UNIVERSITATEA “VALAHIA “ DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

NUME : Ionita Anca Denisa

SPECIALIZAREA : CIG

ANUL : II

PROFESOR COORDONATOR : dr.prof. univ Manea Marinela

 Conceptul de buget public naţional
Sarcinile finanţelor publice ca sector al activităţii economico-sociale sunt, în mare
măsură, aduse la îndeplinire prin intermediul bugetului ca principal plan financiar.

În doctrina modernă este consacrată concepţia că bugetul public reprezintă actul juridic
necesar pentru stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice . Resursele
financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete: bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul
trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, în condiţiile asigurării
echilibrului financiar. Resursele şi cheltuielile reflectate în bugetele menţionate anterior,
cumulate la nivel naţional, alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile
publice totale care, după consolidare prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective,
evidenţiază dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau de
dezechilibru, după caz.

Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţia României, republicată, conceptul de buget
public naţional este o noţiune sintetică a trei instituţii juridice diferite: bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi ale judeţelor. Prin bugetul
public se proiectează şi se desfăşoară activitatea financiară, putând aprecia că bugetul public
reflectă activitatea privind finanţele publice ale unui stat.

Dintre trăsăturile subliniate în literatura economică de specialitate pentru bugetul public

relevăm :

(i) bugetul este un act previzional, el prezentându-se sub forma unui tablou evaluativ şi
comparativ de venituri publice, indicând veniturile băneşti ale statului şi destinaţia acestora
exprimând în cheltuieli bugetare;

(ii) este un act de autorizare prin care puterea legislativă împuterniceşte executivul să
cheltuiască şi să perceapă venituri în acord cu prevederile legale;

(iii) este un act anual, anul bugetar, ca exerciţiu financiar fiind cel mai potrivit interval
pentru care se poate efectua programarea şi se poate urmări execuţia veniturilor şi cheltuielilor;

(iv) bugetul public reprezintă un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor
băneşti publice, gestionarea, utilizarea şi controlul folosirii acestora;
(v) bugetul public este şi un instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii.

Pe baza opţiunilor politice, economice, sociale, bugetul public reflectă politica financiară
propriu-zisă a statului.
 Principiul unităţii (unicităţii)

Aplicarea acestui principiu presupune înscrierea într-un singur document a tuturor

veniturilor şi cheltuielilor bugetare anuale şi, deci, aprobarea în fiecare exerciţiu financiar a unui
singur buget, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice art. 10
alin. (1) din Legea nr. 500/200213 . Acest principiu asigură o cunoaştere clară, de ansamblu, a
situaţiei finanţelor publice, a stării echilibrului bugetar. Multiplicarea bugetelor ar putea
impiedica asupra unei vederi de ansamblu asupra veniturilor şi cheltuielilor publice.

Din punct de vedere politic, principiul unităţii (unicităţii) bugetare facilitează realizarea
controlului Parlamentului şi exercitarea puterii sale de decizie în materia finanţelor publice.

 Are semnificaţia înscrierii veniturilor şi cheltuielilor într-un singur document, pentru a

se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice; impune elaborarea, în fiecare
an, a unui buget unic, posibilitatea rectificării anuale neafectând în nici un fel consistenţa
acestuia, ci având menirea de a da eficienţă realităţii bugetare.

Este interzisă reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar şi constituirea de

fonduri publice în afara bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale,
dacă legea nu prevede altfel. În unele state se practică şi principiul pluralităţii  bugetare, desprins
din posibilitatea ca, pe lângă bugetul statului, considerat ca procedeu central sau general, să fie
admise, excepţional, şi alte bugete. Se practică, de regulă, bugetele extraordinare, bugetele
anexă, bugetele autonome etc, numite şi „abateri” sau derogări de la acest principiu, ce permit
debugetarizarea unor cheltuieli publice.

Prin principiul unităţii se asigură o prezentare de ansamblu şi o cunoaştere clară a

surselor de venituri şi a destinaţiei cheltuielilor, precum şi a mecanismului de echilibrare a
bugetului. Aceasta permite analiza veniturilor şi cheltuielilor în vederea emiterii unor judecăţi de
valoare privind structura şi volumul cheltuielilor propuse de Guvern, pe baza cărora se pot lua
decizii de amânare, respingere sau modificare a unor cheltuieli inoportune. Totodată, acest
principiu permite exercitarea controlului de către Parlament asupra Guvernului privind
perceperea impozitelor, modului de cheltuire a fondurilor publice, cât şi asupra utilităţii şi
oportunităţii măsurilor sociale şi economice pe cale le iniţiază.

Referindu-se la principiul unităţii bugetare s-au identificat două motivaţii ale acestui
principiu, respectiv: financiare şi politice.

Sub aspect financiar, aplicarea unei asemenea  reguli dă o imagine mai clară  situaţiei
financiare a statului, deoarece citirea unui singur document face mai uşor de înţeles provenienţa
veniturilor, destinaţia cheltuielilor si ponderea în care veniturile acoperă sau nu cheltuielile.

