Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica

Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Semestrul 4 (2015-2016)
ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA I
Curs: 3h/sapt – Prof.dr.ing. Constantin NITU
Lab&proiect: 2h/sapt – S.l.dr.ing. Ciprian
RIZESCU si S.l.dr.ing. Mircea NISTOR
Sala lab. CH101 si 103

Semestrul 5 (2016-2017)
ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA II
Curs: 3h – Prof.dr.ing. Constantin NITU
Lab&proiect: 2h – S.l.dr.ing. Mircea NISTOR
Sala lab. CH101
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

BIBLIOGRAFIE
1. T.Demian, D.Tudor, I. Curita, C.Nitu –Bazele proiectarii aparatelor
de mecanica fina, vol. I, ET 1984, Bucuresti
2. T.Demian, D.Tudor, I. Curita, C.Nitu –Bazele proiectarii aparatelor
de mecanica fina, vol. II, ET 1986, Bucuresti
3. T.Demian – Elemente constructive de mecanica fina, EDP 1980
4. T.Demian, s.a. - Elemente constructive de mecanica fina –
Aplicatii, EDP 1981
5. http://curs.mecanica.pub.ro
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

MECANICA FINA = PRECISION MECHANICS (lb. engleza)

MECANICA FINA = domeniul tehnic APARATE

MASINA = Sistem tehnic cu rol de a efectua, in principal,

un lucru mecanic (suplineste forta fizica a omului)

APARAT = Sistem tehnic cu rol de prelucrare a informatiei

(amplifica posibilitatile senzoriale, de perceptie si
intelectuale ale omului), indeplinind functii de
masurare, calcul, reglare automata)
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

APARATE - ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA

= componente sau grup de componente mecanice care,
contribuie la realizarea aceluiasi rol functional

MASINI - ORGANE DE MASINI

MECANISM = Ansamblu de elemente, legate intre ele, avand o

miscare determinata

APARATELE si MASINILE sunt constituie din elemente constructive

de mecanica fina (organe de masini) si mecanisme, la care se
adauga componente de natura electrica, hidraulica, pneumatica,
etc.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

SISTEME SI SUBSISTEME DE MECANICA FINA

OROLOGERIE (MASURAREA TIMPULUI)
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

APARATE SI SISTEME DE MASURARE

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ELECTRONICA, BIROTICA SI TEHNICA DE CALCUL

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ROBOTICA
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

APARATE SI SISTEME OPTICE

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

DISPOZITIVE DE
INVESTIGATIE MEDICALA
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ROBOTICA MEDICALA PENTRU REABILITARE

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

EXEMPLE DE ELEMENTE CONSTRUCTIVE

ARCURI
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ARCURI
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ARCURI
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ASAMBLARI
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ASAMBLARI
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ARBORI
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ARBORI
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

LAGARE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

LAGARE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

LAGARE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

GHIDAJE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

GHIDAJE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

GHIDAJE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

PROIECTAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA

= conceperea formei si determinarea , prin calcul, a dimensiunilor adecvate rolului
functional, coroborate cu alegerea materialului corespunzator
= indeplinirea unor conditii functionale, tehnologice, economice si estetice
CALCULUL SE BAZEAZA PE:
1. FENOMENE FIZICE
- Solicitari simple si compuse ale elementelor constructive , la care se determina
eforturile unitare (rezistenta) si deformatiile
- Solicitari la contactul dintre doua elemente, la care se determina tensiunile din
stratul superficial (uzura)
-Frecare
- Incalzire (eventual)
2. RESTRICTII GEOMETRICE
-Exista limitari de spatiu pentru montajul componentelor, care obliga la alegerea
unor dimensiuni
- Tolerantele dimensionale constituie un lant care trebuie inchis pentru toate cotele
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

BREVIAR DE REZISTENTA MATERIALELOR

Forte de legatura (F~=G/2) – abstractizare a influentei structurii interne

a materialului elementului, ca reactiune la aplicarea unei sarcini externe,
pentru a mentine coeziunea structurala
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

TENSIUNI (EFORTURI UNITARE)

