nu mi se cere sa
devin un om mai bun. încă nu sunt pregătit sa fu re"ormat. Greau sa pot
rămâne eu însumi. 3 "ac numai în condiţiile astea.
%âna i se odi*neşte încă pe piciorul ei, iar acum o strânge "erm de
glezna.
+ (-a înţeles
@a îi adresează ceea ce ar putea numi un zâmbet dulce.
+ aşa deci, eşti *otărât sa rămâi un băiat rau. Cebun, rau, periculos, sa
fe "oarte clar. :rede-mă, nimeni nu-ţi va cere sa te sc*imbi.
 tac*inează aşa cum obişnuia şi mama lui să-& necăjească. Cumai ca
spiritul ei este, cu siguranţă, mai ascuţit, întotdeauna s-a simţit atras de
"emeile agere la minte. nteligenta şi "rumuseţe. Cici dând dovada de cea mai
încăpăţânată voinţa nu ar f putut descoperi inteligenta la %elâni. nsa
"rumuseţe, asta da, din plin.
(i iar simte cum îl cuprinde un uşor val de voluptate, îşi da seama ca
!uc) îl studiază cu atenţie. (e pare ca nu reuşeşte să-şi ascundă stările.
nteresant.
(e ridica de pe pat şi iese în curte. :ăţelandrii sunt încântaţi să-&
revadă; sar şi ţopăie în toate direcţiile în cuştile lor, scâncind de nerăbdare.
Bătrâna căţea buldog nu se oboseşte însa sa se clintească din loc.
 ntra în cuşca ei, înc*ide poarta după el. :ăţeaua îşi înalta capul, îl
priveşte, lasă capul la loc2 mamelele ei bătrâne îi atârna vlăguite.
(e lăsă pe vine, o mângâie după urec*i.
+ (untem abandonata întreabă el în şoaptă.
(e întinde lângă ea, pe cimentul gol, cu cerul albastru deasupra
capului. îşi simte corpul destinzându-se.
5sa îl găseşte !uc). Probabil ca a aţipit2 când desc*ide oc*ii, o vede mai
întâi pe !uc) înpicioarele.
amuşinându-i cuşcă, venita cu castronul cu apa, şi căţeaua ridicându-se şi
+ Ga împrieteniţi întreabă !uc).
+ Cu te lăsă sa te împrieteneşti cu ea uşor.
+ Biata Sat). Veleşte. Cimeni n-o vrea, iar ea ştie asta.
ronia este ca are probabil urmaşi răspândiţi prin tot ţinutul, care ar f
bucuroşi sa împartă acelaşi acoperiş cu ea. Cumai ca nu le sta lor în putere s-
o invite. @i "ac parte din mobilier, din sistemul de alarma. :âinii ne "ac
onoarea de a ne trata ca pe nişte zei, iar noi le răspundem tratân-du-i ca pe
nişte obiecte.
es împreuna din cuşca. :ăţeaua se prăbuşeşte greoaie, apoi înc*ide
oc*ii.
+ Părinţii Bisericii au polemizat îndelung asupra câini lor şi au ajuns la
concluzia
(u#etul lorcaeste
nu au su#et,
legat în adevăratul
de corp înţelescualcorpul.
şi moare odată cuvântului, remarca el.
!uc) ridica din umeri cu nepăsare.
+ Cu stiu sigur nici daca eu am su#et. şi n-aş recunoaşte un su#et
daca l-aş vedea pe strada.
+ Cu-i adevărat. 0u eşti un su#et. :u toţii suntem su#ete. (untem
su#ete încă dinainte de a ne naşte.
4l priveşte cu un aer bizar.
+ :e-ai de gând sa "aci cu ea o întreabă.
+ :u Sat) 5m s-o păstrez, daca n-o sa am încotro.
+ Cu ai omorât niciodată un animal, să-i curmi su"erinţa
+ Cu. @u nu "ac aşa ceva. Bev o "ace. Cimeni altcineva nu vrea s-o
"acă, aşa ca a preluat asupra ei sarcina asta. 3 a"ectează îngrozitor. (a ştii ca
o subapreciezi. @ste o persoana mult mai interesanta decât ti se pare. :*iar
şi după standardele tale.
?upă standardele lui; care or f ele 0oate acele "emei scunde şi
îndesate, cu voce groasa, merita oare sa fe ignorate îl cuprinde o umbra de
tristeţe şi de mila; pentru Sat), care sta singura în cuşca ei, pentru el, pentru
toată lumea. 3"tează din rărunc*i, necenzurându-şi suspinul.
+ artă-mă, !uc), rosteşte el.
Ll 
+ (a te iert Pentru ce îl întreabă ea cu un surâs uşor ironic.
+ Pentru ca sunt unul dintre cei doi muritori care te-au adus pe aceasta
lume şi pentru ca nu am ştiut sa te îndrum mai bine în viaţă. ?ar ma voi duce
sa o ajut pe Bev (*aE. :u condiţia sa nu fu obligat să-i spun Bev. @ carag*ios
sa te "âţâi în lume purtând acest nume. îmi evoca o vita. :ând să-ncep
 + 5m s-o sun.
I4/r,. -44 7
Pe panoul montat la clinica sta scris 5(3:55 P@C0AD PA30@:5
5C%5!@!3A $.=.&MF[. (ub frma, pe un singur rând, apare menţionat
programul zilnic, însa el a "ost acoperit cu o banda adeziva. !a usa s-a "ăcut
coada, unele din persoanele care aşteaptă find însoţite de animale, în clipa
în care coboară din maşină, este înconjurat de o droaie de copii care cerşesc,
sau se *olbează,
îmbrânceşte pur şi *armalaie
şi printr-o simplu, la el. îşi croieşte
iscata brusc dedrum prin mulţimea
doi câini care
ţinuţi în lesa dese
stăpânii lor, care îşi arata colţii şi sar sa se muşte reciproc.
(ala de aşteptare micuţă, "ara mobilier, este ticsita.
0rebuie sa păşească peste piciorul cuiva ca sa intre.
+ ?oamna (*aE întreabă el.
3 "emeie în vârsta îi "ace senin cu capul înspre golul din zidărie în care
ar f trebuit sa fe o usa şi peste care este trasa o draperie din plastic. /emeia
tine legata de o s"oara scurta o capra care se uita agitata înspre cei doi câini,
nescăpându-i o clipa din priviri, şi loveşte cu copitele în podeaua dura.
4n încăperea din care se degaja un iz înţepător de urina, Bev (*aE
lucrează la o masa scunda, cu tăblia din otel. :u ajutorul unei minilanterne de
"orma unui creion, inspectează gâtul unui căţelandru care arata a corcitura
între un ogar
desculţ, în modşi un şacal.stăpânul
evident 5şezat în genunc*i
căţelului, direct pe masa, sta un copil
care
lJJU%UU%aaUa%nU%%iiiiinBAUniii 4i imobilizează capul sub brat şi încearcă
să-i menţină "ălcile desc*ise. ?in gâtlejul câinelui iese un mârâit în"undat, ca
un gâlgâit2 încordat, câinele se trage cu putere pe picioarele posterioare,
încercând sa scape. ntra şi el, cu stângăcie, în lupta, încercând sa adune
picioarele patrupedului, apasândui coapsele şi obligându-& sa se aşeze.
+ %ulţumesc, îi spune Bev (*aE, cu "ata îmbujorata de e"ort. 5 "ăcut
abces de la un dinte care se clătină. :um nu avem antibiotice O tine-& bine,
bo)tjiel +, trebuie să-& desc*idem cu bisturiul şi sa speram ca totul va f
bine.
(cobeşte în gura câinelui cu o c*iureta.
:âinele zvâcneşte violent, se eliberează din strânsoarea lui, aproape
reuşind sa scape şi din braţele băiatului. 5cesta înş"ăcă din nou câinele care
se zbate, aluneca pe tăblie, încearcă sa sara jos de pe masa2 preţ de o clipa,
oc*ii plini de "urie şi de spaima ai câinelui rămân aţintiţi în oc*ii lui.
+ aşa deci, e pe partea asta, spune Bev (*aE.
(coţând sunete liniştitoare, ia prin surprindere câinele, cu o mişcare de
pro"esionist, şi îl aşază pe masa pe o parte.
+ :ureaua, spune ea.
@l îi trece peste corp cureaua, pe care ea o strânge cu catarama.
+ 5sa, spune Bev (*aE. ândeşte-te la lucruri liniş titoare, gândeşte-te
la lucruri bune. :âinii îţi simt gându rile.
(e lăsă cu toată greutatea corpului peste câine. :u băgare de seama,
cu o mâna în"ăşurată într-o zdreanţă, copilul desc*ide iar larg maxilarele
câinelui. :âinele îşi rostogoleşte îngrozit oc*ii în orbite. îţi simt gândurile. :e
prostieN
+ ata, gata, şopteşte el.
Bev (*aE introduce din nou c*iureta în gura câinelui.
:âinele amuţeşte, îng*eaţă de spaima, apoi se destinde.
+ 5sa, spune ea, şi acum trebuie sa lăsăm natura să-şi urmeze cursul.
%i ?es"ace cureaua şi îi vorbeşte copilului într-o limba care pare a f un
dialect
masa. Pex*osa sacadat.
tăblie :âinele
au rămas câţivasare în picioare
stropi de sângeşi şisede
ascunde speriat subde
saliva împroşcaţi
câine, pe care îi şterge Bev. :opilul ademeneşte căţelul şi ies împreuna a"ara.
+ %ulţumesc, domnule !urie. Prezenta dumitale are o in#uenta buna.
(imt că-ţi plac animalele.
+ îmi plac animalele !e mănânc, aşa ca presupun ca îmi şi plac, cel
putin, anumite parti ale lor.
Parul ei este o încâlceala de cârlionţi mici. îşi "ace oare singura buclele,
cu cleştii de par Putin probabil; i-ar lua câteva ore pe zi. Probabil ca este
parul ei natural. Cu a văzut niciodată până acum o asemenea tessitura de
aproape.
Ginişoarele roşii şi purpurii de pe urec*i sunt vizibile şi desenează un
fligran. şi vinişoarele de pe nas, la "el. şi bărbia care pare să-i ţâşnească
direct din piept,
remarcabil asemenea unei guşi de porumbel. mpresie generala;
de neatrăgătoare.
Bev îi cântăreşte cuvintele, parând sa nu remarce tonul pe care au "ost
rostite.
+ ?a, se mănâncă multa carne în tara asta, spune ea.
(i, după toate semnele, nu ne "ace bine. Cu stiu cum ne-am putea
dezvinovăţi în "ata animalelor. Ce ocupam de următorul întreabă ea.
(a ne dezvinovăţim :ând în iua cea %are, când vom da socoteala
@ curios sa audă mai mult pe aceasta tema, însa acum nu e momentul.
:apra, un tap masiv, abia se tine pe picioare. 3 jumătate din scrot,
gălbui şi purpuriu, este tumefata ca un balon2 cealaltă jumătate este o masa
de sânge înc*egat şi de mizerie. 5 "ost atacat de câini, povesteşte bătrâna.
nsa pare destul de senin, vesel, combativ. în timp ce este examinat de Bev
(*aE, arunca pe podea o scurta producţie de cocoloaşe.
!a capul lui şi tinându-& de coarne, bătrâna se pre"ace ca-& cearta.
Bev (*aE îi atinge scrotul cu o măturică. apul loveşte cu picioarele.
+ îi poţi lega picioarele îl roagă ea, arătându-i şi cum trebuie
procedat.
4i leagă cu o curea piciorul drept din spate de piciorul drept din "ata.
apul încearcă sa lovească din nou, se clătină.
@a continua sa îi cureţe rana atent cu pămătu"ul. apul tremura, scoate
un be*ăit; un sunet jos, lugubru şi răguşit.
Pe măsură ce Bev îndepărtează puroiul, constata ca rana este vie,
însu#eţită de mici larve albe, care îşi agita, oarbe, capetele în aer. (e înfoară
scârbit.
 + %usca de carne, spune Bev (*aE. 5u cel putin o săptămână, spune
ea, apoi, ţuguindu-şi buzele, continua adresându-se "emeii; 0rebuia să-& aduci
demult.
+ (tiu, îi raspunde "emeia. :âinii vin noapte de noapte.
@ tare, tare rau. Plăteşti cinci sute de rând pentru un mascul ca el.
Bev (*aE se îndreaptă de spate.
+ Cu stiu ce s-ar mai putea "ace. C-am destula expe rienta şi nu-ncerc
sa i-&Poate
scot. aştepta până joi, când vine doctorul 3ost*uizen, însa amicul
oricum o sa rămână steril, şi asta vrea ea 5poi, mai e şi problema
antibioticelor. @ pregătită sa c*eltuiască bani pe antibiotice
4ngenunc*ează din nou lângă tap, îşi lipeşte capul de grumazul lui,
lovindu-i-& cu parul ei. apul tremura, însa este liniştit. îi "ace semn "emeii sa
nu îl mai tina de coarne.
/emeia se supune. apul nu "ace nici o mişcare.
4i şopteşte ceva.
+ :e spui, prietene o aude întrebând. :e părere ai
@ gata
apul rămâne stana de piatra, ca *ipnotizat. Bev (*aE continua sa îl
împungă cu capul. Pare sa f intrat şi ea în transa.
5poi
+ %asetem
reculege şi se
că-i prea ridicaîiînspune
târziu, picioare.
ea "emeii. Cu am cum să-& "ac bine.
Poţi aştepta până joi, când vine docto rul, sau poţi să-& laşi aici la mine. îl pot
ajuta sa aibă un s"ârşit liniştit. %a lăsă sa "ac asta pentru el. (-o "ac (ă-& tin
aici
/emeia şovăie, apoi clătină din cap. începe sa traga ţapul către ieşire.
+ i-& dau înapoi după ce se termina, îi spune Bev (*aE. Greau să-&
ajut sa treacă dincolo, asta-i tot.
?esi încearcă să-şi stăpânească vocea, îi simte tonul înrânt din glas. şi
ţapul aude; loveşte cu picioarele, însa îl opreşte cureaua, se opinteşte, se
împiedica, iar tume"acţia tremura obscen în urma lui. /emeia dezleagă
cureaua, o arunca deoparte. 5poi cei doi pleacă împreuna.
+ :e-a "ost asta o întreabă el pe Bev.
Bev (*aE îşi ascunde "ata, îşi su#a nasul.
+ Cimic. 5m destul letal pentru cazurile disperate, însa nu-i putem
"orţa pe stăpâni. în "ond, e animalul lor, pre"era să-& sacrifce singuri, în stilul
lor. %are păcatN Dn tip aşa de curajos, cuminte şi încrezătorN
!etal. (a fe numele unui medicament Parca n-ar scoate problema din
s"era companiilor "armaceutice. 0enebre care s-au lăsat brusc, aduse pe
apele lui !et*e.
+ Poate ca înţelege mai mult decât îţi înc*ipui, spu ne el.
(pre propria lui surprindere, încearcă sa o liniştească.
+ Poate ca a trecut deja prin asta. (-a născut cu un soi de premoniţie,
daca ma pot exprima ast"el. n "ond, suntem în 5"rica. :aprele trăiesc aici de
la începutul timpurilor.
 Cu e nevoie sa li se spună ce este otelul, sau ce este "ocul. @le stiu cum
mor caprele. (-au născut cu o preştiinţă, sunt pregătite pentru moarte.
+ :*iar crezi asta îl întreabă ea. @u nu sunt convinsa.
@u nu cred ca suntem pregătiţi sa acceptam moartea O niciunul dintre
noi O "ara a f conduşi.
!ucrurile încep sa se limpezească. începe sa întrevadă sarcina pe care
şi-a fxat-o aceasta "emeie urâţica. :lădirea
mo*orâta
pe care le o"eră nu este
sunt unrudimentare
prea loc de vindecare
+, ciOun
îngrijirile
popas pe medicale
ultimul de amator
drum. îşi
aminteşte povestea O a cui era
5 ("ântului Uubert Parca el a adăpostit o căprioară rătăcită care a
intrat gâ"âind, speriata şi zăpăcita în biserica lui, "ugind sa scape de câinii
vânătorilor. Bev (*aE, nu eun veterinar, ci o preoteasa moderna, impregnata
de aiurelile CeE 5ge, străduindu-se, până la absurd, sa uşureze su"erinţa
animalelor din 5"rica. !uc) spunea ca o va găsi interesanta.
Cumai ca !uc) se înşală. :uvântul potrivit nu e 7interesanta8.
4şi petrece toată după-amiaza în sala de operaţii, ajutând atât cât îi sta
în putinţă. ?upă ce a "ost rezolvat şi ultimul caz al zilei, Bev (*aE îi "ace un
tur al curţii. în cuşca de păsări se a#a doar un pui de vultur cu aripa "rânta. n
rest, sunt numai câini; nu exemplare bine îngrijite, de rasa, ca la !uc), ci o
*aita de corcituri
mârâind, costelive
sc*elălăind, care
ţopăind deumplu până la re"uz doua cuşti, lătrând,
bucurie.
3 ajuta sa le toarne *rana uscata în vase şi apa în jg*eaburi. olesc doi
saci de câte zece Hilograme.
+ :um reuşeşti sa plăteşti pentru toate astea o întreabă el.
+ :umpărăm angro. Prin colecta publica.
Primim donaţii. 3"erim servicii gratuite de castrare în sc*imbul cărora
primim un împrumut.
+ şi cine se ocupa de castrare
+ ?octorul 3ost*uizen, veterinarul nostru. însa el trece pe la dispensar
o singura după-amiază pe săptămână.
4i urmăreşte pe câini mâncând. îl surprinde sa vadă ca animalele nu se
încaieră. :ei mici, cei slabi se tin deoparte, acceptându-şi soarta şi aşteptând
sa le vina rândul.
+ (ingura problema este ca sunt prea multi, spune Bev (*aE. /ireşte,
ei n-au cum sa înţeleagă, şi nici noi n-avem cum sa le explicam. (unt prea
multi, după standardele noastre, nu după ale lor. (-ar înmulţi la nes"ârşit daca
i-am lăsa sa zburde liberi, până ar umple "ata pământului. ?in mnmmmpJv
punctul lor de vedere, nu ar f rau sa aibă pui răspândiţi peste tot. :u cât sunt
mai numeroşi, cu atât e mai vesel. şi cu pisicile se întâmpla acelaşi lucru.
+ şi cu şobolanii.
+ şi cu şobolanii. (a nu uit; când ajungi acasă, sa fi atent sa nu f luat
purici.
Dnul dintre câini, satul, cu oc*ii strălucind de satis"acţie, le amuşina
degetele, le linge prin plasa de sârma.
 + (unt egalitarişti, nu-i asa remarca el. C-au clase so ciale. Ciciunul
nu este superior sau prea puternic, încât sa se simtă jignit ca îi miroase dosul
celuilalt.
(e apleacă şi lăsă câinele sa îi miroasă "ata, sa îi simtă respiraţia.
:âinele are ceea ce s-ar putea numi o privire inteligenta, desi probabil nici
vorba de aşa ceva.
+ 0oţi vor muri
+ şi
+ :eitupe care
eşti ceanu-i
carevrea nimeni.dePeasta.
se ocupa aceia o să-i ucidem.
+ ?a.
+ Cu te a"ectează
+ (igur ca ma a"ectează. %a tulbura pro"und. C-aş lăsa pe nimeni
altcineva sa o "acă în locul meu daca as şti ca nu îi pasa. 0u n-ai "ace la "el
0ace. 5poi spune;
+ tii de ce m-a trimis fica mea la tine[
+ %i-a spus ca ai necazuri.
+ Cu sunt simple necazuri. @ legat de o c*estiune care sar putea numi
dezonoare.
3 studiază atent. ?a semne ca nu se simte în largul ei2 dar poate ca
doar i se pare.
+ tiind
spune el. acest lucru, crezi ca mai ai nevoie de mine
+ ?aca te simţi în stare
Bev (*aE îşi des"ace larg mâinile, apoi îşi lipeşte palmele, după care îşi
des"ace iar mâinile. Cu ştie ce sa spună, şi nici el nu îi vine în ajutor.
4nainte, nu a petrecut cu fica lui decât perioade scurte de timp. ar
acum, trăieşte sub acelaşi acoperiş cu ea, îşi împarte viaţa cu ea. 0rebuie sa
fe atent, sa nu lase vec*ile obiceiuri sa se interpună între ei, obiceiurile lui
de părinte; sa lase capacul scaunului de la toaleta la loc, sa stingă lumina, sa
dea jos pisica de pe canapea. @xerciţii pentru bătrâneţe, se mustra singur.
@xerciţii despre cum să-ţi găseşti locul. @xerciţii utile pentru azilul de bătrâni.
Pretinde ca este obosit si, după cina, se retrage în camera lui, de unde
îi parvin, înăbuşite, sunetele casei şi dovada ca !uc) îşi continua viaţa în stilul
ei; aude desc*izându-se şi înc*izându-se sertare, apoi aparatul de radio,
murmurul unei conversaţii tele"onice purtate în şoaptă. 5 sunat la
Vo*annesburg, sa aibă o discuţie cu Uelen 3are prezenta lui aici le tine
departe pe cele doua "emei 5r îndrăzni ele sa doarmă în acelaşi pat cât stau
sub acelaşi acoperiş cu el
?aca patul ar scârţâi în timpul nopţii, oare s-ar simţi jenate
(ufcient de jenate, încât sa se oprească ?ar ce ştie el despre ce "ac
doua "emei când sunt împreuna Poate ca "emeile nu au nevoie sa "acă parul
sa scârţâie. şi ce ştie el precis despre aceste doua "emei, !uc) şi Uelen
Poate ca dorm împreuna aşa cum "ac copiii, cui-barindu-se una în
braţele celeilalte, mângâindu-se, c*icotind, depanând amintiri din copilărie O
mai degrabă ca doua surori, decât ca nişte iubite. 5 dormi în acelaşi pat, a
"olosi aceeaşi cada, a coace împreuna "ursecuri de turta dulce, a purta
*ainele celeilalte. ubire safca; un pretext pentru a te îngrăşa.
5devărul este ca nu-i "ace placere sa şi-o înc*ipuie pe fica lui prinsa în
mrejele pasiunii pentru o alta "emeie, mai ales daca respectiva este şi
ştearsă, o oarecare. ?ar ar f oare mai mulţumit daca ar avea un iubit ?e
"apt, ce îşi doreşte pentru !uc) Cu sa rămână de-a pururi o copilita, veşnic
inocenta, veşnic a lui O sigur nu vrea asta. însa este tata, asta-i soarta lui, iar
când
presus undecât
tata îmbătrâneşte, se întoarce
el O spre fica lui. @a devinetotcea
mai mult
de-a O e în
doua luilegea friimireasa
salvare, şi mai
tinereţii lui renăscute. Cu-i de mirare ca reginele din basme încearcă să-şi
trimită ficele la moarteN
3"tează. Biata !uc)N Bietele "eteN :e destin, ce povara grea de purtatN
şi fii; nici ei nu sunt "eriţi de su"erinţă, desi ştie mai putin despre acest
subiect.
5r vrea sa doarmă. nsa îi este "rig şi nu reuşeşte sa înc*idă oc*ii.
(e da jos din pat, îşi arunca o *aina pe umeri, revine în pat. :iteşte
corespondenta lui B)ron din anul &_F=. ras, ajuns în #oarea vârstei, la
numai treizeci şi doi de ani, B)ron locuieşte la "amilia uiccioli la Aavenna, cu
0eresa, iubita lui mulţumită de sine, cam gâsculiţa, şi cu picioare scurte, şi cu
soţul ei suav şi pizmaş. 5rşiţa verii, ceai dupăamiaza târziu, bâr"e de
provincie, căscat
7/emeile abia
stau în disimulat.
cerc, iar bărbaţii joaca o banala partida de "aro8, scrie
B)ron. în adulter redescoperă întregul plictis al căsniciei. 7întotdeauna m-am
aşteptat ca, după treizeci de ani, sa găsesc adevăratul deliciu sau bucuria
iubirii pătimaşe.8
3"tează din nou. :e scurta este vara dinaintea toamnei urmate de
iarnaN îşi continua lectura până după miezul nopţii, însa nici ast"el nu
reuşeşte sa adoarmă.
@ste miercuri. (e trezeşte devreme, însa !uc) s-a trezit înaintea lui. 3
găseşte admirând gâştele sălbatice de la stăvilar.
+ Cu-i aşa ca sunt drăgălaşe spune ea. (e întorc în fecare an.
întotdeauna aceleaşi trei gâşte. %a simt noro coasa sa fu vizitata. (a fu cea
aleasa de ele.
0rei. 0rebuie sa fe vorba de o soluţie a destinului. @l si !uc) şi %elanie.
(au el şi %elanie şi (ora)a.
au micul dejun împreuna, apoi scot cei doi dobermani la plimbare.
+ :rezi ca ai putea trai aici, în aceasta parte a lumii îl întreabă !uc)
din senin.
+ ?e ce 5i nevoie de un nou îngrijitor la câini
+ Cu, nu la asta ma gândeam /ireşte, însa, ai putea obţine o slujba la
Dniversitatea A*odes O nu se poate sa n-ai nişte cunoştinţe pe acolo O sau
poate la Port @lizabet*.
+ Cu cred, !uc). Cu mai sunt pe piaţă. (candalul ma va urmări
pretutindeni, se va lipi ca o etic*eta de mine. Cu, daca ar f să-mi iau o
slujba, atunci ar trebui sa fe ceva modest, de pilda sa ma pot angaja
"uncţionar contabil, daca mai exista aşa ceva, sau om de serviciu la coteţele
de câini.
+ ?ar daca vrei sa pui capăt zvonurilor colportate, nu crezi c-ar trebui
sa te aperi 3are zvonurile nu iau amploare daca dai bir cu "ugiţii
:ând era mica, !uc) "usese un copil liniştit şi şters, care îl studiase
discret, însa care, din cât îşi dădea el seama, nu îl judecase niciodată. 5cum,
la aproape douăzeci şi cinci de ani, începea sa "acă distincţii, sa separe
lucrurile.
recunoaşte :âinii, grădinăritul,
afrmarea cărţile dedeliberata,
independentei, astrologie,cu
*ainele asexuate;
un scop precis. şiînapoi
fecare
"uga ei de bărbaţi. /aptul ca îşi are propria viaţă. /aptul ca nu mai trăieşte în
umbra lui. /oarte bineN 5probaN
+ 5sta crezi tu ca am "ăcut îi spune el. :a am "ugit de la locul crimei
+ Bine, dar ai bătut în retragere. ?in motive pragmatice, dar care-i
di"erenţa
+ (capi din vedere esenţialul, draga mea. :azul pe care vrei sa ma
vezi sustinându-& a încetat sa mai fe un caz, basta. :el putin, nu mai este
aşa în zilele noastre. ?aca as încerca să-mi susţin punctul de vedere, nu m-ar
asculta nimeni.
+ Cu-i adevărat. :*iar daca eşti ceea ce susţii ca eşti, ultimul dinozaur
al moralităţii, întotdeauna oamenii vor f curioşi sa audă ce are de spus
dinozaurul.
ovăie.@u, una,"ata
3are sunt
luicurioasa. :are
c*iar vrea este
să-şi cazuldin
ex*ibe tau
nou(ă-& auzim.
trăirile intime
+ :azul meu se întemeiază pe dreptul la dorinţă, spu ne el. Pe zeul
care "ace ca şi păsările cerului sa se înfoare de dorinţă.
(e vede în apartamentul "etei, în dormitorul ei, cu ploaia răpăind în
spatele geamului şi radiatorul din colt emanând un miros de parafna,
îngenunc*eat deasupra ei, dezbrăcând o pe rând de *aine, în timp ce "ata îşi
tine braţele inerte pe lângă trup ca şi când ar f o moarta. !-am slujit pe @ros;
asta total. în a"acerea asta mizerabila, a existat un sentiment ar dori sa
spună, dar are oare obrăznicia necesara Prin mine generos care se străduia
sa în#orească. ?aca ar f ştiut ca a acţionat un zeu. :âta vanitateN ?esi nu
este o minciuna, nu totul avea sa dureze atât de putinN
/ace o noua încercare, de asta data "ara a se grăbi.
+ :ând erai mica, când încă locuiam în SenilEort*, vecinii noştri aveau
un câine, un golden retriever.
Cu stiu dacă-ţi aminteşti.
+ Gag.
+ @ra mascul. ?e câte ori apărea prin vecini o căţea, devenea agitat şi
nărăvaş, iar stăpânii îl băteau cu regu laritate pavloviana. şi lucrurile au
continuat ast"el, până când bietul câine n-a mai ştiut ce sa "acă. :ând simţea
mi ros de căţea în călduri, începea sa alerge prin gradina "ara rost, cu
urec*ile trase pe spate şi cu coada între picioare, sc*elălăind, încercând sa se
ascundă.
(e opreşte.
+ Cu înţeleg ce vrei sa demonstrezi, spune !uc).
:*iar asa, ce vrea sa demonstreze
 + n acest spectacol exista ceva atât de josnic, încât m-a exasperat.
?upă părerea mea, poţi pedepsi un câine pentru ca a "ăcut o prostie, de pilda
daca ţi-a ros un papuc. Dn câine poate accepta acest act de dreptate. însa
dorinţa este complet o alta poveste. Cici un animal nu accepta sa fe pedepsit
pentru că-şi urmează instinctele.
+ 5şadar, masculii trebuie să-şi urmeze instinctul "ara sa fe pedepsiţi
5sta e morala
bietul+ Cu, începuse
câine nu asta e sa
morala. Vosnic
îşi urască în spectacolul
propria demai
natura. Cu la SenilEort*
era nevoieera
sa ca
fe
bătut. @ra pregătit sa se autopedepsească. în acel punct, cred ca ar f "ost
mai bine sa fe împuscat.
+ (au sa fe rezolvata problema.
+ Posibil. nsa cred ca în "orul lui interior ar f pre"erat sa fe împuscat.
:red ca ar f pre"erat asta opţiunilor care i se o"ereau; pe de o parte, să-şi
renege natura, pe de alta, să-şi petreacă restul zilelor învârrindu-se prin
camera de zi, o"tând, adulmecând pisica şi îngrăşându-se.
+ 5sta ai simţit tu tot timpul, ?avid
+ Cu, nu întotdeauna. Dneori simt exact pe dos. :a dorinţa este o
povara de care ne-am putea lipsi.
+ 0rebuie să-ţi spun, intervine !uc), ca e un punct de vedere la care
subscriu.
5şteaptă ca ea sa continue, însa nu o "ace.
+ n orice caz, spune ea. Aevenind la subiect, tu ai "ost exclus pentru
sănătatea grupului. :olegii tai pot respira acum uşuraţi, în timp ce ţapul
ispăşitor zburda în libertate.
5 "ost o afrmaţie 3 întrebare :*iar crede ca este un simplu tap
ispăşitor
+ Cu cred ca termenul de tap ispăşitor descrie cel mai clar situaţia, îi
raspunde el prudent. (acrifcarea ţapului ispăşitor "uncţiona în practica, însa
conceptul era susti nut de "orţa credinţei religioase. 5dică puneai în cârca ta
pului toate păcatele cetăţii, îl alungai din cetate şi cetatea era purifcata.
Principiul "uncţiona, findcă toată lumea înteâegea corect ritualul, inclusiv
zeii. 5poi zeii au murit şi brusc oamenii au "ost obligaţi sa asaneze cetatea
"ara ajutorul divin. (e cerea acţiune concreta în locul simbolis mului. aşa s-a
născut cenzorul, în sensul roman al terme nului. Gigilenta a devenit parola
zilei; vigilenta exercitata de toţi asupra tuturor. Purifcarea s-a trans"ormat în
lic*i dare.
(e lăsă antrenat de tirada2 tine un curs.
+ în fne, conc*ide el, după ce mi-am luat adio de la cetate, ce "ac în
libertate îngrijesc câini. %a joc de-a mâna dreapta a unei "emei specializate
în castrarea şi eutanasierea animalelor.
!uc) izbucneşte în râs.
+ Bev :rezi ca Bev "ace parte dintr-un aparat repre siv Bev te
venereazăN @şti pro"esor universitar. C-a cunos cut niciodată până acum un
pro"esor de moda vec*e. @ste îngrozita sa nu "acă greşeli gramaticale în
prezenta ta.
 Pe cărare, se apropie de ei trei bărbaţi, sau, mai precis, doi bărbaţi şi un
băiat. %erg repede, cu pasi mari, de oameni care au crescut la tara. :âinele
de pe partea lui !uc) încetineşte ritmul, se zbârleşte.
+ 5r trebui sa fm neliniştiţi murmura el.
+ Cu stiu.
mimmmmmmm 0rage din scurt dobermanul în lesa. Bărbaţii au ajuns
lângă ei. 3 înclinare a capului, un cuvânt de bineţe, şi trec mai departe.
+
+ :ine sunt
@ prima întreabă
oara când îiel.
vad.
5jung la *otarul plantaţiei şi se întorc. (trăinii au dispărut.
5propiindu-se de casa, aud tot mai pregnant lătraturile "urioase ale
câinilor înc*işi în cuşti. !uc) măreşte pasul.
:ei trei sunt acolo, aşteptându-i. :ei doi bărbaţi se tin la o oarecare
distanta, în timp ce băiatul, lângă cuşti, întărata câinii şi gesticulează, cu
mişcări bruşte, ameninţătoare, înnebuniţi de "urie, câinii latră şi sar sa muşte.
:âinele dinspre !uc) se zbate sa scape. Până şi căţeaua buldog, pe
care se pare c-a adoptat-o, pu"neşte în surdina.
+ PetrusN striga !uc). însa nici urma de Petrus.
+ Plecaţi de lângă câiniN tipa ea. Uambal Băiatul se îndepărtează leneş
şi li se alătura tovarăşilor lui. 5re o "ata turtita, inexpresiva, şi o privire
lacoma.
mica de Poarta o cămaşă:ei
soare, galbena. în#orata, pantaloni
doi tovarăşi ai luilargi
suntşiîmbrăcaţi
de"ormaţi
înşisalopete.
o pălărie:el
mai înalt dintre ei este un bărbat "rumos, izbitor de "rumos, cu o "runte înalta,
pomeţi sculpturali, nări mari, pronunţate.
!a apropierea lui !uc), câinii se potolesc. ?esc*ide cea de-a treia cuşcă
şi le da drumul înăuntru celor doi dobermani.
Dn gest de curaj, îşi spune în sinea lui2 dar este şi înţelept
4nsa bărbaţilor le spune;
+ :e vreţi
i raspunde cel tânăr.
+ 0rebuie sa dam un tele"on.
+ ?e ce trebuie sa daţi un tele"on
+ (ora lui, raspunde acesta "ăcând un gest vag în spate, a avut un
accident.
+ Dn accident
+ ?a, "oarte rau.
+ :e "el de accident
+ Dn copil.
+ (ora lui naşte
+ ?a.
+ ?e unde sunteţi
+ ?in @rasmusHraal.
Dn sc*imb de priviri cu !uc). @rasmusHraal, din interiorul concesiunii
"orestiere, este un cătun "ara curent electric, "ara tele"on. Povestea pare
logica.
+ ?e ce n-aţi dat tele"on de la ocolul silvic
 + Cu e nimeni acolo.
+ 5şteaptă a"ara, şopteşte !uc), după care adăugă, în torcându-se
spre băiat; :are dintre voi vrea sa dea tele"on
Băiatul îl indica pe bărbatul înalt şi "rumos.
+ Gino înăuntru, îi spune !uc).
?escuie usa din spate şi intra. Bărbatul înalt o urmează.
?upă o clipa, cel de-al doilea bărbat trece în graba pe lângă el şi intra
la rândul
:evaluinu-i
în casa.
în ordine, îşi da seama imediat.
+ !uc), ieşi imediat din casaN îi striga, ezitând o se cunda daca sa intre
sau sa aştepte a"ara, unde poate f cu oc*ii pe băiat.
?in casa nu se aude nimic.
+ !uc)N striga el din nou şi se pregăteşte sa intre, când aude zăvorul
uşii înc*izându-se.
+ PetrusN tipa el cât de tare poate.
Băiatul se întoarce şi o rupe la "uga spre usa din "ata. ?a drumul lesei
de care ţinea buldogul.
+ Pe elN tipa el.
:âinele "uge spre băiat, clătinându-se greoi. n "ata casei, îi ajunge din
urma. Băiatul a apucat un arac din stratul de "asole şi îl agita sa tina câinele
la distanta.
+ %ars. mars. marsN striga el gâ"âind şi împunge aerul cu băţul.
%ârâind, câinele îi da târcoale.
i abandonează pe cei doi şi da "uga în spatele casei, spre usa
bucătăriei. :anatul batant din partea de jos a uşii nu este înc*is cu zăvorul,
iar după câteva lovituri puternice cedează şi se desc*ide. 5terizează în
bucătărie în patru labe.
4l întâmpina o lovitura în moalele capului. %ai are timp sa gândească.
7?aca sunt conştient, înseamnă ca n-am păţit nimic8, după care i se înmoaie
picioarele şi se prăbuşeşte la podea.
(imte cum este târât pe jos, prin bucătărie, apoi îşi pierde cunoştinţa.
ace cu "ata în jos, lipita de dalele reci. încearcă sa se ridice, însa
picioarele îi sunt blocate de ceva şi nu reuşeşte sa le mişte. înc*ide din nou
oc*ii.
@ste în baie, în $:, acasă la !uc). 5meţit, se ridica în picioare. Dsa este
încuiata, c*eia a dispărut din broasca.
(e aşază pe scaunul toaletei şi încearcă sa se adune. :asa este
cu"undata în tăcere. 5"ara, câinii continua sa latre, însa s-ar zice ca o "ac mai
degrabă din simţul datoriei decât cu "urie.
+ !uc)N striga el răguşit, apoi, mai tare; !uc)N
4ncearcă sa "orţeze usa, o loveşte cu piciorul, însa membrele nu îl
asculta, spaţiul este oricum prea strâmt, usa este vec*e şi solida.
Prin urmare iată ca a venit şi ziua marelui test. /ara preaviz, "ara surle
şi trâmbite, iată ca s-a petrecut, iar el este prins în miezul evenimentului. în
piept, inima îi bate atât de puternic, încât probabil ca şi ea trebuie sa ştie, în
"elul ei mut. :um vor trece de acest examen, el şi inima lui
 :opila lui a încăput pe mâinile unor necunoscuţi. Peste un minut, peste
o ora, va f prea târziu2 orice i se întâmpla ei, va rămâne dăltuit în piatra, va
tine de trecut. Cumai ca acum nu este prea târziu. :*iar acum trebuie sa "acă
ceva.
?esi îşi încordează auzul, nu distinge nici un sunet în casa. şi totuşi,
daca "ata lui l-ar striga în ajutor, fe şi în gând, precis ca ar auzi-oN
0rage şi scutura de usa.
+Dsa!uc)N striga el. "acându-&
se desc*ide, !uc)N (pune cevaN
să-şi piardă ec*ilibrul. în "ata lui sta cel de-
al doilea bărbat, cel mai scund, ţinând atârnata pe după gât o sticla goala de
un litru.
+ :*eile, îi cere bărbatul.
+ Cu.
Bărbatul îl îmbrânceşte. (e clătină, se împiedica şi cade pe scaunul
toaletei. Bărbatul ridica sticla. :*ipul lui este placid, lipsit de orice urma de
"urie. Practic, este la serviciu; convinge, pur şi simplu, pe cineva sa îi dea
ceva. ?aca asta presupune să-& lovească sălbatic cu sticla, atunci îl va lovi, îl
va lovi de câte ori va f necesar, iar daca trebuie va sparge sticla în capul lui.
+ a-le, îi raspunde. a tot ce vrei. Cumai las-o pe "ata mea în pace.
/ara a scoate o vorba, bărbatul ia c*eile şi îl încuie la loc înăuntru.
totuşi(enuînfoară.
îi "ac niciDn
untrio
rau2periculos. :um de
nu încă. 3are nuce
ceea şi-a
sedat seamaînlacasa
găseşte timp !ui
o să-i
mulţumească 3are n-or să-i "acă vreun rau lui !uc)
?in spatele casei se aude sunet de voci. !ătraturile câinilor cresc din
nou în intensitate şi devin mai agresive. (e urca în picioare pe scaunul
toaletei şi se uita a"ara printre zăbrelele "erestrei.
:ărând puşca lui !uc) şi un sac menajer um#at, cel de-al doilea bărbat
tocmai dispare după coltul casei. (e aude o portiera trântita. Aecunoaşte
zgomotul; este maşina lui.
Bărbatul îşi "ace din nou apariţia, de asta data cu mâinile goale. Preţ de
o clipa, privirile celor doi bărbaţi se încrucişează.
+ UeiN rosteşte bărbatul cu un zâmbet dezagreabil şi striga câteva
cuvinte.
(e aude un *o*ot de râs. 3 clipa mai târziu, i se alătura şi băiatul, iar
cei doi rămân sub "ereastra, studiindu-şi ostaticul şi deliberându-i soarta.
Gorbeşte italiana, vorbeşte "ranceza, numai ca nici italiana, nici
"ranceza nu îl pot scăpa de 5"rica întunecata.
@ste neajutorat, asemenea ma tuşii (all), personajul de desen animat,
misionara în rasa călugăreasca şi cu pălărie de soare cu boruri largi, cum se
poarta la 0ropice, aşteptând cu mâinile împreunate în rugăciune şi cu oc*ii
ridicaţi spre cer, în timp ce sălbaticii sporovăiesc în păsăreasca lor şi se
pregătesc sa îl arunce în cazanul pus la fert. 5ctivitate misionara; ce a lăsat
în urma imensa întreprindere de înălţare spirituala Cimic, după cum poate
constata.
