PERIOADA EMBRIONARĂ

Embriogeneza săptămânile 2-9

4 faze:
– Gastrulaţia săptămânile 2-3
– Neurulaţia săptămâna 4
– Începutul modelării formei exterioare a corpului
embrionar
săptămânile 5-6 – Modelarea avansată a corpului
embrionar săptămânile 7-9
GASTRULAŢIA săptămânile 2-3
Gastrulaţia formarea discului embrionar şi
cele trei lame embrionare primitive
discul bilaminar disc trilaminar (formă de
pişcot)
creşterea în lungime (cranial)
caracteristici:
– apare linia primitivă
– formarea notocordului

Săptămâna 2 de dezvoltare
Différenciation du blastocyste

1
Săptămâna 2 de dezvoltare
Ziua 7- 8 = contactul blastocistul cu endometru (polul
embrionar)
Trofoblastul se diferenţiază:
– CITOTROFOBLAST(la interior)
– SINCIŢIOTROFOBLAST(la exterior) enzime ce dislocă
mucoasa
– începe nidaţia (implantarea)
Ziua 8- blastocistul este implantat
Embrioblastul se aplatizează disc embrionar bilaminar:
– ENDODERM (HIPOBLAST) viitoarea regiune ventrală
– ECTODERM (EPIBLAST)
– între epiblast şi trofoblast apare cavitatea amniotică
• celulele ectodermale adiacente CT : amnioblaste (amniogene),
tapetează cav. amniotică
• se formează astfel 1 anexă embrionară - amniosul primitive
2
Ziua 9
blastocistul implantat profund este acoperit de un cheag de
fibrin – apar lacune (lichd tisular + secreţii uterine) în ST =
stadiul lacunar
La polul abembrionar se formează o membrană din celule
turtite de orig. embrionară – hipoblastice membrane
exocelomică (Hauser) ce delimitează cavitatea exocelomică
(sacul vitelin primitiv) a 2 anexă embrionară – sacul vitelin
Ziua 10 – Fuzionarea lacunelor reţea lacunară (aspect
buretos al ST )
Ziua 11-12 – Celulele sinciţiale erodează pereţii capilarelor
materne (sinusoide) sg. matern intră în sistemul lacunar
stabilirea CIRCULAŢIEI UTEROPLACENTARE
Ziua 11-12
Prin proliferări ale CT apare o nouă populaţie celulară =
MEZODERMUL EXTRAEMBRIONAR – va umple spaţiul
dintre trofoblast (la exterior) şi mb. amniotică şi exocelomică
– participă la formarea placentei şi anexelor
Formarea unei cavităţi mari în mezodermul extraembrionar:
celomul extraembrionar (cav. corionică), ce înconjoara sacul
vitelin şi cavitatea amniotica.
– excepţie- pediculul de fixaţie
Mezodermul extraembrionar
Somatic(Somatopleural)(în jurul amnionul, şi pefaţa profundă
atrofoblastului)

Splanhnic(Splanchnopleur - pepereţii sacul vitelin)

În ziua 13 discul embrionar prezintă o cavitate amnionică

3
dorsal şi o cavitatea corionică ventral care acoperă suprafaţa
exterioară a sacul vitelin.
– este suspendat în cavitatea corionică de o tulpină gros de
mesoderm, vitelline pediculului embrionare
Ziua 13
– La polul abembrionar
Celulele hipoblastice de pe faţa ventrală a discului formează
endodermul embrionar (prima lamă embrionară primitivă)
– La extremitatea rostrală a discului, celulele endodermice devin
mai înalte şi formează placa precordală (inductoare pentru
diferenţierea regiunii cefalice a embrionului)
reticulul extraembr dintre cele 2 str ale mez extreembr
regresează cav. Corionică

Săptămâna 2 de dezvoltare
butonul embrionar (formă sferică)- schematic două
cavităţi emisferice suprapuse:
– cavitatea amniotică
– vezicula vitelină primară
– planşeul cavităţi amniotice este format din epiblast şi
acoperişul veziculei vitelină de hipoblast.
– cele 2 foiţe acolate formează discul embrionar didermic:
epiblastul va genera ţesutul embrionar
hipoblastul va genera o parte a anexelor extraembrionare

Săptămâna 3 de dezvoltare
1. Formarea mezodermului
intraembrionar
Ziua15 – 16 – celulele epiblastice proemină pe linia mediană
la extremitatea caudală se alungesc rostral  linia

