Reflectarea situației interne din Polonia și Ungaria

(anul1989)

Spre sfârșitul anilor 1980, guvernul polonez a fost obligat să negocieze cu Solidaritatea. În 1989
au rezultat primele alegeri libere din Polonia, eveniment de cumpănă în procesul de cădere a
regimului comunist.
Criza economică nu a fost însă rezolvată și totodată incapacitatea guvernului de a frâna declinul
economic al Poloniei a dus la reducerea nivelului producției industriale în primele nouă luni ale
anului, potrivit agentiei PAP: o reducere a nivelului producției în toate ramurile industrial față
de aceeași perioadă a anului trecut. O situație deosebită se menține în construcția de locuințe, în
perioada de referență fiind date în folosință mai puține locuințe decât în anul precedent. În
primele nouă luni ale anului, prețurile cu amănuntul s-au majorat cu 119,6 la suta, cele mai
mari creșteri înregistrandu-se la produsele alimentare de ¾ ori față de 19881.
Întrucât criza economică se adâncește de la o lună la alta, în societatea poloneză se conturează
două categorii sociale, bogatii si săracii și totodată se adâncește prăpastia dintre cele două. În
presa vremii apare un articol inserat de “GAZETA WYBORCZA”, organ al sindicatului “
Solidaritatea” și preluat de agenția poloneză PAP, care între altele specifică: în ultimii ani,
societatea poloneză s-a divizat într-un grup mic de oameni foarte bogati și un mare grup de
oameni săraci. Din august 1989 însă- din momentul nefericitei treceri a economiei poloneze la
mecanismele de piată- discrepanța dintre aceste grupuri crește de la o zi la alta. Pentru tendința
de echilibrare a pieței prin liberalizarea prețurilor plătesc cei săraci.
Ar fi naiv să se spere că o singura operațiune financiară ar putea schimba sistemul. S-a ajuns la
un hibrid foarte periculos: economie socialistă cu deficit de mărfuri și inflație excesivă.
Inteprinderile functionează în același sistem economic, dar pot majora prețurile marfurilor la
un nivel ce nu corespunde cheltuielilor de producție2. “Cursa prețurilor și a veniturilor va fi din
nou accelerate”, arată “GAZETA WYBORCZA”.