5pare acum, venind dinspre intrarea principala a casei, bărbatul cel
înalt, cărând cu el puşca. :u dexteritatea unui om experimentat, armează şi
aduce cartuşul pe ţeavă, îndreaptă gura ţevii spre cuşca câinilor. :el mai
mare dintre ciobăneştii germani, "ăcând bale de "urie, primeşte glonţul în
plin. ?etonaţia este puternica2 sânge şi "ragmente de creier stropesc cuşca. 3
clipa, lătraturile încetează.
Bărbatul trage alte doua "ocuri. Dnul din câini, lovit în piept, moare pe
loc2 altul, cu o rana căscată în gâtlej, cade greoi, îşi lasă urec*ile pe spate,
urmăreşte cu privirea mişcările acestei finţe care nici măcar nu se oboseşte
sa îi aplice o coupliniştea.
(e aşterne de grâcc>.
:ei trei câini rămaşi în viaţa nu au unde sa se
ascundă şi bat în retragere spre "undul cuştii, învârtindu-se năuci şi
sc*elălăind slab. /ara sa se grăbească între împuşcături, bărbatul îi oc*eşte şi
îi răpune pe rând.
Pasi grăbiţi pe coridor, iar usa toaletei se izbeşte de perete. :el de-al
doilea bărbat sta în "ata lui2 în spatele acestuia, îl zăreşte pe băiatul în
cămaşa în#orata mâncând dintr-un baton de îng*eţată. încearcă să-şi
croiască drum a"ara, împingându-& pe bărbat cu umerii, trece de el, însa se
prăbuşeşte. 0rebuie sa fe un truc la mijloc; probabil au ei un truc pe care îl
"olosesc "otbaliştii.
4n timp ce zace lat la podea, simte cum este stropit din cap până în
picioare cu ceva lic*id. îl ustura oc*ii, încearcă
> !ovitura
Aecunoaşte de gratie
mirosul; 6&b. "ranceza9.
alcoolmetilic. în timp6C.t.9
ce sesă-şi şteargăsa
c*inuieşte lacrimile.
se ridice, este
împins înapoi în toaleta. (căpăratul unui bat de c*ibrit şi deodata este
scăldat într-o #acără albastra, rece.
Prin urmare, s-a înşelatN Până la urma, nici el, nici fica lui nu vor scăpa
uşor. 5r putea arde de viu, ar putea muri2 şi daca lui i se poate întâmpla asta,
atunci şi !uc) ar pu!ea muri, mai ales !uc)N
?a din mâini ca un nebun, încercând sa îşi acopere "ata2 parul îi pârâie
când este curpins de #ăcări2 se zvârcoleşte, voci"erând ca scos din minţi şi
scoţând sunete nearticulate din care nu se înţeleg cuvinte, ci doar "rica.
încearcă sa se ridice în picioare, însa este împins la podea. 3 clipa, privirea i
se limpezeşte şi zăreşte, la doar câţiva centimetri de "ata lui, o salopeta
albastra şi un panto". Gâr"ul panto"ului este răsucit în sus, iar de sub căputa
ies câteva fre de iarba.
3 #acără îi dansează muta pe mâna. (e căzneşte sa se ridice în
genunc*i şi îşi vâra mâna în apa din bazinul $:ului.
4n spatele lui, usa se înc*ide şi c*eia se răsuceşte în broasca.
Aămâne abia ţinându-se deasupra closetului, stropin-duse cu apa pe
"ata, apoi îşi vâra capul înăuntru. (e simte un miros neplăcut de par pârlit. (e
ridica în picioare şi stinge cu mâinile ultimele #ăcări care îi ard pe *aine.
4şi spala "ata cu cocoloaşe de *ârtie igienica înmuiate în apa. enele i
s-au pârlit, o pleoapa sta sa i se înc*idă, îşi trece mâna prin par, iar vâr"urile
degetelor rămân murdare de cenuşă. în a"ara unui smoc rămas intact pe
urec*e, s-ar zice ca nu mai are par2 îşi simte scalpul gol, moale. 0otul este
moale, totul este ars. 5rs, mistuit, consumat.
+ !uc)N striga el. @şti aici
 4i vine în minte imaginea lui !uc) luptându-se cu cei doi bărbaţi în
salopete, luptându-se sa le tina piept. (e crispează de oroare, încercând să-şi
alunge din minte viziunea.
5ude cum cineva îi porneşte maşina şi scrâşnetul roţilor pe pietriş. (-a
s"ârşit :*iar pleacă Cu-i vine sa creadă.
lli
+ !uc)N repeta el, strigând de nenumărate ori, până când ajunge sa
distingă o nota
4ntr-un de spre
fnal, isterie în propria-i
uşurarea voce.se răsuceşte în broasca. Până sa
lui, c*eia
desc*idă usa, !uc) i-a întors deja spatele şi se îndepărtează. @ste îmbrăcată
într-un *alat de baie, desculţa şi are parul ud.
(e tine după ea prin bucătărie, unde usa "rigiderului a rămas larg
desc*isa, iar pe jos zace împrăştiată mâncare.
!uc) sta în cadrul uşii de la bucătărie şi vede carnajul din cuştile
câinilor.
+ ubiţii mei, dragii meiN o aude el abia murmurând.
?esc*ide prima cuşcă şi intra. :âinele rănit la gât respira printr-o
minune. (e apleacă deasupra lui, îi vorbeşte. (lab, câinele da din coada.
+ !uc)N o striga el din nou.
@a se întoarce spre el şi îl priveşte în oc*i pentru prima oara. (e
încrunta.
+ :e ?umnezeu ţi-au "ăcut spune ea.
+ ?raga mea copilaN rosteşte el.
ntra după ea în cuşcă şi încearcă sa o cuprindă în braţe.
@a i se strecoară printre degete, blând, dar *otărât.
:amera de zi este în neorânduiala, la "el şi dormitorul lui. -au "ost
"urate diverse lucruri; jac*eta, pantofi cei buni, şi acesta-i doar începutul.
(e uita în oglinda. 3 cenuşă maronie, adică tot ce i-a rămas din par, îi
acoperă craniul şi "runtea. (ub cenuşă, scalpul a luat o tenta de un roz
violent. îşi atinge pielea; îl doare şi începe sa se "ormeze o crusta. 3 pleoapa i
s-a um#at şi s-a înc*is2 sprâncenele au dispărut, ca şi genele.
(e duce la baie, însa usa este înc*isa.
+ (a nu intri, o aude pe !uc) spunându-i.
+ i-e rau @şti rănită
4ntrebări stupide2 ea nu îi raspunde.
4ncearcă să-şi şteargă cenuşă de pe "ata, vârându-şi capul sub jetul
robinetului din bucătărie, turnându-şi pe cap pa*ar după pa*ar de apa. 5pa i
se prelinge pe spate2 începe sa tremure de "rig.
(e întâmpla în fecare zi, în fecare ora, în fecare minut, îşi spune în
sinea lui, în fecare colt al acestei tari. :onsiderate norocos ca ai scăpat cu
viaţa. :onsideră-te norocos ca nu ai "ost luat ostatic, ca nu eşti dus cu
maşina c*iar în acest moment, sau ca nu zaci aruncat pe "undul unei albii
secate de râu, cu un glonţ în cap. a-o în calcul şi pe !uc).
%ai ales pe !uc).
 @ riscant sa ai ceva, orice; o maşină, o perec*e de pantof, un pac*et
de ţigări. Cu e de ajuns pentru toată lumea, nu sunt destule maşini, destui
pantof, destule ţigări.
Prea multi oameni şi prea puţine lucruri. 0ot ce exista trebuie sa intre în
circulaţie, ast"el încât fecare sa aibă şansa de a f "ericit măcar o zi. :am
asta-i ideea. 0ine minte ideea şi gândul recon"ortant pe care îl conţine. Cu-i
vorba de răutate umana, ci de un vast sistem circulator pentru "uncţionarea
căruia5sa
milaarşitrebui
teroarea sunt noţiuni
sa privească irelevante.
oricine viaţa în aceasta tara; sub aspectul ei
sc*ematic. 5lt"el, rişti sa îţi pierzi minţile.
%aşini, pantof2 c*iar şi "emei. 5r trebui sa existe în acest sistem o nisa
pentru "emei şi pentru ceea ce li se întâmpla.
!uc) a apărut în spatele lui. 5cum este îmbrăcată într-o perec*e de
pantaloni largi, marinăreşti, şi într-un impermeabil2 şi-a pieptănat parul pe
spate, are "ata curata şi o expresie impenetrabila. 3 priveşte fx în oc*i.
+ ?raga mea, draga mea îi spune el şi se opreşte, înecându-se de
plâns.
@a nu mişca un deget să-& liniştească.
+ :apul tau arata îngrozitor, remarca ea. în dulăpiorul din baie găseşti
nişte ulei pentru copii. ?ă-ţi cu el. Cu mai ai maşina
++ CuCu.poţi.
:red0ele"onul
ca se îndreaptă spre Port @lizabet*. 0rebuie sa sun la politie.
e "ăcut pra".
4l lăsă singur. (ta aşezat pe pat şi aşteaptă. (-a în"ăşurat într-o pătură,
însa continua sa tremure. Dna din înc*eieturi i s-a um#at şi îi pulsează de
durere. Cu-şi aminteşte mmmmmJmm
cum s-a lovit. (e înserează deja. întreaga după-amiază pare sa f trecut
într-o clipita. !uc) revine.
+ 5u dezum#at cauciucurile maşinii combi, îi spune ea. %a duc pe jos
până la @ttinger. Cu lipsesc mult, con tinua ea, după care se opreşte. ?avid,
când vei f între bat, te-aş ruga sa le spui oamenilor doar prin ce ai trecut tu,
ce ti s-a întâmplat ţie. Bine
Cu pricepe.
+ 0u ai sa le povesteşti ce ti s-a întâmplat ţie, iar eu, ce mi s-a
întâmplat mie, repeta ea.
+ /aci o greşeală, îi raspunde el cu o tonalitate care se trans"orma
rapid într-un croncănit.
+ Ba nu. Cu "ac, îi raspunde ea.
+ :opila mea, copila meaN i se adresează el, întinzând mâinile sa o
cuprindă în braţe.
:onstatând ca !uc) nu vine spre el, lăsă pledul deoparte, se ridica în
picioare şi o ia în braţe. în îmbrăţişarea lui, ea sta rigida ca un bat, pare sa
nu-şi dorească nimic.
@ttinger este un bărbat în vârsta, morocănos, care vorbeşte limba
engleza cu un pronunţat accent german.
 (otia i-a murit, copiii au plecat defnitiv în ermania, iar el este singurul
membru al "amiliei rămas în 5"rica. 5junge în "urgoneta lui, cu !uc) aşezată
lângă el, şi aşteaptă cu motorul pornit.
+ ?a, nu merg niciodată nicăieri "ara Beretta mea, re marca el când
intra pe drumul către ra*amstoEn, ba tând a"ectuos tocul de pistol care îi
atârna la sold. :el mai bine e sa te ajuţi singur, findcă politia nu-ţi mai sare
în ajutor, fi sigur de asta.
5re (e
pe !uc) @ttinger dreptate
îndoieşte. ?aca ?aca ar f oavut
ar f avut la el
arma, o arma,ararf f"ost
probabil putut-o
morţi,salva
acum,
şi el, şi !uc).
3bserva ca mâinile îi tremura uşor, permanent. !uc) şi-a încrucişat
braţele peste piept. (a fe oare pentru ca şi ea tremura
(e aştepta ca @ttinger sa îi duca la secţia de politie. însa, după cum se
dovedeşte, !uc) &-a rugat sa îi conducă la spital.
+ Pentru mine, sau pentru tine o întreabă el.
+ Pentru tine.
+ C-ar trebui sa ma vadă şi poliţiştii
+ Cu ai ce sa le spui ce nu le-aş putea spune şi eu, îi raspunde ea. (au
ai ceva în plus
5junşi la spital, !uc) o ia grăbită înainte, intra pe usa pe care scrie
DA@C0@,
lui şi completează
îl instalează în"ormularul cu datele?in tot corpul "etei emana "orţa,
sala de aşteptare.
*otărâre, în timp ce tremuratul lui pare sa i se f împrăştiat în tot corpul.
+ ?aca îţi dau drumul, aşteaptă-mă aici, îl instruieşte ea.
%a întorc sa te iau.
+ şi tu
Aidica din umeri nepăsătoare. ?aca tremura, atunci nu lăsă sa se vadă
nimic.
ăseşte un loc liber între doua "etişcane zdravene, care par a f surori,
una dintre ele ţinând în braţe un copil care plânge, şi un bărbat cu un tampon
de vata plin de sânge pe mâna. @l este al doisprezecelea la rând. :easul de
perete arata ca este ora M;<M. înc*ide oc*iul valid şi cade într-o sincopa din
care continua sa le audă pe cele doua surori sporovăind în şoaptă,
c*nc*otantes. :ând desc*ide oc*iul, ceasul arata tot ora M;<M. @ste stricat
Cu; acul minutar sare şi se opreşte la M;<Z.
0rec doua ore până când îl invita o asistenta în cabinet, însa are şi mai
mult de aşteptat până îi vine rândul, adică până îl preia medicul de garda, o
tânără indianca.
5rsurile de pe scalp nu sunt grave, îi explica ea, desi ar trebui sa fe
atent sa nu se in"ecteze. 5corda ceva mai mult timp oc*iului a"ectat. Pleoapa
superioara şi cea in"erioara sau lipit, iar operaţia de separare se dovedeşte a
f extraordinar de dureroasa.
+ (unteţi norocos, comentează doctoriţa după înc*e ierea controlului.
3c*iul în sine nu este a"ectat.
?aca ar f "olosit benzina, atunci ar f "ost alta poveste.
 ese din cabinet cu capul complet în"ăşurat în bandaje, cu oc*iul
acoperit şi cu o punga de g*eata prinsa cu o curea în jurul înc*eieturii. @ste
surprins sa îl găsească pe Bill (*aE în sala de aşteptare. Bill, care este cu un
cap mai scund decât el, îl prinde "erm de umeri.
+ ocant, este absolut şocant, îi spune el. !uc) e la noi acasă. Goia sa
vina c*iar ea după tine, însa Bev nici n-a vrut sa audă. :um te simţi
+ Bine. :âteva arsuri uşoare, nimic grav. Aegret ca v-am stricat seara.
f "ăcut+acelaşi
ProstiiNlucru.
îi spune Bill (*aE. ?oar pentru asta sunt prietenii, nu şi tu ai
Aostite "ara strop de ironie, cuvintele pătrund în el şi re"uza sa dispară.
Bill (*aE este convins ca daca el, Bill (*aE, ar f "ost lovit la cap şi incendiat,
el, ?avid !urie, ar f dat "uga cu maşina la spital, l-ar f aşteptat, "ara măcar
sa aibă la el un ziar de citit, pentru a-& duce acasă. Bill (*aE este convins
caR deoarece a băut o data o ceaşcă de ceai cu ?avid !urie, ?avid !urie îi
este prieten şi cei doi au obligaţii de prietenie unul "ata de celalalt. 5re Bill
(*aE dreptate sau se înşală 3are Bill (*aE, care s-a născut la UanHe), nici
doua sute de Hilometri depărtare de aici, şi care lucrează într-un magazin de
mărunţişuri de "eronerie, cunoaşte atât de putin despre viaţa, încât nu ştie ca
exista bărbaţi care nu sunt dispuşi să-şi "acă prieteni cu uşurinţă, a căror
atitudine "ata de prietenia între bărbaţi este măcinată de scepticism
0ermenul din engleza
engleza vec*e "reond,moderna
care vinepentru prieten,
din "reon, Vriend,
a iubi. 3are,vine din termenul
în oc*ii din
lui Bill (*aE,
"aptul de a bea ceai împreuna are darul de a pecetlui o legătură de iubire şi
totuşi, daca n-ar f "ost Bill şi Bev (*aE, sau bătrânul @ttinger, sau alte
legături, unde ar f el în clipa asta !a "erma distrusa, "ara tele"on, zăcând
printre câinii morţi.
+ 3 c*estie de-a dreptul şocantă, repeta Bill (*aE oda ta instalaţi în
maşină. 5troce. @ şi-aşa destul de rau când citeşti despre asta în ziare, însa
când i se întâmpla unui cunoscut, continua el clătinând din cap supărat,
atunci c*iar poţi spune ca ti s-a întâmplat ţie. @ ca şi când te-ai trezi brusc
într-un război. arăşi.
Cu se oboseşte să-i răspundă. iua nu s-a stins, încă trăieşte. Aăzboi,
atrocităţi; cuvintele cu care fecare încearcă sa descrie ziua care sta sa treacă
şi ziua îng*ite totul în gâtlejul ei întunecat.
1G Bev (*aE îl întâmpina în prag. !uc) a luat un calmant, anunţa ea, şi
s-a băgat în pat. %ai bine ar f sa n-o deranjeze.
+ 5 "ost la politie
+ ?a, au dat un anunţ pentru maşină.
+ 5 consultat-o un medic
+ 0otul e rezolvat. ?ar tu ce-ai "ăcut !uc) ne spunea ca ai avut arsuri
grave.
+ 5m arsuri, însa nu sunt atât de serioase pe cât par a f.
+ înseamnă ca trebuie sa mănânci ceva şi sa te culci.
+ Cu mi-e "oame.
Bev umple cu apa cada lor mare, de tip vec*i, turnata din "onta,
pregătindu-i baia. @l îşi întinde corpul subţire, cu piele alba, neatinsa de
soare, în apa din care ies aburi şi încearcă sa se destindă. :ând vine
momentul sa iasă din cada, aluneca şi putin lipseşte sa nu se prăbuşească;
este moale şi slăbit ca un prunc, şi simte cum i se învârteşte capul. îl striga
pe Bill (*aE şi su"eră umilinţa de a f ajutat sa iasă din cada, ajutat sa se
şteargă, ajutat sa îmbrace pijamaua de împrumut. %ai târziu, îi aude pe Bill şi
Bev (*aE discutând în şoaptă şi ştie ca vorbesc despre el.
5 plecat de la spital cu un tub de analgezice, un pac*et de lenjerie arsa
şi un suportcare
canapeaua din aluminiu
miroase apepisici.
care 5doarme
îşi sprijinăimediat,
capul. Bev (*aE îl instalează
surprinzător pe
de uşor. (e
trezeşte în toiul nopţii, cu mintea limpede. 5 avut o viziune; !uc) îi vorbea2
cuvintele ei O 7Gino, salvează-măN8 O continua sa îi răsune în urec*i. n visul
lui, ea sta în picioare, cu braţele întinse înainte, cu parul ud pieptănat peste
cap, pe un câmp scăldat de o lumina alba.
(e ridica, se împiedica de un scaun, îl arunca cât colo. (e aprinde
lumina, iar Bev (*aE îşi "ace apariţia în "ata lui, în cămaşa de noapte.
+ 0rebuie sa vorbesc cu !uc), mormăie el cu gura us cata, simţindu-şi
limba încărcată.
(e desc*ide usa camerei în care doarme !uc). !uc) nu seamănă deloc
cu cea din vis. 5re "ata um#ata de somn, îşi leagă cordonul *alatului de casa
care se vede ca nu este al ei.
+ îmi cer scuze.
suna demodat, 5m avut un vis, rosteşte el. Brusc, termenul de viziune
prea bizar.
+ 5m visat ca ma strigi.
!uc) clătină din cap.
+ Cu te-am strigat. :ulcă-te la loc.
/ireşte, ea are dreptate. @ trei dimineaţa. nsa nu se poate împiedica sa
nu remarce ca, în decursul aceleiaşi zile, i-a vorbit ca unui copil O ca unui
copil sau unui bătrân.
4ncearcă sa adoarmă la loc, însa nu reuşeşte. Probabil ca îşi "ac e"ectul
pastilele, îşi spune; nu a avut o viziune, nici măcar un vis, ci o simpla
*alucinaţie medicamentoasa. şi totuşi, c*ipul "emeii stând în conul de lumina
nu dispare din "ata lui. 7(alvează-măN8 îi striga fica lui, pronunţând clar
cuvintele, sonor, imperativ. @ste oare posibil ca su#etul sa îi f ieşit din corp
lui !uc) şi sa vina la el 3are persoanele care nu cred în su#ete au şi ele
su#et, iar su#etele lor sunt capabile sa duca o existenta de sine stătătoare
%ai sunt câteva ore până la răsăritul soarelui. îl doare înc*eietura,
simte cum îi ard oc*ii, pielea capului este iritata şi îl ustura. 5prinde atent
veioza şi se ridica din pat.
4n"ăşurat într-o parura, desc*ide usa camerei în care doarme !uc) şi
intra. !ângă pat se a#a un scaun2 se aşază pe el.
0oate simţurile îi confrma ca este treaza.
:e "ace Geg*ează asupra copilei lui, o păzeşte sa nu păţească nimic
rau, alunga spiritele rele. ?upă o vreme, o simte cum începe sa se destindă.
Dn pocnet uşor când i se desc*ide gura, urmat de cel mai plăcut s"orăit.
@ste dimineaţă. Bev (*aE îi serveşte micul dejun compus din "ulgi de
porumb şi ceai, apoi dispare în camera îui !uc).
 + :um se simte o întreabă el după ce se întoarce.
Bev (*aE îi raspunde doar cu o înclinare concisa a capului. Cu-i treaba
ta, pare sa îi transmită gestul ei. %enstruaţia, naşterea, violul şi consecinţele
respective; c*estiuni legate de sânge2 povara pe care trebuie sa o poarte
"emeia, fe"ul "emeilor.
(e întreabă, nu pentru prima oara, daca "emeile nu ar f mai "ericite
trăind într-o comunitate exclusiv "eminina, primind vizita bărbaţilor numai
atunci când
orientare cred ele de cuviinţă.
*omosexuala. Poate ca Poate
pur şi se înşală
simplu crezând
pre"era ca compania
doar !uc) are o
"emeilor. (au poate ca aşa sunt toate lesbienele; "emei care nu au nevoie de
bărbaţi.
Cu-i de mirare ca sunt atât de ve*emente împotriva violului, adică ea şi
Uelen. Giolul, acest zeu al *aosului şi imixtiunii, pro"anatorul vieţii în
recluziune. 5 viola o lesbiana este o "apta mai cumplita decât a viola o
"ecioara; lovitura este mult mai teribila. 3are bărbaţii ăştia au avut *abar ce
au "ăcut 3are se auzise ceva despre asta
!a noua, după ce Bill (*aE pleacă la lucru, bate la usa lui !uc). (ta
întinsa în pat, cu "ata întoarsa la perete. (e aşază lângă ea, o mângâie pe
obraz. îl simte umezit de lacrimi.
+ Cu-i uşor sa vorbeşti despre asta, rosteşte el, însa vreau sa stiu daca
ai "ost!uc)
la medic.
se ridica şi îşi su#a nasul.
+ 5m "ost la doctor azi-noapte.
+ şi se ocupa el de toate posibilităţile
+ @a, îi raspunde. @ doctoriţă, nu doctor. Cu, continua ea, cu o nota de
iritare în glas. :um ar putea :um s-ar putea ocupa un medic de toate
posibilităţile Cu ştii ce vorbeştiN
(e ridica în picioare. ?aca ea vrea sa fe arţăgoasa, atunci o sa fe şi el
arţăgos.
+ îmi cer scuze ca te-am întrebat, îi spune el. :e planuri avem pentru
azi
+ :e planuri Ce întoarcem la "erma şi "acem curăţenie.
+ şi după aceea
+ ?upă aceea vom merge mai departe.
+ !a "erma
+ /ireşte. !a "erma.
+ /ii raţională, !uc). (ituaţia s-a sc*imbat. :*iar nu ne putem relua
existenta de unde am lăsat-o.
+ ?e ce
+ /iindcă nu este o idee buna. /iindcă nu vom f în siguranţă.
+ Ciciodată n-am "ost în siguranţă. şi nu-i vorba de o idee, fe ca e
buna sau rea. @u nu ma întorc la "erma de dragul unei idei. Pur şi simplu ma
întorc la "erma.
5şezată în pat în cămaşa de noapte împrumutata, îl 4n"runta, cu cea"a
încordata şi oc*ii scăpărându-i scântei. Cu mai este "etiţa tatei.
 1 lW ii  înainte de a porni la drum, trebuie sa i se sc*imbe bandajele. în
minuscula sala de baie, Bev (*aE îi des"ace pansamentul. Pleoapa îi este în
continuare înc*isa, iar pe pielea capului i-au apărut băşicuţe, însa situaţia nu
este atât de grava pe cât ar f putut f. :ea mai dureroasa zona este
crestătură de la urec*ea dreapta; sau, după cum i-a explicat tânăra doctoriţă,
singura porţiune a corpului care a luat "oc.
Bev îi curata pielea rozalie, expusa, a scalpului cu o soluţie sterila, apoi,
cu ajutoruldeasupra
uleioasa, unei pensete,
ei. :u aşază "eseleîi îmbibate
delicateţe, într-o
unge pliurile soluţie galbena,
pleoapelor şi urec*ile. Cu
scoate o vorba în timpul operaţiei. îşi aduce aminte de ţapul de la dispensar,
se întreabă daca, abandonându-se în mâinile ei, şi animalul s-a simţit invadat
de aceeaşi linişte interioara.
+ ata, spune ea în cele din urma, îndreptându-şi spatele.
4şi inspectează imaginea re#ectata în oglinda, cu capişonul alb, îngrijit,
şi oc*iul acoperit cu plasture.
+ /rumuşel, rosteşte el cu glas tare, însa în sinea lui îşi spune; ca o
mumie.
/ace o noua încercare de a aduce în discuţie tema violului;
+ !uc) spunea ca a consultat-o medicul ei ieri-noapte.
+ ?a.
boala + @xista riscul
venerica. unei
@xista sarcini,
riscul insista
UG. C-ar el.zul
f ca @xista riscul saşicontracteze
sa consulte o
un ginecolog
Bev (*aE se "oieşte jenata.
+ 5r trebui sa vorbeşti cu !uc).
+ 5m vorbit. C-am reuşit s-o conving.
+ %ai încearcă.
@ trecut de ora unsprezece, însa !uc) nu da semne ca are de gând sa
iasă din camera. (e plimba "ara rost prin gradina.
(e simte invadat de o dispoziţie sumbra. Cu-i vorba ca nu ştie cu ce să-
şi ocupe timpul. @venimentele petrecute ieri lau şocat pro"und. 0remuratul,
starea de slăbiciune sunt doar primele semne superfciale ale stării de soc.
5re senzaţia ca, în stră"undul lui, i-a "ost rănit, molestat un organ vital O poate
c*iar inima. Pentru prima oara simte practic gustul a ceea ce înseamnă sa fi
bătrân, plictisit până în măduva oaselor, lipsit de speranţă, lipsit de dorinţe,
indi"erent la ce iar putea o"eri viitorul. Prăbuşit pe un scaun din plastic, în
du*oarea de pene de pui şi de mere putrede, simte cum i se scurge, picătură
cu picătură, interesul "ata de lume. (-ar putea sa treacă săptămâni, poate
c*iar luni, până i se vor cicatriza rănile, însa în acest moment sângerează.
?upă ce se vor f s"ârşit toate acestea, va f ca o musca prinsa într-o pânza de
păianjen, riscând sa se "rângă la cea mai mica atingere, mai uşor decât
pleava de orez, expus sa plutească în deriva, departe.
Cu se poate aştepta la ajutor din partea lui !uc). :u răbdare, cu
discreţie, !uc) trebuie să-şi croiască singura drum din tenebre înapoi spre
lumina. Până îşi va reveni ea, povara existentei lor cotidiene va apasa greu
pe umerii lui.
 Cumai ca totul a venit prea brusc. @ste o povara pentru care nu se
simte pregătit; "erma, gradina de zarzavaturi, canisa.
Giitorul lui !uc), propriul lui viitor, viitorul pământului în ansamblul lui O
toate acestea sunt c*estiuni care îl lăsă indi"erent, trebuie sa o spună2 din
partea lui, se poate duce totul de râpa, nu-i pasa. :ât despre bărbaţii care i-
au calcat, le doreşte tot raul, oriunde ar f, însa alt"el re"uza sa se gândească
la ei.
0rebuie
secundar sa fe e"ectul
al intruziunii. secundar,
n scurt îşi spune în se
timp, organismul sinea lui, simplul
va re"ace de lae"ect
sine, iar
eu, stafa care se ascunde în interior, voi redeveni aceeaşi persoana care am
"ost întotdeauna. Cumai ca, ştie, adevărul este altul. Placerea de a trai s-a
stins. :a o "runza purtata de apa, ca o păpădie dusa de o boare de vânt, a
început sa se îndrepte în deriva spre propriul s"ârşit. înţelege cu claritate
acest lucru, iar gândul îl umple 6cuvântul nu îi da pace9 de disperare.
(ângele vieţii i se scurge din trup, iar disperarea îi ia locul, o disperare
care este asemenea unui gaz, inodora, insipida, care nu se *răneşte din
nimic. 3 aspiri, simţi cum mădularele ti se destind, te detaşezi, nu-ţi mai
pasa, c*iar în clipa în care lama otelului îţi atinge gâtul.
(e aude soneria; în usa sunt doi tineri poliţişti în uni"orme nou-nouţe,
pregătiţi sa înceapă anc*eta. !uc) iese din camera ei, trasa la "ata, cu un aer
buimac,
Ae"uza saîmbrăcată
mănânce.înBev
aceleaşi *ainecu
îi conduce pemaşina
care le-ala purtat
"erma, în ziua precedenta.
poliţiştii urmând-o în
duba lor.
:adavrele câinilor zac în cuşcă, pe locul în care au căzut răpuşi.
Buldogul Sat) rătăceşte prin zona; o zăresc ascunsa lângă grajd, ţinându-se
departe. :ât despre Petrus, nici urma de el.
3dată ajunşi în casa, cei doi poliţişti îşi scot casc*etele şi le vâra sub
brat. @l se tine deoparte, lăsând-o pe !uc) sa le spună versiunea pe care a
ales sa le-o povestească. :ei doi o asculta cu de"erenta, îşi notează fecare
cuvânt, pixul alunecând nervos peste paginile carnetelor. (unt de o vârsta cu
ea, totuşi rămân destul de distanţi, ca şi când ar f o creatura murdara, iar
murdăria asta ar putea ajunge până la ei, întinându-i.
5u "ost trei bărbaţi, recita ea ca pe o poezie, sau doi bărbaţi şi un băiat.
5u păcălit-o şi au intrat în casa, au luat
6înşiruie obiectele9 bani, *aine, un televizor, un :? pla)er, o puşcă şi
muniţie. :ând tatăl ei a încercat să-i oprească, l-au atacat, l-au stropit cu
alcool, au încercat să-i dea "oc.
?upă care au împuscat câinii şi au "ugit în maşina tatălui, îi descrie pe
cei trei, spune cu ce erau îmbrăcaţi2 descrie maşina.
4n timp ce vorbeşte, !uc) nu îl scăpa o clipa din oc*i, privindu-& fx ca şi
când ar încerca să-şi extragă din el "orţa de a continua, sau poate
interzicându-i sa o contrazică. !a întrebarea unuia din poliţişti; 7:ât a durat
întregul incident8, ea raspunde;
+ ?ouăzeci, poate treizeci de minute.
Dn neadevăr, ştie şi el, ştie şi ea. 5 durat mult mai mult.
 3are cu cât mai mult a durat @xact atât cât le-a luat celor trei sa
termine ce au avut de "ăcut cu stăpâna casei.
:u toate acestea, nu o întrerupe. 3 c*estiune lipsita de importanta;
abia daca o asculta pe !uc) spunându-şi povestea, încep sa prindă contur
cuvinte care stăteau ascunse prin cotloanele mintii, încă din seara trecuta.
?oua bătrâne încuiate în closet 5u stat înc*ise de luni până sâmbătă
Cimeni nu a ştiut ca erau acolo. încuiat în closet, în timp ce fica lui era
"olosita. îi revine
batjocoritor; în minte
3, draga, un re"ren
ce poate din copilărie
f (ecretul caredezonoarea
lui !uc)2 parca aratalui.cu degetul,
Poliţiştii cercetează cu atenţie casa, o inspectează. Cu este sânge, nici
mobila răsturnată. în bucătărie, cineva a "ăcut curat 6!uc) când9. în spatele
uşii de la toaleta, doua bete de c*ibrit arse, pe care poliţiştii nici măcar nu le
remarca.
4n dormitorul lui !uc), patul dublu nu are aşternut. (cena crimei, îşi
spune în sinea sa2 ca şi când i-ar f citit gândurile, cei doi poliţişti îşi "eresc
privirea, trec mai departe.
3 casa liniştită într-o dimineaţă de iarna, nimic mai mult, nimic mai
putin.
+ Ga veni un detectiv sa ia amprentele, îi spun ei pregătindu-se sa
plece. încercaţi sa nu atingeţi nimic. ?aca va amintiţi ce au mai luat, va rog
sa nemediat
sunaţi ladupă
secţie.
plecarea lor, sosesc lucrătorii de la 0ele"oane, apoi
bătrânul @ttinger. ?espre absentul Petrus, @t-tinger remarca acru; B,li &,u K
rKJJInJKLEJKni >J>$0 K7"8 >
+ Cu-i din aia în care te poţi încrede.
3 sa trimită un băiat sa repare maşina combi, mai adăugă el.
4n alte ocazii, a văzut-o pe !uc) reacţionând "urioasa, pe loc, auzind
pronunţându-se cuvântul băiat. 5cum, nu are nici o reacţie.
4l conduce pe @ttinger la usa.
+ Biata !uc), remarca @ttinger. Pentru ea trebuie sa f "ost rau. 0otuşi,
putea f şi mai rau.
+ :rezi în ce "el
+ Puteau s-o ia cu ei.
5sta-& readuce la realitate. Cu-i deloc prost, @ttinger asta.
4n cele din urma, el şi !uc) rămân singuri.
+ 5m să-ngrop câinii dacă-mi spui unde, se o"eră el. :e-ai de gând sa
le spui stăpânilor
+ !e voi spune adevărul.
+ 5sigurarea ta acoperă totul
+ Cu stiu. Cu stiu daca poliţele de asigurare acoperă masacrele.
0rebuie sa ma interesez.
Pauza.
+ !uc), de ce nu povesteşti tot ce s-a întâmplat
+ Ba am spus tot. 5m spus exact ce s-a întâmplat.
:lătină din cap cu un aer de îndoiala.
 + (unt sigur ca ai motivele tale, totuşi, într-un con text mai amplu, eşti
sigura ca procedezi corect
Cu îi raspunde, iar el nu insista, pentru moment. 0otuşi, gândul îi
zboară la cei trei intruşi, cei trei invadatori, bărbaţi pe care nu îi va revedea
probabil niciodată, dar care au intrat pentru totdeauna în viaţa lui şi a ficei
lui. 5ceşti bărbaţi vor urmări ce scriu ziarele, vor asculta bâr"ele. Gor citi ca
sunt căutaţi pentru "urt şi atac, nimic mai mult. îşi vor da seama ca tăcerea s-
a
eiaşternut ca o pătură
+, prea ruşine pesteşitrupul
sa spună, se vor"emeii. îi este ruşine
distra copios, O vor comenta
amintindu-şi între
de isprava lor.
@ste !uc) pregătită sa le cedeze aceasta victorie
(apa groapa în locul pe care i-l arata !uc), în apropierea liniei de *otar
a proprietăţii. Dn mormânt pentru şase câini adulţi; desi sapa în pământul de
curând a"ânat cu plugul, operaţia îi ia o ora buna, iar când termina, îl doare
spatele, îl dor braţele, înc*eietura începe sa îl doară iar. îng*esuie cadavrele
unele peste altele într-o roaba. :âinele cu o gaura în gâtlej îşi arata încă colţii
însângeraţi. :a şi cum ai împuşca pesti într-un butoi, îşi spune el. Valnic, totuşi
poate ca şi ridicol, mai ales într-o tara în care câinii sunt crescuţi sa mârâie
când simt miros de negru. 5 "ost o după-amiază de munca satis"ăcătoare,
impetuoasa, ca orice răzbunare. Aând pe rând, arunca câinii în groapa, apoi o
acoperă cu pământ.
micuţa :ând se întoarce,
debara o găseşte
care miroase pe !uc)
a mucegai montând
şi pe un pat depentru
care o "oloseşte campanie în
alimente.
+ Pentru cine e asta o întreabă.
+ Pentru mine.
+ şi camera de oaspeţi
+ 5re pla"onul şubred.
+ şi camera mare din spate
+ :ongelatorul "ace prea mult zgomot.
Cu-i adevărat. :ongelatorul din camera din spate abia se aude. ?in
cauza a ceea ce se a#a în congelator nu vrea !uc) sa doarmă acolo;
măruntaie, oase, carne cumpărată de la măcelărie pentru câinii care nu mai
au nevoie de *rana.
+ %ută-te în camera mea, îi spune. ?orm eu aici, ada uga el începând
să-şi strângă lucrurile.
?ar c*iar este dispus sa doarmă în aceasta celula, cu cutiile în care
sunt depozitate borcane goale de conserve, aşezate teanc într-un colt, şi o
unica "ereastra minuscula care da spre sud ?aca "antomele violatorilor lui
!uc) încă bântuie în dormitorul ei, atunci ar trebui sa fe alungate, sa nu fe
lăsate sa îl acapareze, sa îl trans"orme în sanctuarul lor. aşa încât îşi muta
lucrurile în dormitorul lui !uc).
(e lasă înserarea. Cu le este "oame, însa mănâncă. %asa este un ritual,
iar ritualurile "ac ca lucrurile sa para mai uşoare.
Pe cât de delicat poate, îi pune din nou întrebarea.
 + !uc), draga mea, de ce nu vrei sa vorbeşti 5u co mis o in"racţiune.
Cu este o ruşine sa fi victima unei în "racţiuni. Cu tu ai ales sa fi victima. 0u
eşti nevinovata.
5şezată la masa în "ata lui, !uc) trage adânc aer în piept, se aduna,
apoi da aerul a"ara şi clătină din cap.
+ Pot sa stiu de ce o întreabă el. încerci să-mi spui ceva
+ :e sa încerc să-ţi spun
+
+ :eea cec*iar
!a asta păţesc ca"emeile
nu m-aşcând încap5sta
f gândit. pe mâna bărbaţilor.
nu are nici o legătură cu tine,
?avid. Grei sa ştii de ce nu am depus plângere la politie. 5m să-ţi spun de ce,
cu condiţia sa nu mai desc*izi niciodată subiectul. %otivul este ca, în ceea ce
ma priveşte, consider ca ce mi s-a întâmplat este treaba mea personala. în
alta epoca, în alt loc, probabil ca ar f "ost o problema de notorietate publica.
nsa în acest loc, şi în aceasta epoca, nu este. @ste treaba mea, şi numai a
mea.
+ :ând spui în acest loc, la ce te re"eri
+ !a 5"rica de (ud.
+ Cu sunt de acord. Cu pot f de acord cu ceea ce "aci.
:rezi ca acceptând resemnata ce ti s-a întâmplat te-ai putea disocia de
"ermieri de genul lui @ttinger
diploma:rezi ca ceea
şi nota ce-ai
buna păţit a care
la purtare "ost ca
îţi un examen;
asigura dacasau
viitorul, îl treci,
vreuncapeţi
semnope
pragul uşii care va "ace nenorocirea sa dispară Cu aşa "uncţionează
răzbunarea, !uc).
Aăzbunarea este ca un "oc. :u cât #ăcările mistuie mai mult, cu atât
"ocul devine mai nesăţios.
+ 3preşte-te, ?avidN C-am c*e" sa ascult discuţia asta despre
nenorociri şi incendii. Cu încerc să-mi salvez numai mie pielea. ?aca asta
crezi, înseamnă ca n-ai înţeles nimic.
+ 5tunci, "ă-mă sa înţeleg. @ste vorba de un soi de mântuire personala
pe care vrei s-o rezolvi :rezi ca poţi ispăşi păcatele din trecut su"erind în
prezent
+ Cu. Gad ca interpretezi greşit ce-ţi spun. Ginovăţia şi mântuirea sunt
nişte noţiuni abstracte. @u nu ma mişc printre noţiuni abstracte. ?aca nu te
străduieşti sa înţelegi atâta lucru, eu n-am cum sa te ajut.
Grea sa îi răspundă, însa ea îl întrerupe.
+ ata, ?avidN 5m stabilit, doar. Cu sunt dispusa sa continui aceasta
discuţie.
Ciciodată până acum nu au "ost atât de departe unui de celalalt, atât
de dureros de străini. @ste zguduit.
3 noua zi. (una @ttinger, o"erindu-se sa le împrumute o arma, 7până
una, alta8.
+ %ulţumesc, îi raspunde el. Ce vom gândi la asta.
(coate sculele lui !uc) şi repara usa bucătăriei pe cât de bine este în
stare s-o "acă. 5r trebui sa monteze gratii, porţi de securitate, un gard pentru
împrejmuirea întregii proprietăţi, aşa cum a procedat şi @ttinger. 5r trebui sa
trans"orme "erma într-o "ortăreaţă. !uc) ar trebui să-şi cumpere un pistol şi
un aparat portativ de emisie-recep-tie, şi sa ia lecţii de tir. Ga f însa de acord
(-a stabilit aici tocmai findcă iubeşte pământul şi viaţa în stil vec*i, în stil
landlic*e>. ?aca acest stil de viaţă va dispărea în mod implacabil, atunci ce-i
va mai rămâne de iubit
Sat) este convinsa sa iasă din ascunzătoarea ei şi instalata în
bucătărie. @ste supusa şi timorata, se tine după !uc) ca o umbra,
nedezlipindu-se de călcâiele
:asa le pare străină, ei. ar
ca şi când (unt momente
f "ost violata2când
iar eiviaţa
suntnu mai e ce-aîn"ost.
permanent
alerta, ciulind urec*ile la orice zgomot.