Sub aspect politic, un buget unitar, oferă posibilitatea examinării de către corpul
legislativ  a politicii financiare  de ansamblu promovată de guvern şi pe care poate să şi-o
însuşească sau nu. Acest principiu a fost adaptat cerinţelor contemporane în materie, în special
prin acceptarea unor derogări care favorizează operaţiunea de „debugetizare”.

            Debugetizarea este scoaterea în afara bugetului a anumitor categorii de cheltuieli, în

special de investiţii, şi acoperirea acestora din surse alternative (generate în special de încheierea
şi derularea unor parteneriate public-private).

Deşi unitatea bugetară prezintă o serie de avantaje, în tot mai multe state contemporane s-
a renunţat la respectarea deplină a acestui principiu, preferându-se procedeul pluralităţii
bugetare. Astfel, pe lângă bugetul statului care este considerat un buget ordinar sau general, se
întocmesc şi alte bugete publice: conturi speciale, bugete extraordinare, bugete anexe, bugete
autonome, bugete ale fondurilor speciale etc.

Derogările principiului unităţii bugetare sunt: conturile speciale de trezorerie; bugetele

extraordinare; bugetele anexe; bugetele autonome; rectificarea legilor bugetare anuale; bugetele
referitoare la unele cheltuieli accidentale sau în caz de urgenţă.

Conturile speciale de trezorerie reprezintă operaţiuni financiare ce constau în

înregistrarea cheltuielilor sau a încasărilor ce nu sunt definitive, întrucât angajamentele la care au
dat naştere urmează să fie executate.

Bugetele extraordinare sunt bugete prin care se asigură finanţarea cheltuielilor

excepţionale (militare, de război) în afara regulilor tradiţionale ale contabilităţii publice.

Bugetele anexă evidenţiază operaţiile financiare ale unor servicii ale statului cu caracter
industrial sau comercial necuprinse în bugetul general decât prin vărsământul soldului lor
creditor sau debitor. Se discută şi se votează de Parlament şi sunt supuse controlului
public.Bugetele autonome sunt adoptate la nivelul societăţilor comerciale cu capital de stat sau al
instituţiilor publice care beneficiază de autonomie financiară fără a fi supuse controlului
Parlamentului. Legile bugetare rectificative sunt generate de necunoaşterea cu exactitate a
nivelului cheltuielilor şi respectiv al veniturilor în momentul aprobării legii bugetare, ceea ce
face necesară revenirea asupra nivelului indicatorilor bugetari în cursul exerciţiului bugetar.
 BUGETUL UNIUNII EUROPENE

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează în fiecare an finanțarea ansamblului

activităților și intervențiilor comunitare. În funcție de acesta pot fi observate în fiecare an
prioritățile și orientările politice comunitare. Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu bugetar
de șapte ani cunoscut sub numele de „perspectivă financiară”. Perspectivele financiare sunt
stabilite de Comisia Europeană și necesită aprobarea în unanimitate din partea statelor membre și
negocieri care să fie urmate de acordul Parlamentului European.Bugetul Uniunii a fost
aproximativ 140 miliarde € în 2011, suma bugetelor naționale celor 27 de state a fost peste 6.300
miliarde €.

Comisia Europeană propune mai întâi

un proiect de buget anual.

Proiectul de buget trebuie aprobat de

guvernele naționale din Consiliul UE și
de Parlamentul European ales direct.

Atât Consiliul, cât și Parlamentul pot

modifica proiectul. Consiliul și
Parlamentul aprobă versiunea finală.

Cât de mare este bugetul UE ?

La aproximativ 148 de miliarde de euro (cifra din 2019), bugetul UE este de fapt mai mic
decât bugetele din Austria sau Belgia.
 Aceasta este o fracțiune minusculă (2%) din bugetele naționale combinate din toate cele
28 de țări UE (7.524 miliarde EUR)

Câteva comparații

Guvernele naționale din UE cheltuiesc de peste 50 de ori ceea ce UE face prin bugetul
său;

Cheltuielile UE reprezintă mai puțin de 1% din valoarea totală a economiei UE (venitul

național brut al tuturor statelor membre ale UE);

În schimb, un buget național mediu în UE este de 46% din valoarea economiei sale.

Spre deosebire de bugetele naționale, care sunt utilizate în principal pentru furnizarea de
servicii publice și finanțarea sistemelor de securitate socială, bugetul UE este utilizat în principal
pentru investiții.

Cetățeanul mediu UE plătește 240 de euro pe an către bugetul UE (cifre pentru 2018) -
mai puțin decât prețul unei cani de cafea medie pe zi.
 BIBLIOGRAFIE

https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/1603-principiile-dreptului-
bugetar

http://www.ing.ugal.ro/Resurse/MENUS/Facultate/IFR/Drept_financiar.pdf

https://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%209.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene