Sunteți pe pagina 1din 2

PROIECTAREA DIDACTICĂ ȘI MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

GREAB CRISTINA-GABRIELA
Proiectarea didactică – delimitări conceptuale
Proiectarea didactică este o acțiune continuă, permanentă, care precede demersurile
instructiv-educative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata acestora (presupune de
fapt stabilirea sistemului de relații și dependențe existente între coținutul științific vehiculat,
obiectivele operaționale și strategiile de predare, învatare și evaluare).
În proiectarea didactică se pornește de la un conținut fixat prin programele școlare, care
cuprind obiectivele generale ale învățământului, obiectivele-cadru și obiectivele de referință care
sunt unice la nivel național. Se finalizează cu elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului
didactic: planului tematic și a proiectelor de activitate didactică/lectie, până la secvența
elementară de instruire.
Etapele principale ale acțiunii de proiectare a activităților didactice sunt:
 încadrarea lectiei sau a activitătii didactice în sistemul de lecții sau în planul tematic
 stabilirea obiectivelor operaționale
 prelucrarea și structurarea coținutului științific
 elaborarea strategiei didactice
 stabilirea structurii procesuale a lectiei/activității didactice
 cunoașterea și evaluarea randamentului școlar:
a. stabilirea modalităților de control și evaluare folosite de profesor;
b. stabilirea modalităților de autocontrol și autoevaluare folosite de elevi.
Management educațional - delimitări conceptuale
Fiinta umană ca fiiță socială e obligată să traiască în comunități care au o structură, un
anumit grad de organizare, un sistem de instituții și, în mod inevitabil o ierarhie. Acest din urmă
aspect induce relații de subordonare, uneori dintre cele mai complexe. Școala ca instituție socială
fundamentală, este un organism social care repetă structura și modul de funcționare al unei
comunități. Managementul educațional este un segment din teoria generală a managementului,
dar are în plus și aspecte particulare care-l definesc și-l diferențiază în raport cu alte abordării
sectoriale ale acestuia.
În ziua de azi, managerul este mai mult decât un conducător. Responsabilitățile lui țin de
arta și știința de a organiza, de a pune în funcțiune, de a optimiza și de a interveni în activitatea
unei instituții cu impact social major și cu un colectiv mai extins sau mai restrâns.
Management însemnă a conduce, a găsi soluții. Aceasta concepție se poate aplica si procesului
educațional, unde directorul, sau altfel spus, managerul de școală are dificila misiune de a
identifica cele mai eficiente metode de a conduce și promova imaginea școlii.
Concluzii și perspective
Concluzionând şi pornind de la importanţa învăţământului, de la specificul profesiunii şi
de la responsabilitatea ce revine profesorului în asigurarea dezvoltării optime a personalităţii, se
deduce faptul că domeniul didactic ar trebui să beneficieze de cei mai buni candidaţi. Se ţine
seama de faptul că ei vor lucra cu omul în devenire, iar efectele muncii lor se răsfrâng asupra
întregii vieţi a elevului.
Obiectivele trebuie să ţină seama de principalele aspecte ale pregătirii profesionale:
teoretică şi practică, individuală şi colectivă. Strategia perfecţionării trebuie să fie adecvată
obiectivelor urmărite prin opera de perfecţionare, să fie nu numai de acord cu cerinţele unui
învăţământ modern, ci să cultive autoperfecţionarea.
Dacă perfecţionarea profesorului este temeinică şi completă, perfecţionarea acestuia
poare realiza cu mai mult succes modelarea personalităţii, aptitudinilor şi a calităţilor
profesionale a elevilor.
Profesorul care nu-şi pune întrebări în legătură cu activitatea proprie (cum am conceput
activitatea respectivă?; cum s-ar putea efectua activitatea mai bine?) poate avea şi nereuşite în
experienţa didactică; el nu va putea progresa şi nici nu-şi va putea perfecţiona stilul de muncă.
Dar profesorul care îmbină formele de perfecţionare cu cele individuale de
autoperfecţionare şi luptă mereu pentru o calitate superioară a muncii sale, profesorul care dă
dovadă de cunoştinţe, de dragoste pentru profesia aleasă, va avea multe reuşite în activitatea
didactică, pe care acesta o desfăşoară.
BIBLIOGRAFIE:
 Nicula A., „Psihologia socială a câmpului educaţional”, Editura Polirom, Iaşi 1998
 Ortan, Florica, Management educational, Editura Universitatii din Oradea, 2004,
 Nicula A., „Psihologia socială a câmpului educaţional”, Editura Polirom, Iaşi 1998

S-ar putea să vă placă și