5poi reapare Petrus. Gec*iul camion se apropie gemând pe drumul plin
de "ăgaşe şi se opreşte lângă grajd. Petrus descinde din cabina şo"erului,
îmbrăcat într-un costum prea strâmt, urmat de sotie şi de şo"er. ?in spatele
camionului, cei doi bărbaţi descarca vioi cutii de carton, pari creozotaţi, "oi de
tabla zincata, un rulou de ţeava din
> Aural 6lb. germana9. 6C.ed.9 plastic si, în fnal, cu mult zgomot şi după
o lupta sumara, doi cârlani, pe care Petrus îi priponeşte de un stâlp al
gardului. :amionul ocoleşte grajdul şi se îndepărtează, luând-o înapoi pe
acelaşi drum, într-un adevărat vacarm.
Petrus şi sotia lui dispar în interiorul grajdului. ?in *ornul de azbest al
coşului începe sa
Aămâne sa se
se uite.
ridicenoscurt
dâra timp,
de "um.
sotia lui Petrus iese si, cu o mişcare
ampla, priceputa şi plina de naturaleţe, goleşte o găleată cu laturi. 3 "emeie
"rumoasa, îşi spune în sinea lui, îmbrăcată în "usta lunga şi cu basmaua
strânsa sus pe cap, aşa cum se poarta la tara. 3 "emeie "rumoasa şi un
bărbat norocos. Bine, dar unde au "ost
+ (-a întors Petrus, îi spune lui !uc). :u o grămadă de materiale de
construcţie.
+ Bine.
+ ?e ce nu mi-ai spus ca urma sa fe plecat Cu ti se pare dubios ca şi-
a ales sa dispară tocmai în acest moment\
+ Cu-i pot comanda lui Petrus ce sa "acă. @ste stăpân pe viaţa lui.
Dn non scQuitur tipic, însa nu reacţionează. (-a *otărât sa nu mai
reacţioneze, sa lase totul sa treacă pe lângă el, în ceea ce o priveşte pe !uc),
cel putin o vreme.
!uc) s-a înc*is în ea, nu îşi exprima sentimentele, pare total
dezinteresata de tot ce se-ntâmpla în jur. încât el, un ignorant per"ect în
treburile "ermei, este cel care trebuie sa scoată ratele din poiata, sa
meştereasca la sistemul de irigare şi sa se asigure ca gradina nu se va usca
s"arog. !uc) petrece ore întregi zăcând în pat, privind în gol sau "runzărind
reviste vec*i, din care pare sa aibă un stoc inepuizabil. !e răs"oieşte cu
nervozitate, cu nerăbdare, ca şi când ar căuta ceva anume care nu este
acolo. :ât despre @dEin ?rood, nu se mai vede pe nicăieri.
4l urmăreşte pe Petrus, a#at lângă bazinul cu apa, îmbrăcat în salopeta
lui de lucru. Pare bizar ca bărbatul nu sa dus la !uc) să-i spună ca a venit. (e
apropie cu pasi mari de el, sc*imba saluturi.
 + Probabil ai auzit ca am "ost je"uiţi miercuri, cât ai "ost plecat.
+ ?a, îi raspunde Petrus. 5m auzit. @ rau, e "oarte rau.
?ar acum sunteţi bine.
@l se simte bine !uc) este bine 3are Petrus pune o 4ntrebare Cu
suna a întrebare, însa cum alt"el s-o înţeleagă, daca vrea sa nu sune
indecent întrebarea este; cum suna răspunsul
+ 5m supravieţuit, îi raspunde el. Presupun ca atâta vreme cât eşti viu,
înseamnă camare,
Prin ur totul este bine.bine.
da, sunt
(e opreşte, lăsă liniştea sa evolueze, o tăcere pe care Petrus ar trebui
sa se simtă obligat s-o curme cu întrebarea; (i !uc), ce "ace (e înşală.
+ !uc) se duce mâine la piaţă îl întreabă în sc*imb Petrus.
+ Cu stiu.
+ /iindcă o să-şi piardă taraba daca nu se duce, adăuga Petrus.
Probabil.
+ Petrus vrea sa ştie daca te duci mâine la piaţa, o in"ormează pe !uc).
+ :e-ar f sa mergeţi voi doi îi spune ea. @u nu ma simt în stare.
+ @şti sigura 5r f păcat sa ratezi o săptămână.
Cu-i raspunde. 5r vrea să-şi ascundă "ata de el, iar el cunoaşte motivul.
?in cauza dezonoarei. ?in cauza ruşinii.
5sta încrezătoare
moderne, au reuşit sa "acă vizitatorii
în oameni. lor2 asta
Povestea se i-au "ăcut acestei
va răspândi tinereîn toată
ca o pata
regiunea. 5dică nu povestea ei se va răspândi, ci versiunea lor; dreptul de
autor le aparţine.
:um au pus-o la punct, cum i-au arătat la ce-i buna "emeia.
:u oc*iul bandajat şi capişonul alb de pe creştetul capului, are şi el
măsură propriei timidităţi care îl retine sa apară în public. însa, de dragul lui
!uc), trece prin povestea cu piaţa, aşezat lângă Petrus în "ata tarabei,
îndurând privirile curioşilor, răspunzându-le politicos amicilor lui !uc) care
su"eră alături de el,
+ ?a, am rămas "ara una din maşini, raspunde el. şi câinii, aşa este,
toţi, cu excepţia unuia. Cu, fica mea este bine, doar ca nu se simte în apele
ei astăzi. Cu, nu speram sa mai găsim ceva, politia este suprasolicitata, doar
ştiţi şi voi. ?a, sigur, n-am sa uit să-i transmit.
:iteşte articolul despre păţania lor în versiunea din Uerald. 5gresori
necunoscuţi, aşa îi numeşte autorul pe cei doi bărbaţi. 70rei agresori
necunoscuţi i-au atacat pe domnişoara !uc) !ourie şi pe tatăl ei vârstnic pe
mica lor proprietate din apropiere de (alem, plecând cu *aine, aparatura
electronica şi o arma. Printr-o întorsătură ciudata a lucrurilor, *oţii i-au
împuscat mortal pe cei şase câini de paza înainte de a "ugi într-o 0o)ota
:orolla din &[[', cu numărul de înmatriculare :5 M=\Z<<. ?omnul !ourie,
care a "ost uşor rănit în cursul atacului, a primit îngrijiri la (pitalul :oloniştilor,
după care a "ost externat.8
@ste bucuros ca nu se "ace nici o legătură între tatăl vârstnic al
domnişoarei !ourie şi ?avid !urie, discipolul poetului naturii, $illiam
$ordsEort* si, până de curând, pro"esor la Dniversitatea 0e*nica din :ape.
 :ât despre comerţul cu care se ocupa în prezent, nu are mare lucru de
"ăcut. Petrus este cel care etalează mar"a pe taraba, expeditiv şi efcient, cel
care da in"ormaţii despre preţ, care încasează banii, da restul, în realitate,
Petrus este cel care "ace toată treaba, în timp ce el sta pe scaun şi îşi
încălzeşte mâinile. :a în vremurile bune de alta data; ba-aş en Slaas. 5tâta
doar ca nu-i trece prin minte sa îi dea or-X dine lui Petrus. Petrus "ace tot ce
trebuie "ăcut, şi asta-i tot.
rând. 4n ciuda este
%otivul acestui aspect,
absenta luicâştigul lor este
!uc), asta-i slab;
cert. mai putin
0rebuie de treiînapoi
sa încarce sute de
în
combi lăzile cu #ori, sacii cu legume. Petrus clătină nemulţumit din cap;
+ Cu-i bine, rosteşte el.
Până în prezent, Petrus nu a simţit nevoia sa dea vreo explicaţie legata
de absenta lui. Petrus are dreptul sa vina npmp
si sa plece după cum po"teşte2 şi-a exercitat acest drept2 şi-a câştigat
dreptul de a nu da explicaţii. 0otuşi, întrebările rămân. 3are Petrus îi cunoaşte
pe străini (a fe oare un cuvânt scăpat de Petrus motivul pentru care au
ales-o pe !uc) drept victima a lor, şi nu pe @ttinger, sa spunem 5 ştiut
Petrus dinainte ce au pus la cale
3dinioară, ai f putut ajunge la o înţelegere cu Petrus.
3dinioară, ai f putut ajunge la o înţelegere cu el, mergând până acolo
încât să-ţi ieşiîndin
pe altcineva frelui.
locul şi nsa,
să-& trimiţi să-şi "acă
desi primeşte unbagajele şi sa angajezi
salariu, Petrus nu mai imediat
este, la
drept vorbind, un ajutor plătit. reu de spus ce este Petrus, la drept vorbind.
:uvântul care pare cel mai potrivit este cel de vecin. Petrus este un vecin
care, în prezent, se întâmpla să-şi vândă "orţa de munca, findcă asta i se
pare cel mai nimerit.
4şi vinde "orţa de munca potrivit unui contract, un contract nescris, iar
acest contract nu cuprinde nici o clauza re"eritoare la concedierea lui pe baza
unei simple bănuieli.
@ste o lume noua cea în care trăiesc O el, !uc) şi Petrus.
Petrus ştie asta, şi el ştie asta, iar Petrus ştie ca el ştie.
4n pofda acestui "apt, se simte bine în compania lui Petrus, ba c*iar
este gata, rămânând totuşi precaut, sa îl simpatizeze. Petrus este un om care
aparţine generaţiei sale.
Cu încapre îndoiala, a trecut prin multe, are ce povesti. Cu l-ar deranja
sa asculte într-o buna zi povestea vieţii lui Petrus. ?ar de pre"erinţă nu redusa
la o relatare în limba engleza. @ste convins tot mai mult ca engleza reprezintă
un mijloc nepotrivit pentru comunicarea adevărului în 5"rica de (ud. /raze
întregi din codul englez s-au îngroşat, şi-au pierdut articulaţiile, capacitatea
de a f articulate. :a un dinozaur care moare şi se prăbuşeşte în noroi, limba
a înţepenit. Presata în matriţa limbii engleze, povestea lui Petrus ar f probabil
anc*ilozata, vetusta.
:eea ce îl atrage la Petrus este c*ipul sau, "ata şi mâinile sale. ?aca
munca cinstita exista cu adevărat, atunci Petrus poarta toate semnele. @ste
un bărbat care emana răbdare, energie, rezistenta. Dn taran, un pa)san, un
bărbat de la tara.
 Giclean, intrigant si, în mod indubitabil, mincinos, ca toţi ţăranii de
pretutindeni. 0ruda cinstita şi viclenie cinstita.
5re o bănuială în privinţa planurilor pe care le pune la cale Petrus, pe
termen mai lung. Petrus nu este genul care sa se mulţumească sa are la
nes"ârşit *ectarul lui şi jumătate de pământ. :*iar daca !uc) a rezistat mai
mult decât prietenii ei *ipioţi, boemi, pentru Petrus !uc) este o prada uşoară;
o diletanta, mai degrabă o entuziasta a vieţii la tara decât o taranca
adevărată. !ui Petrus
plăcea sa puna mâna şii-ar
peplăcea sa preia
pământul pământul
lui @ttinger, sauluicel!uc).
putin5poi, i-arîncât
destul mai
să-şi poată creste o cireada. @ttinger este însa un caracter mai tare, o
problema mai greu de rezolvat. !ucv este în trecere2 în timp ce @ttinger e şi el
tot taran, un om al pământului, tenace, cingczvurzclt>. 5tâta doar ca @ttinger
va muri într-o buna zi, iar ful lui @ttinger a plecat defnitiv. ?in acest punct de
vedere, @ttinger a "ost un prost. Dn adevărat taran se îngrijeşte sa aibă mai
multi fi.
Petrus are despre viitor o viziune în care oameni de soiul lui !uc) nu-şi
a#a locul. 5sta nu "ace însa neapărat din Petrus un duşman. Giaţa la tara s-a
redus întotdeauna la vecini care uneltesc unii împotriva altora, dorind ca
celalalt sa aibă parte numai de nenorociri, recolte proaste, dezastre
fnanciare, desi, la vreme de necaz, sunt gata sa întindă o mâna.
:ea
cei trei mai rea ipoteza,
necunoscuţi pentrucea mai
a-i da cumplita,
o lecţie ar f ca
lui !uc), Petrus să-i cu
rasplatindu-i f tocmit
prada pe
pe
care şi-au luat-o singuri.
0otuşi, îi vine greu sa creadă acest lucru, ar f mult prea simplu. (e
teme ca explicaţia reala, ca adevărul este mult mai complicat, mai O se
învârte în căutarea termenului potrivit O antropologic, ceva căruia nu-i dai de
capăt decât după luni întregi de discuţii răbdătoare, purtate în ti*na, cu zeci
de persoane, şi cu ajutorul unui interpret.
> înrădăcinat 6lb. germana9. 6C.ed.9
Pe de alta parte, este convins ca Petrus ştia ca se pune ceva la cale2
este "erm convins ca Petrus ar f putut-o avertiza pe !uc). 5cesta este motivul
pentru care nu se da bătut. 5cesta este motivul pentru care continua să-&
cicălească pe Petrus.
Petrus a golit rezervorul de apa din beton şi îl curata de alge. @ste o
îndeletnicire neplăcută. (e o"eră totuşi sa deao mâna de ajutor. :u picioarele
vârâte în cizmele de cauciuc ale lui !uc), se urca în bazin, calcând cu atenţie
pe bordura alunecoasa. 3 vreme, el şi Petrus muncesc la unison, râcâind,
periind şi îndepărtând noroiul. ?upă care răbu"neşte;
+ tii, Petrus, începe el, mi-e greu sa cred ca cei trei care au venit aici
erau complet străini. Cu-mi vine sa cred ca au apărut de niciunde, au "ăcut
ceea ce au "ăcut şi au dispărut ca nişte "antome. şi îmi mai vine greu sa cred
ca ne-au ales tocmai pe noi findcă am "ost primii albi pe care i-au întâlnit în
ziua respectiva. 0u ce părere ai %a înşel cumva
Petrus "umează pipa, o pipa demodata cu tija răsucită în "orma de
cârlig şi un mic capac din argint peste partea s"erica. (e îndreaptă, îşi scoate
pipa din buzunarul salopetei, îi desc*ide capacul, îndeasă tutun în ea, trage
din pipa "ara sa o aprindă. Priveşte gânditor peste zidul rezervorului, dincolo
de şesul întins. 5re o expresie de linişte neclintita.
+ Politia o să-i găsească, spune el în cele din urma.
Politia trebuie să-i găsească şi să-i arunce la înc*isoare.
5sta e treaba politiei.
+ Cumai ca poliţiştii nu-i vor găsi daca nu sunt ajutaţi.
3amenii aia ştiau de ocolul silvic. (unt sigur ca auziseră şi de !uc).
:um alt"el
Petrusarpre"era
f pututsaştinu
toate acestea daca
ia intervenţia erau ocomplet
lui drept străini în regiune
întrebare.
Pune pipa înapoi în buzunar, şi sc*imba cazmaua cu matura.
+ Cu-i vorba de o simpla spargere, Petrus, insista el.
Cu au venit doar sa "ure. Cu au venit doar să-mi "acă mie ce vezi ca mi-
au "ăcut.
4şi atinge bandajul, îşi duce mâna la pleoapa.
+ 5u venit sa mai "acă şi altceva. tii la ce ma re"er, sau daca nu ştii,
precis îţi dai seama. ?upă ce-au "ăcut ceea ce au "ăcut, nu te poţi aştepta ca
!uc) să-şi continue viaţă liniştită, ca şi când nu s-ar f întâmplat nimic. (unt
tatăl lui !uc). Greau ca indivizii aceia sa fe prinşi, aduşi în "ata legii şi
pedepsiţi. reşesc cumva reşesc oare dorind sa se "acă dreptate
Cu îi mai pasa în acest moment cum poate scoate un răspuns de la
Petrus, important
+ Cu, este sa îl obţină.
nu greşeşti.
(e simte străbătut de un val de "urie, sufcient de puternic încât îl ia şi
pe el prin surprindere. înş"ăcă lopata şi scoate "âşii de nămol şi de alge de pe
"undul rezervorului, pe care le arunca peste umăr, peste buza bazinului. 0e
enervezi singur, se cearta în sinea lui. Potolcste-tcN 0otuşi, în aceasta clipa îi
vine sa îl strângă pe Petrus de gât. ?aca în locul ficei mele ar f "ost sotia ta,
i-ar plăcea sa îi spună lui Petrus, sunt sigur ca nu ţi-ai îndesa pipa şi nici nu ţi-
ai alege atât de judicios cuvintele. Giol; acesta este cuvântul pe care i-ar
plăcea sa i-& smulgă lui Petrus. ?a, a "ost un viol, iar plăcea să-& audă pe
Petrus rostind2 da, a "ost o atrocitate.
4n linişte, "ara sa mai scoată o vorba, el şi Petrus termina ce au început.
5sa îşi trece timpul la "erma. îl ajuta pe Petrus sa cureţe sistemul de
irigaţie. 5re grija de gradina, sa nu intre în paragina. 5mbalează roadele
pentru a le duce la piaţă. 3 ajuta pe Bev (*aE la dispensar. %atura podelele,
găteşte, "ace toate lucrurile pe care !uc) nu le mai "ace. @ste ocupat din zori
şi până noaptea.
3c*iul i se vindeca surprinzător de rapid; după nici o săptămână, vede
din nou cu el. 5rsurile se vindeca însa
mai greu. Cu renunţa încă la scufe, şi nici la pansamentul de la urec*e.
?escoperita, urec*ea lui arata ca o molusca nuda, de culoare rozalie; nu ştie
când va avea curajul sa o expună privirilor celorlalţi.
4şi cumpără o pălărie, sa îl apere de soare si, până la un punct, sa îi
acopere "ata. încearcă sa se obişnuiască treptat cu aspectul bizar pe care a
început sa îl capete, mai rau decât bizar, respingător O una din creaturile
acelea năpăstuite care îi lasă pe copii cu gura căscată pe strada. 7?e ce este
atât de carag*ios omul asta8 îşi întreabă ei mamele, care sunt obligate sa le
"acă semn sa tacă.
@vita cât poate sa meargă la cumpărături în (alem, iar la ra*amstoEn
se duce numai sâmbăta. Brusc a devenit un pustnic, un pustnic de tara.
:apătul rătăcirilor. :*iar daca inima este iubitoare şi luna, la "el de
strălucitoare. :ine s-ar f gândit ca va ajunge la capătul drumului atât de
curând şi atât de brusc; rătăcire, iubireN
Cu şiare
bâr"elor motivepână
a ajuns sa creadă ca0oEn.
la :ape aventura lor ne"ericita
0otuşi, vrea sa seaasigure
"ăcut circuitul
ca Aosalind
nu va auzi povestea într-o versiune denaturata. încearcă în doua rânduri sa o
găsească la tele"on, însa nu da de ea. 5 treia oara, tele"onează la agenţia de
voiaj la care ştie ca lucrează. Aosalind este plecata în %adagascar, i se spune,
prospectează terenul.  se da un număr de "ax al unui *otel din 5ntananarivo.
:ompune un mesaj; 7!uc) şi cu mine am avut un necaz.
%i s-a "urat maşina şi am avut parte şi de o mica busculada din care
am ieşit putin ciu"ulit. Cimic grav O amândoi suntem bine, desi zdruncinaţi. %-
am gândit sa te anunţ, sa nu a#i de la alţii. (per ca te distrezi8îi arata "oaia
lui !uc), sa o aprobe, apoi i-o da lui Bev (*aE, sa o transmită. !ui Aosalind, în
5"rica neagra.
(tarea lui !uc) nu se ameliorează. (ta treaza toată noaptea, pretinzând
ca nu poate
policarul dormi2
în gura, caapoi, o găseşte
un copil. dupăamiaza
i-a pierdut dormind
orice interes pede
"ata canapea,
mâncare; cu el
este cel care trebuie sa o momească sa mănânce, gătind "eluri neobişnuite,
findcă re"uza sa se atingă de carne.
Cu asta a venit sa găsească aici O sa rămână blocat dincolo de nicăieri,
alungând demoni, având grija de fica lui, ocupându-se de o întreprindere
care sta sa moara. ?aca a venit dintr-un motiv, atunci acela era sa se adune,
sa îşi re"acă "orţele. 5ici se pierde zi după zi.
?emonii nu îl ocolesc nici pe el. 5re propriile coşmaruri, în care se vede
zvârcolindu-se într-o balta de sânge, sau, bâjbâind, clătinându-se, urlând mut,
"uge de un bărbat cu o "ata de vultur, ca o masca din Benin, ca 0*ot*. într-o
noapte, pe jumătate adormit, pe jumătate ajuns în pragul dementei, smulge
cearşa"urile de pe pat, întoarce salteaua pe dos, căutând urmele de sânge.
5r mai f proiectul B)ron. ?intre cărţile pe care le-a adus cu el de la
:ape 0oEn, i-au rămas doar doua volume de corespondenta O restul erau în
portbagajul maşinii "urate.
Biblioteca publica a oraşului ra*amstoEn nu are decât pagini alese de
poezie. 0otuşi, c*iar are nevoie sa citească
!a ce bun sa ştie cum şi-au trecut timpul B)ron şi cunoştinţele lui în
bătrâna Aavenna 3are n-ar putea inventa un B)ron care sa îi fe fdel lui
B)ron, ca şi o noua 0eresa
!a drept vorbind, de câteva luni amâna momentul când se va a#a
dinaintea colii albe de *ârtie, când va atinge prima nota, când va constata de
ce este în stare. n mintea lui sunt deja imprimate câteva "ragmente
disparate ale iubiţilor în duet, ale liniilor vocalice, soprano şi tenor, în-
colacindu-se "ara cuvinte una în jurul celeilalte, apoi şerpuind în continuare. 3
melodie căreia îi lipseşte punctul culminant2 solzi de reptila lovindu-se uşurel
pe scări de marmura2 si, vibrând în "undal, vocea baritonala a soţului umilit.
5cesta sa fe locul în care va vedea lumina trio-ul tenebros; nu în :ape 0oEn,
ci în bătrâna Sa`raria
:ele doua oi tinere stau priponite toată ziua lângă grajd, pe un petic
sterp de pământ. Be*ăitul lor, egal şi monoton, a început sa îl plictisească. (e
îndreaptă cu pasi mari spre Petrus care meştereşte la bicicleta lui întoarsa cu
rotile +
în sus.
3ile acelea, îi spune el. Cu crezi ca ar trebui legate într-un loc în care
sa pasca
+ (unt pentru petrecere, îi raspunde Petrus.
!e tai sâmbăta pentru petrecere. 0u şi !uc) trebuie sa veniţi, adăugă el
ştergându-se pe mâini. Ga invit la petrecere, pe !uc) şi pe tine.
+ (âmbătă
+ ?a. ?au o petrecere sâmbăta. 3 petrecere mare.
+ %ulţumesc. 0otuşi, c*iar daca oile sunt pentru petrecere, nu crezi ca
ar trebui sa pasca
3 ora mai târziu, oile sunt tot priponite şi continua sa be*ăie trist.
Petrus nu se vede pe nicăieri. @xasperat, le dezleagă şi le trage lângă
rezervor, într-un loc cu iarba abundenta.
3ile beau
"ata neagra, pe îndelete,
identice apoi
între ele ca încep sa pasca
mărime, semneliniştit. (unt c*iar
distinctive, oi persane,
şi în cu
mişcări. emene, după toate probabilităţile, sortite încă de la naştere sa
ajungă sub satârul măcelarului. @i bine, nimic remarcabil în aceasta privinţă.
?e "apt, s-a auzit vreodată despre o oaie ca ar f murit de bătrâneţe
3ile nu dispun de viaţa lor, nu sunt stăpâne pe viaţa lor. @le exista pentru a f
"olosite, până la ultimul dram, carnea pentru a f mâncata, oasele pentru a f
zdrobite şi a servi drept *rana păsărilor. Cimic nu se arunca, poate cu
excepţia vezicii, pe care nu o mănâncă nimeni. ?escartes ar f trebuit sa
cugete la acest aspect. (u#etul, suspendat în întuneric, vezica amara,
ascunzându-se.
+ Petrus ne-a invitat la o petrecere, îi spune lui !uc). ?e ce da o
petrecere
+ Presupun ca din cauza trans"erului de proprietate. (e ofcializează în
prima săptămână din luna viitoare. Pentru el este o zi mare. 5r trebui cel
putin sa salvam aparentele, sa le luam un cadou.
+ 3 sa taie cele doua oi. Cici nu-mi înc*ipuiam ca doua oi ar trai "oarte
mult.
+ Petrus este un zgârie-brânză. 5ltădată ar f tăiat un taur.
+ Cu sunt sigur ca îmi place cum procedează O aduce acasă animale
de abator şi le "ace cunoştinţă cu oamenii care urmează sa le mănânce.
+ şi ce-ai pre"era (a fe tăiate la abator, ca tu sa nu te mai gândeşti la
asta
+ ?a.
+ 0rezeşte-te, ?avid. 5şa-i la tara. 5sta-i 5"rica.
 4n ultima vreme, simte în atitudinea lui !uc) o irascibili ta te a carei
justifcare nu o înţelege. Aeacţia lui obişnuită este sa bata în retragere şi sa
tacă. Dneori sunt ca doi străini care locuiesc în aceeaşi casa.
4şi repeta ca trebuie sa aibă răbdare, ca !uc) încă trăieşte sub spectrul
agresiunii, ca trebuie sa lase timpul sa treacă până îşi va veni în fre. ?ar
daca se înşală ?aca după o agresiune ca aceasta nu-ţi mai revii niciodată
?aca după o asemenea agresiune te trans"ormi pur şi simplu într-o alta
persoana,
@xistauna sumbra şi mai sinistra a toanelor lui !uc), una pe care nu şi-o
o explicaţie
poate alunga din minte.
+ !uc), o întreabă din senin în aceeaşi zi, sper ca nu-mi ascunzi ceva.
C-ai luat nimic de la bărbaţii aceia
!uc) sta întinsa pe canapea, îmbrăcată în pijama şi în *alat de casa,
jucându-se cu pisica. @ste trecut de amiaza.
Pisica este tânără, prezenta, pândeşte. !uc) răsuceşte cordonul
*alatului, îl scutura în "ata pisicii.
5ceasta plesneşte cordonul, rapid, cu lovituri uşoare de laba,
unadouatrei-patru.
+ Bărbaţi :are bărbaţi întreabă !uc).
i-i da un bobârnac cordonului într-o parte2 pisica plonjează să-& prindă.
:are bărbaţi nima i se opreşte în loc. i-a pierdut minţile Ae"uza să-şi
amintească
?upă cum se dovedeşte, ea doar îl tac*inează.
+ ?avid, nu mai sunt copil. %-a văzut un medic, am "ăcut analize, am
"ăcut tot ceea ce e omeneşte posibil.
5cum nu pot decât sa stau şi sa aştept.
+ 5m priceput. (i, când spui ca trebuie sa aştepţi, te gândeşti la ceea
ce cred eu ca te gândeşti
+ @xact.
+ şi cât durează
!uc) ridica din umeri.
+ 3 luna. 0rei luni. Poate mai mult. tiinţa nu a reu sit sa stabilească
exact cât de mult ai de aşteptat. Poate toată viaţa.
Pisica "ace cu agilitate un salt spre cordon, însa joaca s-a înc*eiat.
(ta aşezat pe canapea lângă fica lui2 pisica sare de pe canapea şi
pleacă, păşind leneş. 3 prinde pe !uc) de mâna.
5cum, ca sta atât de aproape de ea, simte un uşor iz de statut, de
nespălat.
+ %ăcar nu va f pentru veşnicie, draga mea, îi spu ne el. %ăcar de
asta vei f scutita.
3ile îşi petrec restul zilei lângă rezervor, unde le-a priponit mai
devreme. 5 doua zi de dimineaţă le găseşte înapoi lângă grajd, pe peticul de
pământ sterp.
(e presupune ca mai au doua zile de trăit, până sâmbătă.
@ste o maniera destul de trista de a-ţi trai ultimele zile din viaţă. aşa e
la tara O aşa vorbeşte !uc) despre lucrurile acestea. @l ar "olosi alte cuvinte;
indi"erenta, împietrire a inimii. ?aca oamenii de la tara îi pot judeca pe cei de
la oraş, atunci şi cei de la oraş îi pot judeca pe cei de la tara.
-a trecut prin minte sa cumpere oile de la Petrus. !a ce bun :e-ar
rezolva cu asta Petrus va "olosi banii respectivi pentru a-şi cumpăra alte
animale de sacrifcat, iar di"erenţă o va baga în buzunar. şi oricum, ce-ar
putea el "ace cu oile după ce le va f eliberat din sclavie !e va da drumul,
lăsându-le sa plece pe drumul public !e va înc*ide în cuştile câinilor şi le va
*răni ntre
cu "ân
el şi cele doua oi persane se pare ca s-a creat o legătură, desi nu
îşi da seama exact cum s-a întâmplat. Cu-i vorba de o legătură a"ectiva. Cici
măcar nu-i vorba de o relaţie între el şi aceste doua oi în mod special, findcă
daca le-ar vedea într-o turma n-ar şti sa le deosebească de restul.
:u toate acestea, în mod neaşteptat şi inexplicabil, soarta lor a devenit
"oarte importanta pentru el.
(ta în picioare în "ata lor, scăldat de razele soarelui, aşteptând sa se
stingă bâzâitul din mintea lui, aşteptând un semn.
3 musca încearcă sa intre în urec*ea uneia dintre oi.
Drec*ea tresare. %usca îşi reia zborul, îi da târcoale, revine, se aşază la
loc. Drec*ea tresare din nou.
(e apropie de oaie. 5nimalul se retrage, neliniştit, şi ajunge la capătul
lanţului.
i-o aminteşte pe Bev (*aE adulmecând ţapul cel bătrân cu testicule
compromise, mângâindu-&, încercând să-& liniştească, dând buzna în
existenta lui. 3are cum reuşeşte sa intre în comuniune cu animalele 5re ea
ceva, o şmec*erie pe care el nu o ştie. Probabil ca trebuie sa fi un anumit
gen de om, cu mai puţine complicaţii.
Aazele soarelui îi mângâie c*ipul cu căldură lor pri mavaratica. 3are
trebuie sa ma sc*imb se întreabă el. 3are ar trebui sa fu ca Bev (*aE
(ta de vorba cu !uc).
+ %-am gândit la petrecerea asta a lui Petrus. Dna peste alta, as
pre"era sa nu ma duc. :rezi ca as putea s-o "ac"ara sa fu nepoliticos
+ 5re legătură cu măcelul oilor
+ ?a. Cu. 5m aceeaşi părere, daca la asta te re"eri.
:ontinui sa fu convins ca animalele au o viaţă proprie.
?in punctul meu de vedere, care dintre ele supravieţuieşte şi care
dintre ele moare nu cred ca este un subiect pe marginea căruia sa îţi dai
du*ul. 0otuşi
+ 0otuşi
+ 0otuşi, în cazul de "ata sunt tulburat. Cu as putea explica de ce.
+ @i bine, cred ca nici Petrus, nici oaspeţii lui nu sunt dispuşi sa
renunţe la coastele de oaie la grătar din de"erenta "ata de tine şi de
sentimentele tale.
+ Cici nu cer aşa ceva. 5s pre"era doar sa nu ma a#u în compania
respectiva, nu de data asta. îmi cer scuze. Cu mi-aş f înc*ipuit niciodată ca
voi ajunge sa vorbesc în acest "el.
+ ?avid, misterioase sunt căile ?omnului.
 + Cu-ţi bate joc de mine.
Gine şi ziua de sâmbătă, ziua de mers la piaţă.
+ Grei sa mergem la taraba o întreabă el pe !uc). @a ridica
nepăsătoare din umeri.
+ 0u *otărăşti, îi spune ea. Cu se duce la taraba.
Cu îi pune *otărârea la îndoiala. ?e "apt, se simte uşurat.
Pregătirile pentru "estivitatea lui Petrus încep sâmbătă la amiaza, odată
cu sosireasau
biserica, unui
celgrup
putindela"emei
asta îlrobuste,
"ace sa gatite într-o ţinută
se gândească. casa
încep depregătească
mers la
"ocul în spatele grajdului. :urând, vântul aduce până la el mirosul greu de
măruntaie puse la fert, de unde trage concluzia ca "apta s-a comis, dublul
atentat, şi ca totul s-a s"ârşit.
(-ar cuveni sa jelească 3are se cuvine sa deplângi moartea unor finţe
care nu au obiceiul sa jelească moartea unei surate :ercetându-şi su#etul,
îşi da seama ca nu simte decât o vaga tristeţe.
Prea aproape, îşi spune în sinea lui; trăim prea aproape de Petrus. @ste
ca şi când ai împărţi casa cu nişte străini, ca şi când ai împărţi cu ei aceleaşi
zgomote, aceleaşi mirosuri.
Bate la usa camerei lui !uc).
+ Grei sa ieşi la o plimbare o întreabă el.
+
a Cu, mulţumesc.
buldogul, a-o peeste
însa câinele Sat).atât de greoi şi de lent, încât începe să-&
irite, o goneşte înapoi la "erma şi porneşte singur pe drumul care "ace un ocol
de opt Hilometri, mergând iute, în pas alert, încercând sa se obosească.
!a ora cinci, încep sa sosească oaspeţii, cu maşina, cu taxiul, pe jos. i
urmăreşte din spatele perdelei, de la "ereastra bucătăriei. %ajoritatea sunt de
o vârsta cu gazda lor, oameni aşezaţi, puternici. 5pare o "emeie mai în
vârsta, în jurul căreia se isca oarecare agitaţie. îmbrăcat într-un costum
albastru şi cu o cămaşă de culoare roz ţipător, Petrus vine pe poteca în
întâmpinarea ei.
(e întuneca până când îşi "ac apariţia invitaţii mai tineri.
5dierea vântului aduce zumzet de glasuri, de râsete şi muzica, muzica
pe care el o asociază cu Vo*annesburg-ul tinereţii lui. ?estul de tolerabil, îşi
spune în sinea sa O c*iar destul de simpatic.
+ @ timpul, îi spune !uc). Gii
0otal atipic pentru ea, poarta o roc*ie lunga până la genunc*i, pantof
cu toc şi un colier din mărgele de lemn pictate, cu cercei asortaţi. Cu este
sigur ca îi place e"ectul.
+ Bine. Gin şi eu. (unt gata.
+ Cu ţi-ai adus cu tine un costum
+ Cu.K
+ 5tunci măcar pune-ţi o cravata.
+ ?ar am crezut ca suntem la tara.
+ :u atât mai mult trebuie sa te îmbraci "rumos. Pentru Petrus, este o
zi măreaţă.
 &<M  5re la ea o lanterna minuscula. 3 iau pe cărarea ce duce la
locuinţa lui Petrus, tata şi fica mergând brat la brat, ea luminând drumul, el
purtând cadourile.
(e opresc, zâmbind, în "ata uşii desc*ise. Petrus nu se vede nicăieri,
însa îi întâmpina o "etiţă îmbrăcată într-o roc*ie de petrecere, care îi conduce
înăuntru.
Gec*iul grajd nu are pla"on, şi nici o pardoseala pro-priuzisa, însa măcar
este
şi de spaţios şi are
"otografile decurent electric. întunericul e îmblânzit de lămpi cu abajur
pe pereţi
6reproduceri cu #oarea-soarelui lui Gan og*, o doamna în albastru de
0retciHov, Vane /onda în ţinuta de Barbarella, ?octor S*umalo marcând un
gol9.
(unt singurii albi. ?ansul este în toi, iar lumea dansează pe acordurile
de jazz a"rican vec*i pe care le-a auzit mai devreme. Priviri curioase se
îndreaptă spre ei, sau poate ca numai spre capişonul pe care îl poarta pe cap.
!uc) le cunoaşte pe câteva dintre "emei. începe sa "acă prezentările.
5poi Petrus apare lângă ea. Cu joaca rolul gazdei îndatoritoare, nu le o"eră
nimic de băut, în sc*imb zice; 7Cu mai sunt câini. Cu mai sunt omul-câine8,
afrmaţie pe care !uc) pre"era sa o ia drept o gluma. Prin urmare, totul pare
sa fe în regula.
+ G-am
dam sotiei. adus pentru
@ ceva ceva, îicasa.
spune !uc). ?ar cred ca ar f mai potrivit sa i-&
Petrus striga spre bucătărie, daca aşa se poate numi zona respectiva,
după nevastă-sa. @ prima oara când o vede de aproape. @ste tânăra O mai
tânără decât !uc) +, cu o "ata mai degrabă plăcută decât "rumoasa,
ruşinoasă şi evident însărcinată. 3 ia pe !uc) de mâna, dar nu şi pe el, şi nici
măcar nu îl priveşte în oc*i.
!uc) rosteşte câteva cuvinte în dialectul x*osa şi îi o"eră pac*etul. ?e
acum s-au strâns în jurul lor o jumătate de duzina de curioşi.
+ 0rebuie sa îl des"acă, spune Petrus.
+ ?a, trebuie sa îl des"aci, spune !uc).
:u mare băgare de seama, străduindu-se sa nu rupă *ârtia "estiva de
ambalaj cu mandoline şi rămurele de dafn, tânăra sotie des"ace pac*etul.
@ste o pânza cu un motiv 5s*anti destul de atrăgător.
+ %ulţumesc, şopteşte ea în engleza.
+ @ste o cuvertura, îi explica !uc) lui Petrus.
+ !uc) este bine"ăcătoarea noastră, rosteşte Petrus, după care,
întorcându-se spre !uc); @şti bine"ăcătoarea noastră.
Dn cuvânt dizgraţios, are impresia, un cuvânt cu doua tăişuri, care
strica placerea momentului. şi totuşi, cu ce este Petrus de vina !imbajul de
care se agata cu asemenea aplomb este, măcar daca şi-ar da seama, obosit,
casant, ca şi când termitele l-ar mânca din interior. Cumai mono-silabele
rămân de nădejde, desi nici c*iar ele în totalitate.
:e-i de "ăcut Cimic, din câte îşi poate da seama, el, cel care a "ost
odinioară pro"esor universitar şi a predat comunicare. Cimic altceva decât sa
înceapă de la zero, cu 5B:-ul. n clipa în care marile cuvinte vor reveni la el
reconstruite, purifcate, potrivite sa fe din nou crezute, el va f demult mort.
(e înfoară, de parca ar f trecut o gâsca pe mormântul lui.
+ :opilul O când urmează sa naşti o întreabă pe sotia lui Petrus.
@a îl priveşte "ara sa înţeleagă.
+ n octombrie, intervine Petrus. :opilul o sa se nas ca în octombrie.
(peram sa fe băiat.
++ ?a 5veţi ceva
Ce rugam sa feîmpotriva "etelorPetrus. întotdeauna e mai bine ca
băiat, raspunde
primul copil sa fe băiat. ?upă aceea poate sa le arate surorilor lui O adică sa
le arate cum sa se poarte.
?a, mai spune el şi se opreşte. :u "etele, c*eltuiala e mare.
(i continua "recându-şi policarul de arătător.
+ Bani, bani şi iar bani.
5 trecut mult timp de când n-a mai văzut "ăcându-se gestul acesta. îl
"oloseau evreii, demult; bani-bani-bani,
rr r2 &&V
7"r-KJ"JJr")s0\$JJ0JJnKiJK J KJJ8 0 7(IKK 7 7 K şi acelaşi gest
sugestiv din cap. Probabil însa ca Petrus e strain de acest amănunt al tradiţiei
europene.
+ şi băieţii costa bani, remarca el pentru a-şi aduce contribuţia la
conversaţie.
+ 0rebuie sa le cumperi asta, şi asta, continua Petrus ur-mându-şi frul
gândurilor, "ara a-& asculta. 5cum, în zilele noastre, bărbaţii nu mai plătesc
pentru "emei. @u plătesc.
4şi trece mâna peste capul sotiei lui, iar ea smerenie.
+ @u plătesc. Cumai ca asta e după găteli, totul e la "el; plăteşti,
plăteşti, "recându-şi cele doua degete. Cu, daca e C-o punem la socoteala pe
"ata ta. /ata e la "el de buna ca un băiat. 5proape c*eie râzând de propria-i
vorba de du*. Uei, !uc)N
4şi pleacă privirea, cu stilul vec*i. Uaine, plăteşti, continua el băiat e
mai bine.
ta e alt"el. /ata ta la "el de buna, în !uc) zâmbeşte, însa el îşi da seama
ca se simte jenata.
+ %a duc sa dansez, murmura ea.
5junsa pe ring, dansează de una singura, în stilul solip-sistic care pare
a f acum la moda. în scurt timp, i se alătura un tânăr înalt, spilcuit, care "ace
mişcări dezordonate. ?ansează în "ata ei, pocneşte din degete, îi zâmbeşte
radios, îi "ace curte.
/emeile încep sa vina de a"ara, aducând tăvi cu carne pregătită pe
grătar.
5erul se umple de arome apetisante. Dn nou contingent de oaspeţi
invadează *ambarul, tineri, zgomotoşi, plini de viaţa, departe de a f
demodaţi. Petrecerea se dezlănţuie.
4n mâinile lui aterizează un platou plin cu mâncare. &-& da mai departe
lui Petrus.
 + Cu, spune Petrus, e pentru tine.