Forta F se distribuie pe sectiunea transversala, A, astfel incat, pe un

element de arie, dA, actioneaza forta dF, având o direcţie oarecare. Pe
elementul de arie dA, forţa poate fi considerată uniform distribuită pe
suprafaţa acestuia, mărimea efortului distribuit pe unitatea de
suprafaţă fiind:

Componenta pe directia normala la sectiunea A este

tensiunea normala, σ, iar cea continuta in planul de
Sectionare este tensiunea tangentiala, τ
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Elementele constructive sunt solide deformabile, sub acţiunea forţelor

şi momentelor exterioare. Intensitatea acţiunii acestora în punctele
interioare se evaluează tensiuni ori eforturi unitare [N/mm2 = MPa].
Efectul este o deplasare locală a punctului vizat, care produce,
împreună cu punctele adiacente, o deformare a întregului solid.

Întreaga teorie a rezistenţei materialelor se bazează pe legătura

între tensiuni şi deformaţii, care este stabilită prin încercări
experimentale, pentru diferite materiale. Legea lui Hooke este,
practic, singura utilizată la calculul elementelor constructive, fiind
valabilă pentru materiale elastice, supuse solicitărilor statice
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Punctele marcate ȋn diagrama Hooke au semnificaţia: σp – limita de

proporţionalitate (pȃnă la care relaţia σ - ε este pefect liniară); σe –
limita de elasticitate; σc – limita de curgere; σr - limita de rupere.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

CALCULE DE REZISTENTA LA SOLICITARI STATICE -Solicitări simple

Acţiunea unei singure sarcini (forţă, moment) în secţiunea unei bare
provoacă o solicitare simplă. În tabelul următor, sunt indicate relaţiile
de calcul corespunzătoare acestora.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

SOLICITARI DE CONTACT
La contactul între două corpuri (elemente constructive), încărcarea
determină o stare de tensiune în straturile superficiale ale acestora, care
poate conduce la distrugerea lor. Din acest motiv, valoarea acestor
tensiuni de contact se determină cu relaţiile din tabelul urmator, în
funcţie de geometria suprafeţelor în contact.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

SOLICITARI COMPUSE
Solicitări care produc numai tensiuni normale

Acest caz apare când un element constructiv este supus la întindere şi la

încovoiere sau la compresiune şi încovoiere. Tensiunea este maximă în fibra
externă cea mai solicitată şi este dată de expresia:

cu convenţia că N şi Mi sunt pozitive, dacă au sensul din figura (dreapta sau

stânga).
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Solicitări care produc tensiuni normale şi tangenţiale

Tensiunile normale σ sunt generate de solicitările la încovoiere, tracţiune sau

compresiune, iar cele tangenţiale, τ, de solicitările de forfecare şi torsiune.
În acest caz, se utilizează formule obţinute prin aplicarea teoriilor de rupere a
materialelor, respectiv:

1. Teoria I-a, a tensiunii normale maxime:

2. Teoria a II-a, a deformaţiei maxime; conform acesteia, se admite

că:
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

3. Teoria a III-a, a tensiunii tangenţiale maxime:

4.Teoria a IV-a, a energiei maxime de deformaţie

Alegerea tensiunilor admisibile

Corectitudinea calculului de dimensionare sau verificare depinde de

alegerea tensiunilor admisibile. Acestea pot fi obţinute prin două
metode:
a) Utilizarea unor tabele de valori din ȋndrumare de specialitate, care
acoperă un numar limitat de cazuri practice (metoda tabelară);
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

b) Utilizarea valorilor tensiunilor limită specifice materialului,

raportate la un coeficient de siguranţă, c, care depinde de aplicaţie
(metoda portanţei); potrivit acestei metode,

si

unde σlim si τlim pot fi limita de curgere sau de rupere a materialului

(la solicitari statice), ori rezistenţa la oboseală la solicitări variabile.

Coeficientul supraunitar de siguranţă se alege ȋn funcţie de importanţa

construcţiei privind consecinţele distrugerii elementului (daune
materiale sau asupra sănătăţii umane) şi de modul de variaţie, ȋn timp,
a tensiunilor.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

CONTACTUL INTRE DOUA CORPURI

- Pe suprafata
- Punctiform
- Liniar

Contact pe o suprafata