Renia Spiegel s-a niscut in estul Poloniei in 1924. Tianarte 109 inepat ind jr a izbeninen razboinlui, ea si sora ei locuiau in Przemysl impreund en bunicii, Separat& de mama ei din eauza rizboiulni, uurmtori ant i-a tritsub ocupatia sovietied, apoi sub cea hazisti, sia fost martori la erearea ghetoului. fu vara anului 1942, Renia a fost fortata sa se aseundit pentra ascipa cind ghetoul a fost lichidat. Cateva zile mat tarziu, ascuncitoarea ei a fost descoperita, iar Rena a fost impuseat avea doar optsprezece ani RENIA SPIEGEL Jurnalul Reniei Prefata, postlata si note de Elizabeth Bellak impreuna cu Sarah Durand Cuvant-inainte de Deborah E. Lipstadt ‘Traducere din limba englezi ANCA IRINA IONESCU Bucuresti 2019Libris PREFATA Sora mea, Renia Spiegel, s-a nfiscut la 18 iunie 1924 in Ubryfkowce, regiunea Tarnopol din sud-estul Poloniei. Acest oras de provincie se numeste acum Uhrynkivtsi si face parte din Ucraina. inainte a cel de-al Doilea Razboi Mondial si ne desparta familia, poporul si tara, Uhrynkowce era in Polonia. Eu am venit pe lume la 18 noiembrie 1930, la sase ani dup Renia. Am avut o cisnicie fericiti cu George Bellak timp de treizeci si cinci de ani, am fost profesoara in New York timp de trei decenii siam acum trei nepoti minunati, Sora mea a trait numai pani la varsta de optsprezece ani. A fost asa- sinata de nazisti in 1942. Alituri de cateva fotografii, ‘teva suvenire de familie si amintirile pe care le-am pistrat in minte aproape noutizeci de ani, jumalul pe care urmeaza si-l cititi este tot ce am de laea. Mult timp nu m-am incumetat si-I citese, insi. M-am ascuns de el si de trecutul meu ani in sir, pani cind fiiea mea, Alexandra Renata, l-a gisit in seiful in care a stat neatins aproape patru decenii. intelegindu-i importanta istorica si literara si ecoul pe care l-ar fi giisit in Intreaga lume, ea a aranjat siLibris an. fie tradus in engleza si in continuare face eforturi neobosite de a-l publica in ct mai multe limbi, pen- tru a demonstra de ce aceasta relatare este extrem de valoroasi chiar si in zilele noastre. Ti multumese pentru ci mi-a redat acest jurnal si, odati cu el, amintirea surorit mele. Cand m-am niiscut en, pirintii nostri au facut o barzi din hartie si au pus-o in fereastr, spunandu-i surorii mele ci urma si vin. intre timp, familia se mutase pe un domenju dintr-wn oras numit Stavki, aflat in apropiere de Nistru si de granita cn Romania, dar Renia adora casa aceasta la fel de mult ea pe cea veche. Adora si asculte cintecul pasirilor, lubea vintul. lubea pidurea. Cateodata ma gandese ci amintirile acestor locuri — departe, in alta tari si in alte vremuri — sunt cele care i-au inspirat poeziile din jurnal. Poeziile ei eran calme, ganduri impa- cate astermute pe hrtie in timp ce era inconjurata de rizboi. Nu razboiul este cel care ne-a Inat din casa noas- tri din Stawki. Eu jucam in filme, eram supranumita Shirley Temple a Poloniei*, iar in 1938, mama si cu mine ne-am mutat la Varsovia ca sit se ocupe de cariera mea, A Lisat-o pe Renia cu bunicii nostri Ja Premysl, un oraisel din sud-estul Poloniei, acum la frontiera cu Ucraina, In ianuarie 1939, Renia si inceput jurnalul, in vacanta din vara aceea am fost in viziti la Renia si ka bunicii mei, iar mama s-a intors la Varsovia. in septembrie 1939 armatele germane si sovie- tice au invadat Polonia, iar la sfarsitul lunii tara era, a Jurnalul Reniet 17 impirtiti in dona zone de ocupatie: zona german’ la vest si zona sovieticd la est. Premysl se intindea pe ambele maluri ale riului San, astiel cit era impirtit in dow’: bunicii mei locuian in partea de est, in zona ocupatié de sovietici, Mama era la Varsovia, in zona de vest a Poloniei, ocupatd de germani. Nu avearn voie si traversiim raul San, asa ca am fost bruse rupti de ea. Si atunci Renia a devenit ca o mama pentru mine. fn urmatorii doi ani am mai vazut-o pe mama numai de cAteva ori si naam primit foarte des scri- sori de la ea. Renia suferea teribil de dor. Pana i iva de astiizi mi intreb dae nu cumwa acest jurnal a fost o modalitate de a gisi