:a n-o sa trecem toată noaptea "ar"urii de la unuK la altuK.
Petrus şi sotia lui stau mult timp cu el, "acându-& sa se simtă ca acasă.
3ameni drăguţi, îşi spune în sinea lui. 3ameni de la tara.
(e uita după !uc). 5cum tânărul dansează la numai câţiva centimetri
de ea, ridicându-şi picioarele, apoi bătând pământul cu ele, dând din mâini,
într-un cuvânt dis-trându-se de minune.
Platoul
copt, un pe care
polonic îl tine
de orez în înoată
care mâna conţine
în sos, odoua
"elie cotlete de miel,
de dovleac. un carto"
ăseşte un
scaun pe care sa se cocoaţe, pe care îl împarte cu un bătrân costeliv cu oc*i
urduroşi. 5m sa mănânc c*estia asta şi am să-mi cer scuze după aceea.
5poi se pomeneşte cu !uc) lângă el, gâ"âind, cu o expresie încordata
pe c*ip.
+ Greau sa plecam, spune ea. (unt aici.
+ :ine este aici
+ !-am zărit pe unul din ei a"ara, în spate. ?avid, nu vreau sa se iste
un scandal din pricina mea, aşa ca te rog sa plecam.
+ 0ine asta.
4i da "ar"uria şi iese pe usa din spate. 5"ara sunt la "el de multi oameni
ca şi înăuntru, care se îng*esuie în jurul "ocului, vorbesc, beau, râd. ?in
partea
:unoaşte cealaltă a "ocului,
"ata asta, cinevaintim.
o cunoaşte se uita fx alprintre
0rece el. ?eodata,
oamenitotul se limpezeşte.
îmbrâncindu-i. 5m
sa provoc un scandal, îşi spune el. Păcat, tocmai într-o zi ca asta. (unt însa
uncie lucruri care nu pot f amânate.
(e postează în "ata băiatului. @ste cel de-al treilea din grup, pustiul
ucenic cu "ata rea, de prostănac şi câine "ugărit.
+ Pe tine te cunosc, îi spune pe un ton ameninţător.
Băiatul nu da semne ca ar f speriat. ?impotrivă, pare ca a aşteptat
aceasta clipa, pregătindu-se pentru ea. lasul care îi iese din gâtlej este
încărcat de "urie;
+ 0u cine eşti îl întreabă el.
Cumai ca vorbele lui suna de parca ar f vrut sa spună; :u ce drept eşti
aici ?in toţi porii corpului se degaja un aer de violenta.
5poi Petrus rasare lângă ei şi începe sa turuie în x*o-sa. încearcă sa îl
oprească, punându-şi mâna pe braţul lui. Petrus se opreşte, îi arunca o privire
iritata.
+ tii cine este îl întreabă pe Petrus.
+ Cu, nu stiu despre ce-i vorba, îi raspunde Petrus "urios. Cu stiu care-i
treaba. :are-i treaba
+ @l O criminalul acesta O a "ost aici înainte, cu amicii lui. @ unul din ei.
?ar mai bine să-ţi spună el despre ce-i vorba. (ă-ţi spună el de ce e căutat de
politie.
+ Cu-i adevăratN tipa băiatul.
4i vorbeşte din nou lui Petrus, într-o cascada de cuvinte "urioase.
5cordurile muzicii continua sa se răsfre în aerul nocturn, însa nu mai
dansează nimeni; oaspeţii lui Petrus se strâng ciorc*ine în jurul lor,
îng*esuindu-se, îm-brâncinduse, scoţând exclamaţii. 5tmos"era e încărcată.
a cuvântul Petrus.
+ (pune ca nu ştie despre ce vorbeşti.
+ %inte. tie "oarte bine. !uc) poate confrma.
nsa, freşte, !uc) nu va confrma. :um de i-a trecut prin minte ca !uc)
va ieşi a"ara si, în "ata acestor străini, îl va în"runta pe băiat, îl va arata cu
degetul şi va spune; ?a, este unul din ei. @ste unul din cei care mi-au "ăcut ce
mi-au "ăcut.
+ %a duc sa sun la politie, rosteşte el.
?in partea grupului de curioşi se aude un murmur de dezaprobare.
+ %a duc sa sun la politie, îi repeta el lui Petrus, care nu scoate o
vorba, cu "ata împietrita.
Aevine în interior, urmărit de o tăcere desăvârşită, iar aici o găseşte pe
!uc) asteptându-&.
+ (a mergem, îi spune el.
3aspeţii se retrag din calea lor, "ăcându-le loc sa treacă.
5 dispărut atitudinea prietenoasa. !uc) şi-a uitat lanterna; se rătăcesc
în întuneric2 !uc) îşi scoate pantofi2 se împiedica printre straturile de cartof2
în fnal, ajung la "erma.
5re deja receptorul
+ ?avid, te rog, nu în mâna,
"ace asta.când
Cu-i!uc) îl opreşte.
Petrus de vina. ?aca c*emi politia,
petrecerea lui va f compromisa. /ii rezonabil.
@ste stupefat, sufcient de stupefat încât sa se întoarcă spre fica lui.
+ Pentru numele lui ?umnezeu, de ce nu-i vina lui Pe trus într-un "el
sau altul, el este cel care i-a adus pe oamenii ăştia aici, de la început. şi ce
tupeu, sa îi invite sa revină. :e motive as avea sa fu rezonabil ău asa,
!uc), nu reuşesc sa înţeleg nimic, de când a început. Cu înţeleg de ce nu ai
depus într-adevăr plângere împotriva lor, iar acum nu reuşesc sa înţeleg de
ce-& protejezi pe Petrus. Petrus nu-i o "ăptură inocenta, Petrus e în cârdăşie
cu ei.
+ Cu mai tipa la mine, ?avid. @ste vorba despre viaţa mea. @u sunt
cea care rămâne sa trăiască aici. :e mi s-a întâmplat ma priveşte pe mine şi
numai pe mine. Cu-i treaba ta, iar daca exista vreun drept pe care sunt sigura
ca-& am este de a nu f judecata în "elul acesta, de a nu f obligata sa ma
justifc O nici "ata de tine, nici "ata de altcineva. :ât despre Petrus, el nu este
un angajat oarecare pe care să-& pot da a"ara findcă am senzaţia ca s-a
amestecat cu cine nu trebuie. 0oate astea nu mai exista, au dispărut pe
aripile vântului. ?aca vrei să-& în"runţi pe Petrus, atunci ar f bine sa te
asiguri mai întâi ca acuzaţiile tale coincid cu realitatea. Cu poţi c*ema politia.
C-am sa accept aşa ceva. 5şteaptă până mâine dimineaţă. 5şteaptă sa vezi
ce are de zis şi Petrus în privinţa asta.
+ Bine, şi între timp băiatul va dispăreaN
+ Cu dispare nicăieri. Petrus îl cunoaşte. /ii sigur, nimeni nu dispare în
@astern :ape. Cu-i un loc unde dispar oameni.
 + !uc), !uc), te implorN Grei sa repari greşelile trecutului, numai ca nu
asta este calea de urmat. ?aca nuti aperi cauza acum, n-ai sa mai poţi merge
niciodată cu capul sus. %ai bine îţi "aci bagajele şi pleci. :ât despre politie,
daca eşti prea delicata să-i c*emi acum, atunci la ce bun i-am mai implicat
de la început în povestea asta
%ai bine tăceam şi aşteptam liniştiţi următorul atac. (au ne tăiam
singuri beregata.
+ ?estul, ?avidN C-am de ce sa ma apar în oc*ii tai. 0u nu ştii ce s-a
întâmplat.
+ Cu stiu
+ Cu, nici măcar nu-ţi trece prin minte. a o pauza şi încearcă să-ţi dai
seama. în ceea ce priveşte politia, trebuie
să-ţi aduc aminte care este motivul principal pentru care iam c*emat;
de dragul asigurării. 5m completat un "ormular, altminteri n-am încasa
asigurarea.
+ !uc), ma laşi cu gura căscată. Pur şi simplu nu-i adevărat, iar tu ştii
bine asta. în ceea ce-& priveşte pe Petrus, repet; daca te laşi intimidata
acum, daca nu "aci nimic, n-o sa mai ai linişte. 5i o datorie "ata de tine însăţi,
"ata de viitorul tau. !asă-mă sa c*em politia. (au c*eamă-i tu.
+ Cu.
Cn; acesta
în camera a "ost ultimul
ei, îi înc*ide cuvânt
usa în nas, pe care0reptat,
îl izolează. i &-a adresat !uc).
la "el de (e retrage
inexorabil ca şi
când ar f soţ şi sotie, el şi ea se îndepărtează unul de celalalt, iar el nu poate
"ace nimic în privinţa asta. ?ivergentele lor au început sa semene cu certurile
unui cuplu de oameni căsătoriţi, obligaţi sa rămână împreuna, prinşi în
capcana, neavând unde sa plece. :ât de mult trebuie sa regrete acum ziua în
care a venit sa locuiască în casa eiN Probabil ar vrea să-& vadă plecat, cu cât
mai repede, cu atât mai bine.
0otuşi, şi ea va f obligata sa plece, la un moment dat, mai târziu. @ste
limpede ca nu are nici un viitor ca "emeie singura la o "erma. Până şi zilele lui
@ttinger, cu toate puştile lui, sistemele de alarma şi sârma g*impata, sunt
numărate.
?aca !uc) are cât de cât minte, arunci îşi va da seama ca trebuie sa
plece din acest loc înainte de a se abate asupra ei o soarta mai cumplita
decât moartea. /ireşte, însa, nu va "ace asa. @ste încăpăţânată şi mult prea
absorbita de existenta pe care o duce acum.
(e strecoară a"ara din casa. Bâjbâind cu grija în bezna se apropie
prudent de grajd, venind din spate.
Galvătăile "ocului cel mare s-au stins, iar muzica s-a oprit. Dn grup de
oameni e adunat la usa din spate, o usa sufcient de mare pentru a lăsa sa
treacă un tractor.
0rage cu oc*iul peste capetele lor.
4n centrul încăperii sta în picioare unul din oaspeţi, un bărbat de vârsta
mijlocie. @ste ras pe cap şi are o cea"a groasa ca de taur2 poarta un costum
de culoare înc*isa si, în jurul gâtului, un lant din aur cu un medalion de
mărimea pumnului, de "elul celor pe care căpeteniile le primeau ca însemn al
demnităţii lor. (imboluri de umplut lăzi întregi, "ăcute într-o turnătorie din
:oventr) sau Birmin-g*am2 placate pe avers cu efgia unei regine Gictoria
sobra, regina et imperatrix, iar pe revers cu gnu sau ibis năvalnice.
%edalii, căpetenii, împuterncit de către. încărcate pe corăbii şi trimise
în toate colturile imperiului; Cagpur, /iji, :oasta de 5ur, Sa`raria.
Bărbatul vorbeşte, declamând ca un orator2 porţiunile de "raza urca şi
coboară. Cu ştie ce spune bărbatul, însa din când în când se opreşte, şi
atunci
căreia,se aude sau
bătrâni un murmur aprobator
tineri, pare ridicându-se
sa domneasca dinde
o stare asistenta, în rândul
calma satis"acţie.
Priveşte în jur. Băiatul sta nu departe de el, înăuntru, c*iar lângă usa.
Băiatul se uita la el în treacăt, cu nervozitate. şi alte priviri se aţintesc asupra
lui; se întorc spre strain, spre tipul acela ciudat de a"ara. Bărbatul medaliat se
încrunta, se opreşte o clipa, apoi continua pe un ton ridicat.
:ât despre el, nu-& deranjează ca i se da atenţie. !asă sa ştie ca n-am
plecat, sa ştie ca n-am "ugit sa ma ascund în casa cea mare. ar daca asta le
tulbura adunarea, cu atât mai bine. ?uce mâna la capişonul alb de pe
creştetul capului.
Pentru prima oara, este bucuros ca îl are, ca îl poarta ca pe un lucru
personal.
0oată dimineaţa următoare, !uc) îl evita. întâlnirea pe care a promis ca
o vor
din aveamai
spate, cu Petrus
pus penu are loc.
treaba ca 5poi, după-amiaza,
niciodată, îmbrăcat Petrus însuşişibate
în salopeta la usade
cu cizme
lucru. @ste momentul sa traga conductele, îi spune el. Grea sa traga conducte
din PG: de la rezervor şi până la casa lui cea noua, pe o distanta de doua
sute de metri. Poate împrumuta nişte scule de la ei şi îi poate da ?avid o
mâna de ajutor sa monteze dispozitivul de reglare
+ Cu ma pricep la reglări. şi nu ma pricep la instala tii, în general.
C-are nici un c*e" sa fe prevenitor cu Petrus.
+ Cu-i vorba de instalaţii, îi spune Petrus. @ vorba sa tragem
conductele. Cu trebuie decât sa le aşezăm la lo cul lor.
Până la rezervor, Petrus îi vorbeşte despre dispozitive de reglare de
diverse tipuri, despre supape sub presiune, despre joncţiuni2 arunca vorbele
"olosind un stil în#orit, ex*ibându-şi priceperea. Coua conducta va traversa
terenul lui !uc), îi explica el2 e "oarte bine ca a "ost de acord. @ste o
7vizionara8.
+ @ste o doamna care priveşte spre viitor, nu spre trecut.
?espre petrecere, despre băiatul cu privire scăparătoare, Petrus nu
scoate o vorba. :a şi când nu sar f întâmplat nimic.
4ncepe sa se clarifce rolul pe care îl va avea la rezervor.
Petrus nu are nevoie de el în calitate de consultant în montarea
conductelor sau în instalaţii, ci pentru a tine anumite lucruri, pentru a-i da
sculele pe care i le cere O de "apt, spre a f un "el de *andlanger> al lui
personal. Cu este un rol împotriva căruia sa aibă obiecţii. Petrus este un
lucrător efcient şi până la urma va f educativ să-& urmărească în timp ce
munceşte. Pe Petrus însuşi a început să-& antipatizeze. în vreme ce Petrus îi
vorbeşte liniştit de planurile lui, devine tot mai glacial "ata de el. Cu i-ar
plăcea sa se ştie nau"ragiat pe o insula pustie numai cu Petrus. ?aca ar f
"emeie, cu siguranţă nu i-ar plăcea sa îi fe sotie. 3 personalitate
dominatoare. 0ânăra lui sotie are aerul ca este "ericita, însa ar f curios sa ştie
ce are de povestit vec*ea lui sotie.
4n cele din urma, când simte ca nu mai poate rabdă, ia taurul de
coarne.
+ Petrus, spune el, tânărul acela care era la tine asea ra O cum îl
c*eama şi unde
Petrus se a#aşapca,
îşi scoate acumîşi şterge sudoarea de pe "runte.
5stăzi poarta pe cap o şapcă cu cozoroc, cu însemnele argintii ale
!iniilor /erate şi %aritime din 5"rica de (ud.
Pare sa deţină o adevărată colecţie de casc*ete şi şepci.
+ Gezi tu, ?avid, începe Petrus încruntându-se, ce spui tu e "oarte grav2
ca băiatul e *ot. @ste "oarte supărat ca îl "aci *ot. 5sta le spune tuturor. ar
eu, eu sunt cel care trebuie sa liniştească lucrurile. aşa ca, vezi, mi-e "oarte
greu şi mie.
+ C-am nici cea mai mica intenţie de a te implica în povestea asta,
Petrus. (pune-mi cum îl c*eama pe băiat şi unde poate f găsit şi am sa
transmit in"ormaţiile mai
departe la politie. ?upă care vom lăsa politia să-şi vadă exclusiv de
competenta justiţiei.
de anc*eta şi să-i aducă, pe el şi pe prietenii lui, în "ata justiţiei. 0u nu
vei f în nici un "el implicat, totul va f > (luga 6lb. germana9. 6C.ed.9
Petrus se întinde, iar c*ipul lui este scăldat de stralucireasoarelui.
+ ?aK asigurările or să-ţi dea o maşină noua.
@ste o întrebare 3 afrmaţie :e joc "ace Petrus
+ 5sigurările nu-mi vor da o maşină noua, îi explica el lui Petrus,
încercând să-şi tina frea. Presupunând ca nu au dat încă "aliment din pricina
tuturor "urturilor de maşini din tara asta, asigurările îmi vor da un procentaj
din cât cred ei ca valorează maşina mea vec*e. ar suma nu va f sufcienta
pentru a cumpăra o maşină noua. n fne, este vorba de un principiu. Cu
putem lăsa companiile de asigurări sa "acă dreptate. Cu este problema lor.
+ ?ar nici n-ai să-ţi vezi maşina înapoi de la băiatul ala.
C-are cum să-ţi dea maşina înapoi. Uabar n-are unde e ma şina ta.
%aşina ta a dispărut. :el mai bine e să-ţi cumperi o maşină noua cu
asigurarea, şi atunci o sa ai iar maşina.
:um a ajuns în impasul asta încearcă o noua abordare.
+ Petrus, da-mi voie sa te întreb ceva. @şti ruda cu băiatul
+ şi de ce, continua Petrus ignorând întrebarea, vrei să-& duci pe băiat
la politie @ prea mic, nu-& poţi baga la înc*isoare.
+ ?aca a împlinit optsprezece ani, atunci poate f judecat.
+ Cu, nu, încă n-a "ăcut optsprezece ani.
+ ?e unde ştii %ie mi se pare ca arata de optsprezece ani, c*iar mai
mare de optsprezece ani.
+ (tiu, stiuN ?aK e doar un copil, nu poate intra la puşcărie, aşa-i legea,
nu poţi baga la puşcărie un copil, trebuie să-& laşi în paceN
 ?in punctul de vedere al lui Petrus, discuţia pare sa se 4nc*eie aici. (e
lăsă cu toată greutatea pe un genunc*i şi începe sa meştereasca la cuplarea
conductei de evacuare.
+ Petrus, fica mea vrea sa fe un bun vecin O un bun cetăţean şi un
bun vecin. îi place enorm în @astern :ape.
Grea să-şi clădească viaţa aici, vrea sa se înţeleagă bine cu toată
lumea. ?ar cum sa "acă asta daca, în orice moment, este expusa unei
spargeri,
spunN iar *oţii scăpă basma curata (unt sigur ca înţelegi ce vreau sa
Petrus se căzneşte sa monteze şi sa cupleze racordurile.
Pielea de pe mâini are crăpaturi adânci, urâte. eme şi gâ"âie în timp
ce munceşte. şi nu da nici un semn ca măcar l-ar f auzit.
+ !uc) e în siguranţă aici, anunţă el brusc. C-are probleme. Poţi sa
pleci liniştit. @ în siguranţă.
+ ?ar nu-i deloc în siguranţă, PetrusN în mod evident, nu este deloc în
siguranţăN ?oar ştii bine ce s-a petrecut aici în douăzeci şi unu.
+ ?a, stiu ce s-a întâmplat. însa acum e bine.
+ :ine spune ca e bine
+ @u spun.
+ 0u 5i s-o aperi tu
+
+ 5m s-o apărat-o
0u n-ai apar eu. nici data trecuta.
Petrus da cu unsoare pe ţevi.
+ (usţii ca ştii ce s-a întâmplat, însa ultima data n-ai "ost aici s-o aperi,
repeta el. 5i plecat, apoi au venit ban ditii aceia, iar acum s-ar zice ca eşti
bun prieten cu unul dintre ei. :e concluzie ar trebui sa trag din asta
%ai mult de atât nu-& poate acuza pe Petrus. (i, în "ond, de ce sa nu-&
acuze
+ Băiatul nu-i vinovat, îi raspunde Petrus. Cu-i in"ractor.
Cu-i *ot.
+ ?ar eu nu ma re"er numai la "urt. 5 mai existat o in"racţiune, una cu
mult mai grava. (usţii ca ştii ce s-a întâmplat. Probabil înţelegi la ce ma re"er.
+ Cu-i vinovat. @ mult prea mic. @ o greşeală, o mare greşeală.
+ tii tu
+ ?a, stiu.
eava a intrat în lăcaşul ei. Petrus prinde clema, o strânge, se ridica, îşi
îndreaptă spatele.
+ (tiu. :rede-mă ca stiu.
+ tii. tii ce se va întâmpla în viitor. :e-aş putea raspunde la asta
Gorbeşti şi tu. %ai ai nevoie de mine
+ Cu, acum e mai uşor. 5cum nu trebuie decât sa sap şi sa îngrop
ţeava în pământ.
4n ciuda încrederii mani"estate de Petrus "ata de industria asigurărilor,
nu exista nici o reacţie la reclamaţia lui. /ara maşină, se simte prins ca într-o
cursa aici, la "erma.
 4ntr-una din după-amiezile petrecute la clinica, îşi descarcă su#etul în
"ata lui Bev (*aE.
+ !uc) şi cu mine nu ne înţelegem prea bine, îi mărturiseşte el.
Presupun ca nu este ceva ieşit din comun.
Părinţii şi copiii n-ar trebui sa locuiască împreuna. în condiţii normale,
m-aş f mutat demult, m-aş f întors la :ape 0oEn. însa nu o pot lăsa pe !uc)
singura la "erma.
sa ia oCu este în
pauza. siguranţă.
însa nu vrea încerc
sa ma s-o conving să-i lase lui Petrus a"acerea şi
asculte.
+ Părinţii trebuie să-i lase pe copii să-şi vadă de viaţa lor, ?avid. Cu
poţi avea grija de !uc) până la adânci bătrâneţi.
+ 5m lăsat-o demult pe !uc) sa "acă ce vrea. 5m "ost cel mai putin
protector tata posibil. Cumai ca acum situaţia s-a sc*imbat complet. 3biectiv
vorbind, !uc) este în mare pericol. Ci s-a demonstrat acest lucru.
+ 3 sa fe bine. Petrus o va lua sub aripa lui protectoare.
+ Petrus :e interes ar avea Petrus s-o ia sub aripa lui
+ îl subapreciezi. Petrus a muncit ca un sclav sa puna pe picioare
gradina de zarzavaturi a lui !uc). /ara Petrus, !uc) n-ar f ajuns unde este
acum. Cu vreau sa spun ca îi datorează totul, însa îi datorează enorm.
+ aşa o f. întrebarea este, însa, ce îi datorează Petrus ei
+
+ Petrus
(a ma este
bizui un
pe tip de treaba.
Petrus 0e poţi poarta
?oar findcă bizui pebarba,
el. "umează pipa şi
are baston, crezi ca Petrus este un Haqr>
> 0ermen peiorativ prin care este desemnata populaţia de rasaneagra
din sudul 5"ricii. 6C.ed.9 de moda vec*e Bine, dar nu-i aşa deloc. Petrus nu
este un Haqr de moda vec*e, şi cu atât mai putin un tip de treaba.
?upă părerea mea, Petrus moare de nerăbdare sa o dea pe !uc) a"ara.
?aca mai ai nevoie de dovezi, gândeşte-te numai la ce am păţit !uc) şi cu
mine. Poate ca nu este urmarea unui plan pe care &-a pus la cale Petrus, însa
în mod cert a înc*is oc*ii2 este cert ca nu ne-a prevenit şi la "el de cert este
ca a avut grija sa nu fe prin preajma când s-a întâmplat.
Ge*ementa cu care vorbeşte o surprinde pe Bev (*aE.
+ Biata !uc), murmura ea. Prin câte a trecutN
+ (tiu "oarte bine prin ce a trecut !uc). 5m "ost şi eu de "ata.
@a îl priveşte cu oc*ii măriţi de uimire.
+ ?ar n-ai "ost de "ata, ?avid. %i-a spus c*iar ea. C-ai "ost deloc de
"ata.
C-ai "ost de "ata. Cu ştii ce s-a întâmplat. @ste încurcat.
Dnde, după părerea lui Bev (*aE, a lui !uc), nu a "ost el de "ata n
camera în care intruşii comiteau "aptele lor scandaloase :*iar îşi înc*ipuie
ca el *abar nu are ce înseamnă un viol :*iar îşi înc*ipuie ca el n-a su"erit
pentru fica lui !a ce ar f trebuit sa asiste şi nu-şi poate înc*ipui
(au îşi înc*ipuie toţi ca, atunci când este vorba de viol, bărbaţii nu
su"eră la "el ca "emeile ndi"erent care ar f răspunsul, se simte pur şi simplu
scandalizat, scandalizat de a f tratat ca un strain.
 :umpără un televizor cu ecran mic, care-& înlocuieşte pe cel "urat.
(erile, imediat după cina, el şi !uc) stau unul lângă celalalt pe canapea şi se
uita la ştiri, iar daca suporta, urmăresc o emisiune distractiva.
@ste "oarte adevărat ca vizita lui s-a prelungit exagerat de mult, nu
numai el are aceasta convingere, ci şi !uc). 5 obosit sa trăiască mereu pe
picior de plecare, s-a saturat sa ciulească urec*ile la scrâşnetul pietrişului pe
alee. îşi doreşte sa se poată aşeza din nou la biroul lui, sa doarmă în patul lui.
:apeprimite
s"aturilor 0oEn este
de laînsa
Bev,atât de departe,luiaproape
a asigurărilor Petrus şi4naalta tara. în ciuda
atitudinii
încăpăţânate a lui !uc), nu este încă pregătit să-şi abandoneze fica. 5ici
trăieşte el acum, în prezent; în acest timp, în acest loc.
i-a recăpătat complet vederea la oc*iul vătămat. (calpul i s-a
vindecat, încât nu mai are nevoie de pansamente îmbibate în unguent.
Cumai urec*ea necesita îngrijiri zilnice.
5şadar, timpul c*iar le vindeca pe toate. @ste de presupus ca şi !uc)
începe sa se vindece, sau, daca nu se vindeca, măcar începe sa uite, îi creste
un "el de ţesut cicatrizant peste amintirea acelei zile, care o disimulează, o
"ace sa dispară.
5st"el încât, într-o buna zi, va f în stare sa spună; 7în ziua în care ne-au
spart *oţii casa8 şi sa se gândească la acel moment doar ca la ziua în care i-
au atacat *oţii sa
4ncearcă şi le-au "urat
stea cât lucruri
mai mult din casa.
în aer liber, lăsându-i toată casa la
dispoziţie lui !uc), sa poată respira în voie.
%unceşte în gradina2 când oboseşte, se duce sa se întindă lângă
rezervor, urmărind agitaţia "amiliei de rate în zbor, visând la proiectul B)ron.
Proiectul bate pasul pe loc. 0ot ce prinde din el sunt "rânturi. Primele
versuri din primul act încă îi opun rezistenta2 iar primele note rămân ine"abile
ca fricelele de "um. în răstimpuri, se teme ca personajele acestei opere, care
l-au însoţit, "antome prietenoase, preţ de un an, încep sa se estompeze. Până
şi cea mai atrăgătoare dintre ele, %argarita :ogni, ale carei atacuri pasionate
în contraalto îndreptate împotriva perec*ii "eminine a lui B)ron, 0eresa
uiccioli, abia aştepta sa le audă, re"uza sa prindă contur. Pierderea lor îl
umple de disperare, o disperare tot atât de cenuşie, egala şi lipsita de
importanta, în planul general, ca o migrena.
(e duce la :linica pentru Protecţia 5nimalelor cât mai des posibil,
o"erindu-se voluntar sa îndeplinească acele corvezi care nu au nevoie de nici
o califcare speciala; *răneşte animalele, curata şi şterge după ele.
5nimalele îngrijite la clinica sunt în majoritatea lor câini şi mult mai rar
pisici2 în ceea ce priveşte şeptelul, satul ? pare sa aibă propriile sale
cunoştinţe veterinare, dar şi "armacopeea proprie, vindecătorii sai personali.
:âinii aduşi la dispensar su"eră de indispoziţii, labe rupte, in"ecţii datorate
muşcăturilor, râie, indi"erenta din partea oamenilor, benigna sau maligna,
bătrâneţe, malnutriţie, paraziti intestinali, însa, cel mai "recvent, su"eră de
"ertilitate excesiva. Pur şi simplu s-au înmulţit peste măsură. :ând oamenii
aduc la clinica un câine, ei nu spun clar; 7G-am adus acest câine să-&
omorâţi8, însa este ceea ce se aşteaptă ca ei sa "acă; să-& elimine, să-& "acă
sa dispară, să-& extermine, aruncându-& în uitare. :eea ce li se cere, de "apt,
este !bsung 6întotdeauna germana coc*etează cu termeni abstracţi, goliţi de
sens9; sublimare, aşa cum alcoolul este sublimat de apa, "ara a lăsa reziduuri,
nici un gust persistent.
Prin urmare, duminica după-amiaza usa clinicii este înc*isa şi încuiata,
iar el o ajuta pe Bev (*aE sa 6losen9 rezolve câinii de prisos rămaşi din cursul
săptămânii. Aând pe rând, scoate câte unul din cuşca a#ata în spate şi îl
conduce
a ceea cesau
vorîlconstitui
cara până în salalui
ultimele declipe
operaţii. Bev îi toată
din viaţă, acorda fecăruia,
atenţia ei, în cursul
mângâindu-&, vorbindu-i, usurândui moartea. ?aca, după cum se întâmpla de
cele mai multe ori, câinele re"uza sa se lase vrăjit, este din cauza prezentei
lui; findcă el emana acel miros nepotrivit 64ţi miros gândurile9, mirosul ruşinii.
:u toate acestea, el este cel care imobilizează câinele în timp ce acul găseşte
vena şi drogul ajunge la inima şi picioarele se înmoaie şi lumina din oc*i se
stinge.
:rezuse ca se va obişnui cu asta. ?ar s-a înşelat. :u cât asista la mai
multe omoruri, cu atât devine mai agitat, mai tulburat. 4ntr-o duminica seara,
în timp ce merge spre casa la volanul maşinii combi a lui !uc), trebuie e"ectiv
sa oprească pe marginea drumului să-şi revină. !acrimi pe
care nu le poate opri încep sa i se prelingă pe obraji2 mâinileâi tremura.
putin Cu înţelege"ata
indi"erent ce de
se întâmpla cu el.dezaproba
animale. ?esi Până acumcruzimea,
a "ost mai
lamult sau
modul mai
abstract,
nu ar putea spune cu precizie daca este crud sau milos din fre. Pur şi simplu
nu este nimic. Presupune ca oamenii pentru care cruzimea reprezintă o
îndatorire pro"esionala, de pilda cei care muncesc în abatoare, au lăsat sa le
crească o carapace peste su#ete. 3bişnuinţa îi "ace insensibili pe oameni;
probabil ast"el stau lucrurile în majoritatea cazurilor, numai ca în cazul lui par
sa nu stea la "el. (e pare ca nu poseda acest dar, de a f tare, insensibil.
4ntreaga sa finţă este prinsa într-o strânsoare ca de cleşte din pricina a
ceea ce se petrece în sala de operaţii. @ste convins ca animalele simt ca le-a
venit clipa. în ciuda liniştii şi a lipsei de durere cu care se petrece procedura,
în ciuda gândurilor bune care îi trec prin minte lui Bev, şi pe care şi el se
străduieşte sa le aibă, în ciuda sacilor înc*işi ermetic la gura în care depune
cadavreleproaspete, câinii din curte miros ce se petrece înăuntru. îşi lasă
urec*ile pe cea"a, îşi vâra cozile între picioare, ca şi când şi ele ar simţi
mizeria morţii2 îşi încordează picioarele şi trebuie să-i tragi sau să-i împingi
sau să-i tarăşti până în pragul uşii. 5junşi pe masa, unii dau sa muşte
sălbatic, clămpănind în dreapta şi în stânga, alţii urla jalnic2 niciunul însa nu
priveşte fx acul din mâna lui Bev, despre care stiu cumva ca le va "ace un
rau îngrozitor.
:el mai greu este cu câinii care îl amuşina şi îi ling mâna. Cu i-a plăcut
niciodată sa fe lins, iar primul imbold este sa se "erească. :e rost are sa te
pre"aci ca eşti prieten, când de "apt eşti un criminal însa apoi se înmoaie.
?e ce sa "acă el o finţă care presimte umbra morţii coborân-du-se
asupra sa sa se simtă respinsa, ca şi când atingerea i-ar f dezgustătoare
%ai bine sa le lase să-& lingă, daca aşa simt ele nevoia, după cum Bev (*aE
le mângâie şi le săruta daca ele îi permit.
Cu este, spera, un sentimental. încearcă sa nu devina sentimental cu
câinii pe care îi omoară, sau "ata de Bev (*aE. @vita să-i spună 7Cu stiu cum
reuşeşti tu sa "aci asta8, findcă nu vrea sa o audă răspunzându-i 7:ineva
trebuie s-o "acă şi pe asta8. a în calcul şi posibilitatea ca Bev (*aE, la un
nivel "oarte pro"und al finţei ei, sa nu fe un înger eliberator, ci un diavol, sau
ca, sub masca
de împietrit ca compasiunii
şi cel al unuipe care o încearcă
măcelar. afşează, sa
sa nu
se aibă
ascundă un su#et la "el
prejudecăţi.
:um Bev (*aE este cea care aplica acul, lui îi revine sarcina de a
curata sala de rămăşiţe. în fecare dimineaţă care urmează şedinţei de
sacrifcii, merge cu maşina combi încărcată pe terenul care aparţine (pitalului
:oloniştilor, la crematoriu, iar acolo încredinţează #ăcărilor corpurile înc*ise
în sacii negri.
5r f mai simplu sa transporte sacii la crematoriu imediat după şedinţa
şi să-i lase acolo, sa se ocupe de ei personalul de la crematoriu. Cumai ca
asta ar însemna sa abandoneze leşurile pe grămadă de gunoi împreuna cu
restul mizeriei adunate peste EeeHend; resturile din saloanele spitalului,
mortăciunile aruncate de vidanjori pe marginea drumului, deşeurile urât
mirositoare de la tăbăcărie O un amestec obişnuit şi teribil în acelaşi timp. Cu
este pregătit sa le în
Prin urmare, rezerve
fecareşiduminica
lor asemenea
searasoarta ruşinoasă.
transporta sacii la "erma, în
portbagajul maşinii lui !uc), îi lăsă parcaţi peste noapte, iar luni dimineaţă îi
duce cu maşina până la terenul spitalului. 5colo, îi descarca el însuşi, rând pe
rând, îi depune pe plat"orma căruciorului crematoriului, pune în mişcare
mecanismul care împinge căruciorul prin poarta din otel spre #ăcări, trage
levierul pentru a goli căruciorul de conţinutul lui şi acţionează mecanismul
pentru a readuce căruciorul în poziţia de pornire, în timp ce muncitorii care se
ocupa în mod normal de aceasta operaţie stau deoparte şi îl urmăresc.
4n prima luni, i-a lăsat pe ei sa se ocupe de incinerare.
Aigor mortis înţepenise trupurile peste noapte. Picioarele inerte s-au
prins în barele căruciorului, iar când acesta a re"ăcut traseul, revenind de la
cuptor, şi câinele a revenit odată cu el, înnegrit şi rânjind, mirosind a blana
pârlita, cu învelitoarea din plastic arsa complet. ?upă o vreme, muncitorii au
început sa dea cu dosul lopeţilor în saci înainte de a-i încarca în cărucior,
pentru a rupe membrele înţepenite. n acest moment, a intervenit el şi a
preluat sarcina asupra sa.
:rematoriul "uncţionează cu combustibil din cărbune, are un ventilator
electric pentru aspirarea şi tirajul aerului prin *ornuri. Presupune ca datează
din anii &[M=, când a "ost construit şi spitalul. /uncţionează şase zile pe
săptămână, de luni până sâmbătă. n cea de-a şaptea zi se opreşte. :ând
personalul soseşte la munca în ziua următoare, primul lucru pe care îl "ac
muncitorii este sa cureţe cenuşa rămasă din ziua precedenta, după care
aprind "ocul. !a ora noua dimineaţă, camera interioara ajunge la o
temperatura de o mie de grade, încălzindu-se sufcient de mult încât sa
calcineze oase. /ocul este întreţinut până spre ora douăsprezece2 apoi este
necesara întreaga dupa-amia-za pentru răcirea cuptorului.
Cu cunoaşte numele muncitorilor, şi nici ei nu stiu cum îl c*eama.
Pentru ei, este bărbatul care a început sa aducă lunea sacii de la :entrul
pentru Protecţia 5nimalelor şi care de când a venit prima oara îşi "ace
apariţia tot mai devreme dimineaţa. Gine, îşi vede de treaba, pleacă2 nu este
un membru al societăţii care gravitează în jurul crematoriului în ciuda
gardului
trei limbi.de sârma g*impata şi a porţii încuiate cu lacăt şi a plăcutei scrise în
/iindcă gardul a "ost tăiat demult2 iar poarta şi plăcuta sunt, pur şi
simplu, ignorate. Până când încep sa sosească infrmierii dimineaţa, cu primii
saci de gunoi din spital, deja sunt adunaţi copii şi "emei care aşteaptă sa
găsească în gunoaie seringi, ace, pansamente lavabile sau orice lucru pentru
care exista o piaţă, însa mai ales medicamente, pe care le vând magazinelor
muti sau pe care le comercializează direct pe strada. %ai sunt şi oameni "ara
adăpost, vagabonzi care în timpul zilei îşi "ac veacul pe terenul spitalului,
pentru ca noaptea sa doarmă lipiţi de zidul crematoriului, poate c*iar în
galerie, căutând sa se încălzească.
Cu încearcă sa fe asimilat în vreo "răţie, însa când este el acolo, sunt şi
ei acolo2 iar daca ceea ce aduce el la groapa de gunoi nu-i interesează,
explicaţia
consumateeste ca rămăşiţele unui câine mort nu pot f nici vândute, nici
la masa.
:e motiv a avut sa preia sarcina asta Pentru a-i uşura corvoada lui Bev
(*aE /iindcă ar f sufcient sa arunce sacii la groapa de gunoi şi să-şi vadă
liniştit de drum. ?e dragul câinilor Bine, dar câinii sunt deja morţi2 si,
oricum, ce stiu câinii despre onoare şi dezonoare
5tunci, probabil ca o "ace pentru sine. Pentru propria viziune pe care o
are despre lume, o lume în care oamenii nu "olosesc lopeţi pentru a tasa
leşuri, ast"el încât acestea sa încapă mai bine în camera de incinerare.
:âinii sunt aduşi la clinica, findcă nu îi doreşte nimeni; findcă suntem
prea multi. în acest punct îşi "ace el intrarea în viaţa lor. Poate ca nu este
salvatorul lor O cel pentru care ei nu sunt prea multi +, însa este gata sa aibă
grija de ei odată ce sunt incapabili, îngrozitor de incapabili, sa mai aibă grija
de ei înşişi, şi odată ce Bev s-a spălat pe mâini de ei.
3mul câinilor, aşa şi-a spus Petrus la un moment dat. @i bine, acum el a
devenit omul câinilor; antreprenorul de pompe "unebre al câinilor2 un
psi*oantreprenor de câini2 un *arijan>.
:urios ca un bărbat atât de egoist ca el a ajuns sa se puna de bunăvoie
în slujba câinilor morţi. Probabil ca exista şi alte modalităţi, mult mai
productive, de a te pune la dispoziţia lumii, sau a ideii pe care ţi-o "aci despre
lume. ?e pilda, ai putea "ace ore suplimentare la clinica. (au ai
> în ndia, individ care aparţine castei celei mai de jos, din punctde
vedere social şi ritual. 6C.ed.9
putea încerca să-i convingi pe copiii de la groapa de gunoi sa nu-şi mai
bage otrava în corp. Până şi "aptul de a te apleca *otărât asupra libretului
B)ron ar putea f considerat, la rigoare, un serviciu adus umanităţii.
 Cumai ca exista alti oameni capabili sa "acă toate lucrurile astea O
povestea cu protecţia animalelor, cu reabilitarea sociala, c*iar şi c*estiunea
B)ron. @l le reda leşurilor onoarea, findcă nu exista un alt prost s-o "acă. ată
ce a ajuns; un prost, un neg*iob, un încăpăţânat care persista în eroare.
%unca lor la clinica s-a înc*eiat pentru aceasta zi de duminica. %aşina
combi geme sub greutatea transportului neînsu#eţit. :a o ultima corvoada,
spala pardoseala salii de operaţii.
+ /acvrei
Poate eu asta, îi spune
sa pleci acasă.Bev (*aE, intrând din curte.
+ Cu ma grăbesc.
+ 0otuşi, probabil eşti obişnuit cu un alt stil de viaţă.
+ Dn alt stil de viaţă Cu ştiam ca viaţa are mai multe stiluri.
+ Greau sa spun ca probabil viaţa de aici ti se pare tare plicticoasa.
Probabil ca simţi lipsa cercului tau de prieteni. Probabil îţi lipsesc prietenele.
+ Prietene, zici. (unt sigur ca !uc) ţi-a povestit de ce am plecat din
:ape 0oEn. Prietenele nu mi-au purtat noroc acolo.
+ C-ar trebui sa o judeci prea aspru.
+ (a o judec pe !uc) Cu-mi sta în fre sa o judec pe !uc).
+ Cu, nu pe !uc) O pe tânăra din :ape 0oEn. !uc) spune ca a "ost o
tânără care ţi-a adus necazuri.
a "ăcut+necazuri.
?a, a existat
-amoprovocat
tânără. Cumai
tinerei ca, în cazul respectiv,
în c*estiune eumult
tot atât de suntraucel pe
care
cât mi-a "ăcut şi ea mie.
+ !uc) spune ca a trebuit să-ţi laşi postul de la universitate. :red ca ţi-
a "ost "oarte greu.