1
Romania libera, Oradea, an XLVII, nr. 13982, 21 octombrie 1989, p.6
2
Idem, an XLVII, nr.14003, 25 noiembrie 1989, p.5
Tot în presa vremii, România liberă, apare un publicat al cotidianului britanic “The Times”, în
care este reflectată situația internă din Polonia, astfel pentru banchetul dat în onoarea regelui
Juan Carlos, a fost timisă, cu avionul carne afumată, și aceasta într-o țară în care zahărul și
săpunul au dispărut din magazine, iar untul era trimis înapoi producătorilor fiind prea scump
pentru a fi cumparat. De asemenea Comunitatea Economică vest-europeană a trimis în Polonia
5000 tone măsline, întrucat țara nu are nici o tradiție culinară în folosirea măslinelor, astfel
Comunitatea Economică vest-europeană contribuind la dezorientarea totală a Poloniei.
Pe lângă situația internă din Polonia, publicatul surprinde și viața societătii poloneze:
absurditatea vieții în Polonia rezultă din tranziția între cele două sisteme, de la economia
planificată la cea de piață, într-un moment de hiperinflație care se așteaptă să depășească rata
de 900 la sută în luna decembrie. Încă și mai importantă este tranziția de la ideologia
egalitaristă care a marcat atitudinea generala timp de patru decenii, la un soi de libertinism
moral unde nu mai este valabil faptul ca cei batrani, slabi și saraci sunt protejati de stat 3.
“Prapastia” dintre bogați și săraci este din ce în ce mai evidentă, doar cei bogați pot să ia o masă
la restaurant: o masa acceptabila la restaurantul “Gessler”, care costa echivalentul salariului
pe trei luni a unui chirurg ori al pensiei pe jumatate de an. Pentru cei bogați este absurd, dar
pentru bătrâna Zosia, care vine la cantina din strada Mokotowska, este pur și simplu tragic.
Inflația i-a redus economiile de o viata la echivalentul a 60 de lire sterline. În fiecare săptămână
, ea vinde din colecția de cărti a soțului decedat. Spre a-si putea cumpăra cărbuni pentru iarnă
va trebui să vândă o enciclopedie, un tablou din secolul trecut și poate chiar și ceva mobile,
întrucat prețurile au crescut foarte mult4.
Cotidianul “The Times” continuă, Crucea Roșie – a deschis această cantină acum o luna. La
început veneau cam 20 de oameni, acum se fac cozi de câte 200. La Varșovia au fost deschise
până acum 9 asemenea cantine care ofera mâncare gratuit. Alimentele și ajutoarele medicale
primite din Vest sunt distribuite de biserica romano-catolică și chiar de organizații occidentale,
în timp ce Comitetul polonez pentru asistentă socială încearcă să-i convingă pe noii bogați să-i
ajute pe cei care au sarăcit5.
Prețurile cresc in fiecare zi, in special se fac sporiri mari la sfarșit de săptămână, când fabricile
șimagazinele sunt închise, fiecare zi de luni adduce noi surprise deoarece se anunță noi scumpiri
la benzină, electricitate, brânză, lapte. În Polonia nouă cei bogați practică un fel de
“autocenzură”, întrucât preferă petrecerile acasă, și-au înființat grădinițe particulare.
În luna februarie 1989, încep negocierile “ Mesei rotunde” cu opoziția. Aceste negocieri au dus
la semnarea Acordului Mesei Rotunde în luna aprilie, prin care s-a stabilit ca următoarele alegeri
să fie parțial libere. Eșecul comuniștilor la urne a dus la o nouă criză politică. În acord se
convenise să se aleagă un președinte comunist și la 19 iulie Adunarea Națională, cu susținerea
mai multor deputați ai Solidarității, l-a ales în funcție pe generalul Wojciech Jaruzel
La 19 august, președintele Jaruzelski i-a cerut ziaristului și activistului Solidarității Tadeusz
Mazowiecki să formeze un guvern; la 12 septembrie, Sejmul (legislativul național) a votat
3
Ibidem
4
Ibidem
5
Ibidem
guvernul Mazowiecki. Pentru prima oară în istoria postbelică, Polonia avea un guvern condus de
un necomunist, precedent ce avea să fie urmat și de alte țări comuniste.
În decembrie 1989, Sejmul a aprobat programul guvernului de reformă și de transformare rapidă
a economiei Poloniei de la una planificată la o economie de piată.
Conform cotidianului “The Times” conducătorii noii Polonii ar putea fi împărțiți în două
categorii: cei care urmaresc dezvoltarea unei economii după modelul conservatorilor britanici și
cei ce vor aplicarea unui capitalism de tip suedez .Deși primi dintre acestea sunt mai pe placul
creditorilor si al Fondului Monetar International, totusi modelul pe care ei vor sș-l introducă
provoacă mari resentimente în rândul polonezilor6.
Începând cu luna decembrie, problemele economico-sociale se agravează, un comunicat al
direcției generale de statistică, citata de agentia PAP, informează că: în luna octombrie, în R.P.
Polonă s-a menținut tendința de scădere a productiei7. De asemenea, relevă comunicatul, în
comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, s-a constatat o scădere a gradului de ocupare a
forței de muncă cu 5,9 la suta. Nivelul mediu al prețurilor unui numar de 99 de produse
alimentare a crescut, în luna octombrie, față de luna precedentă, cu peste 80 la sută, în timp ce
veniturile bănesti ale populației au ramas în urma față de ritmul de creștere a cheltuielilor8.
Situația populației poloneze nu se ameliorează, ci mai mult se recunoaște oficial “statutul de
șomer”9, aspect privit cu îngrijorare de către populație cu toate că s-a anunțat și crearea unui
“Consiliu pentru ocuparea fortei de muncă”10.

6
Ibidem
7
Idem, , an XLVII, nr. 14017, 1 decembrie 1989, p.6
8
Ibidem
9
Scanteia, Oradea, an LIX, nr, 14722, 17 decembrie 1989, p.6
10
Ibidem