CURS 5

Vă rugăm să comentaţi următoarele texte:

„Economia socială de piaţă a fost, în perioada elaborării doctrinei şi aplicării ei, numită şi
considerată „a treia cale” de evoluţie economică şi social-politică. După succesele remarcabile
ale aplicării economiei sociale de piaţă în Germania, Suedia şi Japonia, în perioada postbelică, s-
au cristalizat opinii care au teoretizat acest efort aplicativ sub numele deja consacrat de „a treia
cale”.

Comentariu:

- după transformările social-politice central şi est-europene, ce au culminat cu schinbările

aduse de anul 1989, ,,a treia cale,, a fostintens mediatizată şi în ţările care renunţaseră la
experimentul economiei centralizate, de comandă. În anii ,90, „a treia cale” s-a impus în
occident reflectând o schimbare strategică a ideologiei partidelor de stânga din ţările vest-
europene, impusă de modificarea politicilor lor tradiţionale, în pas cu tranformările
istorice operate în arhitectura postbelică a bătrânului continent.
Politicile de stânga şi de dreapta, tradiţionale în Occident, arată două tipuri de înţelegere a
capitalismului: conservatorismul de dreapta, ce acţionează pe principiile fundamentale ale
pieţei, în timp ce aripa de stânga, în diferitele ei modalităţi de manifestare, scoate în
evidenţă justiţia socială prin politici de redistribuire a bunurilor, cum ar fi politicile de
naţionalizare sau extinderea statului bunăstării.

Potrivit evaluărilor experţilor de la Heritage Foundation, economia românească are, pe total, un

scor de 3,75. Acesta rezultă din următoarea evaluare: politici comerciale – 4,0; fiscalitate – 4,5;
intervenţie guvernamentală – 3,0; politică monetară – 5,0; investiţii străine – 3,0; finanţe-bănci –
3,0; dreptul de proprietate – 4,0; reglementări – 4,0; piaţa neagră – 4,0. Această evaluare arată că
pentru analiştii respectivi economia românească are, pentru majoritatea factorilor, un caracter
represiv. Interesantă este evoluţia acestui indicator în perioada 1995-2004. Acesta arată că în
perioada de guvernare PDSR, libertatea economică a fost mult mai redusă decât în perioada
1997-2000. Pe clasamentul efectuat pe un număr de 161 de ţări, România are o poziţie deosebit
de ingrată, este situată abia pe poziţia 138, fiind întrecută de toate ţările europene (cu excepţia
Federaţiei Iugoslave şi a Bosniei Herţegovina), dar şi de numeroase state din Asia, Africa şi
America Latină.

1
Comentariu:
- acest indice care masoara libertatea economica isi concentreaza atentia pe zece zone de
interes.Fiecare dintre aceste zece libertati care intra in alcatuirea indicelui sunt vitale
pentru o dezvoltarea sanatoasa din punct de vedere economic si nu numai.
Fiecare din cele zece libertati este masurata pe o sara de la 0 la 100, indicele de tara fiind o
simpla medie aritmetica intre cele zece scoruri ale celor zece libertati componente.