Aegreţi
:e băgăcioasăN :urios cum le excita pe "emei izul de scandal. 3are
aceasta creatura măruntă nu îl crede în stare sa o şoc*eze (au poate a se
lăsa socata este încă una din îndatoririle pe care şi le asuma O ca o călugăriţă
care ar sta sa fe violata ca sa se asigure ca rata violului din lume va f ast"el
redusa prin contribuţia sa
+ ?aca regret Cu stiu. :eea ce s-a petrecut la :ape 0oEn m-a adus
aici. Cu sunt ne"ericit aici.
+ ?ar la momentul respectiv 5i regretat la momentul respectiv
+ !a momentul respectiv Grei sa spui, în vâltoarea acţiunii /ireşte ca
nu. în toiul acţiunii nu ai niciodată dubii. (unt sigur ca înţelegi şi tu "oarte
bine.
Bev roşeşte. 5 trecut atâta vreme de când nu a mai văzut roşind atât
de puternic o "emeie trecuta de prima tinereţe.
Până la rădăcina frului de par.
+ 0otuşi, cred ca ra*amstoEn ti se pare "oarte liniştit, rosteşte ea în
şoaptă. Prin comparaţie.
+ C-am nimic cu ra*amstoEn. :el putin sunt departede ispite. n
plus, nu locuiesc în ra*amstoEn. !ocuiesc la "erma, cu fica mea.
 ?eparte de ispite; ce lucru nemilos a putut să-i spună unei "emei, fe ea
şi urâţica. ?esi nu complet neatrăgătoare în oc*ii tuturor. 0rebuie sa f "ost un
moment în care Bill (*aE a văzut ceva la tânăra Bev. Poate ca şi alti bărbaţi.
4ncearcă sa şi-o imagineze mai tânără cu douăzeci de ani, când "ata ei
răvăşită de timp, aşezată pe gâtul scurt, trebuie sa f avut un aer obraznic, iar
pielea pistruiata trebuie sa f avut un aer sănătos, proaspăt. /ara sa se
gândească ce "ace, întinde mâna şi îşi trece un deget pe buzele ei.
Bev coboarăîiprivirea,
?impotrivă, însa"recându-şi
raspunde, nu bate înbuzele
retragere.
de mâna lui O ba c*iar, aşa
s-ar putea spune, sărutând-o O şi roşeşte violent în tot acest timp.
5sta este tot ce se întâmpla. Până aici merg ei doi. /ara ovorba, el
pleacă de la clinica. 3 aude în urma lui stingândluminile.
5 doua zi după-amiaza, primeşte un tele"on de la ea.
+ Ce vedem la clinica la ora patru, îi spune ea.
Cu este o întrebare, ci un anunţ, "ăcut pe un ton ridicat, imperios,
gâtuit. i vine s-o întrebe O şi aproape ca o "ace O 7?e ce8, însa are atâta tact
încât sa se abţină. 0otuşi, îl ia prin surprindere. @ste gata sa puna pariu ca nu
a mai "ăcut aşa ceva până acum. în inocenta ei, probabil aşa îşi înc*ipuie ca
se petrece adulterul; "emeia îi tele"onează curtezanului sau, anuntându-& ca
este gata.
:linicaşi nu
în broasca este desc*isa
o încuie după el. lunea. (e strecoară
Bev (*aE se a#a în înăuntru, răsuceşte
sala de operaţii, stac*eia
în
picioare şi cu spatele la el. 3 prinde în braţe2 ea îşi "reacă urec*ea de bărbia
lui2 buzele lui îi mângâie cârlionţii din par.
+ (unt paturi, îi spune ea. în dulap. Pe ra"tul de jos.
?oua paturi, una roz, cealaltă gri, aduse pe "uriş de acasă de o "emeie
care, în decursul ultimei ore, trebuie sa f "ăcut baie, sa se f pudrat şi sa se f
uns cu uleiuri aromate, în aşteptare, anticipând2 care, din propria lui
experienta, s-a pudrat şi s-a uns în fecare duminica, şi a adus paturi la
cabinet, pentru orice eventualitate. :are îşi înc*ipuie ca O deoarece el vine
din metropola, deoarece numele lui este asociat unui scandal O "ace dragoste
cu multe "emei şi se aşteaptă ca toate "emeile care-i ies în cale sa "acă
dragoste cu el.
5u de ales între masa de operaţii şi pardoseala. întinde paturile direct
pe pardoseala, cea gri dedesubt, cea roz deasupra. (tinge lumina, iese din
încăpere, verifca usa din spate, sa fe încuiata, aşteaptă. 5ude "oşnetul
*ainelor ei în timp ce se dezbrăcă. Bev. Cici în visele lui nu şi-ar f înc*ipuit ca
se va culca vreodată cu o Bev.
@a s-a întins sub pătura trasa până sub barbie, de sub care nu-i iese
decât capul. Cici măcar în semiobscuritate, scena nu are nimic "ermecător. (e
dezbrăca, se strecoară lângă ea, îşi plimba mâinile în jos pe trupul ei. Cu se
poate spune ca are sâni. Bondoaca, aproape "ara piept, asemenea unui tub
mic şi îndesat.
4l apuca de mâna şi îi strecoară ceva în pumn. Dn contraceptiv. 0otul a
"ost bine planifcat, de la început sipâna la s"ârşit.
 ?espre reuniunea lor, cel putin poate spune că-şi "ace datoria. /ara
pasiune, dar nu în sila. 5st"el încât, la fnal, Bev (*aE sa se poată declara
mulţumită de propria persoana. 0ot ce şi-a pus în minte a "ost dus la
îndeplinire.
@l, ?avid !urie, a "ost ajutat, aşa cum un bărbat este ajutat la nevoie de
o "emeie2 prietena ei, !uc) !urie, a "ost ajutata la nevoie printr-o vizita de
curtoazie.
(a nu uit?upă
sunt epuizaţi. ziua asta, îşitânără
carnea spune şi
el,dulce
stândaîntins lângă saacs,
lui %elanie ea dupăiată
ce amândoi
la ce am
ajuns. :u asta trebuie sa ma obişnuiesc, asta şi c*iar mai putin decât atât.
+ @ târziu, spune Bev (*aE. 0rebuie sa plec. ?a pătura la o parte şi se
ridica, nu "ace nici cel mai mic e"ort sa se ascundă.
!as-o sa se sature uitându-se a acest Aomeo al ei, la umerii lui căzuţi,
la picioarele lui sla-banoage. într-adevăr, s-a "ăcut târziu. !a orizont, persista
o ultima strălucire purpurie2 luna se ridica sus pe cer2 "umul pluteşte în aer2
de dincolo de "âşia de pământ sterp, de la primul rând de cocioabe, ajunge
până la ei zvon de voci. !a usa, Bev se lipeşte o ultima data de el, îşi
odi*neşte capul la pieptul lui. 3 lăsă, aşa cum a lăsat-o sa "acă tot ce şi-a
dorit. ândul îi zboară la @mma Bovar), plim-bându-se mândra prin "ata
oglinzii după prima ei dupăamiaza notabila. 5m un iubitN 5m un iubitN cânta
@mma
cânte lapentru
rândulsine. @i mai
ei. (i, bine,ales,
fe ca
feşicabiata
el saBev
nu (*aE
o mai sa meargă săraca
numească acasă şiBev
sa
(*aE. ?aca ea este săracă, atunci el e "alit.
Petrus a împrumutat un tractor O de unde, nu are nici cea mai vaga
idee O la care a cuplat vec*iul plug rotativ care a zăcut, aruncat sa
ruginească, în spatele grajdului, încă dinainte de a veni !uc). în doar câteva
ore, ara tot terenul lui. 0otul "oarte rapid şi efcient2 torul "oarte di"erit de stilul
a"rican. în trecut O adică în urma cu zece ani O i-ar f luat câteva zile sa mâne
plugul tras de boi.
:e şanse are !uc) împotriva acestui Petrus de tip nou
:ând a sosit !uc) la "erma, Petrus a "ost omul care a muncit cu ziua,
omul care a săpat, omul care a carat, omul care a udat. 5cum este prea
ocupat pentru acest gen de activitate.
Dnde va găsi !uc) pe cineva sa sape, sa care, sa ude ?aca ar f vorba
de o partida de şa*, ar putea afrma ca !uc) a "ost învinsa pe toate "ronturile.
?aca ar avea minte cât de cât, atunci ar renunţa; s-ar adresa Băncii 5gricole,
ar ajunge la o înţelegere cu ei, i-ar lăsa lui Petrus "erma în arenda, s-ar
întoarce la lumea civilizata. 5r putea desc*ide pensiuni pentru câini la
peri"eria oraşului2 şi-ar putea diversifca activitatea, extinzându-o la creşterea
pisicilor. 5r putea c*iar reveni la îndeletnicirile ei şi ale prietenilor ei din
perioada *ipp); ţesături cu motive etnice, ceramica pictata cu motive etnice,
coşuri etnice împletite2 sau ar putea vinde mărgele turiştilor.
4n"rânta. Cu este greu sa şi-o imagineze pe !uc) peste zece ani; o
"emeie masiva, greoaie, cu c*ipul brăzdat de cute de tristeţe, îmbrăcată în
*aine ieşite demult din moda,
4ntreţinându-se cu animalele sale, mâncând singura la masa.
 Cu este cine ştie ce viaţă. însa, tot e mai bine decât să-şi petreacă
zilele temându-se de o noua spargere, când nu vor mai f sufcienţi câini s-o
apere şi când nu-i va raspunde nimeni la tele"on.
(e apropie de Petrus, a#at pe locul ales pentru noua sa reşedinţa, pe o
movilita care domina "erma. 5ntreprenorul ia "ăcut deja o vizita, iar jaloanele
sunt bătute la locul lor.
+ C-ai de gând sa construieşti singur casa, nu-i asa
4l întreabă
Petrus el.
c*icoteşte.
+ Cu, construcţiile sunt treaba de meseriaş, raspunde el. (a pui
cărămizi, sa "aci mortar, la toate astea trebuie sa te pricepi. Cu, eu am sa sap
şanţurile. 5sta pot sa "ac şi singur. Cu-i o treaba grea, o poate "ace şi un
copil. !a săpat, nu-ţi trebuie decât un #ăcău.
Petrus rosteşte cuvântul vădit amuzat. 3dinioară a "ost şi el băiat,
acum nu mai este. 5cum se poate juca de-a băiatul, aşa cum se juca şi %arie
5ntoinette de-a laptarea-sa când interpreta acest rol pe scena.
ntra în subiect.
+ ?aca eu şi !uc) ne *otărâm sa ne întoarcem la :ape 0oEn, crezi ca
te poţi ocupa de "erma în locul ei i-am da un salariu, sau ai putea-o "ace
contra unui comision.
5dică a unui
+ 0rebuie saprocent
ma ocup dindeproft.
"erma lui !uc), spune Petrus.
0rebuie sa fu managerul "ermei.
Pronunţă cuvintele de parca le-ar f auzit pentru prima oara, ca şi când
ar f ţâşnit în "ata lui asemenea unui iepure care sare din pălărie.
+ ?a, te numim managerul "ermei daca vrei.
+ şi !uc) o sa se-ntoarcă într-o zi.
+ (unt convins ca va reveni. @ste "oarte ataşată de "erma.
Cu are de gând sa renunţe la ea. 5tâta doar ca a trecut printr-o
perioada grea în ultima vreme. 0rebuie sa "acă o pauza. 5re nevoie de o
vacanta.
+ !a mare, spune Petrus zâmbind, arătându-şi dinţii îngălbeniţi de
tutun.
+ ?a, la mare, daca aşa vrea.
4l irita stilul lui Petrus de a lăsa propoziţiile sa plutească 4n aer. 5 "ost un
moment când a crezut ca se poate împrieteni cu Petrus. 5cum îl detesta. (a
"aci conversaţie cu Petrus seamănă cu a lovi într-un sac cu nisip.
+ Cu cred ca vreunul din noi are dreptul sa o întrebe pe !uc) daca
*otărăşte sa ia o pauza, spune el. Cici eu, nici tu.
+ :ât timp trebuie sa fu managerul "ermei
+ încă nu stiu, Petrus. C-am discutat cu !uc), doar explorez
posibilitatea asta. încerc să-mi dau seama daca te atrage ideea.
+ şi trebuie sa "ac toate treburile O trebuie sa dau de mâncare la câini,
trebuie sa cultiv legume, trebuie sa merg la piaţă
+ Petrus, nu este cazul sa "aci o lista. Cu vor mai f câini.
 0e întrebam ce părere ai în general. ?aca !uc) ar vrea sa plece în
vacanta, ai f dispus sa ai grija de "erma
+ :um sa ma duc la piaţa daca nu am combi
+ 5stea sunt detalii. Putem discuta toate amănuntele alta data. Greau
doar sa am un răspuns de principiu; da sau nu.
Petrus clătină din cap.
+ @ prea mult, prea mult, raspunde el.
?in senin,
@ster*u)se, primesc
detectiv un tele"on
în Port de -au
@lizabet*. la politie, de lamaşina.
recuperat un oarecare
@ste sergent
în curtea
secţiei de politie din CeE Brig*ton, unde poate merge sa o identifce şi sa o
ridice.
Politia a arestat doi bărbaţi.
+ @ grozav, spune el. 5proape ca pierdusem orice speranţă.
+ Cu, domnule, toate cazurile rămân desc*ise timp de doi ani.
+ n ce stare este maşina Poate f condusa
+ ?a, domnule, poate f condusa.
4ntr-o stare de neobişnuită agitaţie şi "ericire, pleacă împreuna cu !uc),
în maşina ei, până la Port @lizabet*, apoi, mai departe, la CeE Brig*ton,
unde, urmând instrucţiunile, ajung pe strada Gan ?eventer, apoi la secţia de
politie, o clădire turtita, cu aspect de "ortăreaţă, înconjurata de un gard înalt
de doi metriatrag
indicatoare în vâr"ul căruia
atenţia este "aptului
asupra întinsa sârma g*impata.
ca parcarea este 3 mulţimeînde
interzisa "ata
secţiei. Parc*ează maşina ceva mai departe, pe aceeaşi strada.
+ 5ştept în maşină, îi spune !uc).
+ @şti sigura
+ Cu-mi place locul asta. 0e aştept aici.
(e prezintă la g*işeu, este îndrumat sa străbată un labirint de coridoare
care duce la biroul diviziei /urturi de autoturisme. (ergentul @ster*u)se, un
omuleţ blond şi îndesat, cauta în dosare, apoi îl conduce într-o curte unde
sunt parcate bara la bara nenumărate maşini. (e plimba de-a lungul şi de-a
latul şirurilor de maşini.
+ Dnde ati găsit-o îl întreabă pe @ster*u)se.
+ 5ici, în CeE Brig*ton. 5ti avut noroc. ?e obicei, *oţii de maşini
des"ac bucata cu bucata :orollele vec*i şi vând piesele.
+ (puneaţi ca ati arestat pe cineva.
+ ?oi indivizi. -am prins într-o razie. 5m descoperit o casa plina cu
lucruri "urate. 0elevizoare, aparate video, "rigidere O dar ce nu era acoloN
+ Dnde sunt cei doi acum
+ 5u plătit cauţiunea şi au ieşit.
+ C-ar f "ost mai rezonabil sa ma c*emaţi înainte de a-i elibera, să-i
identifc 5cum, daca au ieşit pe cauţiune, se vor "ace nevăzuţi. Probabil ca
ştiţi mai bine decât mine.
?etectivul tace, cu ţâ"nă.
(e opresc în "ata unei maşini marca :orolla, de culoare alba.
 + 5sta nu-i maşina mea, spune el. 5 mea are numere de :5. aşa scrie
şi pe certifcatul de înmatriculare, continua el, indicându-i cu degetul numărul
de pe bucata de *ârtie; :5 M=\Z<<.
+ !e vopsesc. Pun plăcute "alse. (c*imba plăcutele între maşini.
+ :*iar şi asa, asta nu-i maşina mea. Greţi, va rog, s-o desc*ideţi
?etectivul descuie maşina. în interior se simte miros de *ârtie umeda şi
de pui "ript.
+ @umea
ca maşina n-amnusistem audio,
este în spuneprintre
alta parte, el. 5stacelelalte
nu-i maşina mea. (unteţi sigur
"urate
/ac turul complet al lotului de maşini "urate. %aşina lui nu se a#a
printre ele. @ster*u)se se scarpină în cap.
+ 5m sa verifc, spune el. Probabil ca s-a "ăcut o în curcatura. !ăsaţi-mi
numărul de tele"on şi va sun eu.
!uc) îl aşteaptă la volanul combi-ului2 tine oc*ii înc*işi.
Bate în geam, iar ea debloc*ează uşile.
+ 5u "ăcut o greşeală, îi spune el în timp ce se urca în maşină. 5u o
:orolla, însa nu-i a mea.
+ -ai văzut pe indivizi
+ :are indivizi
+ (puneai ca au arestat doi bărbaţi.
a "ost+ 5u ieşit
arestat nupe cauţiune.
poate f şi cel3ricum, nu-i"urat
care mi-a maşina mea, aşa ca indi"erent cine
maşina.
Drmează o lunga tăcere.
+ @ logic, nu-i asa
!uc) porneşte motorul, smuceşte violent de volan.
+ Cu mi-am dat seama ca tii sa fe prinşi, îi raspun de el, simţindu-şi
iritarea din glas, dar ne"ăcând nimic sa şi-o stăpânească. ?aca îi prind, va
urma un proces şi tot ce presupune el. Gei f obligata sa depui mărturie. 0e
simţi în stare sa treci prin aşa ceva
!uc) opreşte motorul. 5re c*ipul încordat şi se vede ca se căzneşte să-
şi stăpânească lacrimile.
+ 3ricum, urmele s-au răcit. ar amicii noştri nu vor f prinşi, nu de
politia noastră, în *alul în care este. aşa ca mai bine sa nu ne mai gândim la
asta.
(e aduna. tie ca a devenit un moş cicălitor şi plicticos, dar nu are ce
"ace.
+ !uc), cred ca este cazul sa te gândeşti bine ce solu tii ai. /ie rămâi
într-o casa plina de amintiri neplăcute şi continui sa te "rămânţi gândindu-te
la ce ti s-a întâmplat, fe dai uitării întregul episod şi începi un nou capitol din
viaţa ta, în alta parte. ?upă părerea mea, alte soluţii nu ai. (tiu ca ţi-ar
plăcea sa rămâi, însa nu crezi ca ai putea cel putin sa te gândeşti şi la
cealaltă varianta C-am putea sa discutam cu luciditate despre acest
subiect
!uc) clătină *otărât din cap.
+ Cu mai pot discuta despre asta, ?avid. Pur şi sim plu nu mai pot,
spune ea, vorbind aproape în şoaptă, ra pid, ca şi când s-ar teme ca vorbele îi
vor seca. (tiu ca sunt incoerenta. 5s vrea sa te pot "ace sa înţelegi. ?ar nu
pot.
?in cauza ca tu eşti cine eşti şi eu sunt cine sunt, nu pot.
4mi pare rau. şi îmi pare rau şi pentru maşina ta. îmi pare rau ca eşti
dezamăgit.
4şi aşază capul pe braţe, iar umerii încep sa i se scuture de plâns.
?in nou se simte străbătut de acelaşi sentiment; apatie, indi"erenta,
dar şi o şi
interior senzaţie
nu i-ar ca
maiderămâne
imponderabilitate, caerodata
decât coc*ilia şi când aarinimii.
f ros, :um,
devorat din
îşi spune
el, ar putea un bărbat găsi în starea asta cuvintele, muzica în stare sa
înduioşeze, sa trezească morţii
!a nici cinci metri de ei, s-a oprit pe trotuar o "emeie. n papuci şi cu o
roc*ie ponosita pe ea, îi fxează intens, îşi petrece braţul după umerii lui !uc)
într-un gest protector.
/ata mea, îşi spune el2 iubita mea "etiţă. Pe care eu am datoria sa o
călăuzesc. :are, cât de curând, va trebui sa ma călăuzească ea pe mine.
3are ea îi simte gândurile
(e aşază la volan şi preia el rolul şo"erului. !a jumătatea drumului către
casa, spre surprinderea lui, !uc) începe sa vorbească.
+ 5 "ost ceva atât de personal, începe ea. 5u "ăcut-o cu atâta ura "ata
de mine. 5sta
previzibil. nsam-a împietrit
de ce de uimire
sa ma urască mai mult decât
în asemenea orice.
*al Cu i-amAestul
văzutera
în viaţa
mea.
5şteaptă, crezând ca vrea sa continue, însa ea nu mai adaugă nimic
pentru moment.
+ Probabil a vorbit în ei glasul trecutului, o ajuta el întrun târziu. Dn
trecut al răului. a-o şi asa, daca ţi-e mai uşor. :*iar daca ti s-a părut ca au
ceva cu tine, sa ştii ca nu a "ost asa. Probabil ca li s-a transmis de la strămoşi.
+ 5sta nu uşurează lucrurile în nici un "el. Pur şi simplu nu reuşesc sa
scap de starea de soc. (ocul de a f urâta, vreau sa spun. în cursul actului.
4n cursul actului. (e re"era la ce crede el ca se re"era
+ 0e mai temi o întreabă el.
+ ?a.
+ 0e temi ca s-ar putea întoarce
+ ?a.
+ 0e-ai gândit ca daca n-ai sa depui plângere împotri -va lor la politie
nu se vor întoarce
+ Cu.
+ 5tunci de ce
!uc) tace.
+ !uc), e atât de simplu, numai sa vrei. înc*ide cani-sa.
/ă-o imediat, nu mai sta pe gânduri. înc*ide casa, plateste-& pe Petrus
sa aibă grija de "erma. a o pauza de şase luni, poate c*iar un an2 până când
lucrurile se vor ameliora în tara asta. Pleacă în străinătate. ?u-te în 3landa,
îţi dau eu banii. :ând ai sa te întorci, poţi sa cumperi alti câini, sa o iei de la
capăt.
 + ?aca plec acum, ?avid, n-am sa ma mai întorc niciodată, îţi
mulţumesc pentru o"erta, însa nu merge. Cu e nimic din ce mi-ai putea
propune la care sa nu ma f gândit şi eu de o suta de ori.
+ 5tunci ce propui sa "aci
+ Cu stiu. însa, indi"erent ce *otărâre as lua, vreau sa stiu ca am luat-o
singura, "ara a f împinsa de la spate.
(unt lucruri pe care pur şi simplu nu ai cum sa le-ntelegi.
++:e nu pot rând,
n primul înţelege
nu înţelegi ce mi s-a întâmplat în ziua aceea. @şti
îngrijorat pentru mine, lucru pe care îl apreciez, crezi ca înţelegi, însa de "apt
nu înţelegi nimic.
/iindcă n-ai cum.
4ncetineşte şi iese de pe sosea.
+ CuN tipa !uc). Cu opri aici. @ o porţiune proasta, e prea riscant sa
opreşti.
5ccelerează.
+ ?impotrivă, înţeleg mult prea bine, îi raspunde el. Goi rosti un singur
cuvânt pe care l-am evitat până acum. 5i "ost violata. ?e trei bărbaţi.
+ (i
+ 0e-ai temut pentru viaţa ta. i-a "ost "rica ca te vor ucide după ce te
"olosesc. :a te
/iindcă vor lic*ida.
pentru ei nu însemni nimic.
+ (i
Gocea ei a ajuns o şoaptă.
+ şi eu n-am "ăcut nimic. Cu te-am salvat.
5sta este con"esiunea lui. @a "ace un mic gest cu mâna, întrerupându-&.
+ Cu te învinovăţi, ?a vid. Cimeni nu se aştepta sa ma salvezi, findcă
nu aveai cum. ?aca ar f venit cu o sapta mâna mai devreme, as f "ost
singura în casa. însa ai drep tate, nu însemn nimic pentru ei, absolut nimic.
@xact asta a "ost şi senzaţia mea.
?in nou pauza.
+ :red ca n-au "ăcut-o pentru prima oara, reia ea pe un ton mai "erm.
:el putin cei doi mai mari au mai "ăcut-o şi alta data. :red ca, în primul şi în
primul rând, sunt violatori. /aptul ca "ura lucruri e ocazional. :a o direcţie de
lucru secundara. :red ca se ocupa cu violurile.
+ :rezi ca se vor întoarce
+ :red ca sunt pe teritoriul lor. %-au marcat. (e vor întoarce după
mine.
+ 5tunci c*iar ca nu mai poţi rămâne.
+ ?e ce
+ /iindcă este ca şi când i-ai invita sa se întoarcă.
:ade o clipa pe gânduri, apoi îi raspunde;
+ ?avid, dar poate ca ar trebui sa privim lucrurile din alt ung*i. şi daca.
daca asta e preţul pe care trebuie să-& plătească aceia care aleg sa rămână
pe loc Poate ca ei aşa privesc lucrurile. Poate ca şi eu ar trebui sa privesc la
"el lucrurile. @i ma percep ca şi când le-aş datora ceva.
 ar pe ei înşişi se vad ca pe nişte perceptori, ca pe nişte tipi care strâng
impozitele. ?e ce ar trebui sa mi se permită sa trăiesc aici "ara sa plătesc
Poate ca asta este ceea ce-şi spun.
+ (unt convins ca le trec prin minte o mulţime de lucruri. @ste în
interesul lor sa inventeze diverse povesti, să-şi justifce "aptele. ?ar te
s"ătuiesc sa ai încredere în ceea ce-ţi spune inima. iceai ca ai simţit numai
ura din partea lor.
+ Dra.
surprinde. :ândcaepentru
Poate vorba de bărbaţi
bărbaţi şi de sex,"emeii
detestarea ?avid,"ace
nimic
dinnu masexual
actul mai un
episod mai excitant. 0u eşti bărbat, ar trebui sa ştii. :ând "aci sex cu o
necunoscuta O când o prinzi în braţe, o aşezi sub tine, te laşi cu toată
greutatea deasupra ei O asta nu aduce întru câtva cu actul de a ucide Gâri
cuţitul în ea2 apoi îl scoţi, lăsând trupul acoperit de sânge O asta nu te "ace sa
simţi ca ai ucis, ca şi când ai comite nepedepsit o crima
0u eşti bărbat, ar trebui sa ştii; oare aşa îi vorbeşte o fica tatălui ei
3are ea şi el sunt de aceeaşi parte a baricadei
+ Poate, îi raspunde el. în unele cazuri. Pentru anu miţi bărbaţi.
5poi continua iute, "ara a premedita;
+ aşa a "ost cu amândoi :a şi când te-ai f luptat cu moartea
+ (-au îndemnat unul pe celalalt. Probabil ca din cauza asta o "ac
împreuna. :ade-al
+ şi cel nişte treilea
câini în Băiatul
*aita.
+ @ra acolo sa înveţe.
5u trecut de indicatorul care anunţa cicadeele. 0impul aproape a
expirat.
+ ?aca ar f "ost albi, probabil n-ai vorbi aşa despre ei, spune el. ?aca
ar f "ost nişte golani albi din ?espatc*, de pilda.
+ :*iar
+ Cu, n-ai vorbi asa. Cu te judec, nu asta-i ideea. nsa vorbeşti despre
ceva di"erit. (clavie. Gor sa le fi sclava.
+ Cu. Cu-i vorba de sclavie. (upunere. (ubjugare.
:lătină din cap şi îi spune;
+ ?eja s-a ajuns prea departe, !uc). Ginde tot. Gin-de-i "erma lui Petrus
şi vino cu mine.
+ Cu.
5ici se înc*eie discuţia. nsa vorbele lui !uc) îi răsună în minte. 5coperit
de sânge. :e vrea sa spună 3are a avut dreptate, în "ond, când a visat o
balta de sânge, o baie de sânge
(e ocupa cu violurile. (e gândeşte la cei trei vizitatori plecând în 0o)ota
nu prea vec*e, cu banc*eta din spate plina cu lucruri "urate din casa2 şi cu
penisurile lor, armele lor, satis"ăcute, călduţe, îndesate între picioare şi
torcând O asta e cuvântul care îi vine în minte. Pesemne ca au avut motive sa
fe mulţumiţi de treaba "ăcută în acea du-pa-amiaza2 probabil ca şi-au simţit
împlinita vocaţia.
4şi aminteşte cum, în copilărie, găsea în articolele de ziar cuvântul mol
şi cum re#ecta asupra lui, încercând să-i înţeleagă sensul exact, întrebându-
se ce cauta litera v, îndeobşte atât de blânda, într-un cuvânt care stârnea
atâta groaza şi dezgust, încât nimeni nu îndrăznea să-& pronunţe tare. într-un
album de arta de la biblioteca, a găsit o reproducere intitulata Aăpirea
sabinelor, bărbaţi calare, îmbrăcaţi în sumarele armuri ale romanilor, "emei
drapate în valuri ridicându-şi braţele spre cer şi tânguindu-se. 3are ce
legătură exista între aceasta atitudine şi ceea ce bănuia el ca trebuie sa fe
violul; bărbatul deasupra "emeii, penetrând o cu "orţa
(e gândeşte
care le-a la B)ron.
penetrat B)ron, "araPrintre legiunile
îndoiala ca au de
"ostcontese
şi uneleşipentru
de bucătărese
care astape
trebuie sa f reprezentat un viol.
Cumai ca, freşte, niciuna dintre ele nu s-a temut ca interludiul avea sa
se s"ârşească prin tăierea beregatei. ?in perspectiva lui personala, din
perspectiva lui !uc), B)ron pare, într-adevăr, "oarte depăşit.
!uc) a "ost înspăimântată, înspăimântată de moarte. -a pierit glasul,
respiraţia i s-a oprit, a "ost incapabila sa mai "acă vreo mişcare. Cu se
întâmpla cu adevărat, şi-a spus ea în timp ce bărbaţii o trânteau la pământ2 e
doar un vis, un coşmar. n timp ce bărbaţii s-au în"ruptat din spaima ei, s-au
des"ătat cu ea, au "ăcut tot ce le-a stat în putinţă sa o rănească, sa o
ameninţe, sa o înspăimânte şi mai mult, sa o terorizeze. :*cama-ţi câiniiN i-au
spus ei. Uai, c*eamă-ţi câiniiN C-ai câini 5tunci, lasK că-ţi arătam noi ţie câiniN
Cu înţelegi,
!uc) intuieşte n-ai
bine "ost acolo,
lucrurile; spune Bev
el înţelege. (*aE.O @i
@l poate bine,
daca sese înşală. ?e "apt,
concentrează,
daca uita de sine O sa fe acolo, sa intre în pielea bărbaţilor, sa le umple
trupurile cu stafa propriei persoane. întrebarea este; are în el datele sa fe
"emeia
?in singurătatea camerei lui, îi scrie ficei sale o scrisoare; 7?raga !uc),
:u toată dragostea din lume, trebuie să-ţi spunurmatoarele. Aişti sa comiţi o
eroare periculoasa. Grei sa ţelaşi calcata în picioare de istorie. nsa calea pe
care ai aleso este greşită. 0e va "ace să-ţi pierzi onoarea. şi nu te vei mai
suporta. 0e conjur, ascultă-mă, stiu ce vorbesc.
0atăl tau8.
3 jumătate de ora mai târziu, îi este strecurat un plic pe sub usa.
7?raga ?avid, Cu ai auzit ce ţi-am spus. Cu ma cunoşti. Cu sunt
persoana pe care o ştii. (unt moarta şi nu stiu ce m-arputea readuce acum la
viaţă. 0ot ce stiu este ca nu pot pleca.
Cu înţelegi acest lucru, iar eu n-am idee ce-aş maiputea spune sa te "ac
sa vezi. @ ca şi când ai f ales în moddeliberat sa stai într-un colt întunecos în
care nu patrundrazele soarelui. :ând ma gândesc la tine, te vad ca pe
unadintre cele trei maimuţe; cea care îşi acoperă oc*ii culabutele.
?a, calea pe care o urmez ar putea f greşită. nsadaca plec acum de la
"erma, am sa plec învinsa şi am sa simt gustul în"rângerii tot restul vieţii.
Cu pot rămâne un copil la nes"ârşit. Cu poţi f tata lanes"ârsit. (tiu ca
îmi vrei binele, însa nu eşti tu cel care ma poate îndruma, nu în acest
moment.
5 ta, !uc).8
5ici se opreşte sc*imbul epistolar. 5cesta-i ultimul cuvânt al lui !uc).
 0reaba cu omorârea câinilor s-a s"ârşit pe ziua de azi, iar sacii negri
sunt pusi grămadă la usa, un sac pentru fecare trup şi su#et. @l şi Bev (*aE
stau întinşi, unul în braţele celuilalt, pe pardoseala cabinetului medical. Peste
o jumătate de ora, Bev se va întoarce la Bill al ei, iar el însuşi va începe sa
încarce sacii în maşină.
+ Cu mi-ai vorbit niciodată despre prima ta sotie, îi spune Bev (*aE.
Cici !uc) nu vorbeşte despre ea.
+ %ama
@vie. ?upă lui s-a
divorţ !uc)întors
este în
olandeza.
3landa. 5sta probabil ca ţi-a spus. @velina.
%ai târziu, s-a recăsătorit. !uc) nu s-a înţeles cu tatăl ei vitreg. @a a
vrut sa se întoarcă în 5"rica de (ud.
+ 5şadar, te-a ales pe tine.
+ @ un "el de-a spune. în acelaşi timp, a ales un anumit mediu, un
anumit orizont. ar acum încerc sa o conving sa plece din nou, fe şi numai
pentru scurt timp. 5re o "amilie în 3landa, are prieteni. Poate ca 3landa nu
este cel mai extraordinar loc de pe lume în care sa trăieşti, dar, cel putin, nu
te "ace sa visezi urât.
+ (i
Aidica din umeri.
+ !uc) nu este dispusa, cel putin pentru moment, sa ia în seama
s"aturile pe ai
+ ?ar care
"osti le-aş da eu. îmi spune ca nu sunt bun la s"aturi.
pro"esor.
+ n mod cu totul întâmplător. Pro"esoratul nu a reprezentat niciodată o
vocaţie pentru mine. /ireşte, nu am aspirat niciodată să-i învăţ pe oameni
cum sa trăiască.
5m "ost ceea ce se numea înainte un erudit. 5m scris cărţi despre
oameni care au murit. 5colo îmi era su#etul.
Cu am predat decât pentru a-mi câştiga existenta.
@a aşteaptă sa a#e mai mult, însa el nu are c*e" sa continue.
(oarele coboară spre asfnţit2 e tot mai "rig. Cu au "ăcut dragoste. ?e
"apt, au încetat sa mai pretindă ca asta este ceea ce "ac împreuna.
4n mintea lui, B)ron, singur pe scena, inspira pro"und, pregătindu-se sa
cânte. @ste pe punctul de a pleca spre recia. !a vârsta de treizeci şi cinci de
ani, a înţeles cât de preţioasă este viaţa.
(unt lacrirtiae rerum, et mentem mortalia tangunt; acestea vor f exact
cuvintele pe care le va rosti B)ron, acum ştie. :ât despre muzica, pluteşte
indecisa undeva la orizont, încă nu îi vine.
+ Cu trebuie sa fi îngrijorat, îi spune Bev (*aE.
i-a lipit capul de pieptul lui; probabil ca îi aude ba taile inimii cu care
tine pasul *exametrul.
+ Bill şi cu mine vom avea grija de ea. Gom trece des pe la "erma. şi
mai este Petrus. Petrus va f vigilent.
+ Paternul Petrus.
+ ?a.
+ !uc) îmi spune ca nu pot f tata la nes"ârşit. Cu-mi pot înc*ipui cum
ar arata sa nu mai fu tatăl lui !uc) în viaţa asta.
 @a îşi trece degetele prin parul lui aspru şi ţepos.
+ 3 sa fe bine, şopteşte ea. 5i sa vezi.
:asa "ace parte dintr-un complex care, cu cincisprezece sau douăzeci
de ani în urma, pe vremea când era noua, trebuie sa f avut un aspect destul
de anost, dar între timp a "ost îmbunătăţită cu alei pline de iarba, copaci şi
plante agăţătoare care invadează pereţii din vibracret. :asa de pe Aust*olme
:rescent nr. _ are o portiţă de gradina, vopsita, şi un inter"on.
+5pasă
?a pe buton. (e aude o voce tinereasca;
+  caut pe domnul saacs. %a numesc !urie.
+ Cu a venit încă acasă.
+ :ând trebuie sa sosească
+ ?intr-o clipa în alta.
(e aude un bâzâit2 zăvorul se debloc*ează. împinge poarta şi intra.
5leea duce la usa de la intrare, unde o copila subţirica îl urmăreşte
apropiindu-se. @ste îmbrăcată în uni"orma de şcoală; sara"an bleumarin,
ciorapi trei s"erturi albi, bluza desc*eiata la gât. 5re oc*ii lui %elanie, pomeţii
mari ai lui %elanie, parul negru al lui %elanie. @ste mai "rumoasa, cu
siguranţă. (ora mai mica despre care i-a vorbit %elanie, şi al carei nume nu
şi-& aminteşte pe moment.
+
+ Buna
coalaziua. :ând trebuie
se termina la trei,sa vina
însa detatăl tausta
obicei acasă
după ore.
@-n regula, puteţi intra.
0ine usa desc*isa, "ăcându-i loc sa intre, şi se lipeşte de toc când trece
pe lângă ea. %ănâncă dintr-o "elie de tort pe care o tine delicat între doua
degete. Pe buza superioara are câteva frimituri. (imte nevoia presanta de a
întinde mâna, de a o şterge la gura, însa, instantaneu, îi vine în minte
imaginea surorii ei şi se simte invadat de un val de dorinţă. ?oamne "ereste,
îşi spune în gând. :e caut eu aici
+ Puteţi lua loc daca doriţi.
a loc. %obila luceşte, camera este su"ocant de ordonata.
+ :um te c*eama
+ ?esiree.
?esiree. 5cum îşi aminteşte. %elanie, prima născută, cea obscura,
?esiree, cea dorita. :u siguranţă i-au ispitit pe zei dându-i un asemenea
numeN
+ %a numesc ?a vid !urie.
3 priveşte atent, însa "ata nu da semne ca i-ar recunoaşte numele.
+ (unt din :ape 0oEn.
+ (ora mea este în :ape 0oEn. (tudenta.
?a din cap a încuviinţare. Cu spune; o cunosc pe sora ta, o stiu "oarte
bine. în sc*imb, îi trece prin minte; rodul aceluiaşi arbore, probabil până în
cele mai intime detalii.
0otuşi, cu câteva di"erenţe; pulsiuni di"erite ale sângelui, nevoi
pasionale di"erite. @le doua în acelaşi pat; o experienta demna de un rege.
4l scutura un uşor "rison, se uita la ceas.
 + tii ceva, ?esiree :red ca am să-ncerc sa îl prind pe tatăl tau la
şcoală, dacă-mi spui cum pot ajunge acolo.
coala este construita în acelaşi stil cu reşedinţa; o clădire "ara etaj,
construita din cărămidă, cu geamuri din otel şi acoperiş din azbest, aşezată
într-un patrulater pră"uit, împrejmuit de un gard din sârma g*impata. Pe unul
din
stâlpii de la intrare sta scris /. (. %5A5(, iar pe celalalt, descoperă o
plăcuţă pe care
este pustiu. scrie BA3D.
(e plimba în interior,
prin zona sta :35!5 @C@A5!5. aşezată !ocul
până când
+JtJJ B$JG\vrmr00t-tK,K
$ la birou o secretara durdulie, între doua vârste, care îşi "ace ung*iile.
+ îl caut pe domnul saacs, i se adresează el.
+ ?omnule saacsN 5veţi un vizitatorN striga ea, apoi, întorcându-se
spre el îl po"teşte; ntraţi.
?in spatele biroului, saacs se ridica, se opreşte la jumătatea drumului,
îl priveşte nedumerit.
+ Ga mai amintiţi de mine ?avid !urie, din :ape 0oEn.
+ 3, spune saacs, după care se aşază la loc pe scaun.
@ste îmbrăcat în acelaşi costum care îi este larg şi care nu pare croit
pentru el; gâtul i se pierde în *aina, din care omul iese ca o pasare cu ciocul
ascuţit, ca prinsasunt
/erestrele într-un sac. iar înăuntru pluteşte un miros de aer statut.
înc*ise,
+ ?aca nu vreţi sa vorbiţi cu mine, am sa plec imediat, rosteşte el.
+ Cu, îi raspunde saacs. !uaţi loc. Gerifcam prezenta. Ga deranjează
daca termin cu asta mai întâi
+ Ga rog.
Pe birou se a#a o "otografe înrămată. ?in locul în care este aşezat, nu
o poate vedea, însa ştie ce reprezintă; %e-lanie si ?esiree, odoarele tatălui
lor, alături de mama care le-a purtat.
+ Prin urmare, spune saacs înc*izând cataloagele. :a rui "apt datorez
placerea de a va revedea
(e aşteptase sa fe încordat, însa în realitate este cât se poate de
liniştit.
+ ?upă ce %elanie a depus plângerea, rosteşte el, uni versitatea a
organizat o audiere ofciala. Aezultatul este ca am demisionat. aşa s-au
petrecut lucrurile. Probabil ştiţi.
saacs îl priveşte întrebător, "ara a lăsa sa transpară nimic.
+ ?e atunci, am "ost liber. @ram astăzi în trecere prin eorge şi mi-a
venit ideea sa ma opresc sa stam de vor ba, îmi amintesc ca, ultima data
când ne-am văzut, discuţia a "ost încinsa. %-am gândit, totuşi, ca ar trebui
sa trec sa va vad şi sa va spun ce am pe su#et.