un substitut pentru mama pe care o iubea si care-i lipsea atat de mult. Pana la inceputul anilor '50, cand Zygmunt, iubi- tul surorii mele, i-a diiruit acest jurnal mamei, n-am stiut ci Renia il tinuse, Cum de a reusit sii aseunda de mine sapte sute de pagini ramane un mister, dar acesta a fost secretul ei, pe care i la impartisit numai lui Zygmunt. Renia i-a lsat lui Zygmunt jur- nalul in pastrare chiar inainte de a fi ucisi, iar acesta |-a incredintat altcuiva inainte si fie t lagiir. Dupa razboi, un prieten ~ ined mu stim cine ~ i La adus in Statele Unite, unde emigrase. Mama mea a incetat din viata in 1969 si, cand am gisit jurna- lul printre lucrurile ei, Lam inchis intr-o caseti de valori la Banca Chase din apropiere de locuinta mea. Nu aveam putere si-l citesc. Imi producea o emotie prea puternici Pana in prezent am citit numai cateva parti, si de fiecare data mi s-a facut niu sau am plins. Dar stiu eie b e IOFIS 20... aceste pagini sunt importante, asa ca vi le impart sese si voi. Tritim intr-o vreme in care toleranta este uncori greu de gisit, inst este att de important’. Si “izboiul este greu de imaginat ~ mai ales dack te afli in mijlocul lui —, dar Renia a fost foarte inteleapti sia reusit. Cred ci gindurile ei, luptele si moartea ei ne aratti de ce aceasti lume are nevoie de pace si de acceptare. Agadar, am sii las cuviatele si versurile surorii inele si vorbeasca de la sine. La sfarsitul jur- nalului am adaugat un comentariu legat de anumite consemmiiri si momente petrecute impreund cu sora mea. Vorbese despre istorie si despre ceea ce tin minte din ultimii ani ai vietii Renisi si dup aceea vai spun cum s-au descureat aceia dintre noi care au supravietuit rizboiului, Amintirile mele nu sunt la fel de clare ca acum optzeci de ani, dar m-am striduit cat am putut de bine. La un moment, s-ar putea ca gindurile mele si cele ale Reniei si para impristiate sau neordonate, dar asa este jurnalul. Este seris sub impulsul imediat al momentului, uncori si amintirile inele sunt tot asa. Cuvintele mele sunt mostenirea vietii de care sora mea nu a avut parte, in timp ce ale Reniei sunt amintirile unei tinere prinse pentru totdeauna in capeana rizboinhui Elizabeth Leszezytiska Bellak, fost Ariana Spiegel 32 TANUARIE 1939 De ce am decis astazi si incep s& tin un jurnal? S-a intamplat ceva important? Am descoperit ci prietencle mele tin si ele jurnale personale? Nu! Pur si simpli am nevoie de un prieten. Vrean si am pe cineva cu care si pot sta de vorba despre necazurile si bucuriile mele zilnice. Cineva care s& simti ceea ce simt eu, si creada ce spun si si nu-mi dezviluie niciodata secretele. Nici un om nu ar putea fi vreodata acest gen de prieten, si de aceea am decis si-mi caut un confident sub forma unui jurnal Astizi, dragul meu Jurnal, este inceputul prie- teniei noastre profunde. Cine stie cat va dura? Ar putea chiar s& continue pani la sfarsitul vietii noas- tre. In orice caz, promit si fiu sincerti cu tine. fin deschisa si si-ti spun totul. In schimb, imi vei asculta gandurile si ingrijoririle, dar nu le vei dez- valui niciodata nimanui altcuiva, vei riimane ticut cao carte magica, incuiata cu o cheie fermecata si ascunsa intr-un castel fermecat. Nu mii vei trida; daci va fi si fie, vinovate vor fi acele litere albastre pe care oamenii pot si le recunoase’.20, i Renta Spiegel in primul rand, di-mi voie sé ma prezint. Sunt in clasa a treia la Liceul de fete Maria Konopnicka.” Numele meu este Renia, sau cel putin asa imi spun prietenii, Am o sora mai mici, Arianka”, care doreste sii devink vedet de cinema, (Si-a indeplinit partial visul, eiici a jucat deja in cateva filme.) Mama noastra locuieste la Varsovia. Noi am stat pe vremuri intr-o casi foarte frumoasi pe maul Nistrului, Mi-a plicut acolo. Cred ci au fost pani acum cele mai fericite zile din viata mea. In teii ‘rani erau berze, in livada straluceau merele si aveam o gradina cu straturi incdntitoare de Flori. Dar toate acestea sunt acum de domeniu! trecutu- lui simu se vor mai intoarce niciodat. Nu mai sunt nici