4
primitivă şanţul primitiv nodulul Hensenfoseta primitive
Celulele ectodermului migreaza spre linia primitivă, se desprind
din ectoderm şi alunecă sub acesta (invaginarea celulelor
ectodermale) MEZODERMUL INTRAEMBRIONAR (a
treia foiţă embrionara)
Celulele migrează în directive laterală , cefalică şi caudală.
Periferic ajung în contact cu mezodermul extraembrionar, care
acoperă amnionul şi sacul vitelin.
Zonele discului embrionar lipsite de mezoderm
intraembrionar:
– rostral - Lama precordală (viitoarea membrană
orofaringiană) - endodermul vine în contact cu epiblastul.
– caudal – Membrana cloacală
anterior de LP, celulele mezodermice se unesc cu cele de
partea opusă mezodermul cardiogen (pericard + septul
transvers)
MC delimitează meatul urogenital şi rectul
Odată cu constituire mezodermului, foiţa epiblastică =
ECTODERM EMBRIONAR
Caudal – peretele sacului vitelin invaginează în pediculul de
fixaţie (posterior de MC) alantoida (canalul alantoidian) – a 3
anexă embrionară ( aprox. ziua 16)
2. Formarea notocordului
– începe la nivelul nodulului primitiv – migrarea celulelor
epiblastice pe linia mediană în direcţie cefalică (până la placa
precordală) proces notocordal
În foseta primitivă se invaginează canalul notocordal ce
străbate axial procesul notocordal
faţa ventrală a procesului notocordal fuzionează cu

5
endodermul subjacet (zona mediană dispare), rămâne doar
tavanul placa notocordală
Pe o perioadă scurtă – cavitatea amniotică comunică cu cav.
Sacului vitelin prin canalul neurenteric
în direcţie cranio-caudală marginile plăcii notocordale se
desprind de endoderm; se rotunjesc cordon cellular plin =
notocordul (coarda dorsală)
Endodermul se reface pe linia mediană
Dispare canalul neurenteric
Notocordul este situat între ectodem şi endoderm:
– constituind scheletul axial al discului embrionar
– rol de inductor în formarea sistemului nervos
– Oul = gastrula
Săpt. 3. Organizarea mezodermului
embrionar
– 3 zone: direcţie cranio-caudală
sfârşitul săpt.4
I. de o parte şi alta a notocordului 
mezodermul paraaxial
– se segmentează cranio-caudal somite (mase celulare
cuboidale)
Somitele = organe embrionare tranzitorii provenite din
segmentarea mezenchimului paraxial în timpul gastrulaţiei
sunt responsabile de organizarea segmentară a corpului
Conţin materialul celular al:
– scheletului axial - sclerotomele
– musculaturii striate (gât, trunchi, extremităţi) – miotoamele
– ţesutului subcutanat – dermatoamele

6
unitatea de bază a metameriei (CV, tub neural, pereţii
abdomenului, trunchiului)
Nr. somitelor = un criteriu pentru determinarea vârstei
embrionului
II. Lateral de cel paraaxial= mezodermul intermediar
– se segmentează (reg.cefalică + toracală superioară)
nefrotoame
– caudal – rămân cordoane nefrogene crestele urogenitale
(orig. R, gonade)
III. lateral de cel intermediar mezodermul lateral
– Placă subţire ce se adânceşte celomul intraembrionar
delimitat de 2lame:
– dorsală - MS intraembrionar somatic Somatopleura (+
ectoderm) formarea pereţilor laterali şi ventral ai embrionului
– ventrală - MS intraembrionar visceral splanhopleura (+
endoderm)  formarea pereţilor tubului digestive
Celomul intraembrionar
– apare ca spaţii (vacuole) izolate în mezodermul lateral,
– În timpul procesul de plicaturare laterală a embrionului –
vacuolele fuzionează (săpt.4)  cavitate în formă de potcoavă
Concomitent, pe linia mediană(faţa dorsală),celulele
ectodermice proliferează (sub inducţia notocordului) placa
neurală invaginează şanţul neural  plicile neurale
fuzionează tubul neural (somit 4 – sfâşitul săpt. 3)
Sfârşitul săpt.3 – discul embrionar începe încurbarea:
– cranio-caudală, în plan sagital
-longitudinal(schiţa plicii cefalice,+caudală)
– transversal (2 plici laterale)