Până aici nu a minţit deloc. :*iar vrea să-şi uşureze su#etul. Problema
este; ce are pe su#et
saacs tine în mâna un pix ie"tin Bic. îşi trece degetele de la capăt spre
vâr", îl răsuceşte, îşi trece degetele în jos, la nes"ârşit, într-un gest care este
mai degrabă mecanic decât nervos. :ontinua;
 + 5ti auzit varianta lui %elanie despre cele întâmpla te. 5s dori sa v-o
o"er şi pe a mea, daca sunteţi dispus sa o ascultaţi. în ceea ce ma priveşte,
totul a început "ara ca eu sa f premeditat ceva. 5 început ca o simpla
aventura, una dintre acele aventuri nevinovate, neaşteptate, pe care le are
un anumit gen de bărbaţi pe care le am eu şi care ma ajuta sa merg mai
departe. (cuzaţi-mă ca va vorbesc în "elul acesta, însa încerc sa fu sincer.
0otuşi, în cazul lui %elanie, s-a petrecut ceva surprinzător.
%a gândesc la cele întâmplate ca la un "oc. 5 "ăcut sa se aprindă un "oc
în mine.
(e opreşte. Pixul îşi continua dansul. 3 aventura nevinovata,
neaşteptată. Dn anumit gen de bărbaţi. 3are bărbatul aşezat la birou în "ata
lui are aventuri :u cât se uita mai bine, cu atât se îndoieşte mai mult. Cu ar
f surprins sa a#e ca saacs este ceva la biserica, diacon sau minis-trant,
indi"erent ce o f un ministrant.
+ Dn "oc; ce este remarcabil în privinţa "ocului ?aca se stinge, iei un
c*ibrit şi "aci altul. 5sta credeam mai demult.
(i totuşi, în trecut, oamenii venerau "ocul. (e gândeau de doua ori
înainte de a lăsa "ocul sa se stingă2 era zeul "oc.
5 "ost genul de "oc pe care &-a aprins fica dumneavoas tra în mine. Cu
sufcient de puternic încât sa ma mistuie, însa real; un "oc adevărat.
5rs-consumat-mistuit.
+ ?omnule !urie, rosteştePixul tatăl
se opreşte în loc.
"etei, cu un surâs strâmb, c*inuit, pe
c*ip. %a întreb ce ?umnezeu aveţi în cap, sa veniţi la şcoală şi să-mi spuneţi
povesti
+ îmi cer scuze. @ revoltător, stiu. 5sta e. 5sta-i tot ce am avut de
spus, în apărarea mea. :e "ace %elanie
+ %elanie e bine, daca tot ati întrebat. Ce suna sapta mânal. i-a
reluat studiile, i-au dat o dispensa speciala sa "acă asta, sunt sigur ca
înţelegeţi, având în vedere situa tia. n timpul liber îşi continua activitatea la
teatru, şi se descurca bine. aşa ca %elanie e bine. şi dumneavoastră
:e planuri aveţi acum, după ce ati renunţat la pro"esie
+ şi eu am o fica, poate va interesează sa ştiţi. 5re o "erma. :red ca
am să-mi petrec ceva vreme la ea, să-i dau o mâna de ajutor. ?e asemenea,
lucrez la o carte un "el de carte. 4ntr-un "el sau altul, asta o sa ma tina
ocupat.
(e întrerupe. saacs îl priveşte cu ceea ce ar putea spuneca este o
atenţie scrutătoare.
+ @i bine, rosteşte saacs cu blândeţe, iar cuvintele îi ies de pe buze cu
un o"tat, cum cad de sus cei puterniciN
:ăzut ?a, se poate spune ca a existat o cădere, asta în mod cert. însa
puternic 3are termenul de puternic i se potriveşte @l se considera obscur,
sau, mai precis, tot mai obscur. Dn personaj de la peri"eria istoriei.
+ Poate ca ne "ace bine tuturor, rosteşte el, sa avem din când în când
parte de o cădere. :u condiţia sa nu ne "rângem gâtul.
+ ?a. ?a. ?a, spune saacs încă fxându-& atent, cu privirea aceea
concentrata.
 ?etectează pentru prima oara la saacs ceva ce-i aminteşte de %elanie;
o anumită proporţie a gurii şi a buzelor. (imte nevoia să-i strângă omului
mâna peste birou, însa reuşeşte doar să-i atingă dosul mâinii. Pielea este
rece, "ara par.
+ ?omnule !urie, i se adresează saacs, mai aveţi să-mi spuneţi ceva
în a"ara istoriei despre dumneavoas tra şi %elanie (puneaţi ca aveţi ceva pe
su#et.
+ Pe su#et
%ulţumesc ca m-aţi3,primit,
nu. 5mspune
trecutridicându-se.
doar sa a#u ce mai "ace %elanie.
Ga sunt recunoscător.
4ntinde mâna, de asta data "erm şi direct.
+ !a revedere.
+ !a revedere.
5junge la usa O de "apt, este în biroul secretarei în care nu se mai a#a
nimeni +, când se aude strigat de saacs;
+ ?omnule !urieN 3 clipa, va rog. (e întoarce.
+ :e "aceţi astă-seară
+ în seara asta (tau la *otel. Cu mi-am "ăcut nici un plan.
+ Geniţi sa luam masa împreuna. Geniţi la cina.
+ Cu sunt convins ca sotia dumneavoastră se va bucura.
!uam + Poate
masa la ca da. Poate
şapte. (a va ca nu.adresa.
scriu 3ricum, veniţi. împărţiţi pâinea cu noi.
+ Cu este nevoie. 5m trecut deja pe la dumneavoastră şi am cunoscut-
o pe fica dumneavoastră. @a mi-a explicat cum sa ajung aici.
saacs nu clipeşte.
+ Per"ect, spune el.
Dsa îi este desc*isa de saacs în persoana.
+ Po"tiţi, intraţi, îl invita el conducându-& în camera de zi.
(otia nu se vede pe nicăieri, şi nici cea de-a doua fica.
+ G-am adus ceva, spune el o"erindu-i o sticla cu vin.
saacs îi mulţumeşte, însa pare ca nu ştie ce are de "a cut cu ea.
+ Greţi putin vin %a duc sa des"ac sticla.
ese din camera. ?inspre bucătărie se aud şoapte. Aevine.
+ (e pare ca am rătăcit tirbuşonul. însa ?ezz) s-a dus sa "acă rost de
unul din vecini.
4n mod evident, sunt o "amilie de oameni aşezaţi. 0rebuia să-şi f
înc*ipuit. 3 mica "amilie unita de mic-bur-g*ezi, sobra, prudenta. %aşina este
spălată, iarba O tunsa, economiile O la banca. 0oate resursele lor se
concentrează asupra lansării celor doua bijuterii de "ete, asupra clădirii
viitorului lor; inteligenta %elanie, cu ambiţiile ei teatrale2 ?esiree,
"rumoasa.
i-o aminteşte pe %elanie din prima seara când s-au apropiat, stând
alături de el pe canapea, ea sorbind din ca"eaua cu un strop de E*isH) care
avea menirea sa O cuvântul urca în sila O sa o lubrifeze. 0rupul ei îngrijit şi
"ragil2 *ainele sex)2 oc*ii strălucindu-i de emoţie. Păşind a"ara în pădurea în
care pândesc lupii #ămânzi.
 /rumoasa ?esiree intra cu sticla şi tirbuşonul. n timp ce traversează
camera îndreptându-se spre ei, are o clipa de ezitare, conştientă ca se cuvine
sa spună 7buna seara8.
+ 0ari murmura ea uşor derutata, întinzându-i sticla.
5sa deci; a a#at cine este. 5u vorbit despre el, poate s-au şi dondănit
din pricina lui; musafrul nepo"tit, bărbatul al cărui nume stârneşte groaza.
0atăl ei a prins-o de mâna şi o tine "erm.
++Buna,
?esiree, îi spune el, acesta este domnul !urie.
?esiree.
Parul care îi încadrase c*ipul este acum strâns la spate.
Privirile li se întâlnesc, a "etei este încă jenata, totuşi mai "erma acum,
ştiindu-se sub aripa protectoare a tatălui.
+ Buna, murmura ea.
ar el exclama în gând; ?oamne ?umnezeuleN 3, ?oamneN
:ât despre "ata, nu poate disimula ce-i trece prin minte; 5şadar, asta-i
bărbatul în "ata oaruia s-a dezbrăcat sora meaN
5şadar, asta-i bărbatul cu care a"acut-oN %oşul astaN
@xista o su"ragerie, despărţită de bucătărie printr-o arcada. %asa este
pusa pentru patru persoane, cu vesela cea mai buna. Pe masa ard lumânări.
+ !uaţi loc, luaţi locN îl invita saacs.
4n
+ continuare,
(cuzaţi-mă nici urma
o clipa, de sotie.
spune saacs dispărând în bu catarie.
@ste lăsat singur cu ?esiree, care sta aşezată la masa c*iar în "ata lui.
0ine capul plecat, iar curajul pare sa o f părăsit. 5poi se întorc, cei doi părinţi,
împreuna. (e ridica.
+ Cu ati cunoscut-o pe sotia mea. ?oreen, oaspetele nostru, domnul
!urie.
+ Ga mulţumesc, doamna saacs, ca m-aţi primit în casa
dumneavoastră.
?oamna saacs este o "emeie scunda, genul care are tendinţa de a se
îngrăşa după o anumită vârsta, cu picioare crăcănate care creează iluzia ca
se rostogoleşte în timp ce merge. 0otuşi, îşi da seama pe cine moştenesc cele
doua surori. !a vremea ei, trebuie sa f "ost o adevărată "rumuseţe.
@xpresia de pe c*ip rămâne la "el de împietrita, îi evita privirea, totuşi
înclina scurt din cap în direcţia lui. (upusa2 o buna sotie şi tovarăşa de viaţă.
şi veţi f un singur trup. 3are "etele îi calca pe urme
+ ?esiree, rosteşte ea pe un ton autoritar, vino sa ma ajuţi.
Plina de recunoştinţă, "ata sare de pe scaun.
+ ?omnule saacs, i-am deranjat pe toţi ai casei, spu ne el. 5ti "ost
"oarte amabil sa ma invitaţi, apreciez ges tul dumneavoastră, însa ar f mai
bine sa plec.
saacs îi o"eră un zâmbet în care g*iceşte, spre surprinderea lui, un
strop de veselie.
+ !uaţi loc, luaţi locN 3 sa ne descurcamN ?upă care continua,
aplecându-se spre el;
+ 0rebuie sa fţi tareN
 5poi, ?esiree şi mama ei revin, încărcate cu platouri; ostropel de pui
aburind într-un sos de roşii din care se înalta arome de g*imbir şi c*imion,
orez, o mulţime de salate şi murături. @xact "elurile de mâncare cărora le
dusese cel mai mult dorul de când stătea la !uc).
(ticla este aşezată în "ata lui, alături de un pa*ar de vin solitar.
+ (unt singurul care bea întreabă el.
+ Ga rog, îi raspunde saacs. (erviţi-vă.
4şi umple
crezând ca va fpa*arul.
pe gustulCu-i
lor.plac vinurile
%a rog, dulci,
cu atât maia adus soiul 7Aecolta
rau pentru el. târzie8
%ai rămâne de rostit rugăciunea înainte de a începe sa mănânce.
%embrii "amiliei saacs se prind de mâna. Cu are încotro şi întinde mâinile,
apucându-& de mâna pe tatăl "etei, în stânga, si, în dreapta, pe mama ei.
+ Pentru tot ce primim acum, ne rugam lui ?umnezeu sa ne ajute sa
nu uitam că-i datoram recunoştinţă, rosteşte saacs.
+ 5min, îi răspund sotia şi fica sa.
Până şi el, ?a vid !urie, mormăie un 75min8 şi da drumul celor doua
mâini, celei a tatălui, rece ca mătasea, şi celei a mamei, micuţă, cărnoasă,
calda de la gătit.
(erveşte doamna saacs.
+ 5veţi grija, e ferbinte, îi spune ea în timp ce îi o"e ra "ar"uria, rostind
singurele cuvinte
4n cursul pe care
mesei, i le adreseasazafetoată
se străduieşte seara.
un bun musafr, sa poarte o
conversaţie interesanta, sa umple tăcerile. Gorbeşte despre !uc), despre
pensiunea ei canina, despre îndeletnicirile ei legate de apicultura şi despre
proiectele ei de *orticultura, despre dimineţile de sâmbătă pe care el şi le
petrece la piaţă. 5minteşte în treacăt despre spargerea casei, pomenind doar
ca i s-a "urat maşina. Gorbeşte despre !iga pentru Protecţia 5nimalelor, însa
nu spune nimic despre crematoriul din incinta spitalului şi nici despre
dupaamiezile lui "urate cu Bev (*aE.
4nsăilate ast"el una de cealaltă, istorisirile se succeda lipsite de umbre.
Giaţa la tara în toată simplitatea ei stupida.
:e n-ar da sa fe adevăratN (-a plictisit de umbre, de complicaţii, de
oameni cu complicaţii. îşi iubeşte fica, însa, în unele momente, şi-ar dori ca
ea sa fe o finţă mai simpla; mai simpla, mai lipsita de nuanţe. Bărbatul care
a violat-o, se"ul găştii, aşa era. :a o lama de cuţit care poate tăia şi vântul.
5re viziunea propriei persoane, întins pe o masa de operaţie. !ama unui
bisturiu sclipeşte2 este desc*is de la gât şi până la vintre2 vede tot, însa nu
simte nici o durere. Dn c*irurg cu barba se apleacă deasupra lui, încruntat.
:e-i porcăria asta bombăne nemulţumit c*irurgul. gândăreşte vezica
biliara. :e-i asta 3 taie şi o arunca deoparte, împunge şi inima. :e-i asta
+ şi fica dumneavoastră, se ocupa singura de "erma îl întreabă
saacs.
+ 5re pe cineva care o mai ajuta din când în când. Dn bărbat O Petrus.
5"rican.
(i le vorbeşte despre Petrus, Petrus cel puternic, de neclintit, pe care te
poţi bizui, cu cele doua sotii ale lui şi cu ambiţiile lui moderate.
 4i este mai putin "oame decât s-a aşteptat. :onversaţia lâncezeşte, însa
într-un "el sau altul reuşesc sa termine masa.
?esiree se scuza, merge sa îşi "acă temele. ?oamna saacs strânge
masa.
+ 5r trebui sa plec, spune el. %âine dimineaţă por nesc la drum "oarte
devreme.
+ 5şteptaţi, nu plecaţi încă, îl retine saacs.
(unt
+ singuri.
?espre Cu mai
%elanie, poateel.
începe evita subiectul.
+ ?a.
+ %ai am ceva de spus, apoi nu mai scot un cuvânt pe tema asta.
Probabil ca lucrurile ar f putut avea un alt deznodământ, cred, pentru noi doi,
în ciuda di"erenţei de vârsta. însa a existat ceva ce nu am reuşit să-i o"er,
ceva
+ cauta cuvântul O liric. îmi lipseşte lirismul. :u dra gostea reuşesc
mult mai bine. :*iar şi când ard de do rinta, nu pot cânta, daca înţelegeţi ce
vreau sa spun. îmi pare rau. Aegret ca am obligat-o pe fica dumneavoastră
sa treacă prin toate astea. 5veţi o "amilie minunata. îmi cer scuze pentru
su"erinţa pe care v-am provocat-o dum neavoastră şi doamnei saacs. îmi cer
iertare.
%inunat nu este saacs,
+ 5sa, rosteşte cel maiînbun
fne,cuvânt. %ai potrivit
v-aţi cerut iertare.ar f exemplar.
:*iar ma întrebam
când o s-o "aceţi.
Ae#ectează. Cu s-a aşezat la loc pe scaun2 începe sa se plimbe prin
camera.
+ Aegretaţi. Ga lipseşte partea lirica, ziceţi. ?aca ati f avut lirism,
poate ca n-am f "ost astăzi aici. nsa eu îmi spun ca ne pare rau doar când
suntem descoperiţi. 5tunci ne pare rau. Problema nu este daca ne pare rau.
Problema este ce lecţie am învăţat din asta. Problema este ce vom "ace
acum, după ce am a#at ca regretam.
@ste pe punctul de a-i da replica, însa saacs îl opreşte ridicând mâna.
+ 5s putea rosti numele lui ?umnezeu în prezenta dumneavoastră Cu
"aceţi parte dintre oamenii care se simt tulburaţi când aud numele ?omnului
întrebarea este, ce aşteaptă ?umnezeu de la dumneavoastră, în a"ara
"aptului ca regretaţi "oarte mult 5veţi vreo idee în sensul acesta, domnule
!urie
?esi întru câtva zăpăcit de tot acel du-te-vino al domnului saacs,
încearcă să-şi aleagă cu grija cuvintele.
+ în alte condiţii, as spune ca după o anumită vârsta eşti prea bătrân
să-ţi mai înveţi lecţia, rosteşte el. Cu poţi f decât pedepsit şi iar pedepsit. ?ar
probabil ca nu e adevărat, nu întotdeauna. 5ştept sa vad. :ât despre
?umnezeu, eu nu sunt un om credincios, aşa încât va trebui sa traduc ceea
ce dumneavoastră numiţi ?umnezeu şi planurile lui ?umnezeu în termenii
mei. n termenii mei, sunt pedepsit pentru ceea ce s-a întâmplat între mine şi
fica dumneavoastră. (unt cu"undat într-o stare de dezonoare din care nu-mi
va f uşor sa ma ridic.
 Cu este o pedeapsa căreia să-i opun rezistenta. Cu scot nici un cuvânt
de protest împotriva ei. ?impotrivă, trăiesc cu ea de pe o zi pe alta,
încercând sa accept dezonoarea ca pe o stare de "apt. :redeţi ca pentru
?umnezeu este de ajuns sa trăiesc dezonorat pe termen nelimitat
+ Cu stiu, domnule !urie. în mod normal, as spune ca nu pe mine
trebuie sa ma întrebaţi, ci pe ?umnezeu. Cumai ca dumneavoastră nu va
rugaţi, şi atunci nu aveţi nici cum să-i puneţi lui ?umnezeu întrebarea. aşa
încât ?umnezeu
credeţi vaaici,
ca va a#aţi trebui sa găsească
domnule !urie o&[<
cale de a va da răspunsul. ?e ce
0ace.
+ (a va spun eu. 0receaţi prin eorge şi v-a venit ideea ca "amilia
studentei dumneavoastră este din eorge şi atunci v-aţi spus; ?e ce nu Cu
ati plănuit nimic, şi totuşi, iată, sunteţi la noi acasă. 5sta trebuie sa va f
surprins, am dreptate
+ Cu c*iar, nu v-am spus adevărul. ?e "apt, nu sunt în trecere prin
eorge. 5m venit până în eorge având un singur scop; sa stam de vorba.
%a gândesc la acest lucrude ceva vreme.
+ ?a, spuneţi ca ati venit sa discutaţi cu mine. ?ar de ce tocmai cu
mine @u sunt o persoana cu care se poate discuta, poate cu prea mare
uşurinţă. 0oţi copiii de la scoala stiu asta. :u saacs scapi uşor, aşa spun ei.
âmbeşte
+ 5şadar, iar, arborând
de "apt, acelaşi
cu cine zâmbet
ati venit strâmb
sa staţi de maidevreme.
de vorba
5cum ştie; nu-i place omul acesta, nu-i place stilul lui presărat cu
capcane.
(e ridica, trece prin su"rageria pustie, continua bâjbâind nesigur pe
coridor. 5ude vorbindu-se în şoaptă în spatele unei uşi pe jumătate înc*ise.
?esc*ide usa larg. 5şezate pe pat stau ?esiree şi mama ei, cu un scul de
lâna. Dimite de apariţia lui, cele doua tac.
:u gesturi atente, ceremonioase, se aşază în genunc*i siatinge
podeaua cu "runtea.
3are este destul se întreabă el. estul va f sufcient\
?aca nu, ce ar mai trebui sa "acă
4şi înalta capul. :ele doua nu s-au clintit din loc, înmărmurite. Privirea i
se încrucişează cu cea a mamei, apoicu cea a "etei, şi din nou ţâşneşte la
supra"aţa acelaşi for, forul dorinţei.
(e ridica în picioare, ceva mai greoi decât şi-ar f dorit. +
Coapte buna, le spune el. Ga mulţumesc pentru amabilitate.
Ga mulţumesc pentru masa.
!a ora unsprezece, primeşte un tele"on la *otel. @ste saacs.
+ G-am sunat sa va urez sa fţi tare în viitor.
Drmează o scurta pauza.
+ 5m o întrebare pe care n-am avut ocazia sa v-o pun, domnule !urie.
Cu speraţi ca noi sa intervenim în "avoarea dumneavoastră O nu-i aşa O la
universitate
+ (a interveniţi
+ ?a. (a fţi reinstalat în post, de pilda.
 + Cu mi-a trecut nici o clipa prin minte acest gând. 5m înc*eiat cu
universitatea.
+ /iindcă drumul pe care sunteţi acum este calea pe care v-a ales-o
?umnezeu. Cu se cade sa intervenim noi.
+ 5m înţeles.
ntra din nou în :ape 0oEn pe şoseaua CF. Cu a lipsit din oraş decât trei
luni, şi totuşi în aceasta perioada cocioabele şi barăcile s-au extins dincolo de
autostrada
arunci cândşipelasosea
est deintra
aeroport. :oloana de
un copilandru, maşini trebuie
încercând sa mâne sacuîncetinească
un toiag o
vaca rătăcită. n mod inexorabil, ruralul a ajuns la oraş. :urând, pe
Aondebosc* :ommon se vor plimba din nou cirezi de vite2 curând istoria va
"orma un cerc complet.
@ste iar acasă. Cu are sentimentul ca s-a întors acasă Cusi imaginează
ca s-ar putea instala din nou în casa de pe 0orrance Aoad, în umbra
universităţii, iurisându-se asemenea unui in"ractor, evitându-şi "oştii colegi.
Ga f nevoit să-şi vândă casa, sa se mute undeva, într-un apartament mai
ie"tin.
/inanţele lui se a#a în plin *aos. Cu şi-a mai plătit "acturile de când a
plecat. 0răieşte pe datorie. /oarte curând, creditul lui se va epuiza.
:apătul rătăcirilor. :e se întâmpla când ajungi la capătul rătăcirilor (e
vede pe sine
magazinul dinînsuşi,
colt sacuîşiparul cărunt,
cumpere gârbovit,detârşâindu-şi
jumătatea picioarele
litru de lapte spre de
şi jumătatea
"ranzela2 se vede stând absent şi "ara c*e" la un birou, într-o camera ticsita
de *ârtii îngălbenite, aşteptând sa se isprăvească ziua, să-şi poată pregăti
gustarea de seara şi sa se bage apoi în pat.
Giaţa de cărturar scos la pensie,
lipsit de speranţă, lipsit de perspective. @ste pregătit sa se instaleze
într-o asemenea existenta
?escuie portiţa din "ata. radina este năpădită de buruieni, cutia
poştală, îndesata cu broşuri, anunţuri publicitare. ?esi bine apărată con"orm
majorităţii standardelor, casa a rămas nelocuita timp de câteva luni. 5r
însemna sa nutrească speranţe deşarte înc*ipuindu-şi ca nu a avut vizitatori.
într-adevăr, din clipa în care desc*ide usa de la intrare şi simte mirosul
aerului din interior, ştie ca ceva nui în regula. nima începe să-i pompeze în
piept, încărcată de o emoţie care îi "ace greata.
Cu se aude nici un sunet. ndi"erent cine a trecut pe aici, acum a plecat.
nsa cum a intrat 0recând pe vâr"uri dintr-o camera în alta, descoperă
curând despre ce este vorba. ?rugii pusi la "erestrele din spate au "ost smulşi
din zid, apoi împinşi la loc şi îndoiţi, oc*iurile geamurilor, sparte, lăsând un
spatiu sufcient de larg pentru ca un copil sau un bărbat de statura mai mica
sa se strecoare înăuntru. Pe podea s-a depus un covor de nisip şi de "runze
pe care vântul le-a su#at înăuntru.
(e plimba prin casa, "ăcând un inventar al pierderilor.
?ormitorul a "ost răscolit, dulapurile, cu uşile larg căscate, sunt goale.
@c*ipamentul audio a dispărut, benzile şi casetele, computerul, de
asemenea. n biroul lui, masa de lucru şi dulapul au "ost desc*ise prin
e"racţie2 peste tot zac împrăştiate *ârtii. Bucătăria a "ost golita sistematic;
tacâmurile, vasele din ceramica, mica aparatura de bucătărie.
Aezerva lui de băuturi a dispărut. Până şi dulapul în care îşi ţinea
conservele este gol.
Cu pare o spargere obişnuită. n casa s-a mutat un grup organizat de
spărgători, care au curăţat teatrul de operaţiuni, s-au retras cu saci, cutii,
geamantane. Prada2 reparaţii de război2 un nou incident în marea campanie
de redistribuire
Beet*oven a bunurilor.
şi VânaceH :ine-iun
şi-au găsit poarta în sau
cămin, clipaauasta
"ostpantofi
aruncaţi3are
pe un
morman de vec*ituri la groapa de gunoi
?in baie se simte un miros neplăcut. Dn porumbel, rămas prizonier în
locuinţa lui, a murit în closet. 5puca delicat resturile de oase şi pene, le pune
într-un sac din plastic, îl leagă strâns la gura.
:urentul electric este întrerupt, tele"onul este mort. ?aca nu "ace ceva
în privinţa asta, îşi va petrece noaptea în bezna.
@ste însa mult prea deprimat ca sa mai întreprindă ceva. (a se duca
naibii toate, îşi spune în sinea lui. (e prăbuşeşte într un scaun şi înc*ide oc*ii.
?upă căderea nopţii, se ridica şi iese din casa. Pe cer au apărut primele
stele. 0recând pe străzi pustii, traversând grădini grele de par"umul verbinei
şi al narciselor, se îndreaptă spre campusul universităţii.
din zi 4ncă maisaare
potrivit c*eia de la
pornească la vânătoare;
clădirea /acultăţii
culoarelede sunt
:omunicare.
pustii. a@ste
li"tulun ceas
care îl
duce la etajul cinci, unde se a#a biroul lui. @tic*eta de pe usa pe care era
scris numele lui a "ost scoasa între timp. Pe noua plăcută scrie acum ?A (.
3003. Pe sub usa se prelinge un fricel de lumina.
Bate. Cici un sunet. ?esc*ide usa şi intra.
4n camera s-au "ăcut câteva modifcări. :ărţile şi tablourile de pe pereţi
au dispărut, lăsându-i despuiaţi, cu excepţia unei "otografi mărite de
dimensiunea unui afs, care reproduce un panou dintr-o carte de benzi
desenate; (uperman lăsând capul în piept în timp ce !ois !ane îl dojeneşte.
4n semiobscuritatea din încăpere, zăreşte aşezat la birou şi în "ata
computerului un bărbat pe care îl vede pentru prima oara. 0ânărul îl priveşte
nedumerit.
+ :ine sunteţi îl întreabă el.
+ (unt ?a vid !urie.
+ ?a (i
+ 5m venit să-mi ridic corespondenta. 5cesta a "ost biroul meu.
4n trecut, îi vine sa adauge.
+ 5, da, ?avid !urie. îmi cer scuze, eram cu mintea aiurea. 5m pus
totul într-o cutie. împreuna cu alte lucruri de-ale tale pe care le-am găsit.
5colo, îi indica el "ăcând un gest cu mâna.
+ şi cărţile mele
+ (unt toate jos, în depozit.
Aidica de pe jos cutia.
+ %ulţumesc, spune el.
+ Cici o problema, îi raspunde ?r 3tto. 0e descurci
 :ara cutia grea până în biblioteca, vrând să-şi sorteze acolo
corespondenta. însa, când ajunge la bariera de acces, constata ca nu-i mai
este acceptata cartela. Ga trebui să-şi sorteze lucrurile pe o banc*eta, în *ol.
@ste prea agitat ca sa poată adormi. !a răsăritul soarelui, porneşte spre
munţi si, ajuns acolo, pleacă într-o lunga plimbare pe jos. 5 plouat, pâraiele
stau sa iasă din matca.
0rage puternic în plămâni par"umul ameţitor de brad.
4ncepând
socoteala de astăzi,
nimănui, decât este un om
lui însuşi. liber, pe
0impul care nu îltrebuie
care are desa mai înainte
acum dea
aşteaptă sa fe consumat după po"ta inimii lui. (entimentul este neliniştitor,
însa presupune ca se va obişnui şi cu asta.
(curtul răstimp petrecut acasă la !uc) nu a reuşit să-& trans"orme
radical într-un taran. :u toate acestea, sunt câteva lucruri cărora le duce
dorul, de pilda "amilia de rate.
%ama-rata cârmind pe supra"aţa apei, cu pieptul scos ţanţoş în a"ara,
în timp ce @enie, %eenie, %inie şi %o pedalează în urma ei, încrezătoare ca
atâta vreme cât ea se va a#a acolo ele nu pot păţi nimic.
:ât despre câini, re"uza sa se gândească la ei acum.
4ncepând de luni şi până la s"ârşitul săptămânii, câinii eliberaţi de viaţa
între zidurile clinicii vor f aruncaţi grămadă pe "oc, anonimi, "ara ca cineva sa
jelească
3aredupă
va fei.iertat vreodată pentru aceasta trădare
0rece pe la banca, apoi ia un vra" de ru"e murdare şi le duce la
spălătorie. în micul magazin cu coloniale din care îşi cumpără ca"eaua de ani
de zile, vânzătorul se "ace ca nu-& recunoaşte. Gecina lui, care îşi uda în acest
moment gradina, îi întoarce ostentativ spatele.
ândul îi zboară la $illiam $ordsEort* şi la prima şedere la !ondra,
vizionând spectacolul de pantomima 6de :răciun9, urmarindu-& pe uriaşul
VacH Dcigaşul traversând scena în pas vioi, #uturându-şi sabia, protejat de
cuvântul nvizibil scris pe pieptul lui.
(eara o suna pe !uc) de la un tele"on public.
+ %-am gândit să-ţi dau un tele"on, sa nu fi îngrijora ta, îi spune el.
(unt bine. Presupun ca îmi va lua ceva timp sa ma adun. %a învârtesc prin
casa "ara rost, ca un bob de mazăre într-un borcan. %i-e dor de rate.
Cu pomeneşte nimic despre "aptul ca a "ost je"uit. :e rost ar avea sa o
împovăreze pe !uc) cu problemele lui
+ şi Petrus întreabă el. 5 avut grija de tine, sau este prins cu
construcţia lui
+ Petrus m-a ajutat. 0oţi m-au ajutat.
+ @i bine, pot sa ma întorc oricând ai nevoie de mine.
Cu trebuie decât sa spui.
+ %ulţumesc, ?avid. Poate nu c*iar acum, însa la un moment dat, da.
:ine ar f crezut, atunci când copila lui a venit pe lume, ca în timp avea
sa se târască în genunc*i, rugând-o să-& primească la ea acasă
5#at la cumpărături la supermagazin, se pomeneşte stând la coada în
spatele lui @laine $inter, şe"a catedrei la care a lucrat şi el odinioară. 5re un
cărucior încărcat de cumpărături, el, un simplu cos. @laine îi întoarce salutul
cu nervozitate.
+ şi cum se descurca catedra "ara mine o întreabă el pe un ton cât se
poate de vesel.
5devărul este ca "oarte bine, ar f răspunsul cinstit; Ce descurcam
"oarte bine "ara tine. Cumai ca "emeia e prea bine crescuta ca sa spună aşa
ceva.
1i Ce descurcam la "el de greu ca de obicei, îi raspunde ea evaziv.
+
+ 5ti reuşit sa angajaţi pe cineva
+ 5m luat pe cineva din a"ara universităţii. :u contract.
Dn tânăr.
!-am cunoscut, s-ar cuveni sa îi răspundă. ?ebutantul de care aveţi
nevoie, ar trebui sa adauge. nsa şi el este preabine crescut sa spună aşa
ceva.
+ :e specialitate are o întreabă el în sc*imb.
+ (tudii aplicate de limba. în domeniul limbilor.
:u atât mai bine pentru poeţi, cu atât mai bine pentrumaestrii de"uncţi.
:are, trebuie s-o spună, nu l-au calauzitbine. 5litcr, pe care nu i-a ascultat.
/emeia care sta la coada în "ata lor nu se grăbeşte sa plătească. @laine
are încăcum
?avid, timpo să-i
mai puna
duci următoarea întrebare, care ar trebui sa fe şi tu,
iar el ar trebui să-i răspundă /oarte bine, @laine. /oarte bine.
+ Grei sa treci în "ata mea îl întreabă ea în sc*imb, "ăcând un gest
spre coşul lui. 5i cumpărat atât de putin.
+ Cici nu-mi trece prin minte sa "ac aşa ceva, @laine, îi raspunde el.
5poi o urmăreşte cu oarecare placere în timp ce pune cumpărăturile pe
banda de la casa; nu numai pâinea şi untul, ci şi micile placeri pe care şi le
o"eră o "emeie care trăieşte singura O îng*eţata cu de toate 6cu migdale
adevărate, cu stafde adevărate9, "ursecuri italieneşti de import, batoane de
ciocolata O ca şi un pac*et de şerveţele sanitare.
@laine plăteşte cu cartea de credit. ?in capătul celalalt al barierei, îi
"ace semn cu mâna de rămas-bun. (entimentul de uşurare pe care îl are
@laine este aproape palpabil.
+ !a revedereN îi striga el peste capul casieriţei. 0ransmitele salutari
tuturorN
@a se îndepărtează "ara a se uita înapoi.
5sa cum a "ost conceputa iniţial, opera i-a avut în prim-plan pe !ord
B)ron şi pe amanta lui, contesa uic-F=F cioli. Prizonieri în Gilla uiccioli din
Aavenna, su"ocata de arşiţa verii, spionaţi de soţul gelos al 0eresei, cei doi ar
f rătăcit trişti prin saloanele întunecoase, cântându-şi iubirea ne"ericita,
condamnata de prejudecăţile celorlalţi. 0eresa se simte prizoniera2 în ea
mocneşte "rustrarea şi îl cicăleşte pe B)ron sa o scoată din aceasta existenta
şi sa îi o"ere o alta viaţa. :ât despre B)ron, el însuşi "rământat de îndoieli,
este prea prudent încât sa le dea glas. @pisoadele iubirii lor extatice de la
început O aşa bănuieşte el O nu se vor repeta niciodată. Giaţa lui s-a liniştit2 a
început sa tânjească în taina după solitudine2 dorindu-şi, ca o apoteoza,
moartea. 5riile îndurerate ale 0eresei nu aprind nici o scânteie în su#etul lui2
propria lui linie vocalica, sumbra, care urca şi coboară descriind spirale, trece
pe lângă, prin, dincolo de ea.
ată cum şi-a conceput opera; o compoziţie camerala pe tema iubirii şi
a morţii, cu o tânără pasionala şi un bărbat odinioară pasional, iar acum mai
putin decât pasional, bătrân. :a pe o acţiune susţinută de o linie melodica
complexa, neliniştită, interpretata într-o engleza care se avânta continuu spre
o italiana imaginara.
(ub aspect "ormal, conceptul nu este deloc neinspirat.
Personajele sunt într-o contrapondere per"ecta; cuplul prizonier,
amanta respinsa bătând la "erestre, soţul gelos.
:*iar şi vila, cu maimuţelele de casa ale lui B)ron, care stau atârnând
plictisite de candelabre, şi cu păunii care zburătăcesc "ara astâmpăr printre
piesele de mobilier napolitane cu ornamente încărcate, are amestecul corect
de ingrediente care sugerează atemporalitatea şi decadenta.
ată ca totuşi, iniţial la "erma lui !uc), iar acum aici, proiectul nu
reuşeşte să-& absoarbă, să-i capteze fbra sa cea mai intima. :eva este
conceput prost, exista ceva care nu izvorăşte din su#et. 3 "emeie
lamentându-se la stele ca, deoarece servitorii o spionează, ea şi iubitul ei
trebuie
cuvintelesapotrivite,
"acă amorînsa
într-o debara
acea 0eresa:ui
pe ce-i
carepasa
istoriaPentru B)ron găseşte
a transmis-o posterităţii şi
lui O tânără, lacoma, îndărătnica,
,av-J -1 impetuoasa O nu se ridica la înălţimea partiturii la care visează
el, muzica ale carei armonii, voluptuos autumnale şi totuşi de o ironie
incisiva, le aude răsunându-i estompat în urec*i.
4ncearcă sa abordeze o noua pista. 5bandonând paginile de însemnări
pe care le-a "ăcut, abandonând-o pe insolenta şi precocea mireasa în
compania milordului ei englez captiv, încearcă sa o surprindă pe 0eresa la
maturitate. Coua 0eresa este o micuţă văduva bondoaca şi cu picioare scurte,
instalata la Gilla amba împreuna cu tatăl ei vârstnic, ca stăpâna absoluta a
casei, ţinând strâns baie-rele pungii, urmărindu-i pe servitori sa nu "ure
za*arul. n noua versiune, B)ron a murit demult2 unica pretenţie la nemurire
care i-a mai rămas 0eresei, ca şi consolarea în nopţile de singurătate, este
sipetul cu epistole şi amintiri evocatoare de clipe dragi, pe care îl păstrează
sub pat, sau ceea ce ea numeşte reliQuic, şi pe care nepoatele le vor
desc*ide după moartea ei şi le vor citi cu o veneraţie şi o teama pline de
respect.
(a fe aceasta eroina pe care o caută de atâta vreme 3are o 0eresa
mai matura îi va capta su#etul, aşa cum îl simte acum
0recerea timpului a "ost nemiloasa cu 0eresa. :u bustul ei masiv, cu
trunc*iul îndesat, picioarele scurte, arata mai degrabă a "emeie de la tara,
contadina, decât a aristocrata.
Pielea pe care altădată a admirat-o atât de mult B)ron a devenit "tizica2
vara su"eră de crize de astm în urma cărora abia îşi recăpătă su#ul.
 4n scrisorile pe care i le-a adresat, B)ron o numeşte Prietena mea, apoi
ubita mea, iar apoi ubita mea pe vecie.
Cumai ca exista şi scrisori care contrazic aceasta viziune, scrisori care
nu aveau cum să-i parvină 0eresei şi pe care nu le putea arunca în "oc. în
aceste scrisori, adresate prietenilor sai englezi, B)ron o menţionează
ireverenţios pe lista cuceririlor sale din talia, îi persi#ează soţul, "ace aluzie
la "emeile din anturajul ei cu care el, B)ron, a "ăcut amor. n anii care au
urmat morţii
luând ca luide
sursa B)ron, prietenii
inspiraţie acestuia
scrisorile scriu o?upă
poetului. cartece
deamemorii
cucerit-odupă alta,
pe tânără
0eresa, "urându-i-o soţului ei, spune povestea aşa cum o relatează amicii,
B)ron s-a plictisit curând de ea2 a descoperit ca n-are minte2 a rămas alături
de ea numai dintr-un sentiment al datoriei. şi tocmai pentru a scăpa de ea a
pornit spre recia, unde s-a întâlnit cu moartea.
:alomniile amicilor o rănesc imediat şi pro"und. 5nii petrecuţi alături de
B)ron constituie apogeul existentei ei.
?ragostea lui B)ron este singurul lucru prin care se distinge.
/ara el, ea nu este nimic; o "emeie trecuta de prima tinereţe, lipsita de
orice perspectiva, trăindu-şi viaţa într-un orăşel plicticos de provincie,
vizitându-se cu prietenele ei, masândui picioarele tatălui ei atunci când îl dor,
dormind singura în pat.
ăseşte
simpla, oare,
prozaica 3 în su#etul
poate iubi lui, putereaîncât
îndeajuns sa osa
iubească
compunăpeun
aceasta
libret "emeie
în cinstea
ei ar daca nu poate, ce-i mai rămâne de "ăcut
Aevine asupra a ceea ce a devenit acum scena de desc*idere. ("ârşitul
unei alte zile de canicula înăbuşitoare.
0eresa sta la "ereastra unei încăperi de la etajul doi, din casa tatălui ei,
care da spre mlaştini şi spre crângul de pini pitici din Aomagna, privind spre
soarele care sclipeşte deasupra 5driaticii. ("ârşitul preludiului2 linişte2 inspira.
%io B)ron, cânta ea cu glasul su"ocat de tristeţe. Dn clarinet solitar îi
raspunde, se stinge treptat, amuţeşte. %io B)ron, cânta ea iarăşi, mult mai
puternic.
Dnde este O B)ron al ei B)ron s-a rătăcit, acesta-i răspunsul. B)ron
rătăceşte printre umbre. şi ea este pierduta, acea 0eresa pe care a iubit-o,
tânără de nouăsprezece ani cu bucle blonde, care i s-a o"erit cu asemenea
bucurie englezului tiranic, mângâindu-i apoi sprânceana în vreme ce capul i
se odi*neşte pe sânul gol si, inspirând pro"und, adoarme după marele act de
pasiune.
%io B)ron, intonează ea pentru a treia oara2 iar de undeva, din
catacombele lumii de dincolo, un glas îi raspunde
cântând, tremurând şi "ara trup, vocea unei umbre, vocea lui B)ron.
Dnde eşti cânta el. 5poi, un cuvânt pe care ea nu vrea să-& audă; secca,
uscat. (-a uscat sursa vieţii.
5tât de nesigura, atât de slaba este vocea lui B)ron, încât 0eresa
trebuie sa repete vorbele lui, sa i le transmită înapoi, ajutându-& cu fecare
respiraţie, aducându-& din nou la viaţa; copilul ei, băiatul ei. (unt aici, cânta
ea, sustinân-du-&, salvându-& de la cădere. (unt sursa ta. 4ţi aminteşti cum
neam plimbat împreuna la izvorul 5rQua împreuna, tu şi cu mine. @ram
!aura ta. îţi aminteşti
ată cum trebuie sa fe mai departe; 0eresa va f glasul iubitului ei, iar
el, bărbatul din casa care a "ost calcata de *oţi, va f glasul 0eresei. Bicisnicul
sprijinindu-& pe şc*iop, din lipsa de altceva mai bun.
