Sunteți pe pagina 1din 3

I.P.S. Dr.

Nestor Vornicescu

În primăvara anului 1978, păstor al oltenilor a fost ales I.P.S. Dr. Nestor Vornicescu (din
botez Nicolae). S-a născut la 1 octombrie 1927, în Lozova-Vorniceni, judeţul Orhei. Intră în
schitul Nechit-Neamţ (1944), ajungând apoi în mănăstirea Neamţ, ca rasofor (1946). Studiază la
Seminarul de muzică bisericească şi Seminarul monahal din mănăstirea Neamţ (1946-1951), la
Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1951-1955), unde a urmat şi cursurile de doctorat
secţia Patrologie (1955-1958); cursuri de specializare la Institutul Ecumenic de la Bossey şi
Facultatea de Teologie autonomă protestantă din Geneva (1969-1970), doctoratul în Teologie la
Bucureşti (1983). Tuns în monahism la mănăstirea Neamţ (1951), primind numele Nestor,
hirotonit ierodiacon (1951) şi ieromonah (1956). Preot slujitor la catedrala mitropolitană din Iaşi şi
bibliotecar la Centrul eparhial Iaşi (1958-1962), stareţ al mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava
(1962-1966) şi protosinghel (1962), stareţ al mănăstirii Neamţ (1966-1970) şi arhimandrit (1966).
La 15 decembrie 1970 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, cu titlul
„Severineanul”; la 20 aprilie 1978 ales, iar la 23 aprilie acelaşi an înscăunat ca arhiepiscop al
Craiovei şi mitropolit al Olteniei. Membru de onoare al Academiei Române (1991) şi al
Academiei de Ştiinte din Chişinău (1992). Ecumenist de seamă, a fost delegat de Sfântul Sinod la
o serie de sesiuni ale Conferinţei creştine pentru pace cu sediul la Praga, fiind membru permanent
în anumite Comisii. A făcut parte din mai multe delegaţii sinodale care au vizitat alte Biserici. A
publicat un număr impresionant de cărţi, studii şi articole de istorie bisericească: Lucrări de
Patrologie: Munca manuală în monahism după Sfântul Vasile cel Mare, în „M.M.S.”, an. XXXI,
1955, nr. 9, pp. 501-521; Învăţătura Sfântului Grigorie de Nissa despre chip şi asemănare, în
„S.T.”, an. VIII, 1956, nr. 9-10, pp. 585-602; Începutul vieţii de obşte în monahism după Sfântul
Pahomie cel Mare, în „M.M.S.”, an. XXXIII, 1957, nr. 5 -6, pp. 416-430; Principii pedagogice în
opera "Pedagogul" a lui Clement Alexandrinul, în „S.T.”, an. IX, 1957, nr. 9-10, pp. 726-740;
Viaţa morală şi duhovnicească a preotului după lucrarea Sfântului Ambrozie "De officiis
ministrorum", în „B.O.R.”, an. LXXV, 1958, nr. 3-4, pp. 333-347; Combaterea nedreptăţilor
sociale în cuvântările episcopului Asterie al Amusiei, în „S.T.”, an. X, 1958, nr. 7-8, pp. 454 - 462;
Dragostea faţă de om după scriitorii creştini din veacurile al doilea şi al treilea, în „S.T.”, an. X,
1958, nr. 9-10, pp. 590-597; Învăţături duhovniceşti din viaţa şi opera Sfântului Vasile cel

54 Autocefalie, Patriarhie, Slujire sfântă, Bucureşti, 1995, p. 431-672; Slujire sfântă. Prea Fericitul
Părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Zece ani de la alegere şi întronizare, Bucureşti, 1996; Pr. M.
Păcurariu, Dicţionarul teologilor români, p. 21-23.