7
Săptămâna 4 de dezvoltare.
NEURULAŢIA
Închiderea tubului neural (viitorul canal ependimar) începe în
reg.cefalică şi progresează simultan cefalic şi caudal
Extremităţile rămân temporar
deschise:
– neuroporul anterior (se închide ziua 29) – comunică cu
cavitatea amniotică
corespunde lamei terminale a creierului
– neuroporul posterior (se închide ziua 30)
corespunde firului terminal
Din plicile neurale se desprind un grup de celule ce migrează
pe feţele laterale ale tubului crestele neurale (viitorul
SNPeriferic)
Diferenţierea somitelor
– din mezodermul paraaxial (3 perechi/zi)
– săpt 5 42-44 perechi, pe faţa dorsală a
embrionului, subectoderm
– diferenţierea în succesiune craniocaudală)
Diferenţierea somitelor
– din mezodermul paraaxial (3 perechi/zi)
– săpt 5 42-44 perechi, pe faţa
dorsală a embrionului, subectoderm
– diferenţierea în succesiune craniocaudală)
- sclerotoame: componenta cartilaginoasa si osoasa
- dermatoame: componenta cutanată segmentară
- miotoame: componenta musculara segmentară

8
Inervate segmentar
(metameric).
Derivate ectodermale:
– sistemul nervos central;
– sistemul nervos periferic;
– epiteliile senzoriale; organ Corti,retina,olfactiv
– epidermul (inclusiv parul, unghiile);
– glandele subcutanate, glandele mamare;
– hipofiza si smaltul dentar.
Ţesuturişi organe cu origine
mezodermală:
– ţesuturi de susţinere: conjunctiv, cartilaginos, osos;
– muşchii striaţi si netezi;
– sângele şi celulele limfatice, pereţii inimii, vaselor
sanguine si limfatice;
– rinichii, gonadele si ductele lor;
– porţiunea corticală a suprarenalei;
– splina;
– seroasele (peritoneu, pleura, pericard).
PATOLOGIE
teratomul sacro-coccigian
– în urma persistenţei liniei primitive (N – degenerează şi
dispare)
– celule din toate cele 3 foiţe embrionare
– constituit din ţesuturi diferite (os,păr,dinţi,nervi, etc)

9
– frecvenţa -sex feminin
– devine malign (îndepărtat până la vârsta de 6 luni)
PATOLOGIE
Displazia caudală
– grupare de sindroame ce merg cu leziuni vertebrale inferioare
şi fuzionare completă a membrelor inferioare (sirenomelie)
– anomalie de gastrulaţie (perturbarea migrării celulelor
mezoblastice)
– Asociază anomalii craniene diverse:
VATER ( anom.Vertebrale, atrezie Anală, fistule Traheo Esofagiene,
malformaţie Renală)
VATERM + malformaţii cardio-vasculare, ale membrelor inferioare

Malformaţii prin defecte de închidere a

tubului neural:
– Reprezintă majoritatea malformaţiilor congenitale
a MS
– Apar în cursul săpt 4 de dezvoltare - la nivelul
somitei 4
– = Disrafie spinală - afectează dezvoltarea SNC,
dar şi a arcurilor vertebrale suprajacente
dehiscenţă a canalului vertebra (spina bifida)
– Cauzele multifactoriale:
factori genetici,
de mediu,
dietetici, vitaminici (acidul folic prevenirea )
medicamentoşi ( acidul valproic -antiepileptic)
Spina bifida oculta
10
– defect parţial al arcului posterior vertebral.
– vizibila doar pe radiografie
– pielea intactă
Spina bifida aperta
– dehiscenţa arcurilor vertebrale
– malformaţia meningelui şi/sau a Ms
– pielea poate fi intactă sau nu
– Forme:
Meningocel ( arcuri dehiscente + protuzia meningelui)
Mielomeningocel
Mieloschzis

Mielomeningocel
– dehiscenţa arcurilor + protuzia meningelui + MS
Mieloschizis (rahischzis)
– cea mai gravă formă de spin aperta
– MS herniază la suprafaţă
– Leziuni grave neurologice în aval de leziune
Anencefalia
– neânchiderea tubului neural la nivel cranial
– neânchiderea în totalitate tubului neural
craniorahischizis
– mortal

11