!ucrând într-un ritm cât mai alert, agăţându-se strâns de 0eresa,
încearcă sa sc*iţeze primele pagini ale partiturii.
5şterne
va f mai uşor.cuvintele
?upă aceeape *ârtie, îşi timp
vei avea spune el.studiezi
să-i ?upă cepevei f "ăcutO asta,
maeştri totul
de pilda,
sa cauţi în lucH +, sa extragi melodii, poate O cine ştie O sa adaptezi şi idei.
Pas cu pas, însa, pe măsură ce începe sa trăiască mai intens alături de
0eresa şi de B)ron cel dispărut, înţelege tot mai limpede ca nu sunt de ajuns
melodiile "urate, ca cei doi cer o muzica numai a lor. (i, uimitor până şi
pentru el, încetul cu încetul, iată ca muzica îi vine. Dneori îi rasare în minte
conturul unei "raze înainte c*iar de a şti care vor f cuvintele2 uneori,
cuvintele sunt cele care pun în mişcare ritmul2 uneori, umbra unei melodii,
care a plutit zile întregi re"uzând sa se lase auzita, i se dezvăluie, i se
revelează binecuvântata. ar pe măsură ce acţiunea începe sa se dezvolte, îşi
c*eama propriile modulaţii şi treceri pe care el le simte în sânge, c*iar şi
atunci când nu are resursele muzicale pentru a le transpune.
(e primele
sa scrie aşază lafle
pian,
aletrudind sa "ormeze un întreg din "rânturile disparate şi
partiturii.
@xista totuşi ceva în sunetul pianului care îl în"rânează; este prea
rotund, prea material, prea plin. ăseşte în pod, într-o lada plina cu cărţi
vec*i şi jucării de-ale lui !uc), ciudatul banjo micuţ cu şapte strune pe care i
&-a cumpărat de pe o strada din SEa%as*u când era mica. :u ajutorul
banjoului începe sa aştearnă notele pe care 0eresa, când melancolica, când
"urioasa, i le va cânta iubitului ei de"unct, şi pe care B)ron i le va cânta în
c*ip de răspuns, cu vocea lui pierduta, venita de pe tărâmul umbrelor.
:u cât o urmează pe :ontessa mai departe în lumea de dincolo,
cântând cuvintele libretului în locul ei sau "redonând linia ei melodica, cu atât
devin mai inseparabile de acest personaj O spre surprinderea lui O acordurile
inepte, sacadate, ale banjoului de jucărie. Aenunţă treptat la ariile
copleşitoare pe care visase ca i le va o"eri2 de aici, mai rămâne doar un pas
până sa îi puna instrumentul în braţe. în loc sa străbată scena cu pas
maiestuos, 0eresa sta acum aşezată la "ereastra, privind pierduta dincolo de
mlaştini spre poarta iadului, legănând mandolina cu care îşi acompaniază
avântul liric2 în timp ce, într-un colt al scenei, un trio în pantaloni scurţi şi cu
bretele 6la violoncel, #aut, "agot9 umple antractele sau "ace comentarii
muzicale moderate între stro"e.
5şezat la biroul lui care da înspre gradina năpădită de buruieni, el
însuşi se minunează câte lucruri are de învăţat de la micuţul banjo. în urma
cu şase luni, îşi înc*ipuise ca prezenta lui spectrala în B)ron în talia va oscila
undeva între cea a 0eresei şi cea a lui B)ron2 ca adică va oscila între dorinţă
de a prelungi ardoarea văratica a trupului cuprins de pasiune şi o trezire "ara
voie din lungul somn al uitării. (-a înşelat, însa. Cu simte c*emarea
erotismului, nu are vocaţie pentru stilul elegiac, ci pentru stilul comic. @l nu
este în aceasta opera nici asemenea 0eresei, nici asemenea lui B)ron, nici
măcar asemenea unui amestec dintre cei doi. @l este conţinut în muzica
însăşi, în sunetul searbăd, ca de tinic*ea pe care îl scot strunele banjoului
când le ciupeşte, în glasul care se încordează sa se înalte, disociindu-se de
acest instrument carag*ios, dar care este iar tras înapoi, ca un peste prins
într-o undita.
Prinpetrece
4şi urmare, asta
zile esteîntre
întregi arta,B)ron
aşa lucrează eaNtrăind
şi 0eresa, :e bizarN
numai:ecu
"ascinantN
ca"ea
neagra şi cereale. /rigiderul este gol, patul nu este "ăcut2 su#ate prin geamul
spart, "runzele se "ugăresc pe podea. :e importanta are; sa lăsăm morţii să-şi
îngroape morţii.
?in poeţii pe care am învăţat să-i iubesc, cânta B)ron în monologul lui
strident, noua silabe în do becar2 însa viaţa, găsesc 6coborând plastic cu un
semiton în "a9, este o alta poveste. ang-zing-zong, continua strunele
banjoului. ?e ce, 3N de ce spui asta cânta 0eresa într-o voluta prelunga,
încărcată de reproşuri. ang-zing-zong îi răspund strunele.
Grea sa fe iubita, 0eresa, sa fe iubita etern2 vrea sa fe înălţată în
compania !aurelor şi a /lorelor de altădată. (i B)ron B)ron îi va f credincios
până la moarte, însa as-ta-i tot ce poate promite. (a rămână înlănţuiţi până
când ubirea
primul dintre ei îşi va
mea, cânta da su#etul.
0eresa, rotunjindu-şi buzele şi rostogolind aceasta
monosilaba englezeasca> pe care a învăţat-o în patul poetului. ang, îi
răspund strunele. 3 "emeie îndrăgostită, rostogolindu-se în iubirea ei2 o pisica
pe acoperiş, urlând2 lanţuri de proteine rotindu-se în sânge, dilatând organele
genitale, "ăcând sa transpire palmele şi sa se îngroaşe vocea în timp ce
su#etul îşi striga dorul către cer. !a asta sunt bune (ora)a şi restul; sa sugă
proteinele complexe ca veninul de şarpe din sângele lui, lasându-& cu capul
limpede şi curat. (pre ne"ericirea ei, 0eresa, care trăieşte în casa tatălui ei de
la Aavenna, nu are pe nimeni care să-i sugă veninul adunat în ea. Gino, mio
B)ron, striga ea; vino, iubirea meal ar B)ron, surg*iunit din viaţă, palid ca o
stafe, îi raspunde, ecou ze#emitor; !asă-mă, lasă-mă, lasamal :u ani în
urma, pe când trăită în talia, a "ost într-o excursie în aceeaşi pădure dintre
Aavenna şi litoralul %arii 5driatice unde obişnuiau sa călărească împreuna
B)ron
> !ove 6lb. engleza9. 6C.t.9 şi 0eresa cu un secol şi jumătate înainte.
Dndeva printre copacii aceia trebuie sa fe locul în care englezul a ridicat
pentru prima oara juponul tinerei sirene de optsprezece ani şi mireasa a unui
alt bărbat. %âine ar putea zbura la Geneţia, apoi ar putea lua un tren către
Aavenna, sa re"acă traseul pe care cei doi călăreau împreuna, sa treacă prin
exact acelaşi loc. nventează muzica 6sau poate muzica ii inventează pe el9,
însa nu inventează istoria. Pe acele de pin a avut-o B)ron pe 0eresa lui O
7ruşinoasa ca o gaze-la8, după cum a numit-o el +, boţindu-i *ainele, bagân-
du-i nisip în lenjeria intima 6în timp ce caii aşteptau, indi"erenţi9, iar din acel
episod s-a născut o pasiune care a ţinut-o pe 0eresa într-un urlet la luna
pentru tot restul vieţii ei biologice, şi într-o "ervoare care -a "ăcut şi pe iubit
sa urle, în stilul lui.
0eresa conduce. /ila după fla, el o urmează. 5poi, într-o buna zi, din
întuneric rasare o alta voce, una pe care nu a auzit-o până acum, pe care n-a
prevăzut c-o s-o audă. ?in vorbele pe care le cunoaşte, ea aparţine ficei lui
B)ron, 5llegra. ?ar de unde urca, din interiorul lui, aceasta voce
?e ce m-ai părăsit Gino sa ma ieiN striga 5llegra. 5tât de cald, atât de
cald, atât deglasurile
instantaneu caldN se lamentează ea pe un ritm propriu care acoperă
celor doi iubiţi.
!a c*emarea "etiţei ele cinci ani, atât de inoportuna, nu raspunde
nimeni. /ara dragoste, neiubita, neglijata de tatăl ei celebru, a "ost trecuta de
a unul la altul pentru ca fnalmente sa fe data în grija călugăritelor. 5tât de
cald, atât de caldN
scânceşte ea pe pătuţul de la mănăstire unde se stinge de la malKaria.
?e ce m-ai uitat
?e ce nu vrea să-i răspundă tatăl ei /iindcă s-a saturat de viaţă.
/iindcă pre"era sa se întoarcă în locul căruia îi aparţine, pe ţărmul morţii,
cu"undat în somnul cunoscut.
%icuţa mea copilaN cânta B)ron, şovăitor, ca împotriva propriei voinţe şi
prea încet sa poată f auzit. 5şezaţi în umbra într-o parte a scenei, cei trei
instrumentişti
care este al luiinterpretează
B)ron. motivul racului, un acord urcând, altul coborând,
i
t& îi tele"onează Aosalind.
+ %i-a spus !uc) ca te-ai întors în oraş. ?e ce nu m-aicautat
+ Cu ma simt apt pentru societate, îi raspunde el.
+ şi când ai "ost comentează sec Aosalind. (e întâlnesc la o ca"enea
din :laremont.
+ 5i slăbit, remarca ea. :e-ai păţit la urec*e
+ Cimic, îi raspunde el, re"uzând să-i dea explicaţii. n timpul
conversaţiei, privirea ei aluneca spre urec*ea accidentata. (-ar înfora de
neplăcere, este convins, daca ar trebui sa o atingă. Cu este genul misionar.
:ele mai "rumoase amintiri rămân cele din primele lor luni petrecute
împreuna; nopţile de vara ferbinţi din ?urban, cearşa"urile umezite de
transpiraţie, trupul zvelt, cu piele alba al lui Aosalind zvârcolindu-se convulsiv
sub imperiul unei placeri greu de deosebit de durere. ?oi iubitori de placeri
senzuale; este ceea ce i-a ţinut împreuna, atâta timp cât relaţia lor a durat.
?iscuta despre !uc), despre "erma.
+ :redeam ca are o prietena care locuieşte cu ea, spune Aosalind.
race.
+ Uelen. Uelen s-a întors la Vo*annesburg. Bănuiesc ca s-au despărţit
defnitiv.
+ şi !uc) este în siguranţă în locul acela pustiu
+ Cu, nu este în siguranţă. 5r trebui sa fe nebuna sa se simtă în
siguranţă. 0otuşi, pre"era sa rămână acolo.
Pentru ea a devenit un soi de c*estiune de onoare.
 + (puneai ca ti s-a "urat maşina.
+ 5 "ost vina mea. 5r f trebuit sa fu mai atent.
+ Ditam să-ţi spun. 5m a#at povestea procesului tau.
Gersiunea din interior.
+ Procesul meu
+ 5udierea, anc*eta, cum vrei să-i spui. 5m a#at ca nu te-ai comportat
bine.
+
+ 5, dan-are
5sta şi cum de-ai a#at
importanta. 5m:redeam
auzit ca ca
n-aieste confdenţial.
"ăcut o impresie prea
grozava. 5i "ost prea băţos şi de"ensiv.
+ Cu încercam sa "ac impresie. 5m aparat un principiu.
+ Poate ca asta ai "ăcut, ?avid, însa ar trebui sa ştii, până la vârsta ta,
ca la procese nu este vorba de principii, ci de cât de bine reuşeşti sa
demontezi acuzaţiile. ?upă spusele sursei mele, te-ai aparat destul de prost.
şi care e principiul pe care l-ai aparat
+ !ibertatea de exprimare. !ibertatea de a tăcea.
+ (una grandios. Cumai ca tu, ?avid, te-ai priceput întotdeauna sa te
amăgeşti singur. -ai amăgit bine pe oameni şi te-ai amăgit şi pe tine însuti.
@şti sigur ca n-a "ost vorba doar de un caz în care ai "ost prins cu pantalonii în
vine
Cu
+ însefne,
coboară până care
indi"erent într-acolo
a "ostîncât sa muşte
principiul din momeala.
respectiv, a "ost prea pro"und
pentru auditoriul tau. Părerea lor este ca ai "ost con"uz. %ai bine "ăceai
înainte o repetiţie cu cineva.
:um ai sa te descurci cu banii i-au luat pensia
+ 5m sa recuperez ce am investit. 5m de gând sa vând casa. @ prea
mare pentru mine.
+ şi cu timpul liber ce-ai sa "aci 5i de gând să-ţi cauţi o slujba
+ Cu cred. (unt ocupat până peste cap. (criu ceva.
+ 3 carte
+ ?e "apt, o opera.
+ 3 operaN @i da, asta da început. (per să-ţi aducă multi bani. 5i de
gând sa te muti la !uc)
+ 3pera este doar un *obb), ceva cu care să-mi ocup timpul. Cu aduce
bani. şi nu, nu am de gând sa ma mut cu !uc). Cu cred ca ar f o idee buna.
+ ?e ce nu Goi doi v-aţi înţeles întotdeauna bine. (-a întâmplat ceva
4ntrebările ei sunt indiscrete, dar pe Aosalind nu o retine niciodată
nimic când este curioasa. 75i împărţit acelaşi pat cu mine timp de opt ani8, i-
a spus ea la un moment dat. 7Cu înţeleg cum poţi avea secrete "ata de
mine.8
+ !uc) şi cu mine ne înţelegem în continuare de minune, îi raspunde
el. însa nu sufcient încât sa trăim în aceeaşi casa.
+ Povestea vieţii tale.
+ ?a.
(e lăsă tăcerea, în vreme ce fecare dintre ei contempla, din
perspectiva proprie, povestea vieţii lui.
 + 5m văzut-o pe prietena ta, îi spune Aosalind sc*imbând subiectul.
+ Prietena mea
+ înamorata ta. %elanie saacs O nu aşa o c*eama
Voaca într-o piesa la ?ocH 0*eatre. Cu ştiai înţeleg de ce te-ai
îndrăgostit de ea. 3c*i mari, negri. 5dorabil trupuşor de nevăstuică. @xact
genul tau. (unt sigura ca te-ai gândit ca va f o alta scurta aventura de-a ta,
un #eac. ar acum, uită-te la tine. 5i irosit toate realizările de-o viaţă2 şi
pentru +ce
Giaţa mea nu este irosita, Aosalind. /ii rezonabila.
+ Bine, dar aşa esteN i-ai pierdut slujba, numele îţi este târât în noroi,
prietenii te evita, te ascunzi în 0orrance Aoad ca o broasca ţestoasă prea
speriata să-şi scoată capul din carapace. Persoane care nu sunt bune nici să-
ţi lege şireturile acum glumesc pe socoteala ta. :ămaşa ţi-e si"onata,
?umnezeu ştie cine ţi-a "ăcut tunsoarea asta, ai
(e opreşte din tirada.
+ 5i sa s"ârşeşti ca bătrâneii aia ne"ericiţi care caută prinpubele.
+ 5m sa s"ârşesc într-o groapa, în pământ, spune el. şi tu la "el. aşa
cum vom s"ârşi toţi.
+ 0aci, ?avid. (unt şi aşa destul de supărată, nu vreau sa ma cert cu
tine, spune ea culegând pac*etele de pe jos.
:ândceva
pregătesc ai sade
te mâncare.
saturi de pâine cu dulceaţă, da-mi un tele"on şi am să-ţi
%enţionarea numelui lui %elanie saacs îl tulbura. Cu a avut niciodată o
relaţie care să-& lase cu "rustrări. ?upă înc*eierea unei legături amoroase, ea
pur şi simplu nu mai exista pentru el. Cumai ca în legătura lui cu %elanie s-
sacs ceva a rămas neterminat. n stră"undurile finţei lui păstrează mirosul ei,
mirosul perec*ii. 3are şi ea îşi aminteşte mirosul lui enul tau, s-a exprimat
Aosalind, care ştie ce vorbeşte.
(i daca drumurile lor se vor intersecta iar, al lui şi al lui %elanie şi
daca va apărea un licăr de sentiment, un semn ca relaţia lor nu s-a
consumat
0otuşi, însăşi ideea de a i se adresa din nou lui %elanie este
nebuneasca. :e motive ar avea sa stea de vorba cu bărbatul condamnat
pentru ca a persecutat-o şi ce-o sa creadă despre el O netotul carag*ios cu
urec*ea lui, cu parul netuns, gulerul boţit
3 nunta între :ronos şi 5rmonie; nefreasca. 5sta şi-a propus anc*eta
sa pedepsească, după ce cuvintele "rumoase au "ost date la o parte. 5 "ost
judecat la proces pentru stilul lui de viaţă. Pentru actele lui nefreşti; pentru a
f răspândit sămânţa bătrână, sămânţa leneşă, sămânţa care nu da viaţă,
contra naturam. ?aca bărbaţii bătrâni ar înş"ăca po"ticios "emeile tinere, ce s-
ar alege de vi; torul speciei omeneşti
5ceasta a "ost, în concluzie, pledoaria acuzaţiei. Vumătate din literatura
tratează exact aceasta tema; tinere "emei care se zbat sa scape de sub
greutatea corporala a bărbaţilor bătrâni, de dragul supravieţuirii speciei.
 3"tează. 0ineri ţinându-se îmbrăţişaţi, dezinvolţi, absorbiţi de o muzica
senzuala. 0ara asta nu este pentru bărbaţii bătrâni. (e pare că-şi petrece mult
timp o"tând.
Aegret; o nota trista, de regret, pe care să-şi "acă ieşirea.
Până în urma cu doi ani, ?ocH 0*eatre "usese un mare depozit "rigorifc
unde, atârnate de cârlige, carcasele de
porci şi de vite aşteptau sa fe transportate peste ocean. n prezent,
este un loc
luminile de divertisment
încep la moda.
sa se stingă. 7Dn mare5junge
succes târziu,
reluat se aşază înpublicului8;
la cererea clipa în care
aşa
este prezentat 5pus de soare la (alonul lobe în noua sa punere în scena.
?ecorul este mai stilat, regia mai pro"esionista, în rolul principal joaca
un alt actor. :u toate acestea, găseşte piesa, cu umorul sau grosier şi
trimiterile politice "ăţişe, la "el de greu de suportat ca şi anterior.
%elanie interpretează în continuare rolul loriei, coa"eza începătoare.
într-un ca"tan roz îmbrăcat peste colanţii aurii din lame, mac*iata violent, cu
parul strâns în bucle în creştetul capului, se agita pe scena cu pasi mici,
cocoţată pe tocuri.
Aeplicile pe care trebuie sa le dea sunt previzibile, însa le spune
sincronizându-le abil şi cu tipicul accent plângăreţ Saaps>. Dna peste alta, e
mult mai sigura pe ea decât înainte
care a+lipsit
de "apt e buna
ea sa în rol, e "oarte
se f maturizat, sa setalentata.
f regăsit @ste posibil
pe sine :eeaca în
ce lunile
nu te în
omoară te "ace mai puternic. Poate ca anc*eta a "ost şi pentru ea un proces
în plan personal2 poate ca şi ea a su"erit, şi a reuşit sa depăşească etapa.
i-ar dori sa primească un semn. ?aca ar primi un semn, ar şti ce sa
"acă în continuare. ?e pilda, daca *ainele acelea carag*ioase cu care este
îmbrăcată ar arde brusc, mistuite de o #acără rece, privata, şi ea ar sta
dinaintea lui, revelându-ise în taina numai lui, goala şi per"ecta la "el ca în
ultima noapte petrecuta în "osta camera a lui !uc).
Gilegiaturiştilor printre care sta aşezat, cu "ete bronzate, bine instalaţi
în masa lor de carne, le place piesa. %ela-nieloria i-a cucerit. :*icotesc la
glumele picante, râd în *o*ote când personajele "ac sc*imb de cuvinte grele
sau deinsulte.
> ?ialect al populaţiei de culoare din vestul provinciei :ape, în 5"rica de
(ud. 6C.ed.9
?esi sunt concetăţenii lui, se simte cum nu se poate mai strain printre
ei, un impostor. şi totuşi, când râd la replicile pe care le da %elanie, nu-şi
poate stăpâni valul de mândrie care-& cuprinde. @-a meai-ar plăcea sa
rostească tare, întorcându-se spre ei, ca şi când ar f fica lui.
/ara nici o legătură, îşi aminteşte o întâmplare de acum câţiva ani; o
tânără în jur de douăzeci de ani, pe care a luat-o cu maşina de pe şoseaua C,
c*iar la ieşirea din 0rompsburg, şi care călătorea singura, o turista din
ermania, arsa de soare şi plina de pra". 5 condus-o cu maşina lui până la
0ouEs Aiver, a luat o camera la *otel2 a invitat-o la masa, sa culcat cu ea. îşi
aminteşte picioarele ei lungi şi fli"orme2 şi îşi mai aminteşte moliciunea
parului ei, uşor ca pu"ul între degetele lui.
 4ntr-o explozie brusca şi muta, ca şi când ar f căzut întrun somn din
care se trezeşte, încep sa i se deruleze prin minte un torent de imagini,
imagini ale unor "emei pe care le-a întâlnit pe doua continente, unele atât de
îndepărtate în timp, încât abia daca le mai recunoaşte. 5semenea unor
"runze purtate de vânt, claie peste grămadă, i se perinda prin "ata oc*ilor. Dn
câmp blond plin de oameni; frele a sute de vieţi sunt încâlcite în viaţa lui. îşi
tine respiraţia, dorindu-şi ca aceasta viziune sa nu se mai s"ârşească.
:e s-a întâmplat
(unt momente când şi cu
ele,ele,
saucumăcar
toate unele
acestedintre
"emei, ce-a
ele, devenit brusc
plonjează viaţa lor
în
oceanul amintirilor
Cemţoaica; este posibil ca, în c*iar aceasta clipa, să-şi amintească de
bărbatul care a cules-o de pe marginea unui drum din 5"rica, petrecându-şi
noaptea cu ea
4mbogăţit; este cuvântul pe care l-au ales ziarele ca să-& persi#eze. :e
cuvânt idiot au strecurat, date find împrejurările, şi totuşi, în acest moment,
probabil ca ar avea puterea să-& în"runte. %elanie, "ata din 0ouEs Aiver2
Aosalind, Bev (*aE, (ora)a; a "ost îmbogăţit de fecare dintre ele, dar şi de
celelalte, mai putin importante, c*iar şi cele care nu au "ost la înălţime. :a un
mugur care se desc*ide în#orind în pieptul lui, inima i se umple de
recunoştinţa.
?easta
explica unde?aca
vin momente ca acesta
este condus, Uipnagogic,
atunci ce "araconducerea
zeu a preluat îndoiala2 dar ce
Piesa continua sa curgă. 5u ajuns la momentul în care matura lui
%elanie se încurca în cablurile electrice. 3 lumina de blitz şi scena se cu"unda
brusc în bezna.
+ suse :ristoase, proasta mai eştiN tipa cu voce ascuţită coa"eza.
ntre el şi %elanie sunt douăzeci de şiruri de scaune, însa spera ca
acum, prin acest spatiu, "ata să-& simtă, să-i simtă gândurile.
:eva îl atinge uşor pe cap, readucându-& la realitate. 3 clipa mai târziu,
un alt obiect zboară pe lângă el şi loveşte scaunul din "ata; un cocoloş de
*ârtie de mărimea unei pietricele. Dn al treilea îl loveşte în cea"a. @l este
tinta, nu încape nici o îndoiala.
5r trebui sa se întoarcă şi sa se uite semnifcativ. :ine a "ăcut asta ar
trebui sa întrebe înţepat. (au, dimpotrivă, ar trebui sa privească ţeapăn
înainte, pre"ăcându-se ca nu a remarcat.
Dn al patrulea cocoloş îl atinge pe umăr şi ricoşează în aer. Bărbatul
aşezat în "ata lui îi arunca o privire mirata.
Pe scena, acţiunea a progresat. (idne), coa"eza, rupe şi desc*ide plicul
"atal şi citeşte ultimatumul proprietarului.
Până a s"ârşitul lunii trebuie sa plătească c*iria, iar daca nu, lobe va
trebui sa se înc*idă.
+ :e ne "acem se lamentează %iriam, "emeia de la spălat.
+ (sst, se aude un şuşotit în spatele lui, sufcient de discret încât sa nu
se audă până în primele rânduri. (sst.
 (e întoarce şi un cocoloş îl nimereşte în tâmpla. (prijinit de peretele din
spatele salii sta A)an, prietenul cu cercel în urec*e şi ţăcălie. Privirile li se
intersectează.
+ Pro"esore !urieN şopteşte A)an pe un ton răguşit.
ndi"erent cât de o"ensator este comportamentul lui, tânărul pare sigur
pe el. Pe buze are un zâmbet abia sc*iţat.
Piesa îşi urmează cursul, însa în jurul lui se produce rumoare şi "oiala.
+
+ (sst, şuieră
!inişteN din nou
exclama A)an. aşezată doua scaune mai departe,
o "emeie
adresându-i-se lui, desi el nu a scos nici un sunet.
(unt cinci perec*i de genunc*i peste care trebuie sa treacă 67(cuzaţi-
mă Ga rog sa ma scuzaţi89, apoi priviri supărate, murmure "urioase, până
ajunge la culoarul dintre şirurile de bănci, găseşte drumul spre ieşire, ajunge
în strada, în noaptea cu vânt şi "ara luna.
?in spatele lui se aude un sunet. (e întoarce. Gede strălucind mucul
unei ţigări; A)an &-a urmărit până în parcare.
+ 5i de gând sa te explici exclama el supărat. 5i de gând sa explici
comportamentul acesta in"antil
A)an trage din ţigară.
+ îţi "ăceam o "avoare, pro"ule. 0ot nu ţi-ai învăţat lecţia
+ (a
+ şi care
stai era lecţia
cu aia de-opeteapa
care trebuia
cu tine. s-o învăţ
?e-o teapa cu tine; cine este pustiul asta să-i spună lui cine sunt
oamenii cu care trebuie sa se-nsoteasca :e ştie el despre atracţia irezistibila
care împinge doi străini unul în braţele celuilalt, "ăcându-i sa devina unul, de
aceeaşi teapa, uitând de orice prudenta 3mnis gens QuaecumQue se iu
seperfcere vuit. (ămânţa generaţiei, împinsa pentru a găsi per"ecţiunea,
propulsându-se sa ajungă în partea cea mai intima a trupului de "emeie,
străduindu-se sa dea viaţa viitorului. împins, propulsând.
A)an vorbeşte.
+ !as-o în pace, omuleN %elanie o sa te scuipe între oc*i daca te vede.
5runca ţigara, se apropie de el. (ub stelele atât de strălucitoare încât ai
crede ca au luat "oc, cei doi stau "ata în "ata şi se în"runta.
+ ăseşte-ţi alta viaţă, pro"ule. :rede-mă.
:onduce lent înapoi spre casa, de-a lungul străzii principale din reen
Point. 3 sa te scuipe între oc*i; la asta nu
se aştepta. %âna aşezată pe volan îi tremura. ocuri pe care ti le o"eră
viaţa; ar trebui sa se înveţe sa le ia mai uşor.
Plimbăreţii au ieşit pe străzi, în număr mare. !a un sema"or, o
trecătoare îi prinde privirea, o "ata înalta, îmbrăcată într-o minuscula "usta
neagra din piele. ?e ce nu, îşi spune el, în aceasta noapte a revelaţiilor
Parc*ează într-o "undătură, pe o strada în panta de pe (ignal Uill. /ata
este beata, sau poate a luat droguri. Cu reuşeşte sa scoată nimic coerent de
la ea. :u toate acestea, îşi "ace treaba cu el pe cât de bine se aşteptase el sa
o "acă. ?upă ce termina, rămâne cu capul în poala lui, odi*nindu-se. @ste mai
tânără decât părea la lumina de pe strada, mai tânără c*iar şi decât %elanie.
îşi aşază mâna pe capul ei. 0remuratul i-a trecut. (e simte ameţit, somnoros,
satis"ăcut2 si, "oarte ciudat, protector.
?eci asta-i totN îşi spune el. :um de-am uitat
Cu-i un bărbat rau, dar niciunul bun. Cici rece, nici cald, nici măcar în
momentele sale cele mai toride. Cu după măsura 0eresei2 nici măcar după
măsura lui B)ron. îi lipseşte "ocul interior. 5cesta va f oare verdictul care i se
va da, verdictul pe care i-& va da universul şi oc*iul atotvăzător
/ata se mişca,
+ Dnde se ridica.
ma duci mormăie ea.
+ 0e duc înapoi de unde te-am luat.
Păstrează legătura cu !uc) prin tele"on. n discuţiile lor, ea se
străduieşte să-& liniştească, spunându-i ca totul este în ordine la "erma, iar el,
să-i dea impresia ca nu se îndoieşte de spusele ei. %unceşte serios în
gradina, unde în#oreşte prima recolta de primăvară. :anisa a început sa
revină la viaţă. 5 primit doi câini în pensiune completa şi spera să-i mai vina
şi alţii. Petrus este ocupat cu construirea casei, însa nu într-atât de ocupat
încât sa nu o ajute. /amilia (*aE trece des în vizita. Cu, nu are nevoie de
bani.
Cumai ca ceva din tonul pe care îi vorbeşte !uc) îl descumpăneşte.
3 caută la tele"on pe Bev (*aE.
+ @şti
el. Greau singura
să-mi persoana :e
spui adevărul. căreia
"aceîi !uc)
pot pune aceasta între bare, îi spune
Bev (*aE este circumspecta.
+ @a ce ţi-a spus
+ îmi spune ca totul este în regula. Cumai ca are o voce de zombi.
Gorbeşte de parca ar lua tranc*ilizante. :*iar ia ceva
Bev (*aE evita să-i răspundă. 0otuşi, îi spune ea O dând impresia că-şi
alege cu grija cuvintele O au apărut câteva 7noutăţi8.
+ :e noutăţi
+ Cu-ţi pot spune, ?avid. Cu ma obliga s-o "ac. :el mai potrivit ar f să-
ţi spună c*iar !uc).
3 suna pe !uc).
+ 0rebuie sa "ac un drum până la ?urban, îi spune el minţind-o. (-ar
putea să-mi găsesc o slujba. Pot sa ma opresc la tine pentru o zi sau doua
+ 5i vorbit cu Bev (*aE
+ Bev nu are nici o legătură cu asta. Pot veni
a avionul până la Port @lizabet*, iar aici înc*iriază o maşină. ?upă doua
ore de mers, iese de pe şoseaua principala şi coteşte spre drumul lateral care
duce la "erma, la "erma lui !uc), la peticul de pământ al lui !uc).
3are este şi pământul lui Cu are sentimentul ca ar f şi pământul lui. în
ciuda perioadei pe care a petrecu ţ-o aici, se simte ca într-o tara străină.
(-au produs sc*imbări. Dn gard din sârma, ridicat "ara prea multa
pricepere, marc*ează acum *otarul dintre proprietatea lui !uc) şi cea a lui
Petrus. în partea care îi aparţine lui Petrus paste o perec*e de văcuţe
costelive. :asa lui Petrus a devenit o realitate. :enuşie şi "ara vreo trăsătură
distinctiva, se înalta pe o ridicătură de pământ la răsărit de vec*ea casa a
"ermei2 dimineaţa lăsă probabil o umbra prelunga pe pământ.
4mbrăcată într-un *alat de lucru in"orm, care ar putea f la "el de bine o
cămaşă de noapte, !uc) desc*ide usa. -a dispărut aerul de tânăra care
trăieşte în aer liber, energica şi plesnind de sănătate pe care îl degaja înainte.
@ste mai palida şi are parul nespălat. Aaspunde "ara căldură îmbrăţişării lui.
+ ntra, îi spune ea. 0ocmai am pus de ceai.
(tausubţiri
"ursecuri aşezaţi
cuîmpreuna
g*imbir. la masa din bucătărie. îi toarnă ceai, îi o"eră
+ Povesteşte-mi despre o"erta de la ?urban, îl invita ea.
+ 5sta mai poate aştepta. (unt aici, !uc), findcă îmi "ac griji pentru
tine. @şti în regula
+ (unt însărcinată.
+ :e eşti
+ (unt însărcinată.
+ :u cine ?in ziua aceea
+ ?in ziua aceea.
$mmmmmmmmmmmmmm
+ Cu pricep. 5m crezut ca ai "ăcut ce trebuie în privinţa asta, tu şi
medicul tau personal.
++ Cu.:um adică, nu Grei sa spui ca nu ai avut grija sa "aci ce trebuie
+ Ba am avut grija. 5m "ăcut tot ce se putea "ace în ciuda a ceea ce
încerci tu sa insinuezi. nsa re"uz sa "ac avort. Cu ma simt în stare sa trec prin
aşa ceva încă o data.
+ Cu ştiam ca te deranjează. Cu mi-ai spus niciodată ca nu eşti de
acord cu avortul. nsa, oricum, de ce a trebuit sa ajungem la avort :redeam
ca ai luat 3vral.
+ 5sta n-are nici o legătură cu convingerile mele. şi nu, n-am spus
niciodată ca am luat 3vral.
+ Puteai să-mi spui mai demult. ?e ce te-ai ascuns de mine
+ /iindcă nu ma simţeam în stare sa tin piept unei alte ieşiri de-ale
tale, ?avid. şi nu-mi pot organiza viaţa în "uncţie de aprobarea sau de
dezaprobarea ta. Cu mai am de gând s-o "ac şi gata. 0e porţi de parca tot ce
"ac eu este o parte din povestea vieţii tale. 0u eşti personajul principal, iar eu
sunt personajul secundar care apare parţial, din când în când. @i bine, sa ştii
ca în ciuda a ceea ce crezi tu, oamenii nu se împart în majori şi minori. @u nu
sunt minora. 5m viaţa mea, care este la "el de importanta pentru mine pe cât
este a ta pentru tine, iar eu sunt cea care *otărăşte ce sa "ac cu viaţa mea.
3 ieşire şi asta ce-a "ost, daca nu o ieşire
+ 5m înţeles, !uc), îi spune el apucând-o de mâna peste masa. încerci
să-mi spui ca o sa ai un copil
+ ?a.
+ Dn copil cu unul dintre bărbaţii aia
+ ?a.
+ ?e ce
 + ?e ce (unt "emeie, ?avid. 0u c*iar crezi ca urăsc copiii
5r trebui sa renunţ la copil din pricina identităţii tatălui
+ (-a mai întâmplat. :ând vei naşte
+ în mai. !a s"ârşit de mai.
+ şi eşti "erm *otărâtă
+ ?a.K
+ /oarte bine. %ărturisesc ca m-ai luat prin surprindere, însa sunt
alături de tine,
asta. 5cum am indi"erent ce câţiva
sa ies sa "ac deciziepasi.
vei lua. (a nu
Gorbim te târziu.
mai îndoieşti nici o clipa de
(i de ce nu pot vorbi acum /iindcă este şocat. /iindcă exista pericolul
ca şi el sa aibă o ieşire.
Cu este pregătită, susţine ea, sa mai treacă prin aşa ceva încă o data.
5sta înseamnă ca a mai "ăcut un avort înainte.
C-ar f bănuit niciodată. 3are când s-o f întâmplat :ând încă mai
locuia cu ei acasă 3are Aosalind a ştiut, iar lui nu i-au spus nimic
Banda "ormata din trei bărbaţi. 0rei tati într-unui singur.
Giolatori mai degrabă decât spărgători, aşa i-a numit !uc)
+ violatori combinaţi cu colectori de taxe care bântuie prin zona, ataca
"emei, se în"rupta din placerile lor violente. @i bine, !uc) n-a avut dreptate.
Cu violau, se împerec*eau. Cu principiul placerii a "ost cel care a guvernat
demonstraţia,
aproape dureros ci testiculele, miciexprimarea
să-şi găsească săculete um#ate de oarsămânţă
per"ecta. tânjind
acum, atenţieN
:opilulN ?eja îi spune copilul, desi nu este altceva decât un mormoloc în
pântecele ficei luiN 3are ce "el de copil poate veni pe lume din-tr-o sămânţa
ca asta, sămânţa împlântata în "emeie nu din iubire, ci din ura, *ărăzita de la
început sa o întineze, sa o însemneze, ca urina de câine
Dn tata care nu a putut sa aibă un fu; oare aşa se va s"ârşi totul, aşa se
va stinge neamul lui, asemenea unui fricel de apa care se scurge în pământ
:ine-ar f crezutN 3 zi ca oricare alta, cer senin, soare blând, şi brusc, totul se
sc*imba complet, se răstoarnă pur şi simpluK
(prijinit cu spatele de zidul bucătăriei, ascunzându-şi "ata în mâini,
gâ"âie, suspina şi în cele din urma plânge.
(e instalează în "osta camera a lui !uc), pe care ea n-a vrut-o înapoi. 3
evita tot restul zilei, temându-se sa nu spună ceva necugetat. 1
!a cina are parte de o noua dezvăluire.
+ 5propo, îi spune ea. Băiatul s-a întors.
+ Băiatul
+ ?a, cel cu care te-ai certat la petrecerea lui Petrus. (ta la Petrus şi îl
ajuta. îl c*eama Pollux.
+ Cu %ncedisi Cu CQaba)aH*e Cimic imposibil de pronunţat, doar
Pollux
+ P-3-!-!-D-h. (i, ?avid, ne poţi scuti de ironiile astea ale tale
+ Cu stiu la ce te re"eri.
+ Bineînţeles ca ştii. 5ni de zile ai "olosit împotriva mea umorul asta
caustic, când eram mica, sa ma "aci sa mor de ruşine. mposibil sa nu-ţi
aminteşti. în fne, se pare ca Pollux este "rate cu sotia lui Petrus. ?aca asta
înseamnă "rate de sânge, nu stiu. însa Petrus are nişte obligaţii "ata de el,
obligaţii de "amilie.
+ aşa deci, totul începe sa iasă la lumina. şi acum tânărul Pollux revine
la locul crimei, iar noi trebuie sa ne comportam ca şi când nu s-ar f întâmplat
nimic.
+ Cu mai "ace pe indignatul, ?avid. C-are nici un rost.
?upă spusele lui Petrus, Pollux s-a lăsat de şcoală şi nu-şi găseşte nimic
de
tinelucru. Greau
cât mai doar de
departe sa te
el.previn ca esteca
5m impresia prin zona.
ceva nu-i(a
în fu în locul
regula tau,
cu el. m-aş
însa nici
nu-i pot comanda sa plece de pe proprietate, findcă nu-mi sta în putere.
+ %ai ales începe el, însa nu s"ârşeşte propoziţia.
+ %ai ales ce Uai, spune.
+ %ai ales ca ar putea f tatăl copilului pe care îl porţi în pântece. !uc),
situaţia în care te a#i începe sa devina ridicola. %ai rau decât ridicola,
sinistra. Cu-mi dau seama cum de reuşeşti sa nu vezi. 0e implor, părăseşte
"erma înainte de a f prea târziu. @ste singurul lucru sănătos care ţi-a mai
rămas de "ăcut.
+ încetează să-i mai spui "erma, ?avid. Cu-i o "erma, ci doar un petic
de pământ pe care cresc diverse lucruri O amândoi ştim "oarte bine asta. însa
nu, n-am de gând sa renunţ.
nimic (e
nu duce la culcare
s-a vindecat. (ecucearta
inimaşigrea. Cimicde
se musca nuparca
s-a sc*imbat
nu s-ar fîntre el şi !uc),
despărţit nici
măcar o zi.
@ste dimineaţă. (e catara pe nou-construitul gard. (otia lui Petrus
întinde ru"e în spatele vec*iului grajd.
+ Buna dimineaţa, îi spune el. %olo. îl caut pe Petrus.
Cu îl priveşte în oc*i, însa indica leneş cu degetul spre locul pe care s-a
ridicat construcţia. %işcările ei sunt lente, greoaie. (e apropie momentul în
care va naşte; până şi el îşi da seama de asta.
Petrus pune geamuri la "erestre. Drmează un lung sc*imbde saluturi
prin care este necesar sa treacă, desi nu are c*e" de aşa ceva.
+ !uc) îmi spune ca băiatul s-a întors, rosteşte el. Pollux.
Băiatul care a atacat-o.
Petrus răzuieşte cuţitul până rămâne curat, apoi îl punedeoparte.
+ %i-e ruda, spune el rulând r-ul. :e-ar trebui, să-i spun sa plece din
cauza c*estiei care s-a întâmplat
+ %i-ai spus ca nu-& cunoşti. %-ai minţit.
Petrus îşi aşază pipa între dintii pătaţi şi trage sănătos din ea. 5poi
scoate pipa din gura şi îi zâmbeşte larg.
+ %int, spune el.
(i mai trage un "um din pipa.
+ ?e ce-ar f nevoie sa te mint
+ Cu mă-ntreba pe mine, Petrus. întreabă-te pe tine. ?e ce minţi
âmbetul s-a topit.
 + Pleci, te-ntorci. ?e ce îl întreabă Petrus privindu-& provocator. C-ai
nici o treaba aici. Gii ca sa ai grija de copilul tau. şi eu am grija de copilul
meu.