16
Mare, în „M.M.S.”, an XLI, 1965, nr. 1-2, pp. 43-54; Aspecte ale desăvârşirii creştine
după Sfântul Vasile cel Mare, în „Ortodoxia”, an. XXX, 1978, nr. 4, pp. 604-637; Scrieri
ale Sfântului Vasile cel Mare în literatura Bisericii Ortodoxe Române, în „Ortodoxia”,
an. XXXI, 1979, nr. 1,
pp. 19-52; Învăţătura Sf. Vasile cel Mare despre muncă, în „M.O.”, an. XXXI, 1979, nr.
1-3, p. 10-48 (ultimele trei studii au apărut şi în volum, cu titlul: Despre viaţa şi opera
Sfântului Vasile cel Mare. La 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Craiova, 1979,
162 p. + XVI pl.).
Lucrări de Istoria Bisericii Ortodoxe Române: Legăturile Patriarhiei de
Constantinopol cu
Biserica românească în veacul al XVI-lea, în „M.O.”, an. X, 1958, nr. 3-4, pp. 191-202;
Arhiereul Narcis Creţulescu-Botoşăneanul (1835-1913), în „M.M.S.”,an.XXXV,1959,
nr. 5-6, pp. 333-343; Cazaniile noastre, în „M.M.S.”, an. XXXVII, 1961, nr. 3-4, pp.
181-202; Arhimandritul Leon Asachi, în „M.M.S.”, an. XXXVIII, 1962, nr. 3-4, pp. 21 3-
242; Instituţii pentru îngrijirea sănătăţii patronate de mănăstirea Neamţ, în „M.M.S.”,
an. XXXIX, 1962, nr. 5-6, pp. 442-450; Arhimandritul Benedict Teodorovici, egumenul
Moldoviţei (1769-1785), în „M.M.S.”, an. XXXIX, 1963, nr. 7-8, pp. 513-529; Reşedinţa
mitropolitului Dosoftei de la "Sf. Nicolae"
Domnesc din Iaşi, în „M.M.S.”, an. XXXIX, 1963, nr. 9-10, pp. 602 - 609; Biserica
Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iaşi, în „M.M.S.”, an. XL, 1964, nr. 7-8, p. 398-
408 (şi în vol. Monumente istorice-bisericeşti din Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Iaşi,
1974, pp. 335-340); Xilogravuri-clişee executate de ieromonahul Veniamin Jacota la
mănăstirea Suceviţa între anii
1855-1859, în „M.M.S.”, an. XLI, 1965, nr. 3-4, pp. 181-189; Două xilogravuri-clişee
vechi din mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, în „B.O.R.”, an. LXXXIV, 1966,
nr.1-2, pp. 209 - 228; O xilogravură din anul 1661: Imaginea celor două căi, în „M.M.S.,
an. XLII, 1966, nr. 5-6, pp. 302-316; Literatura patristică în preocupările mitropolitului
Veniamin Costache, în „M.M.S., an. XLIII, 1967, nr. 1-2, pp. 49-60; Îngrijirea sănătăţii
în vechile noastre mănăstiri, în „M.O.”, an. XX, 1968, nr. 12, pp. 65-70; Mihail
Kogălniceanu la Râşca în 1844, în M.M.S., an. XLIV, 1968, nr. 3-4, pp. 174-184; Relaţii
bisericeşti-culturale între mănăstirea Neamţ şi Transilvania din cele mai vechi timpuri
până în preajma anului 1918, în „M.M.S., an. XLIV, 1968, nr. 11-12, pp. 664-701;
Scrieri bizantino-eclesiastice în ţările române (secolele XIV-XV), în „M.O.”, an. XXIII,
1971 nr. 11 - 12, pp. 802-822; Ctitorii mănăstirii Bucovăţ, Stepan marele ban şi fiul său
Pârvu marele logofăt, în „M.O.”, an. XXIV, 1972, nr. 9-10, pp. 668-699; Trei
manuscrise psaltice vechi, în „M.O.”, an. XXIV, 1972, nr.11-12, pp. 935-965; Un
manuscris necunoscut al duhovnicului
Andronic: Istoria mănăstirii Secu, în „M.M.S.”, an. L, 1974, nr. 3-4, pp. 180-196;
"Cântecul lui Adam" într-un vechi manuscris psaltic de la Strihareţ, în „B.O.R., an.
XCII, 1974, nr. 7-8, pp. 1030-1039; Scrieri patristice şi postpatristice în preocupările
mitropolitului Dosoftei al Moldovei, în „M.O.”, an. XXVI, 1974, nr. 9-10, pp. 6 - 19;
Mitropolitul Dosoftei traducător şi editor al unor texte patristice, în „M.M.S.”, an. L,
1974, nr. 9-12, pp. 749-752; Încercări, posibilităţi şi propuneri în vederea înfiinţării
Patriarhatului înainte de 1925, în „B.O.R.”, an. XCIII, 1975, nr. 11-12, pp. 1342-1365;
Propuneri simultane pentru înfiinţare a Patriarhatului la Bucureşti şi a unei Mitropolii
la Craiova, între anii 1882 şi 1924, în „M.O.”, an. XXVI, 1975, nr. 11-12, p. 821-851;
Rugăciuni pentru biruinţă în 1877-1878, în „Ortodoxia”, an. XXVIII, 1976, nr. 2, pp.
378-401; O cronică necunoscută a Războiului pentru Independenţă, în „B.O.R.”, an.
XCIV, 1976, nr. 5-6, pp. 535-579; Contribuţia patriotică adusă de clerul din părţile
oltene în anii 1877-1878, în
„M.O.”, an. XXIX, 1977, nr. 4-6, pp. 259-305; Personal monahal la "Crucea roşie" pentru
îngrijirea ostaşilor răniţi în 1877-1878, în „B.O.R.”, an. XCV, 1977, nr. 5-6. pp. 397-413;
Contribuţii aduse de slujitorii bisericeşti pentru Independenţa de Stat a României, în anii
1877-1878, Craiova, 1978, 196 p. + 90 fig; Cauze slujite şi nedreptăţi suferite de clericii
olteni în 1907.

S-ar putea să vă placă și