PSIHIATRIE

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU TULBURARI BIPOLARE

STAREA LA INTERNARE

ISTORIC:

Pacienta IVANUS CONSTANTA-RAMONA, in varsta de 23 de ani, cu multiple internari la Psihiatrie cu diagnosticul “Tulburare
afectiva bipolara” (prima data in 1998), este internata non-voluntar la Spitalul “Alexandru Obregia”, fiind adusa de catre mama sa pentru
urmatoarele manifestari: dispozitie expansiva, logoree, irascibilitate, mai multe tentative de suicid in antecedente (ultima in urma cu o luna prin
ingestie medicamentoasa), insomnii, inversiune afectiva fata de familie.

Simptomatologia a debutat in urma cu circa o luna, cand clienta a schimbat tratamentul.

Aparenta generala:

Pacienta in tinuta de spital, neglijenta, neingrijita, partial cooperanta, irascibila, machiata strident.

Perceptie:

Halucinatii auditive (aude vocea Diavolului, care o ameninta si o indeamna sa-si faca rau) si viscerale (simte ca Diavolul o atinge noaptea
cu intentia de a intretine relatii sexuale cu ea).

Atentie:

Distractibilitate, scaderea capacitatii de concentrare.

Memorie:

Hipomnezie de fixare (reda doua cuvinte din trei dupa cinci minute).

Gandire:
 Ritm si flux ideativ accelerate, fuga de idei cu pastrarea coerentei, asociatii posibile, capacitate normala de generalizare si abstractizare,
idei de grandoare (“stiu vreo 25 de limbi straine la perfectie”).

Comunicare verbala:

Logoree, uneori voce cu tonalitate ridicata.

Comunicare non-verbala:

Contact vizual partial realizabil, mimica si gestica in concordanta cu dispozitia.

Orientare:

Orientata temporo-spatial, auto si allo-psihic.

Ritm nictemeral:

Insomnii; adoarme doar cu Diazepam.

Afectivitate:

Dispozitie expansiva, irascibilitate (“Ma enervez foarte repede, tip, acasa imi scuipam bunica pentru ca ma enerva”).

Inversiune afectiva fata de tata (“este un betiv, un epileptic, ne bate, nu-l mai suport”)

Labilitate afectiva, impulsivitate.

Activitate:

Hiperactivitate (“parca nu am stare”); in salon, se plimba mereu, isi scoate lucrurile din noptiera.

Apetit alimentar:
 PSIHIATRIE

Exagerat; pacienta supraponderala.

Instincte:

Mai multe tentative de suicid in antecedente; nu le poate preciza numarul; una prin strangulare, celelalte prin ingestie medicamentoasa
(ultima acum o luna); toate tentativele de suicid au fost impulsive, fara plan.

Dezinhibitie sexuala: se dezbraca in salon in timpul vizitei, vorbire cu conotatie sexuala, comportament seductiv fata de persoanele de sex
masculin.

TULBURARI BIPOLARE

-sunt caracterizate prin prezenta unui episod cu trasaturi maniacal (maniacal, mixt sau hipomaniacal), asociat cu un episod depresiv si/sau
simptome depresive mai reduse. Episoadele maniacale sunt identificate printr-o perioada distincta de timp in care experientele individuale de
dispozitie crescuta si/sau iritabila, stima de sine exagerata, dificultati de somn, fuga de idei, dificultati de concentrare si de a-si mentine atentia,
agitatie psihomotorie si angajare in activitati care, desi placute, au consecinte negative serioase (de ex., cheltuirea fara masura a unei sume de
bani, angajarea in relatii sexuale dezordonate si nesanatoase).

Diagnosticul de tulburare bipolara I se pune atunci cand pacientul indeplineste criteriile de diagnostic atat pentru un episod maniacal, cat
si pentru o tulburare depresiva majora.Tulburarea bipolara II este identificata prin prezenta si/sau istoric de cel putin un episod depresiv major si
existenta si/sau istoric de episoade hipomaniacale. Tulburarea ciclotimica este diagnosticata atunci cand fluctuatiile de dispozitie sunt
remarcabile, dar nu suficient de severe pentru a fi considerate bipolare. Desi tulburarea ciclotimica poate aparea devreme, in adolescenta, varsta
medie a debutului tulburarii bipolare este in jurul varstei de 20 de ani, atat pentru barbati, cat si pentru femei. Cursul bolii implica in mod tipic
aparitia brusca a simptomelor maniacale care evolueaza rapid in cateva zile. Tulburarile bipolare au o puternica influenta genetica.