casa, nici berzele din teii bitrani, nici mere sau flori. Tot ce a rimas sunt amintirile, dulei si dragi. $i Nistrul, care curge in depirtare, strain si rece ~ care cum, dar nu pentru mine Acum locuiese la Przemysl, in casa bunicilor mei Dar adevarul este ci nm am un cimin adevirat. De aceea sunt uneori asa de trista si imi vine si plang. Plang, desi nu-mi lipseste nimic, nici dulciurile, nici visurile ciudate si pretioase. Mi-e dor numai de mama si de inima ei calda, Mi-e dor de casa in care am triit cu totii impreuna, cain conacul alb de pe: malul Nistrului. murmur’ sia © Liceul de fete Maria Konopnicka din str. Grodzka 4, Przemysl * Numi si Ariana, Jatoske, Jarka, Jara, Jarusia,Jarosia, Jakusia ~ sora Reni Jurnalul Reniei 21 Si astdzi ochii mei au lacrimat La gandul zilelor de altadat’, Gasa cu tei, berzele, fluturit plini de culoare Toate-s departe, dincolo de zare Mi-e dor de ele, aud in génd Fosnetul crengilor batute de vant Nimeni nu-mi mai deapdind povesti Despre pacla, despre-ntunericul de la feresti, O sé aud meren cantecul de leagan, Vad casa noastré si iazul si pdmdntul reavan Si teii conturati pe cer. Dar am parte si de momente vesele, sunt asa de multe... Asa de multe! Trebuie si-ti prezint clasa mea, ca siiintelegi glumele pe care le facem intre noi. Prietena mea cea mai bunt, Norka’, st chiar angi mine. Unii ar putea spune ca nu le place Nora, altii ar putea fi incantati de ea. Mie mi-e tare drag’, este intotdeauna aceeasi Norka dulee pentru mine. Avem aceleasi ganduri, aceleasi vederi si opinii. La scoala noastra, fetele se .indragostesc” adesea de profesoare, asa ci si noi, Norka si cu mine, avem o simpatie de felul acesta, una reali (unele fete doar le lingusese pe profesoare) pentru doamna de atin’, Waleria Brzozowska, niscuti Briihl, fi spu- nem ,Brihla’, Briihla este sotia unui ofiter chipes care locuieste la Lvov. Se duce si-] vada din dou’ in douit saptimani, duminica. Am incercat si obtinem * Numita si Nora, Noruska, Noresika ~ ce mai bunit prietensi a RenieiLL ib ri Ss Rented Spiegel adresa Ini prin biroul de adrese, dar n-am reusit, pentru c& nu stim cum il cheama cu adevitrat. (Ii spunem ,.Zdzistaw") Briihla preda latina si suntem bune la materia asta, ceea ce dovedeste clar cio iubim cu adevarat. Urmitoarea fata de pe randul nostru este Belka sau ,Belania ~ grasi si indesat cao suti de draci! Are un talent deosebit la invatzitura si un talent inc si mai deosebit de a-si cdstiga antipatii. E teribil de aindrigostita® de doamna Skorska’ si face o nutri stupida cdnd se uiti la ea. Apoi urmeaza Inka (ira, -ae — manie). Nu-mi place Irka si am asta in singe. Am mostenit aceast’ m mama nu putea s-o sufere pe mama Irkii pe cand erau la liceu. O detest si mai mult de cand a ineeput sii mui submineze la scoal’ — toate astea, plus notele bune primite pe nedrept, lingusirile dezgustiitoare, minciunile si nesinceritatea ma fac s-o urtise din tot sufletul. Mai trebuie si adaug la tot acest amestec si faptul c& Brilhla merge in vizitt la Inka acasi, dup cum am aflat, lar mama Irkai o viziteazt pe Brithla, Tucra pe care lam descoperit uitandu-ne pe geamul Briihlei in nenumiratele ore pe care le-am petre- cut in fata casei ei asteptiind-o impreuna cu Nora. Toate astea inseannii ca nu pot s-o suftir pe Irka! Dar din moment ce suntem in aceeasi clasit, trebuie s-o suportiim, Asa eX Nora si eu mine strangem pummii si pindim 0 ocazie. * Olga Skorska Jurnalul Reniet 3 Cit despre fetele care stau langa Irka, fie nu-mi pasii deloc de ele, fie imi plac doar putin. Pe de alti parte, mi se par ceva mai simpatice fetele care stan in fundul clasei, si anume Luna, care sti chiar in spatele meu si nm conteneste sii ma bombardeze. Se considera o fiint’ foarte talentati si nepimanteana. La petreceri si, in general, tot timpul ..pretinde” ca este una sau alta, incearc’ sii atragt atentia asupra frumusetii ei (pe care mio poseda), asupra calititilor ei exceptionale (care exist numai in imaginatia ei) si asupra importantei ei (pe care nu a avut-o nicio- dati). Luna incearea din