Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Rotaru Adrian
REZUMAT: "Basarabia-nume de tara" de Serban Papacostea
In 1344, in urma unei intevederi cu Ludovic de Anjou, “Alexandru a lui
Basarab” a desprins de dependenta Hoardei de Aur tara la a carei conducere se afla
si a integrat-o in marea coalitie a fortelor care au luat cu asalt pozitiile puterii mongo
cu centrul la Sarai, ata si cele situate la nord si rasarit de lantul Carpatilor, si cele de
pe tarmul nord-vestic al Marii Negre. Astfel dupa cativa ani de infruntari armate
Hoarda de Aur a pierdut teritorii insemnate. Ca urmare a aceste evolutii, teritoriul
Europei sa modificat considerabil. La nord-est si la rasarit de Carpati, in bazinul
danubiano-pontic, atat in nordul cat si in sudul segmentului maritim al fluviului, au
aparut sau s-au regenerat noi formatiuni politice, una dintre acestea a aparut la
sudul Dunarii maritime, un teritoriu care avea sa preia numele unui conducator,
Dobrotici; o formatiune politica a tatarilor, care peste tim avea sa pastreze numele
de Basarabia.
In zilele lui Alexandru Basarab, si ale urmasilor sai imediati „Tara Romaneasca”
a cunoscut succesive extensiuni si involutii teritoriale. In rasarit extinderea
primordiala a avut loc pina la Siret, apoi dincolo de Siret pe tarmul nordic al bratului
Chilia.
Dupa instalarea Basarabilor la Campulung in 1345 si dupa primele succese ale
campaniei antitatare si crearea unei resedinte voievodale pe drumul care lega
Brasovul cu linia comerciala a Dunarii, semnalizeaza prima etapa a extinderii in
partea rasariteana. In urma unei neintelegeri intre regele Ungariei si Alexandru
Basarab privind impartirea iesirii la o legatura directa cu Marea Neagra, acesta din
urma s-a desprins din alianta cu ungaria si dins sfera romano-catolica si s-a orientat
inspre Bizant, obtinand o noua legitimatie spiritual-politica. Astfel unii atribue
fondatorului Ungrovlahiei expansiunea de-a lungul Dunarii maritime, la nord de
Bratul Chilia, in teritoriul in care avea sa primeasca numele dinastiei domnitoare a
Tarii Romanesti, Basarabia.
Moldova a refuzat constant să recunoască titlul oficial al ţării rivale –
Ungrovlahia sau Vlaşca Zemlja –, care indica o pretenţie de întâietate şi suzeranitate.
În actele cancelariei moldovene, ţara vecină şi rivală era numită fie Basarabia sau
Bessarabskaia Zemlija, după numele familiei domnitoare, – Basarab –, fie Multanska
Zemlja, Ţara Muntenească, cu sens teritorial limitativ. Aceste denumiri au fost
preluate oficial de Polonia, ţară suzerană a Moldovei, care utiliza termenii Basarabia
si Multanska Zemljia pentru a desemna Valahia. Când, în timpul lui Ştefan cel Mare,
fragmentul teritorial din nordul braţului Chilia a fost definitiv pierdut de Ţara
Românească, el a păstrat denumirea de Basarabia. Când turcii au cucerit centrele
maritime Chilia si Cetatea Alba în 1484 şi apoi, când au extins teritoriul acestora în
1538, teritoriul şi-a păstrat denumirea de Basarabia. În 1812, Rusia a anexat întreg
teritoriul dintre Prut şi Nistru extinzând asupra acestuia vechea denumirea de
Basarabia.