EXPERIENTA INTERNA A STARII MANIACALE

AFECT: In variate tulburari disociate, se pot evidentia simtaminte de placere intensa sau euforie. De asemenea, pot exista manifestari de
iritabilitate intensa, adesea insotite de anxietate trecatoare, agitatie si o hipersensibilitate la, si o previzibila insulta si respingere. Mania este
caracterizata prin energie excesiva care poate fi experimentata in mod negativ, ca o presiune interna distrugatoare si confuza, sau pozitiv, ca
semnificatie a unei puteri, abilitati si creativitati infinite. In orice caz, provocarea maxima interna este adesea insotita de un comportament
impulsiv. Pacientii care experimenteaza stari maniacale relateaza adesea o dorinta crescuta –chiar o patima disperata- raportata la ceilalti, insotita
in mod frecvent de o dorinta sexuala intensa, constanta si dezinhibitie sociala.

Persoanele suferind de manie pot oscila intre simtaminte de spaima, frangere si anxietate, pe de o parte, si simtaminte de mare inflacarare
si optimism, pe de alta parte. Fluctuatiile rapide de dispozitie sunt insotite in mod egal de fluctuatii rapide ale…………………..sense of self.
Acum individul este posomorat, agitat si se simte inutil, ca in momentul urmator sa se simta ca un erou si un cuceritor. Aceste schimbari de
dispozitie sunt neasteptate, neprevazute si necontrolabile. Pot fi simtaminte de pierdere cand mania dispare –o dorinta pentru intensitate, extaz si
productivitate emotionala. Multe persoane cu tendinte maniacale cerceteaza medicamente “superioare”, cum ar fi cocaina sau metamfetaminele,
pentru a intensifica sau a reduce euforia din manie.

MODELELE COGNITIVE pot include iluzii de invincibilitate si talente exceptionale; o impresie a capacitatii de a reusi in orice
activitate, indiferent de pregatire sau experienta; dorinta de faima sau de a fi adorat; dificultatea de a gandi clar, logic si……………….linear.
Pacientii se pot teme ca nu-si vor putea stapani gandurile, care par schimbatoare si mobile. Uneori, persoanele cu stari maniacale se pot simti
foarte dezorientate, astfel incat adesea sunt incapabili sa identifice care din gandurile lor rapide sunt importante sau relevante. Alteori, pot
experimenta ganduri confuze-atat de spaima, cat si de bucurie. Ei exprima in mod frecvent ceea ce gandesc in mod neselectiv si dezinhibat.

SOMATIC: lipsa nevoii de odihna si de somn. Unii pacienti in episod maniacal insista in ideea ca somnul este o pierdere de timp inutila.
Ei se pot simti revigorati fizic si pot descrie o nevoie de a merge inainte si a nu se opri. Dorinta sexuala este frecventa si intensa. Epuizarea fizica,
ce poate evoca o depresie suicidala, este un pericol serios.

MODELELE RELATIONALE sunt adesea imprevizibile, haotice, impulsive si sexualizate. Unele persoane cu tendinte maniacale inspira
discipoli si protejati, a caror dispozitie poate fi accentuata prin imitarea in linii mari a unei persoane maniacale.
DIAGNOSTI SCOP INTERVENTII EVALUARE
C DE
NURSING
PSIHIATRIE
1.Risc Reducerea -Am stabilit o relatie corecta cu Pacienta nu mai
suicidar pulsiunii pacienta, prin contact deschis, venind in prezinta
suicidare,identifica intampinarea nevoilor ei. tentative de
rea ideatiei suicid, fiind
suicidare, -Am identificat impreuna cu pacienta capabila sa isi
prevenirea factorii care o conduc spre tentative de pastreze
tentativelor de suicid (“vocea Diavolului” care o autocontrolul
suicid indeamna sa se sinucida). atunci cand
simte tendinta de
-Am implicat clienta in diverse a comite acte
activitati, care sa-i distraga atentia de la impulsive
acte de autoagresivitate. violente fata de
ea insasi.
-Am monitorizat riscul suicidar
controlandu-i obiectele personale.

-Am supravegheat ingestia medicatiei

prescrise.

-Am mentinut observatii constante

impreuna cu intreaga echipa
terapeutica.

-Am incurajat pacienta sa-si asume

responsabilitatea propriilor sale actiuni
atunci cand, din punct de vedere
terapeutic, acest lucru este posibil.
DIAGNOSTI SCOP INTERVENTII EVALUARE
C DE
NURSING
2. Alterarea Normalizarea -Am discutat cu pacienta despre Pacienta a
perceptiei perceptiei tulburarile de perceptie pe care le devenit mai
senzoriale senzoriale si manifesta (halucinatii auditive si ancorata in
conectarea la viscerale) si influenta pe care o au realitate,
3. Deficit de realitate asupra ei. halucinatiile
autoingrijire apar sporadic
Asigurarea igienei -Am cautat puncte de legatura pentru insa pacienta are
presonale si a unei discutii pe probleme concrete si capacitatea de a
tinute ingrijite realiste. le ignora.