risputeri si atrag’ atentia baietilor, asa ca, fiind scunda, poarta tocuri tnalte, isi lungeste sprancenele cu creionul si isi pudreaza fata. La inceput a ,,imprumutat* pudra [kati Lozifisk: chipurile .anmai in glum’, lar acum nm 0 mai face vin glumi*, ci eat se poate de serios. Irka Lozifska este cea mai frumoasa fata din clasa noastri si probabil din toati scoala. Nu te deran- jeazX tenul ei masliniu, aproape portocalin (din canza pudrei, fireste) si vocea dispretuitoare sau cuvin- tele aspre ce se desprind de pe buzele de culoarea coralului care dezvaluie niste dinti framosi, albi ca z&pada. Dar Irka are cel mai mare defect cn putint are tuberculozi... da, uneori, singereazit pe gur si pe nas. imi pare rim pentru Irka, Are un prieten care o iubeste, dar nu stie ci prietena Ini este atat de grav bolnava. Irka sti chiar in fundul clasei. Langa ea sunt dowii figuri de piatra: Halina (foarte rea), cw un pir foarte bine coafat, si Slawka, care face intotdeauna pe mirata, nu rispunde niciodata si o ascunde peYO SS Renta Spiegel Halina sub banca ei cand nu vrea si rispunda la intrebarile profesoarei. Mai e sia treia Irka, slabii ca o scoaba si foarte urft’. Langit 4 Elza, fosta mea vecina, Face pe nevinovata, dar stiu foarte bine c& este numai un joc. Are note bune, inst evaluarea ei scolara este intotdeauna mai bund decit merita. Se stie ci intotdeauna copiazi tema Ia latina de la cea de-a treia Inka... dar cui ii past? Si apoi este sefa clasei noastre, Krzyska. Kr nu stie nimic si vorbeste de pared ar avea in gurt giluste umplute cu nisip, dar este drigut si intot- deauna indrigostit’ pana peste cap de toti baietii aceia ai ei, Zbyszek, Slawek, Lezek, Zdzisio ete. Este prietend cu Luna, in fata ei, prima Eda (sunt trei in total) se undu- ieste si se indoaie. Eda este ,doamma cu gheare*, este logoditi si este foarte importantii. A doua Eda este fosta prietend a Belkii. Este si ea indragostit’, de doamna Skorska, dar nu e buna la istorie, ceea ce mii face binuitoare. A treia Eda a fost dusmana noastri pind acum cateva luni, Imagineazi-ti, dra- gul meu Jurnal, un stritin, cineva .priptisit* soseste: aici din fundul lumii si doreste si fie sef, inceared si ne arate ci suntem inapoiate si se crede un talent universal”. Serios: Luska si Dzinnka stau in fata Edei. Dziunka face imisciri .tectonice nervoase". Am fost certat& cu ea peste un an, dar mi-a trecut cfnd a fost onomastica Brithlei. Dziunka e considerat’ cea mai plicticoasi persoand din clasa, si cred ci chiar asa si este. Luska ¢ prostuta, naivi si inapoiati. Poti si-i spui orice Jurnalul Reniei 25, doresti. Dar este nostimé, danseazi intotdeauna »Andrusovo” cu mine la petreceri. O dati Lugka a strigat la ora de matematici: ~Domnisoara, nu am mai fost scoasi la lectie de atata timp si mie imi place atat de mult matematica! Singura reactie a Norei a fost: =Luska, haide, nu fi proas ~Ba deloc, a rispuns Luska, dar dupa aceea, cand si-a dat seama ce ficuse, a inceput sii se balbaie si si-a cscat ochii sclipitori in fata lor, in fata primei Eda, a Luskai si Dziun- kai, este o banca ciudata, rezervata pentru ,bitrane”, Ceea ce inseamnit Janka. Janka se pricepe cel mai bine din toat clasa si fact pe proasta” si supra- vietuieste numai datoriti ajutorului celorlalti, Cand este scoasi la tabla are toate rispunsurile scrise pe unghii. Daca, intamplitor, profesoara observa ceva suspect, Janka linge imediat cerneala si face pe sfanta. Janka stie si pling’, si sednceased si chiar si lesine la comand, exact la fel ca prima Eda, care simte imediat 4 o ia cu ameteala cfnd Pacula este pe punctul de a-i cere sii recite o poezie. Janka este, in general, foarte talentata cand trebuie si faci o seer Alfituri de ea sta Wisia, o creatur’i micuta, care abia daca are mai mult de un metru si zece centimetri iniltime, desi are cincisprezece ani, A treia din rand este Frejka sau Salka. Are crize nervoase din cind in cAnd, uncori nu poate rosti nici un cuvant cand este suptirati, face pasi caraghiosi si adesea nu poate sit se ridice* cénd sta in banea.