+ :opilul tau 5cum e copilul tau, acest Pollux
+ ?a. @ un copil. @ "amilia mea, neam cu mine.
Prin urmare, despre asta-i vorba. ata cu minciunile.
Ceam cu mine. Dn răspuns mai direct decât ar f sperat. @ibine, şi !uc)
este neam
+ (puicucă-i
el. rau ce s-a întâmplat, continua Petrus. şi eu zic că-i rau. ?aK
acum s-a terminat.
4şi scoate pipa din gura şi împunge cu un gest ve*ement aerul cu ea.
+ (-a terminat.
+ Ba nu s-a terminat deloc. Cu te pre"ace ca nu pricepi la ce ma re"er.
Cu s-a terminat. ?impotrivă, abia începe. şi o sa continue mult timp după ce
eu voi muri şi după ce tu vei muri.
Petrus priveşte în gol, dus pe gânduri, "ara a se pre"ace ca nu înţelege.
+ 3 sa se însoare cu ea, îi spune în cele din urma. 3 sa se însoare cu
!uc), doar ca e prea mic, prea tânăr pentru însurătoare. @ încă copil.
+ Dn copil periculos. Dn mic criminal violent. Baiatulsacal.
Petrus ignora insultele.
acum.+%a ?a, e prea
însor eu. tânăr, prea mic. Poate ca într-o zi o sa se însoare, daK nu
+ :u cine sa te-nsori
+ %ă-nsor cu !uc).
Cu-i vine să-şi creadă urec*ilor. 5şadar, iată despre ce e vorba, pentru
asta a "ost tot meciul purtat din umbra; pentru o"erta asta, pentru lovitura
astaN Petrus sta dinaintea lui, bine înfpt pe picioare şi degajând *otărâre,
pu"ăind din pipa goala, aşteptând un răspuns.
+ (pui ca vrei sa te-nsori cu !uc), începe el cântărind cuvintele.
@xplică-mi la ce te re"eri. Cu, stai, mai bine nu-mi explica. Cici nu vreau sa
aud. Cu aşa "acem noi lucrurile.
Coi; este gata sa spună Coi occidentalii.
+ ?a, pricep, pricep, spune Petrus c*icotind vesel. ?aK eu îţi spun ţie. şi
tu să-i spui lui !uc). ?upă aia, se termina cu c*estia asta rea.
+ !uc) nu vrea sa se mărite. Cu vrea sa se mărite cu nici un bărbat. Cu
este o varianta pe care s-o ia în calcul.
:red ca mai limpede de atât nici ca ma pot exprima. Grea sa trăiască
singura, "ara bărbat.
+ ?a, stiu, spune Petrus.
(i poate ca ştie cu adevărat. 5r trebui sa fe nebun să-& subestimeze pe
Petrus.
+ ?aK, asculta, îi spune Petrus. @ periculos, prea periculos. 3 "emeie
trebuie sa fe măritată.
+ %-am străduit sa tratez problema cu inima cât mai uşoară, îi
relatează mai târziu lui !uc). ?esi aproape nu mi-a venit să-mi cred urec*ilor.
5sta a "ost pur şi simplu şantaj.
 + C-a "ost şantaj. 0e-nşeli în privinţa asta. (per ca măcar nu ţi-ai ieşit
din fre.
+ Cu, nu mi-am pierdut cumpătul, i-am spus doar ca am sa transmit
mai departe o"erta lui, asta-i tot. -am spus ca ma îndoiesc ca vei f încântata.
+ 0e-ai simţit o"ensat
+ 3"ensat gândindu-mă la perspectiva de a deveni socrul lui Petrus
Cu. 5m "ost luat prin surprindere, consternat, lăsat cu gura căscată, însa nu
jignit.+
0e/iindcă
rog sa ma crezi.
trebuie să-ţi mărturisesc ca nu este prima oara când Petrus
"ace aluzii. :a ma voi simţi mai în siguranţă daca devin parte a gospodăriei
lui. Cu-i o gluma şi nici o ameninţare. !a un anumit nivel, sa ştii ca vorbeşte
serios.
+ Cici nu mă-ndoiesc ca este serios dintr-un anumit punct de vedere.
întrebarea este; din ce punct de vedere
tie ca eşti
+ Grei sa ştii daca şi-a dat seama de starea în care sunt
Cu i-am spus. nsa sunt convinsa ca el şi nevasta lui au discutat şi şi-au
dat seama.
+ şi asta n-o să-& "acă sa se răzgândească
+ ?e ce s-ar răzgândi 5sta ar "ace şi mai mult din mine un membru al
"amiliei.
mea. n orice caz, nu pe mine ma vrea, ci "erma mea. /erma este zestrea
+ Bine, dar este scandalos, !uc)N 5re deja o sotieN ?e "apt, îmi
amintesc ca mi-ai spus ca are doua sotii. :um de poţi fe şi sa te gândeşti la
perspectiva asta
+ ?avid, nu cred ca înţelegi exact cum stau lucrurile.
Petrus nu-mi o"eră o cununie la biserica, urmata de o luna de miere pe
coasta sălbatică. @l îmi propune o alianţă, un târg. @u contribui cu pământul,
şi primesc în sc*imb dreptul de a ma strecura sub aripa lui protectoare.
5lt"el, tine să-mi amintească, sunt lipsita de apărare, sunt o prada
uşoară.
+ şi asta nu-i şantaj şi cum rămâne cu aspectele legate de viaţa
intima Cu exista nici o propunere intima în toată povestea asta
+ %a întrebi daca Petrus se aşteaptă sa ma culc cu el
Cu cred ca Petrus îşi doreşte sa se culce cu mine, ar "aceo poate doar
ca sa se asigure ca am priceput mesajul. ?ar, sincera sa fu; nu, nu vreau sa
ma culc cu Petrus. în mod categoric, nu.
+ 5tunci nu mai are nici un rost sa continuam discuţia.
(ă-i transmit lui Petrus *otărârea luata :a îi respingi o"erta, "ara să-i
spun de ce
+ Cu. 5şteaptă. înainte să-i spui lui Petrus pe un ton superior ce părere
ai, ia o pauza şi încearcă sa cântăreşti cu obiectivitate situaţia în care ma
a#u. ?in punct de vedere obiectiv, sunt o "emeie singura. Cu am "raţi. 5m un
tata, însa este departe şi clar neputincios din perspectiva situaţiei de aici. :ui
să-i cer ajutorul, cine sa ma protejeze @t-tinger @ o c*estiune de timp până
când @ttinger va f găsit cu un glonţ în cea"a. Pragmatic vorbind, nu ne
rămâne decât Petrus. Poate ca Petrus nu este mi tip important, însa este
sufcient de mare pentru o persoana neînsemnata ca mine. (i, cel putin, pe
Petrus îl cunosc. C-am iluzii în privinţa lui. (tiu la ce sa ma aştept.
+ !uc), sunt pe punctul de a-mi vinde casa din :ape 0oEn. (unt dispus
sa te trimit în 3landa. ?e "apt, sunt pregătit să-ţi o"er tot ce-ţi trebuie pentru
a te stabili în alta parte, într-un loc mai sigur decât asta. %ăcar gândeşte-te.
!uc) reacţionează ca şi când nu l-ar f auzit.
+
(i ?u-te înapoi la
"ă-i urmatoa reaPetrus, îi spune
propunere. ea. ca accept protecţia pe care mi-o
(pune-i
o"eră. (pune-i ca poate sa lanseze orice poveste vrea despre relaţia
noastră, iar eu n-am să-& contrazic. ?aca vrea sa se ştie ca sunt a treia lui
sotie, aşa sa fe. (au ca sunt concubina lui, bine şi asa. nsa atunci copilul va
f şi al lui. :opilul intra în "amilia lui. :ât despre pământ, spune-i ca "ac acte
sii dau lui pământul atâta vreme cât casa îmi rămâne mie. Goi deveni c*iriaşa
pe pământul lui.
+ 5dică b)Eoner.
+ B)Eoner. nsa casa îmi rămâne mie. (pun asta încă o data. Cimeni
nu intra în casa "ara permisiunea mea. Cici c*iar el. şi păstrez canisa.
+ Cu merge, !uc). ?in punct de vedere legal nu va "uncţiona. tii şi tu
la "el de bine ca mine.
+4nşi*alat
atunci, ce propui
de casa şi în papuci, !uc) sta cu ziarul de ieri în poala. Parul îi
atârna în late2 este supraponderala într-un "el nesănătos şi neglijent. 4ncepe
tot mai mult sa semene cu "emeile acelea care îşi târsâiesc papucii pe
coridoarele azilurilor şi care vorbesc singure. ?e ce s-ar obosi Petrus sa
negocieze !uc) nu va rezista multa vreme; las-o de capul ei şi la momentul
cuvenit o sa cada singura ca un "ruct putred.
+ i-am "ăcut şi eu o propunere. :*iar doua propuneri.
+ Cu, nu plec de aici. ?u-te şi spune-i lui Petrus ce ţi-am zis. (pune-i ca
renunţ la pământ. (pune-i ca poate să-& ia, cu act de proprietate în buna
regula. 3 să-i placa la nebunie c*estia asta.
ntre ei se aşterne tăcerea.
+ :e umilitor, rosteşte el în cele din urma. 5tâtea speranţe şi totul sa
se s"ârşească asa.
+ ?a, sunt de acord, este umilitor. ?ar poate ca e un început bun.
Poate ca asta trebuie sa învăţ sa accept. (a pornesc de jos. :u nimic. Cu
c*iar cu nimic, dar aproape.
:u nimic. /ara cartele, "ara arme, "ara proprietăţi, "ara drepturi, "ara
demnitate.
+ :a un câine.
+ ?a, ca un câine.
@ dimineaţa devreme. 5 scos la plimbare căţeaua buldog pe nume Sat).
în mod surprinzător, Sat) tine pasul cu el, fe pentru ca el a început sa
meargă mai greoi, fe pentru ca ea a început sa fe mai agila. eme şi gâ"â-ie
la "el de mult ca şi până acum, însa lucrul asta pare sr2 nu îl mai irite.
 4n timp ce se apropie de casa, îl remarca pe băiat, ce i despre care
Petrus i-a vorbit numindu-N neam cu mine, stând cu "ata spre zidul din spatele
casei. !a început, arc impresia ca urinează2 apoi, îşi da seama ca se uita pe
tKu-ris pe "ereastra băii, spionând-o pe !uc).
Sat) a început sa mârâie, însa băiatul este prea absorbit s-o mai bage
în seama. în clipa în care se întoaivt, ei l-au încolţit deja. !atul palmei îl
plesneşte în plin pe băiat peste obraz.
băiatul+se PorculeN
clătină.urla
Porcel,împuţitN
lovindu-& pentru a doua oara a"â; ele puternic, încât
%ai mult speriat decât rănit, băiatul încearcă să "ug.<., însa se
împiedica de propriul lui picior. mediat, câinele se repede la el. îşi încleştează
colţii în cotul lui, se sprijină puternica pe picioarele din spate şi trage,
mârâind. :u un ţipăt de durere, băiatul încearcă sa scape. zbeşte cu pumnul,
însa loviturii sale îi lipseşte "orţa, iar câinele îl ignora.
:uvântul încă îi răsună în urec*i; PorculeN Ciciodată nu a resimţit o "urie
atât de elementara. -ar plăcea să-i dea băiatului ceea ce merita; o bătaie
zdravănă. /raze pe care toată viaţa a evitat sa le pronunţe i se par deodata
drepte şi juste; ?a-i o lecţie. Pune-l la locul lui. Prin urmare, aşa te
simţi, îşi spune elN 5sta înseamnă sa fi sălbaticN
i da băiatului o lovitura zdravănă, cu toată "orţa, încât acesta cade pe
o parte. PolluxNîşi:esc*imba
:ăţeaua numeN poziţia, se urca pe băiat, trăgând turbata de braţul
lui, s"âşiindu-i cămaşa. Băiatul încearcă sa o împingă de pe el, însa Sat) nu se
clinteşte.
+ 5u, au, auN tipa el de durere. 0e omorN urla el.
5poi !uc) îşi "ace apariţia.
+ Sat)N îi comanda ea.
:âinele îi arunca o privire lunga, însa nu o asculta.
!ăsându-se în genunc*i, !uc) o prinde pe Sat) de zgarda, vorbindu-i cu
blândeţe, dar autoritar, *i sila, câinele îşi slăbeşte strânsoarea.
+ 5i păţit ceva întreabă !uc).
Băiatul geme de durere. ?in nări îi curg muci.
+ 0e omorN spune el gâ"âind şi încercând cu greu sa se ridice.
Pare ca este gata sa izbucnească în plâns.
!uc) îi su#eca mâneca. Pe brat are câteva urme de muşcături, de la
colţii câinelui. n timp ce se uita la braţul Vui, câteva picături de sânge încep
sa se contureze pe pielea neagra.
+ Gino sa te spăl, îi spune ea.
Băiatul îşi îng*ite mucii şi lacrimile, scuturând din cap.
!ucv este în"ăşurată într-un prosop. :ând se ridica, se des"ace
cordonul, şi preţ de o clipa i se vad sânii dezgoliţi.
Dltima oara când a văzut sânii ficei lui arătau ca nişte muguraşi,
bobocii "ragezi de trandafr ai unei "etiţe de numai şase ani. 5cum sunt mari,
rotunzi, aproape grei de lapte. (e aşterne tăcere. i priveşte2 şi băiatul se uita
la ei, cu neruşinare. (imte cum îl cuprinde din nou un val de "urie care îi
întuneca vederea.
 !uc) le întoarce celor doi spatele, se acoperă. ?intr-osingura mişcare
rapida, băiatul sare în picioare şi "ace ocriza de "urie.
+ 3 sa va omoram pe toţiN tipa el.
(e răsuceşte. :alcând dinadins în picioare stratul de cartof, se
strecoară pe sub gardul din sârma şi se retrage spre casa lui Petrus. 5cum
calca ţanţoş şi are o atitudine bătăioasă, desi se tine în continuare de brat.
!uc) are dreptate. :eva nu e în regula cu el, are o problema la cap. Dn
copil violent
nsa ar într-un corp care
mai f ceva de bărbat.
scapă înţelegerii lui. :e este în capul lui !uc)
atunci când încearcă sa tina partea băiatului
(i !uc) vorbeşte.
+ aşa nu se mai poate, ?avid. i pot tine piept lui Petrus si"u*riilor lui,
ma descurc şi cu tine, dar nu va pot "ace "ata tuturor în acelaşi timp.
+ (e *olba la tine prin geam. tii asta
+ @ste deranjat la cap. @ un copil cu probleme.
+ şi crezi ca asta e o scuza 3 scuza pentru ce ţi-a "ăcut
Buzele lui !uc) se mişca, însa nu aude ce spune.
+ C-am încredere în el, continua el. @ viclean. :a un şacal care da
târcoale, aşteptând momentul sa "acă stricăciuni. Pe vremea mea, exista un
cuvânt pentru persoanele ca el. ?ebil. Persoana cu defciente mintale.
:u
+ Cu defciente morale. 5r
ştii ce vorbeşti, trebui
?avid. internat.
?aca aşa-ţi place sa gândeşti, te rog să-ţi
păstrezi ideile astea pentru tine. %a rog, nu este important ce părere ai tu
despre el. @ste aici, nu va dispărea într-un nor de "um, este un "apt de viaţă.
4l în"runta *otărâtă, mijindu-şi oc*ii în lumina soarelui.
Sat) se prăbuşeşte la picioarele ei, gemând uşor, mulţumită de sine, de
ceea ce a realizat.
+ ?avid, aşa nu mai putem continua. !ucrurile se liniştiseră, totul
revenise la normal, până când ai apărut tu iar. 5m nevoie de linişte în jurul
meu. (unt gata sa "ac orice, orice sacrifciu, de dragul de-a avea putina
linişte.
+ ar eu "ac parte dintre lucrurile pe care eşti dispusa sa le sacrifci
@a ridica din umeri.
+ C-am spus eu asta, tu ai spus-o.
+ în acest caz, ma duc să-mi "ac bagajul.
!a câteva ore de la incident, mâna tot îl mai ustura de pe urma
loviturilor. ândindu-se la băiat şi la ameninţările lui, simte cum clocoteşte de
"urie. n acelaşi timp, îi este ruşine de el însuşi. în mod clar, se condamna
pentru ce-a "ăcut. Cu i-a dat nimănui o lecţie O în nici un caz băiatului. C-a
"ăcut decât sa se îndepărteze şi mai mult de !uc). (-a dat plin de pasiune în
spectacol, şi sigur ei nu i-a plăcut ce a văzut.
5r trebui să-şi ceara scuze. ?ar nu poate. (-ar părea ca e incapabil să
se controleze. :eva la Pollux asta îl în"urie; oc*ii lui mici, urâţi şi goi,
insolenta lui, dar şi gândul ca a "ost lăsat să-şi întindă rădăcinile, asemenea
unei buruieni, şi sa pătrundă în viaţa lui !uc).
 ?aca Pollux îi mai insulta încă o data "ata, o să-& lovească din nou. ?u
musst de în !eben tindemN; trebuie sati sc*imbi viaţa. @i bine, este prea
bătrân sa mai fe prudent, prea bătrân sa se sc*imbe. Probabil ca !uc)
accepta ideea de a se lăsa pusa la pământ de "urtuna2 el nu poate, atâta
vreme cât tine la onoare.
?e aceea trebuie sa o asculte pe 0eresa. 0eresa ar putea f ultima
persoana care îl mai poate salva. 0eresa a trecut dincolo de onoare. @a îşi
o"eră sânii în
daca surâd lumina
ironic. 5resoarelui2 ea cânta laşi banjo
un dor nemuritor în "ata
îşi cânta servitorilor
dorul. @a nu va şimuri.
nu-i pasa
5junge la clinica exact în clipa în care Bev (*aE pleacă.
(e îmbrăţişează, întru câtva distant, ca doi străini. reu de crezut ca
odată au stat goi, ţinându-se în braţe.
+ 5i venit în vizita sau te-ai întors sa rămâi o vreme îl întreabă ea.
+ (tau atât cât va f necesar. nsa n-am sa locuiesc acasă la !uc). @a şi
cu mine nu suntem în termenii cei mai cordiali. 5m de gând să-mi caut o
camera în oraş.
+ (cuză-mă, dar care este problema
+ ntre mine şi !uc) Ciciuna. (per. Cimic ce nu poate f rezolvat.
Problema este cu oamenii în mijlocul cărora trăieşte. :ând mai vin şi eu,
suntem prea multi. Prea multi într-un spatiu prea strâmt. :a nişte păianjeni
într-o
în caresticla, în minte
su#etele sunt îipuse
vinelao fert
imagine din n"crno;
ca nişte ciuperci.marea mocirla a (t)xului,
Gedi lKanime di color cui vinse lKira. (u#ete copleşite de "urie,
aruncându-se violent unele asupra altora. 3 pedeapsa pe măsura păcatelor
comise.
+ 0e re"eri la băiatul ala care s-a mutat la Petrus. îţi mărturisesc ca nici
mie nu-mi place cum arata. însa, atâta vreme cât Petrus este acolo, sunt
sigura ca !uc) nu va păţi nimic. Poate ca a venit vremea, ?avid, sa stai
deoparte şi sa o laşi pe !uc) să-şi rezolve singura problemele. /emeile se
adaptează mai uşor. !uc) se adaptează. şi este tânăra.
@a mult mai cu picioarele pe pământ decât tine. ?ecât oricare dintre
noi.
!uc) se adaptează C-am remarcat.
+ îmi repeţi sa ma tin deoparte, îi spune el. ?aca as f stat deoparte de
la început, ce s-ar f întâmplat cu !uc)
Bev (*aE nu scoate o vorba. 3are este ceva cu el ce Bev (*aE
înţelege şi el nu ?e vreme ce animalele au încredere în ea, ar trebui sa aibă
şi el încredere în ea Poate învăţa o lecţie de la ea 5nimalele au încredere în
ea, iar ea se "oloseşte de încrederea lor sa le lic*ideze. :e lecţie ar putea
desprinde din asta
+ ?aca ar f sa nu ma mai amestec, bâjbâie el mai de parte, şi la "erma
s-ar mai produce încă o nenorocire, cum crezi ca as mai putea trai cu mine
însumi\
@a ridica din umeri.
+ 5sta era întrebarea, ?avid spune ea pe un ton blând.
 + Cu stiu. Cici măcar nu mai stiu care era întrebarea. @ ca şi când între
generaţia mea şi cea a lui !uc) s-ar f lăsat o cortina grea. Cici măcar nu mi-
am dat seama când a apărut.
4ntre ei se lăsă o tăcere care persista o vreme.
+ în fne, continua el, nu pot locui la !uc), aşa încât trebuie să-mi
găsesc o camera. ?aca auzi ca este ceva liber 4n ra*amstoEn te rog sa ma
anunţi. 5m venit de "apt să-ţi spun ca sunt gata sa lucrez din nou la clinica.
+
?eîmi prinde
la un binede-al
prieten o mâna de (*aE
lui Bill ajutor,cumpăra
spune Bev (*aE. cu plat"orma, de
un camion
jumătate de tona, pentru care plăteşte cu un cec de & === A şi un al doilea
cec de \ === A, care urmează a f încasat la s"ârşitul lunii.
+ !a ce ai de gând să-& "oloseşti îl întreabă prietenul.
+ Pentru animale. :âini.
+ 3 sa ai nevoie de nişte bare la spate, sa nu sara a"ara.
(tiu pe cineva care f le poate monta.
+ :âinii mei nu sar.
:on"orm actelor, camionul are doisprezece ani, însa motorul merge
destul de bine. şi oricum, îşi spune el, nu trebuie sa tina o veşnicie. Cimic nu
trebuie sa tina o veşnicie. ?ând curs unui anunţ din rocottKs %ail, înc*iriază
o camera într-o casa din apropierea spitalului. (e înregistrează sub numele de
!ourie, plăteşte în avans
a#a în ra*amstoEn pentruc*iria
un pentru o luna,
tratament îi spune proprietăresei
ambulatoriu. ca se
Cu îi explica pentru
ce boala este tratamentul, însa ştie ca "emeia se gândeşte la cancer.
:*eltuieşte bani în neştire. Cu îi pasa. :umpără de la un magazin cu
articole pentru camping un termoplonjor, o mica maşină de gătit cu gaz, o
oala din aluminiu. în timp ce le cara sus pe scări spre camera lui, se
întâlneşte cu proprietăreasa.
+ Cu e voie sa gătiţi în camera, domnule !ourie, îispune ea. ?in cauza
incendiilor, ştiţi.
:amera este întunecoasa, îmbâcsita, încărcată cu mobila, iar salteaua,
plina de cocoloaşe. însa se va obişnui cu asta, aşa cum s-a obişnuit şi cu
altele.
%ai exista un c*iriaş, un pro"esor de şcoală ieşit la pensie. (e saluta la
micul dejun, în rest nu vorbesc. ?upă micul dejun, pleacă spre clinica, unde
îşi petrece tot restul zilei, în fecare zi, c*iar şi duminica.
4n mai mare măsură c*iar decât pensiunea, clinica devine casa lui. n
spaţiul ne"olosit din spatele clădirii îşi amenajează cuibul, cu o masa şi un
"otoliu vec*i de la "amilia (*aE, şi o umbrela de soare, sa îl apere de căldură
nemiloasa din timpul zilei. 5duce aici maşina de gătit cu gaz, să-şi "acă un
ceai sau sa încălzească din când în când conserve; spag*ete cu c*i"teluţe,
snocH> cu ceapa. Urăneşte animalele de doua ori pe zi2 "ace curat în cuşti şi
uneori sta de vorba cu ele2 alt"el, citeşte sau moţăie, sau, când rămâne
singur în toată clinica, ciupeşte strunele banjou-lui lui !uc), căutând muzica
pe care i-o va dărui 0eresei uiccioli.
Până când se va naşte copilul, cam aşa va arata viaţa lui.
 4ntr-o dimineaţă, îşi ridica privirea şi zăreşte "etişoarele a trei băieţi care
se zgâiesc la el peste zidul din beton. (e ridica de pe scaun2 câinii încep sa
latre2 băieţii sar jos şi se împrăştie c*irăind veseli. :e multe au de povestit
acasă; un bătrânel nebun care sta cu câinii şi cânta singurN
Cebun, c*iar asa. :um le-ar putea explica vreodată, lor, părinţilor lor,
satului ?, ce au "ăcut 0eresa şi iubitul ei pentru a merita sa fe din nou redaţi
acestei lumi
> Pestesudica.
în emis"era marin 0*)ristes atun9 din "amilia
6C.ed.9 R,V,$(i(ZNB&,( emp)lidae, "oarte ((jKj/r
tUtSp(B(tUfJsrtpj0iiSV răspândit
I> K"-NK V08 7-0JKS JîJ 7KJJJYYBBUpUYlJYNY((PK în cămaşa alba de noapte,
0eresa sta la "ereastra dormitorului. 0ine oc*ii înc*işi. @ste ora cea mai
neagra din noapte; respira pro"und, expira lăsând aerul sa se piardă în
"oşnetul vântului, în concertul strident al broaştelor.
+ :*c viiol dir, cânta ea, cu voce abia auzita, ca o soap ta. :lic vuol dir
Qitesta solitudine immensa @d io, cânta ea, c*csono
0ăcere. (olitudinea imensa nu îi o"eră răspunsul. Până şi trioul din coltul
scenei este tăcut ca un *ârciog.
+ GinoN şopteşte ea. Gino la mine, te implor, B)ron al meuN
4şi desc*ide larg braţele, îmbrăţişând noaptea, îmbrăţişând ceea ce
noaptea îi va aduce.
"ata înGrea să-&
abisul vadăsânii
dintre apărând pe vrea
ei. (au aripile
cavântului, sa oînînvăluie,
el sa apară să-şi ascundă
zori, sa apară la
orizont asemenea rege-lui-soare revărsându-şi strălucirea şi căldura asupra
ei. 0ot ce-şi doreşte este sa se întoarcă la ea.
5şezat la măsuţa sa din curtea câinilor, asculta atent în#oriturile, voluta
avântata a rugăminţii 0eresei în"runtând noaptea. @ste o perioada din luna
"oarte proasta pentru 0eresa.
@ste melancolica, palida, nu a pus geana pe geana, e mistuita de dor.
îşi doreşte sa fe salvata O de su"erinţă, de arşiţa verii din Gilla amba, de
"uria tatălui ei, de tot.
?e pe scaunul pe care a lăsat-o, ia mandolina. !egănând-o în braţe ca
pe un copil, se întoarce la "ereastra.
drang, zdronc, se tânguie mandolina din braţele ei, încet, sa nu-i
trezească tatăl. drang, zdronc, jeleşte strident banjoul din curtea părăsită
din 5"rica.
?oar ceva cu care să-mi ocup timpul, i-a spus lui Aosalind.
3 minciuna. 3pera nu este un *obb), a încetat sa mai fe un *obb). îl
absoarbe zi şi noapte.
0otuşi, în ciuda unor momente bune, adevărul este ca B)ron în talia
bate pasul pe loc. Cu are acţiune, nu evoluează, este doar o cantilena lunga,
poticnita, pe care 0eresa o arunca în vânt, punctata când şi când de
mormăielile şi o"taturile lui B)ron, din culise. (oţul şi rivala sunt de mult daţi
uitării O pot la "el de bine sa nu f existat niciodată.
Pesemne ca imboldul liric nu a murit în el, însa după decenii de
în"ometare nu reuşeşte sa se târască a"ara din peştera în care a zăcut decât
zbârcit, s"rijit, de"ormat. Cu are nici resursele muzicale, nici energia sa înalte
B)ron în talia de pe pista monotona pe care aleargă de când a dat startul. 5
devenit genul de opera pe care o poate crea şi un somnambul.
3"tează. :e "rumos ar f "ost sa revină trium"al în societate, ca autor al
unei mici opere camerale excentrice. aşa ceva nu se va întâmpla. 0rebuie să-
şi tempereze speranţele; sa traga nădejde ca de undeva, din caco"onia
sonora va ţâşni, ca o pasare, o singura nota autentica şi nemuritoare de dor.
:ât despre recunoaşterea valorii ei, lăsă asta pe seama erudiţilor din viitor,
daca
atuncipână
cândatunci
se va vor maidaca
naşte, exista
seerudiţi.
va naştearO el însuşi
ştie preanu va auzi
multe aceasta
despre arta nota,
şi
expresiile artistice încât sa se aştepte la asta. l'esi i-ar prinde bine lui !uc) o
dovada a talentului tatălui ei în timpul vieţii, ca sa aibă o părere ceva mai
buna despre el.
Biata 0eresaN Biata ne"ericitaN 5 scos-o din mormântul ei, i-a promis că-i
va da o noua viaţă, iar acum o dezamăgeşte.
(pera sa găsească în su#etul ei tăria de a-& ierta.
?intre câinii din cuştile de detenţie, a ajuns sa tina la unul în mod
special. @ste un mascul tânăr, cu piciorul
stâng din spate bolnav, pe care şi-& târăşte după el. ?aca s-a născut
asa, nu are cum sa ştie. Cici un vizitator nu s-a arătat interesat să-& adopte.
Perioada lui de gratie se apropie de s"ârşit. :urând va trebui sa treacă prin
probaDneori,
acului. în timp ce citeşte sau scrie, îi da drumul din cuşcă şi îl lăsă sa
zburde, sa dea din coada, în "elul lui grotesc, prin curte, sau sa moţăie aşezat
la picioarele lui.
(ub nici o "orma nu este 7al lui82 a avut grija sa nu-i dea un nume 6desi
Bev (*aE îi spune ?ricpoot92 cu toate acestea, este sensibil la valul de
generoasa a"ecţiune pe care i-o transmite câinele. în mod arbitrar,
necondiţionat, a "ost adoptat; câinele şi-ar da viaţa pentru el, ştie acest lucru.
:âinele este "ascinat de sunetul banjoului. :ând ciupeşte zdrăngănind
coardele, câinele sare în picioare, îşi înalta capul, asculta. :ând "redonează
linia melodica a 0eresei, iar "redonatul începe sa se umple de sentiment 6e ca
şi când i sar înţepeni laringele; simte sângele lovind ca un ciocan în gât9,
câinele îşi ţuguie botul de parca ar f gata sa cânte şi el, sau sa urle.
5r cuteza oare sa "acă asta; sa introducă un câine într-o piesa, să-i
permită sa dea glas propriei tânguiri înălţate spre cer, printre stro"ele
lamentaţiilor acestei 0eresa abandonate
(i de ce nu :u siguranţă, într-o opera care nu va f interpretata
niciodată în "ata publicului orice este permis, nu-i asa
4n fecare sâmbătă dimineaţa, con"orm aranjamentului dintre ei, merge
în Piaţa ?onHin sa o ajute pe !uc) la taraba.
?upă aceea o scoate la masa.
!uc) e tot mai greoaie în mişcări. 5 început sa afşeze un aer placid,
preocupat. încă nu se vede ca e gravida2 însa, daca el cauta musai semne,
cât timp le va lua bravelor fice cu oc*i de vultur din ra*amstoEn până sa
vadă şi ele semnele
+ :um se descurca Petrus o întreabă el.
 + 5 terminat casa, mai are de pus pla"onul şi canalizarea.
0ocmai se muta.
+ şi copilul lor Cu se apropie termenul
+ (ăptămâna viitoare. 0otul a "ost cronometrat per"ect.
+ 5 mai "ăcut Petrus aluzii
+ 5luzii
+ în legătură cu tine. ?espre locul tau în aceasta sc*ema.
++Cu.Poate ca lucrurile se vor sc*imba după ce copilul O şi "ace un gest
discret spre fica sa, spre trupul ei O se va naşte. în defnitiv, va f un copil al
acestui pământ. Cu vor avea cum sa nege acest adevăr.
Drmează o lunga tăcere.
+ începi să-& iubeşti
?esi cuvintele îi aparţin, ieşite de pe buzele lui îl surprind, îl sperie.
+ :opilul Cu. :um l-aş putea iubi ?ar am să-& iubesc.
?ragostea o sa apară O poţi avea încredere în %ama Catura. ?avid,
sunt *otărâtă sa fu o mama buna. 3 mama buna şi un om bun. şi tu ar trebui
sa încerci sa fi un om bun.
+ Presupun ca pentru mine e prea târziu. (unt un biet moşulica trimis
în surg*iun care îşi ispăşeşte pedeapsa.
0u
Dnînsa nu trebuie
om bun. Cu-i o sa te laşi.
decizie 0e a#ide
proasta peluat,
drumul cel bun.de restrişte.
în vremuri
Printr-o înţelegere tacita, nu trece, cel putin deocamdată, pe la "erma
ficei lui. :u toate acestea, o data pe săptămână, în zilele de lucru, pleacă pe
şoseaua spre Senton, lăsă camioneta la curba şi parcurge pe jos restul
drumului, dar nu merge pe traseu, ci taie savana sud-a"ricana.
?e pe ultima creasta a dealurilor, "erma se desc*ide dinaintea sa; casa
vec*e, la "el de solida ca întotdeauna, grajdurile, noua casa a lui Petrus, balta
bine cunoscuta, unde zăreşte nişte puncte care trebuie sa fe ratele şi nişte
puncte mai mari care trebuie sa fe gâştele sălbatice, oaspeţii lui !uc) veniţi
de departe.
?e la aceasta depărtare, răzoarele de #ori sunt nişte pete de culoare;
"ucsina, cornalina, albastru-cenuşiu. 5notimpul în care totul în#oreşte.
5lbinele trebuie sa fe în al şaptelea cer.
Cici urma de Petrus, de sotia lui sau de baiatul-sacal care aleargă cu ei.
însa !uc) este la lucru, printre #ori. şi în timp ce coboară atent dealul, zăreşte
şi căţeluşa buldog, o pata brun-roscat aşezată pe alee, c*iar lângă !uc).
5junge la gard şi se opreşte. întoarsa cu spatele spre el, !uc) nu i-a
remarcat încă prezenta. Poarta o roc*ie decolorata de vara, este încălţată cu
cizme, pe cap are o pălărie de soare cu boruri mari. :ând se apleacă
deasupra #orilor, sa tundă sau sa cureţe sau sa lege, îi vede pielea de un alb
lăptos, cu vinişoare albastre, şi tendoanele mari, vulnerabile, din spatele
genunc*ilor; cea mai putin "rumoasa parte a trupului de "emeie, cea mai
putin expresiva, şi de aceea poate cea mai scumpa şi îndrăgită.
!uc) se îndreaptă, se întinde, se apleacă din nou. !ucru la câmp2
treburi de ţărani, din timpuri imemoriale. /iica lui a ajuns o taranca.
 4ncă nu îi simte prezenta. :ât despre câinele de paza, ei bine, câinele
de paza pare sa doarmă.
5sa; odată, demult, era doar un mormoloc în trupul mamei ei, şi iat-o
acum, bine înfpta în propria-i existenta, mai bine decât a "ost el vreodată.
?aca are noroc, va trai mult timp, mult după ce el va f dispărut. ?upă
moartea lui, ea va f tot aici, îndeplinindu-şi treburile ei obişnuite printre
straturile de #ori. ar din pântecele ei va f ieşit o alta viaţă, care, cu putin
noroc,
linie deva f la "el
urmaşi la de puternica,
a căror la "el delui,
viaţă partea durabila. şi se
darul lui, ast"el se va perpetua
va împuţina o
inexorabil,
până când va f complet dat uitării.
Dn bunic. Dn osi". :ine s-ar f gândit la astaN :e tânăra "rumuşică mai
poate spera sa atragă în patul lui de bunic
4i rosteşte şoptit numele;
+ !uc)N
Cu îl aude.
3are ce urmări va avea "aptul de a f bunic :a tata, nu a prea reuşit,
desi s-a străduit cât a putut. :a bunic, probabil ca va aduna c*iar mai puţine
puncte decât media, îi lipsesc virtuţile bătrâneţii; cumpătare, blândeţe,
răbdare. ?ar pesemne ca aceste virtuţi apar când dispar alte virtuţi; virtutea
pasiunii, de pilda. 0rebuie sa reia lectura din Gictor Uugo, poetul vârstei
bunicilor.
Gântul(-ar
seputea sa înveţe
opreşte. @ste uncâte ceva de
moment de pace
acolo.pura, pe care şi-ar dori să-&
vadă prelungindu-se la nes"ârşit; soare blând, linişte de după-amiază, albine
roind pe un câmp de #ori2 în centrul tabloului, o "emeie tânără, das eEig $ei-
blic*e, uşor însărcinată, cu o pălărie de soare din paie. 3 scena gata creata
pentru un (argent sau un Bonnard. Băieţi de la oraş ca el2 dar până şi băieţii
de la oraş sunt în stare sa recunoască "rumuseţea când o întâlnesc, şi lor li se
poate tăia respiraţia.
5devărul este ca niciodată n-a "ost prea atras de viaţă la tara, în ciuda
tuturor lecturilor din $ordsEort*. C-a prea "ost atras de nimic, cu excepţia
"etelor "rumoase. şi unde lau adus toate astea @ste oare prea târziu să-ţi
educi privirea
4şi drege glasul.
+ !uc), rosteşte el ceva mai tare.
Graja s-a destrămat. !uc) se ridica, se întoarce spre el, îi zâmbeşte.
+ Buna, îi spune ea. Cu te-am auzit.
Sat) înalta capul şi se uita înspre el cu o privire mioapa.
0rece peste gard. Sat) vine greoi spre el, îi miroase pantofi.
+ Dnde e camioneta îl întreabă !uc).
@ste îmbujorata de e"ort, poate şi putin arsa de soare.
?eodata, arata ca o întruc*ipare a sănătăţii.
+ 5m parcat-o şi am venit pe jos într-o plimbare.
+ Grei sa intri sa bei un ceai
4i "ace invitaţia de parca s-ar adresa unui musafr. Bun.
Gizitator, vizitare; o noua baza, un nou început.
 @ste iar duminica. @l şi Bev (*aE sunt prinşi cu una din şedinţele lor de
!osung. Pe rând, aduce înăuntru pisicile, apoi câinii; animalele bătrâne,
oarbe, betege, mutilate, dar şi cele tinere, sănătoase O toate cele cărora le-a
sunat ceasul.
Aând pe rând, Bev le mângâie, le vorbeşte, le îmbărbătează şi le ucide,
după care se retrage şi îl urmăreşte în timp ce sigilează rămăşiţele lor în
giulgiul din plastic negru.
@l şi Bev
concentreze nu îşi vorbesc.
exclusiv 5 învăţat până
asupra animalului acum,
pe care de la ea,
îl omoară sa se o"erindu-
împreuna,
i ceea ce nu mai este atât de greu de numit; dragoste.
!eagă la gât ultimul sac şi îl duce la usa. ?ouăzeci şi trei.
5 rămas doar câinele cel tânăr, cel căruia îi place muzica, cel care,
daca i s-ar da măcar parţial o şansă, ar f ţopăit după tovarăşii sai până în
clădirea dispensarului, în sala de operaţii cu masa cu tăblie din zinc unde
plutesc încă mirosuri amestecate, puternice, inclusiv unul pe care nu &-a mai
întâlnit încă până acum; mirosul ultimei su#ări, mirosul scurt, discret, al
su#etului eliberat.
:eea ce nu va înţelege câinele 6nici într-o luna de duminicii îi trece prin
minte9, ceea ce nasul nu-i va semnala este cum poate cineva sa intre în ceea
ce pare a f o încăpere oarecare şi sa nu mai iasă niciodată. :eva se întâmpla
în aceasta
smuls camera,
din trup2 cevaputin
pluteşte despreîn care nu se poate vorbi;
aer, zbatân-duse, aici su#etul este
contorsionându-se2 apoi
este aspirat şi dispare. @ mai presus de înţelegerea lui, aceasta încăpere care
nu este propriu-zis o încăpere, ci o groapa unde su#etele se scurg de viaţă.
?e fecare data este tot mai greu, i-a spus odată Bev (*aE.
%ai greu, şi totuşi mai uşor. 0e obişnuieşti cu greutăţile2 nu mai eşti
surprins când constaţi ca ceea ce era cât se poate de greu devine şi mai
greu. Poate pastra câinele tânăr, daca vrea, pentru încă o săptămână. însa va
veni şi clipa O nu poate scăpa de ea O când va f obligat sa i-& aducă lui Bev
(*aE în sala de operaţii 6poate îl va aduce în braţe, poate va "ace asta pentru
el9, îl va mângâia, îi va aranja blana ast"el încât acul sa găsească vena, îi va
şopti la urec*e şi îi va murmura şi îi va f alături în clipa în care, cu uimire,
picioarele i se vor înmuia2 iar atunci când su#etul iui va pleca, îl va plia şi îl va
împac*eta în sacul lui, iar a doua zi va pune sacul pe plat"orma şi îl va arunca
în #ăcări şi va vedea cum este ars, mistuit. 3 sa "acă toate astea pentru el
când îi va veni clipa. Ga f "oarte putin, mai putin decât putin; nimic. (trăbate
cabinetul.
+ 5sta a "ost ultimul îl întreabă Bev (*aE.
+ %ai e unul. ?esc*ide usa cuştii.
+ Gino, rosteşte el şi se apleacă, îşi desc*ide braţele.
:âinele îşi târăşte posteriorul sc*ilodit, îi adulmeca "ata, îl linge pe
obraji, pe gura, pe urec*i. Cu "ace nici un gest sa
& oprească.
+ Gino.
Purtându-& pe braţe ca pe un miel, intra din nou în cabinet.
 + :redeam ca vrei să-& mai laşi o săptămână, îi spune Bev (*aE.
Aenunţi la el
+ ?a, renunţ la el.

(/kA0