Bolile cardiovasculare afecteaza structurile sau functiile

inimii
 CARDIOPATIE ISCHEMICA/ANGINA PECTORALA
 INFARCT
 RITMURI ANORMALE ALE INIMII SAU ARITMII
 INSUFICIENTA CARDIACA
 AFECTIUNI ALE VALVEI CARDIACE
 BOLI CARDIACE CONGENITALE
 BOLILE PERICARDULUI
 SINDROMUL MARFAN
 BOLI VASCULARE (ALE VASELOR DE SANGE)

FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR

Factori de risc cardiovascular care nu pot fi influentati

 sex,
 varsta,
 istoricul familial (predispozitia genetica).

Factori de risc cardiovascular care pot fi influentati

 obezitate,
 colesterol marit,
 stres,
 hipertensiune arteriala,
 fumat,
 diabet,
 sedentarism.

ARITMII
Cum bate inima?

 Adulti: 60-100 de batai pe minut

 Copii: 120-130 de batai pe minut

Poti resimti diferit aritmiile

 Daca inima bate rapid si regulat este vorba de tahicardie.

 Daca e o bataie care vine mai repede, in general foarte puternica si resimtita la baza
gatului, urmata de o pauza, este vorba de extrasistole.
 Daca este un ritm complet haotic, neregulat si foarte rapid este vorba de fibrilatie.

Cauzele aritmiilor

 Oboseala,
 Infectii,
 Stres prelungit,
 Dezechilibre minerale,
 Consumul in exces de cafea, alcool, bauturi energizante,
 Disfunctii tiroidiene, ale miocardului (muschiul inimii) , ale unor valve cardiace,
 Anomalii congenitale.
INSUFICIENTA CARDIACA
Incapacitatea inimii de a asigura o perfuzie corespunzatoare a organelor, care se manifesta prin lipsa
de aer la efort (in stadii avansate apare si in repaus) si edem (umflarea tesuturilor).

Insuficienta cardiaca poate afecta:

 muschiul inimii (boli genetice sau boli inflamatorii),

 o valva (nu se deschide sau nu se inchide corespunzator),
 vasele inimii (in cazul cardiopatiei ischemice cand lipsa de oxigenare a muschiului inimii
duce la disfunctia acestuia).

Tratamentul insuficientei cardiace, in functie de cauza

 revascularizarea miocardica prin implantarea de stenturi sau de by-pass coronarian,

 tratarea factorilor agravanti, aritmiile
 tratament medicamentos pe termen lung
 in stadiile avansate, cand cordul creste in dimensiune, exista dispozitive care realizeaza o
resincronizare a contractiei pentru a imbunatati functia cardiaca.

CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cardiopatia ischemica inseamna ingustarea (stenoza) arterelor coronare, vase care iriga muschiul
inimii.

Simptomele cardiopatiei ischemice

 Durere in piept,
 Oboseala exagerata,
 Lipsa de aer, 
 Duce in cazuri extreme pana la infarct de miocard

Cauza principala este ateroscleroza, aparitia placilor de cholesterol (aterom) pe peretii interior
ai arterelor.

INFARCTUL MIOCARDIC
In infarctul miocardic acut, vasul de sange este astupat 100% si muschiul miocardic moare.

Simptomele infarctului miocardic

 Durere precordiala (zona anterioara a toracelui) profunda, ca o gheara uneori, care

dureaza peste 30 de minute si iradiaza spre bratul stang, epigastru (zona stomacului), maxilar
sigat, brate si mai rar in spate, 
 Ameteli,
 Respiratii scurte si frecvente,
 Transpiratie,
 Batai de inima rapide sau neregulate,
 Greata sau voma,
 Paloare.
Ce facem cand realizam ca suferim un infarct miocardic
acut
 Ne asezam pe un pat sau un scaun.
 Stam linistiti.
 Daca avem nitroglicerina se poate pune un comprimat sub limba, care trebuie sa isi faca
efectul in maxim 3 minute (se produce vasodilatatia vaselor lasand o cantitate mica de sange sa
mai treaca in distalitatea arterei).
 Se administreaza o aspirina.
 Daca avem stare de voma sau lesin se poate tusi cand avem senzatia de pierdere a
cunostintei.
 Daca pulsul este foarte slab denota o scadere a tensiunii si atunci se poate bea un pahar de
apa cu putina sare.
 Daca pacientul isi pierde cunostinta si nu se simte puls, cei din familie trebuie sa instituie
manevrele de prim-ajutor de resuscitare cardiac si respiratorii.

Diagnosticul bolilor cardiovasculare / TESTE

 Electrocardiograma arata daca muschiul inimii este deteriorate sau lipsit de oxigen.
EKG de repaus poate arata infarct transmural (pe toata grosimea peretelui cu supradenivelare de
ST) sau infarct subendocardic (subdenivelare de ST – afecteaza numai o parte din grosimea
peretelui)
 Testul de efort este mult mai specific decat EKG-ul de repaus. Apar modificari daca
pacientul are cardiopatie ischemica.
 Analizele de sange evidentiaza markerii de necroza miocardica
(troponina sicreatinkinaza) in infarct
 Holterul de ritm se tine pe pacient timp de 24 de ore prin aplicarea unor electrozi.
Inregistreaza toate bataile inimii, a doua zi se scoate, informatia se descarca pe un calculator si se
observa ce fel de palpitatii au aparut.
 Ecocardiografia foloseste unde sonore pentru a studia structura inimii si cum
functioneaza inima si valvele. In cazul unui infarct miocardic acut, muschiul nu se mai misca.
 Coronarografia ne ajuta sa vedem care artera are ingustare, unde este localizata
ingustarea, ce gradare (de la 10% pana la 85% sau chiar 100%), cate artere sunt cu probleme.

CUM SA AI GRIJA DE INIMA TA

 Renunta la fumat.
 Efectueaza analizele uzuale o data pe an.
 Consulta un cardiolog daca ai alte suferinte: diabet, obezitate, antecedente familiale de
cardiopatie ischemica.
 Adopta un regim de viata sanatos, care presupune mai multa miscare, un regim alimentar
corespunzator, fara exces de zahar, grasimi, sare, alcool.